TOMUL 19 - Biblioteca-digitala.ro

studiiREVISTA DE I STORI E

DIN SUMAII

NICOLAE TITULESGU -$I POLITICA PENTRU MENIT[NEREA:INTEGRITATII TERITORIALE A ROMANMI Eidn. CANIPC'S'STOMA CONEMPORANEITATEA V. LIVE NUCONCEPTIILE LUI ALEXANDRU D. XENOPOT, IN PRO-BLEMA INDUSTRIALIZATUI 11014ANIEI IoN VEvEttc APAS 1'OR1'1'UI, ROMANIF.SG SI PROBLEMELE SALE

ION DoNAT

LEGISLATIA AGRARA DIN PERIOADA P107 -- 1912CA111.1A EI M. losAPARTICEPAREA IMPLOMATICA A MOLDOVEr LA APLANA-BEA NEINTELEGERIL0E POLONO-TATAPE, iN 176:1

MilloRoEAIINTft I(

INSE.NINAIO

TOMUL 19 1986

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

hill IIIIP

$

jlti ( 1 1

A7 ;

fitz, ti.,. XI I i I ,

0 Vi'§' rtg., ite !II'

I I

I

rail

:

2

-

www.dacoromanica.ro

COMITETUL DE REDAC1'IE

Acad. A. OTETEA (redactor responsabil); EUGEN STANESCU(redactor responsabil adjunct); acad. P. CONSTANTINESCU-I F ; acad. C. DAICOVICIU ; MIRON CONSTANTINESCU ; L.BANTA' ; V. CHERESTESIU ; V. POPOVICI (membri); NICOLAE

FOTINO (secretar de redac(ie)

Pretul unui abonament anual este de 90 lei.LI tars abonamcntele se primesc la oficiile postale, agentiile postale,factorii postali si difuzord voluntari de press din Intreprinderi $iins titu tii. .

Comenzile de abonamente din strainatate (numere izolate sauabonamente) se fac prin CARTIMEX, cilsuta postala 134 135,Bucuresti, Republica Socialist A Romania, sau prin reprezentantiisal din strainatate.

Manuscrisele, cartile $i revistele pentru salmi), precum si oricecorespondentA se vor trimite pc adresa comitetului de redactic alrevistei Studii" revistii de istoric.

Aparc de 6 on pe an.

Adresa redactiei

B-dul Aviatorilor nr. 1Bucuresti

Telefon 18. 25. 86

www.dacoromanica.ro

SSilILAIIREVISTA DE ISTORIE

TOM 19 1966 Nr. 2

S X AR

STUDII Pag.

ELIZA CAMPUS, Nicolac Titulescu §i politica pentru mentinerea integritatii teri-toriale a Romaniei 225

V. LIVEANU, Istoria gi contemporaneitatea 251ION VEVERCA, Conceptiile lui Alexandru D. Xenopol in problema industrializarii

Romaniei 265ION DONAT, Pastoritul romanesc si problemele sale a 281

NOTE SI COMUNICARI

M. IOSA, Legislatia agrara din perioada 1907-1912 §i aplicarea ei 307V. MIHORDEA, Participarea diplomatica a Moldovei la aplanarerneintelegerilor

polono-tatare, in 1763 321OLGA CICANCI, Informatii despre organizarea administrative fiscalitate in Tara

Romaneaca (1764-1765) In opera lui Atanasie Comnen Ipsilante 343

VIATA STIINTIFICA

Sesiune consacrata comemorarii a 25 de ani de la moartea lui Nicolae Titulescu(M. Rusenescu) ; Sesiunea anuala de referate a Scorn superioare de partid Stefan Gheor-ghiu" de pe linga C.C. al P.C.R. (N. Petreanu); Calatorie de studii In U.R.S.S.(L. Demeny); Documente privind istoria contemporana a Romaniei In arhivele Repu-blicii Democrate Germane (Viorica Moisuc); Cronica

RECENZII

363

H. DAICOVICIU, Dacii (colec(ia Pagini din istoria patrizi), Bucuresti, Edit. stiintifica,1965, 260 p. (D. Bercin) 379

E. CIMPONERIU, Resila luptatoare, Bucurelti, Edit. atiintificii, 1965, 328 p. (Gh. IIonifeo 383Cronica Ghiculestilor. Istoria Moldovei tntre anii 1695 -1754. Text grecesc insotit detraducerea romaneasca, cu prefata, introducere, glosar indite. Editie ingrijitade Nestor Camariano Ariadna Camariano-Cioran, Bucure§ti, Edit. AcademieiRepublicii Socialiste Romania, 1965, LV 808 p. (Colectia Cronicile medievaleale Romaniei, V) (0. Cicanci §i N. Stoicescu) 389

E. D. TAPPE, Documents concerning Rumanian history (1427-1601), collected fromthe British Archives by-, The Hague, Mouton & Co., 1964, 162 p. (P. Cerno-vodean4, . . . . 392

4, 4,

gi

/

. .

5i

......

+

www.dacoromanica.ro

Pag.

4* V ingt-cinq ans de recherche historique en France (1940 - 1965), t. I. ; L'Enseigne-ment et la Recherche. Les Publication, t. II ; Bibliographie, 1965, LXIV + 204 p. ;520 p. (Sanda Cdndea) 397

REVISTA REVISTELOR

Revue d'histoire de la deuxieme guerre mondiale", nr. 57-60, 1965, Paris, P.U.F.(Gh. Buzalu) 403

The English Historical Review", vol. LXXX, nr. 314-317, Londra, Edit. Longmans,1965, 896 p. (S. Columbeanu) 408

INSEMNARI

lstorla Romaniei. - GEORGE POTRA, Pelrache Poenaru ctitor al Invdfamtntului totam noastra, Bueuresti, Edit. stiintifica, 1963, 392 p., cu anexA documentark glo-sar bibliografie (G.I.) ; ,* Studii qi articole de istorie (Societatea de stiin(eistorice filologice din R.P.R.), vol. VI, Bucuresti, 1964, 387 p. (A.S.). Istoriauniversalit.- M. I. TRUS, Bnetunenonumutiecnan aesme.abnocmb B. H. Jenuna1917 - 1920, Mocttna, Hap; -Bo H M 0, 1963, 312 p. (A .L.) ; acad. I. M. MAISKI,,anu ucnbimanua. Ha eoanomunanuti nocria, In Hora3ifk mitp", 1964, nr. 12,p. 160-194 ; Bopb6a as emopoii Oponm. Ha aanucon nocita, In Horibill map"1965, nr. 6, p. 168-186 ; nr. 7, p. 185-210 ; nr. 8, p. 166 - 187 (A.L.);

,,Kepes Kranika (Cronica pictata), vol. I $i II, Budapesta, Magyar HelikonKanyvkiad6, 1964 (L.D.); PAVEL HAPAK, Dejiny ieleziarskeho primysluna Slovensku v rokach 1848 -1867 (Istoria industriei fierului din Slovacia !titre1848-1867), Bratislava, Vydavatelstvo slovenskej Akademie vied, 1962, 301 p.(Tr. I.-N.); MARIA BOGUCKA, Dzieje Polski do 1795 (Istoria Poloniei pina In1795), Warszawa, ed. Wiedza Powszechna, 1964, 322 p. (M.M.); ATANASIOSXODILOS, 'H 'Orottpeta Tawv (Datxcov xcd. Tot Trporroc crUpE6avTa To5 1821(Eteria prietenilor $i primele evenimente din 1821) editata de L. I. Vranusis$i N. Camariano, Atena, 1964, 173 (-175) p. 1 h. (O.C.) ; PATRINELIS, H. G.,01 1.1.ey80,ot piropcc Mavou-iiX KopEvOtac, 'Av-rcovtoc, MotvouiA Fakrato.yrrig xaixpova; r4 axkc Taw (Marii retori Manuil Corinteanul, Antonie, Manuil Galisiotis

vremea for de activitate), In LIekriov Tijc `Io-roptxiic xai 'EOvoAor.x7K'ETatpstat; ri5; `DAaag (Buletinul Societatii de istorie etnologie din Grecia),XVI (1962), p. 17-38 (N.C.); JEAN-ALAIN LESOURD si CLAUDE GERARD,Histoire economique XIXe et XXe siecles, ed. a 2-a, t. I si t. II, Paris, Edit. Ar-mand Colin, 1965, 663 p. (C.V.); CHRISTOPHER BROOKE, Europe in theCentral Middle Ages 962 -1154, [Londra], Longmans, [1964], XVI 403 p.(S.C.); S. A. BOGHINA, Ilmuepaqux e CHIA (nananyne u e nepuoa epa-aicaancnoil eotinbi (1850-1865), Hag. Hapca", Moctata, 1965, 252 p. (C.B.);Bizantinologie. - FR. DOLGER, Regesten der Kaiserurkunden des OstriimischenReiches, 5. Teil, Miinchen, Edit. C.H. Beck, 1965, XXXII + 138 p. (E.Fr.);W. WOLSKA, La topographic clyetienne de Cosmas Indicopleustes. Theologie etscience au VIe siecle, Paris, Presses Universitaires de France, 1962, XVI 329 p.si XV pl. (E.Fr.); U.V. BOSCH, Kaiser Andronikos III Palaiologos. V ersucheiner Darstellung der byzantinischen Geschichte in den Jahren 1321-1341, Amster-dam, Edit. A. Hakkert, 1965, 216 p., 5 pl., 1 h. si o tabelh genealogica (E.Fr.). Bibliografie, arhivistiek muzeografie. - V. L. MIKITAS, Acteni py-xonucu i cmapoapynu. Onuc i namozoe, Yturopog, 1961, 96 pl. ; idem, Aaenipynonucu i cmapodpyna Onuc i namaitoe, 'gamma gpyra. Bilgaimuumoabniachttoro YttinepctitTery, 1965, 84 p. ; idem, Aaeni nnueu 3anapnamcb-1.1020 aeparcaenoco spaaanaettoco Myaero. Onuc i ncunanoa, BHAasriHUTBO Jlhai-Bcmioro Yttiaepcurery, 1964, 86 p. (L.D.); * Introduction bibliographiquea l'histoire du droit et a l'ethnologie juridique, publicatd sub directia lui JohnGilissen, de calre Centre d'histoire et d'ethnologie juridique, Bruxelles,1965 (V.Al.G.)

wrumt,' tomul 19, nr. 2, p. 223 - 440, 1966

415

gl

6

si

+

Si

+

Si

+

, ,

................ . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

S T U D I I

NICOLAE TITULESCU I POLITICA PENTRUMENTINEREA INTEGRITATII TERITORIALE

A ROMANIEIDE

ELIZA CAMPUS

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, se poate constata cain politica externs a Romfiniei s-a manifestat o sustinuta activitate aguvernelor pentru mentinerea tratatelor de pace semnate dupa primulrazboi mondial, in anii 1919 $i 1920. Aceste tratate erau deosebit de inte-resante, caci ele sanctionau, de fapt, pe plan international, opera patrio-tica a unitatii nationale faurita de intreaga natiune in 1918.

De aceea, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, a existato permanents tendinta a guvernelor de a incheia aliante, de a negociaconventii1, de a cauta not mijloaee pentru a impune respectarea statu-quo-ului teritorial stabilit.

TotodatA, se mai poate afirma ca securitatea europeana, indeosebia Frantei $i a statelor din Europa centrala, $i sud-estica, avind interesesimilare cu aceasta mare putere, a constituit in perioada mentionata pro-blema majors a politicii internationale.

Tratatele de pace abia se semnaserfi, urmele rfizboiului erau departede a fi $terse, rind $i-a Mout aparitia, in Germania, in Ungaria $i in altestate invinse, politica revan$ardfi, prin care se urmfirea revizuirea trata-telor existente.

In fond, in ultima instants, aetiunile politice purtate in acest spirit,actiuni ce se ascundeau sub pretexte ca acelea ale dictatului de la Ver-

Arh. M.A.E., fond. C. 11, Polonia, Convenfie de alianfei defensiva tntre regalul Rom( Intel§i republica Poloniei, 3 martie 1921, semnata de E. Sapieha si de Take Ionescu, In Monitoruloficial", nr. 53 din 11 iunie 1921, p. 1 983-1 984 ; Convenfie de alianfa defensiva (titre regalulRome Wei i Republica Cehoslovacd, 22 aprilie 1921, semnata de Ferdinand Veverka si deTake Ionescu, in Monitorul oficial", nr. 77 din 10 iulie 1921, p. 2 881 ; Convenfie de alianfildefensiva tntre regalul Romdniei si regalul sirbilor, croafilor si slovenilor, 7 iunie 1921, semnatade Nikola P. Paschitch si de 'rake Ionescu ; vezi si tratatele semnate de Romania la 28 octoin-brie 1920 cu puterile Antantei, la 10 iunie 1926, tratatul cu Franta.

sTupti", tomul 19, nr. 2, p. 225-250, 1966.

a

www.dacoromanica.ro

226 ELIZA CAMPUS 2

sallies", tinteau nu numai spre anexiunea unor teritorii straine, dar chiarsi spre o suprematie mondiala.

Utilizind divergentele franco-engleze, profitind de miopia politica aanumitor cercuri conservatoare britanice, Germania imperialists facutpas cu pas loc, izbutind sa revina pe arena politica, in calitate de mareputere, o data cu semnarea tratatelor de In Locarno, in octombrie 1925.

Pentru statele din organizatia Micii Intelegeri si pentru Polonia s-apus atunci pentru prima data in mod ingrijorator problema garantiilor pecare le mai puteau oferi tratatele de pace 2, caci principiile stabilite InLocarno situau unele state din bazinul danubian, ca Cehoslovacia siPolonia, in afara angajamentelor de securitate locarniana 3, fapt relevatde astfel si de actuala istoriokrafie vest-germana. Hans Herzfeld, de pilda,sustine ca in spiritul de In Locarno era implicate si ideea ca Cehoslovaciasi Polonia trebuiau sa se obisnuiasca cu perspective unei revizuiri pasnice

granitelor for 4.Evenimentele istorice ce s-au desfasurat in anii urmatori au dovedit

pe deplin ca spiritul de la Locarno" 5, ca ajutorul prima de cercurilemonopoliste germane de In marile puteri invingatoare in numele solida-ritatii de class, au consolidat pozitia revizionista reactionara a acestorcercuri.

Efectele unei astfel de politici nu au intirziat sa-si face aparitia.In 1931 1932, in Europa centrals se incrucisau din nou tendintele desuprematie ale unor marl state, ca Italia si Germania, tendinte ce se cioc-neau de pozitia altei marl puteri, Franta. Se stie ca Franta voia mentinereastatu-quo-ului teritorial in aceasta regiune, in time ce Mama Britanieisi urmarea, la rindul ei, propriile interese 6 in importantul spatiu al bazi-nului danubian.

In atare imprejurari, a fost publicat in 1931 planul de uniunevamala austro-german. Textul, elaborat de ministrul de externe al Ger-maniei, Curtius, si de cancelarul Austriei, Schober, nu constituia altcevadecit o actiune de revizuire a tratatului de la Saint-Germain. Se putea,astfel, statornici A rtschhiss-ul, destinat sa clued, de fapt, la suprematiaGermaniei in Mitteleuropa.

2 Hans Herzfeld, Wellpolitik und Staatensystem von 1919 bis 1939, Weltgeschichte derGegenwart, vol. II, Berna Munchen, Francke Verlag, 1963, p. 58 $i 59. In actuala isto-riografie vest - germane, Locarno este privit ca primul pas pe druinul Germaniei de a redevenimare putere ; vezi Arh. M.A.E., fond. 71, Franta, scrisoarea 6 681 din 30 mai 1925, trimisade Constantin Diamandy, ministrul Romaniei la Paris, catre Aristide Briand, ministrul deexterne al Frankel. Ti arata ca a fost de ajuns ca cliriguitorii politicii germane sa vorbeasca, cuprilejul pactului occidental de securitate, despre revizuirea frontierelor, pentru ca conteleBethlen la Buclapesta sa utilizeze un limbaj similar".

3 Eduard Benes, Les problemes inlernationaux actuels et La Tchecos/ovaquie, Orbis, Praga,1928, p. 14.

4 Hans Herzfeld, op. cit., p. 58 si 59.5 Vezi, In acest sons, aprecieri chiar In istoriografia vest - germane. Der zweite 1Veltkrieg

in Bildern und Dokumenten, herausgegeben von Hans Adolf Jacobsen und Hans Dollinger,vol. I, Miinchen-Viena-Basel, Verlag Desch, 1963, p. 11 ; vezi Gunther Heyden, Critica geo-politicii germane. Esenfa unei qcoli sociologice reactionare, Bucuresti, Edit. politica, 1960, p. 113.

6 F. G. Stambrook, A. British Proposal for the Danubian States : The Customs UnionProject of 1932, In The Slavonic and East European Review ", decembrie 1963, p. 64-67.

a

5i-a

si

si

si

www.dacoromanica.ro

3 N. TITULESCU INTEGRITATEA TERITORIALA A ROMANIEI 227

In Europa centrala nu exists insa, asa cum afirma Arnold Toynbee,un vacuum de putere "' din cauza mozaicului format din slabele statesuccesoare" 8 situate pe acest teritoriu, ci tari foarte robuste si foarteviguroase" 9, cum sublinia de altfel si Churchill, intr-un discurs al sau inCamera Comunelor. Opozitia acestor state, care, reunite, constituiau omare putere" 1°, impreuna cu opozitia Frantei 11, a impiedicat realizareaacestei prime incercari germane de a obtine suprematia in bazinul danu-bian. Se stie ins& tot atit de limpede ca atunci marile puteri occidentale,si indeosebi Marea Britanie, au extins acea politica, de class inaugurate laLocarno, politic ce tindea sa menajeze si chiar sa imblinzeasca pe revan-sarzii germani, fapt relevat adesea si de actuala istoriografie burghezaoccidentals 12.

Intr-o atare situatie internationala, atit in Romania, cit i in statelealiate cu ea in cadrul Micii Intelegeri, s-a intarit ideea de a consolida acestorganism politic in asa fel, incit sa se poata, fauri o intreita capacitate derezistenta si de lupta, impotriva acelora care ar fi vrut sa atace statutul forteritorial.

IInul dintre initiatorii acestei idei a fost ministrul de externe alRomaniei, Nicolae Titulescu 13. Inca din 1927 14, el si-a dat seams deimportanta colaborarii politice, economice i militare a celor trei state,ca si de eficienta ce o astfel de colaborare ar avea-o pe plan international.In toamna si iarna anului 1932, el s-a straduit, de aceea, sa incheie un acordi°in acest sens, in cadrul Micii Intelegeri.

Intre timp, in Germania, nazistii au luat puterea in ianuarie 1933.In Romania a avut loc in lunile ianuarie i februarie una dintre

primele mari actiuni ale proletariatului mondial impotriva fascis-

7 Survey of International Affairs 1939-1945, The Realignment of Europe, editat deArnold Toynbee $i Veronica Toynbee, Londra-New York-Toronto, Oxford University Press,1955; Arnold Toynbee, Introduction", p. 15 si 16.

8 Ibidem.9 Winston Churchill, Memoires sur la deuxieme guerre mondiale, vol. I, Paris, Plon,

1948, p. 277 si 278.10 Ibidem.11 Pierre Renouvin, Les crises du XX-e siecle, Paris, Hachette, 1957, p. 351 ; Hugh

Scton Watson, Eastern Europe between the Wars 1918-1941, Cambridge at the UniversityPress, 1945, p. 374.

12 Ernst Geigenmtiller, Botschafter von Hoesch und der Dezdsch-Osterreichische Zoll-unionpakt von 1931, In Historiscbe Zeitschrift", vol. 195, nr. 3, decembrie 1962, p. 587, p. 590.Vezi intreaga problems a Imblinzirii" revansarzilor nazistilor in lucrarea lui Martin Gillbertsi Richard Gott, The Appeasers, Boston, Houghton Mifflin Comp., 1963; vezi si Hans Herz-feld, op. cit., p. 74 ; vezi $i Charles Loch Mowat, Das Commonwealth, Grossbritanien und Irland,lVeltgeschichte der Gegenwart, vol. I, Berna Munchen, Francke Verlag, 1962, p. 33.

13 Nicolae Titulescu a fost ministru de externe al Romaniei Intre 24 noiembrie 1927si 10 noiembrie 1928 $i Intre 20 octombrie 1932 si 30 august 1936.

14 In 1927, Romania luase initiativa, la Conferinta Micii Intelegeri de la Ioachimov,13-15 mai 1927, de a propune unele solutii pentru realizarea unui plan economic comun. Vezi,In acest sens, Arh. M.A.E., fond. Mica Intelegere, Conferinla de la Ioachimov, dos. 4, 13-15 mai1927. In sedinta a 2-a, punctul 5 al procesului verbal indich un acord al statelor-majore alecelor trei state.

15 Arh. M.A.E., fond. Mica Intelegere, dos. 4, Conferinta de la Belgrad a Midi Intelegeri,18-19 decembrie 1932.

$1

gi

si si

si

www.dacoromanica.ro

228 ELIZA CAMPUS 4

mului" 158 dupe instaurarea hitlerismului in Germania. Marile lupteale clasei muncitoare ale ceferistilor si petrolistilor, conduse de PartidulComunist Roman, an aratat pe dep]in vointa poporului roman de a seopune fascismului si de a veghea in mod actin la pastrarea indepen-dentei si suveranitatii nationale.

Intr-o atare atmosfera, a fost dat publicitatii, la 16 februarie 1933,pactul de reorganizare a Micii Intelegeri, pact destinat sa duce la trans-formarea acestui organism politic intr-o comunitate internationala cupersonalitatea sa distincta" 16, tinzindu-se astfel sa se impuna respectareatratatelor existente 17.

Yn acest scop, Nicolae Titulescu, a socotit ca o sarcing deosebit deimportanta era aceea a intaririi si inzestrarii armatei 18. La 27 septembrie1933, cu prilejul sesiunii Consiliului permanent al Micii Intelegeri ce aavut loc la Sinaia 19, in prezenta regilor Alexandru al Iugoslaviei si Carolal Romaniei, el a cerut ca parlamentul sa voteze creditele necesare pentrucompletarea inarmarilor, subliniind ca va apara la Geneva clauza isto-rica" , clauza ce permitea statelor care nu au putut sa, se inarmeze pro-portional cu nevoile for sa o face In viitorii patru ani" 20.

Eforturile de aparare defensive ale Romaniei si ale aliatelor sale annemultumit profund statele fasciste. In aprilie 1933, Italia a inceput saameninte, afirmind ca va initia un bloc revizionist impotriva statelor cefsi aparau teritoriul national 21, Mussolini trecind chiar la atitudini publicedeosebit de dusmanoase 22.

In Germania hitlerista, presa a luat pozitie contra pactului MichIntelegeri, iar Amaciirtiges And §i-a expr:mat in mod deslusit nemultu-mirea 23. In iunie s-au exercitat presiuni asupra Romaniei, declarindu-i-seca Germania nu va intretine relatii comerciale normale cu ea cita', vreme

15a Nicolae Ceausescu, Partidul Ceraunht Pcman(ontint alor at luptei revolufionaresi democtate a poporului roman, al tradifiilor miscarii me ncitoresti ,si socialisle dinRomania, BucurEsti, Edit. politica, 1966, p. 39.

16 Arh. M.A.E.. fond. Mica Intelcgtie, Conferinta de In Geneva, 14 15 februarie1933. Pactul de reorganizare avea 12 articole. Se crea un organ director, un consiliu perma-nent, un secretariat permanent cu o sectiune permanents la Geneva, un consiliu economic decoordonare ; art. 4 al pactului stabilea principiul egalitatii absolute" a celor trei state carerelnnoiau Intro ele tratatele si acordurile pentru un timp limitat (vezi fond. Mica Inteleg( .

dos. 1, Pact de organizare at Micii Infelegeri).17 Eugen N. Anderson, Modern Europe in World Perspective, 1914, to the Present, Holt

Rinehart and Winston, New York, 1961, p. 470.18 Arh. M.A.E., fond. Mica Intelegere, dos. 22. Communiqué de la Séance du Conseil

permanent de la Petite Entente, Praga, 1 iunie 1933. Vezi si procesul-verbal al sedintei de la1 iunie 1933, partea a II-a a discutiilor Mise en application du pacte de la Petite Ententeen matiere militaire".

Ibidem, dos. 3, Proces-verbal de la session ordinaire du Conseil Permanent de la PetiteEntente, lenue a Sinaia, au chateau royal de Peleq du 24-27 sept. 1933.

20 Ibidem.21 Ibidem, dos. 8, buletin 6 din 1 aprilie 1933, Directia afacerilor politico, Sectia Europa

centrals, Brediceanu, ministrul Romaniei la Viena, raporta o convorbire cu ministrul Hanel.22 Ibidem, dos. 24. La 13 aprilie 1933, Mussolini a publicat, prin Agentia Universal Ser-

vice, un articol in presa americana. Vezi si dos. 1, telegrama 1 569 din 10 aprilie 1933 de lalegatia din Washington, semnata Davilla.

23 Ibidem, dos. 1, telegrama 532 din 23 februarie 1933, de la legatia din Berlin, semnataPetrescu Comnen ; vezi si dos. 8, telegrama 588 din S martie 1933, de la legatia din Berlin,semnata Comnen.

sv

www.dacoromanica.ro

5 N. TITULESCU SI INTEGRITATEA TERITORIALA A ROMANIC! 229

nu va avea mai intii siguranta" 24 CA, in cazul unui conflict politic, Ro-mania nu se va situa impotriva celui de-al III-lea Reich. Alfred Rosenberga mers atit de departe, Melt a cerut chiar ca Romania sa-,i paraseascaactualele aliante si sa intro in orbita de influenta politica a Germaniei" 25.In general, s-a produs atunci la Berlin, asa cum arata ministrul Romaniei,N. P. Comnen, o vadita tentative de coruptie sau de santaj" 26, rove_lindu-se in chip neindoielnic metodele diplomatice brutale utilizate de nazisti.

In aceste luni, statele Micii Intelegeri, si Romania in modspecial, au asteptat sa gaseasca un puternic sprijin in Franta, mareaputere aliata, care avea interese similare pentru mentinerea statu-quo-ului teritorial.

Nicolae Titulescu, adine legat de Franta, observa cu ingrijorareconcesiile continue pe care guvernul francez le facea Germaniei. Consim-tise sa i se recunoasca acestui stat egalitatea in drepturi cu privire la

inarmare 27, fapt care it Meuse pe Titulescu sa reflecteze cu am'afaciune casecuritatea este o notiune elastica. Ni se va putea spune ca, o avem inanumite conditii, cind de fapt nu am avea-o" 25. Era evident pentru toatalumea ca acordul celor cinci de la Geneva constituia o amenintare directspentru Mica Intelegere" 29, creind alit Germaniei, cit altor state revan-§arde, largi conditii de dezvoltare 30. Cind insa, influentata, de MareaBritanie, Franta a consimtit la organizarea directoratului europeanin patru, impreuna cu statele fasciste, pericolul revizuirii tratatelor adevenit acut 31.

Nicolae Titulescu, implantat adinc in politica de mentinere a into-teritoriului national, s-a dovedit a fi un implacabil aparator al

tratatelor existent°, ca un hotarit luptator In actiunile ce s-au purtatpe plan international pentru a mentine intangibilitatea pactului SocietatiiNatiunilor. El a adus o contributie esentiala la hotarirea luata de cele treistate ale Micii Intelegeri, de a se opune oricarei actiuni de revizuire atratatelor. Titulescu a fost unul dintre autorii comunicatului Micii Into-legeri de la 25 martie 1933, comunicat care preciza ca, nu se poate dispune

24 Ibidem, dos. 27, raport. 1 915 din 16 iunie 1933, de la lega tia din Berlin semnataComnen.

25 Ibidem.26 Ibidem.27 Ibidem, dos. 17, buletin 21 din 15 noiembrie 1932, Directia afacerilor politice, Sectia

Societatea Natiunilor $i a Micii Intelegeri ; vezi si fond. Societatea Natiunilor, dos. 15, rapoarteledin 11, 12 si 14 decembrie 1932, semnate Antoniade, ministrul Romanici la Geneva.

28 Ibidem, dos. 20, telegrama 2 842 din 19 decembrie 1932, semnata Titulescu, de laBelgrad.

ze Ibidem, telegrama f.n. din 18 decembrie 1932, de la legatia din Paris, semnata Lucu-lescu. Se subliniaza ca Ungaria, Bulgaria, ca si Germania, nu vor Intirzia s4 traga toate foloa-sele din asa-numita Gleichsberechligung.

3° Maurice Baumont, La faillite de la paix, Paris, P.U.F., 1945, p. 417.31 In Storia d'Italia, vol. V, Dalla crisi del primi dopoguerra a la fondazione della Repu-

blica, a cura di Franco Catalano, Torino Unione Tipografico, Editrice Torinese, 1960, p. 379,se arata ca pactul cvadripartit Insemna sfirsitul Societatii Natiunilor ; G: M. Gathorne Hardy,Histoire des evenements internationaux de 1920 -1939, Paris, P.UF., 1948, p. 374.

gTitatii

gi

gi

www.dacoromanica.ro

230 ELIZA CAMPUS 6

de teritoriul altuia niei direct, nici indirect32", ca principiile de dreptinternational decurgind din pactul Societatii Natiunilor trebuie respec-tate 33 in mod ferm, statele Micii Intelegeri se declara, impotrivarevizuirii tratatelor. Comunicatul a produs o puternica impresie pretu-tindeni, §i in Franta 34 in mod special. In aprilie, Nicolae Titulescu a sositla Paris, uncle atit in calitate de ministru de externe al Romaniei, citSi ca imputernicit al Micii Intelegeri a ara'tat pericolul reprezentat deun directorat european in patru care ar pune problema revizuirii tratatelor.El nu s-a sfiit sa utilizeze chiar §i un ton cominatoriu 35, atunci cind asocotit ca argumentele logice nu mai folosesc indeajuns. Pozitia fermalima de Titulescu a influentat in mod deosebit guvernul francez,", care,nedorind piarda aliantele din Europa centrala, a dat inapoi. Prinmemorandumul din aprilie 1933, Franta amenda in mod categoric clauzarevizuirii din pactul celor patru, sustinind intangibilitatea pactuhui So-cietatii Natiunilor 36. Astfel, pactul cvadripartit parafat la Roma la 7 iunie1933 nu a mai putut constitui vreo primejdie nici pentru Romania, nicipentru aliatele sale. Succesul repurtat de Titulescu a constat in faptul ca,situindu-se pe o pozilie profund patriotica, a hotarit sa lupte pentru aimpune respectarea tratatelor existente, neintelegind sa faca, nici cea maimica concesie in aceasta problema de importanta vitala pentru Romania.

Gravitatea primejdiei ce se concretizase in timpul negocierilor pentrupactul cvadripartit a scos in evidenta o data mai mult atit pentruRomania, cit §i pentru aliatele sale necesitatea de a intari sistemulpolitic organizat pentru pastrarea statutului for teritoriul. In afara depactele ce le legau intro ele, statele Micii Intelegeri i§i mai sprijineau secu-ritatea pe Societatea Natiunilor §i pe Franta 37, marea for prietena.

Yn anii ace§tia luasera insa forme din ce in ce mai amenintatoareplanurile lui Mussolini, care se pronuntase pentru Imperil= romanumdominium mundi" §i nu se limita de aceea doar la mare nostrum" inMediterana, ci tindea sa se extinda §1 in Balcani, prin pretentia de areface vechea provincie romana Illyricum 38. De asemenea, planurile

32 Arh. M.A.E., fond. Mica Intelegere, dos. 2, Premiere session du Conseil Permanent dela Petite Entente, le 30 mai 1933, Prague.

33 Ibidem.34 Ibidem, fond. Franta, telegrama 1 611 din 29 martie 1933, semnata Cesianu ; vezi si

Robert Lee Wolff, The Balkans in our Time, Cambridge Massachusetts, Harvard UniversityPress, 1956, p. 157.

35 Arh. M.A.E., fond. Franta, telegrama 2 949 din 6 februarie 1935, de la legatia dinParis, semnata Cesianu. Reaminteste ca, in aprilie 1933, Titulescu a sosit la Paris spre a zfi-darnici pactul celor patru puteri" ; vezi $i dos. 1, raport 229 din 21 ianuarie 1934, de la legatiadin Atena, semnat Langa Ralcanu. Reaminteste ca la Paris, In aprilie 1933, Titulescu a utilizatun ton cu accent cominatoriu.

36 Ibidem, fond. Mica Intelegere, dos. 2, Premiere session du Conseil Permanent, Prague,le 30 mai 1933. In memorandumul francez se sustinea regulamentul unanimitfitii, aplicabil laart. 19 al Pactului Societatii Natiunilor.

37 Alfred Fichelle, La crise interne de la Tchicoslavaquie, In Revue d'Histoire de la deu-xieme guerre mondiale", nr. 52, octombrie 1963, p. 22.

38 Edouard Driault, La Question d'Orient (1918- 1934), La pair de la Mediterrande,Paris, Felix Alcan, 1938, p. 241 si 243.

§i ca,

sa -$i

www.dacoromanica.ro

7 N. TITULESCU $1 1NTEGRITATEA TERITORIALA A ROMANIEI 231

bitleriste pentru Mitteleuropa, cit si pentru rasaritul si sud-estul Europei,nu erau cur.escute nurnai din programul expus de Hitler in Neil?, Kampf, eisi din declaratiile fa cute de diplomati importanti, ca von Papen, precumsi din mrisurile luate pe plan intern 39 pentru organizarea viitorului Le-bensraum, 40.

In asemenea imprejurari, statele Mich. Intelegeri au dat o atentiedeosebita dezbaterilor de la Conferinta dezarmarii, unde Litvinov, minis-trul de externe al Uniunii Sovietice, propunea o definire a agresiunii 41.Definirea agresiunii, asa cum a conceput-o Litvinov si a formulat-o diplo-matul grec Politis, a gasit aderenti numerosi. Yn continutul ei existauidei de securitate, care se opuneau hotarit ideilor revizioniste expusein pactul cvadripartit. Se arata ea, va fi recunoscut ca agresorintr-un conflict international statul care va navali cu fortele sale armate,chiar fara declaratie de razboi, pe teritoriul unui alt stat. Totodata, sesublinia ca nici o consideratie de ordin politic, strategic sau economicnu poate justifica o atare agresiune 42. Definitia agresiunii, ca si defini-tia teritoriului43, asa cum fusese propusa de U.R.S.S., insemna de faptrespectarea statu-quo-ului teritorial 44 si a tratatelor existente, eliminindrazboiul ca forma de rezolvare a oricaror litigii dintre state.

0 astfel de pozitie a unui mare stat, cu care Romania era veeinala rasarit, interesa in eel mai inalt grad intreaga natiune.

Nicolae Titulescu, ca exponent al unor importante grupari poli-tice burgheze, a socotit ca e de datoria sa sa initieze o apropiere de U.R.S.S.si sa fach demersuri in vederea incheierii unor conventii de definire aagresorului. Astfel, la 3 si 4 iulie 1933, Romania, impreuna cu alte tarivecine cu. Uniunea Sovietica, a semnat cu primul stat socialist din lumeimportantele eonventii de definire a agresiunii 45. Pentru intiia °ma seincheia un atare pact intreRomania si U.R.S.S., ca si intre celelalte state aleMicii Intelegeri si U.R.S.S. Totodata, aceasta aetiune diplomatica, amarcat o noua manifestare politica unitara a Micii Intelegeri pe !planinternational, avind, asa cum subliniaza si E. Driault, semnificatia unuinon pas sere normalizarea raporturilor intre U.R.S.S. si statele Micii

39 W. Churchill, op. cit., vol. I, p. 15, von Papen a declarat ambasadorului american laViena : Toata Europa de sud-est pina la frontierele Turciei constituie hinterlandul natural alGermaniei. El avea ca misiune sa asigure controlul economic si politic al Germaniei asupraIntregii regiuni mentionate".

40 Ihor Kamenetsky, Secret naziplanv for Eastern Europe. A study of Lebensraum PoliciesNew York, Bookman Associates, 1961, p. 35 -40; vezi si Valentin Vasquez de Prada, Die Wirt_schaftliche Entwicklung and Verflechtung der Welt, Welgeschichte der Germanwart, vol. II, Berna,Munchen, Francke Verlag, p. 187.

41 Arh. fond. Societatea Natiunilor, dos. 15, a 31-a sedinta a conferintei de de-zarmarc din 6 februarie 1933.

42 Ihidem.43 Teritoriul Insemna, pentru U.R.S.S., aria teritoriald asupra careia sin stat 15i exercita

au torita tea.44 G. M. Gatrhorne Hardy, L'histoire des eveniments internationaux de 1920 a 1939, Paris,

P.U.F., 1947, p. 383, arata ca U.R.S.S. nu voia sa ingaduie ca, sub pretextul tratatului de la.Versailles, sd se treaca la razboaiele de cotropire pregatite de fascisti.

44 Arh. M.A.E., fond. Societatea Natiunilor, dos. 217, Convention de definition de l'agression.

M.A.E.,

www.dacoromanica.ro

232 ELIZA CAMPUS 8

Intelegeri" 46. Un merit deosebit in realizarea acestui act pozitiv ii revivein mod incontestabil lui N. Titulescu. Ministrul de externe al Romanieia vent astfel in intimpinarea planului de securitate franco-sovietic, plance se negocia in aceasta perioada si care presupunea, asa cum remarcasi istoricul englez Arnold Toynbee, ajutorul sovietic impotriva ag,resorri-lui nazist 47.

In a doua jumatate a anului 1933, se punea, asadar, in mod acctproblema unei apropieri politico intre statele din anumite regiuni aleEuropei, pe baza prineipiului securitatii 48.

Nicolae Titulescu a fost until dintre putinii barbati de stat euro-peni care si-a dat seama de valoarea politica, ca si de valoarea etica a unorastfel de aliante indreptate impotriva agresorilor fascist.

Viziunea unei Europe centrale sud-estiee unite in acest scop 1-adeterminat sa urmeze pas cu pas un drum politic bine precizat. SecuritateaRomaniei, mentinerea integritatii ei teritoriale facean necesar ca aceststat sy is initiativa, unor actiuni utile atit centrului european, cit si Balca-nilor.

Conventiei pentru definirea agresorulni trebuia urmeze deaceea o intelegere mai strinsa cu Turcia. La rindul ei, Turcia dorea oapropiere de Romania 45. Astfel, prin vizita lui Titulescu la Ankara siprin incheierea tratatului de amicitie 50 din 17 octombrie 1933, s-a con-stituit, asa cum preciza ministrul de externe al Romaniei, fundamentalnatural al unei intregi politici de organizare a pacii intr-o regiune a Euro-pei care parea foarte amenintata" 51.

Prin relatiile cordiale stabilite cu Turcia, Titulescu urmarea caRomania sa se apropie pe aceasta tale de U. R. S. S. 52, care era aliataTurciei si se pronunta pentru principiul respectarii tratatelor existente.Actiunea politica purtata de Romania in aceste luni a fost privity cu sirn-

45 E. Driault, op. cit., p. 309.42 Arnold Toynbee, Survey of International Affairs 1936, Londra, Humphrey Milford,

1937, p. 505.45 Arh. M.A.E., fond. Intelegerea Balcanicii, dos. 14, raport 1 870 din 19 iulie 1933, de

la legatia din Atena, semnat Langa-Ritscanu. Informeazil asupra unui articol aparut In Elef-ieron Vima", din 19 iulie 1933, intitulat Turcia si Grecia fall de Uniunea Balcanicd, publicatde cunoscutul om politic Papatanasiu , militant pentru ideea Uniunii Balcanice.

5° Ibidem, dos. 17, raport 1 549 din 30 septembrie 1933, de la legatia din Stockholm,semnat Barbu Constantinescu. Informa eft ministrul Turciei arata cit de hinevenita ar fi o vizitaa lui Titulescu la Ankara.

5° Ibidem, fond. 71 Turcia, dos. 59, Traile d'amilie, d'arbitrage et de conciliation entre laRoumanie el la Turquie, semnat la Ankara, la 17 octombrie 1933, de N. Titulescu si de dr.Tevfik Riistii Bey. Contine 22 de articole. Art. 1 prevede pace iuviolabila, amicitie sincereperpetwl intre regain] Romaniei $i Republica Turca si intre popoarele for ".

51 Cuvintarea lui N. Titulescu, Universul", 17 octombrie, 1933.52 Ark M.A.E., fond. Tntelegerea Balcanica, dos. 17, raport. 2 490 din 14 octombrie 1933

de la legatia din Atena, semnat Langa-Rascanu.

§i

sa-i

.i

www.dacoromanica.ro

9 N. TITULESCU INTEGRITATEA TERITORIALA A ROM.ktitEI 233

patie de catre demnitarii sovietici 53 i cu ingrijorare de cei faseisti54borthisti 55. Acestia se temeau de crearea unui bloc balcanic de sine

statator 56, care s-ar fi putut opune, impreuna cu Mica Intelegere,oricarei agresiuni ce ar fi atins independenta ri suveranitatea nationalsa statelor incadrate in alianta regionals ce se proiecta.

Avind atare objective si calatorind in Balcani ca reprezentant alRomaniei ci ca ambasador al Micii Intelegeri" 57, Titulescu a militatpentru faurirea unei uniuni balcanice 58, capabila sa se opuna tentative-lor revizioniste ale statelor fasciste.

De aceea, dupa succesul repurtat la Ankara, a vizitat i Atena 59,pentru a apropia si mai mult Romania de Grecia. In genere, in acesteluni o vie activitate 89 diplornatica, cu aspecte pozitive, se desfasura inBalcani, daca nu ne-am referi decit la vizitele regelui Alexandru dinseptembrie-octombrie 1933. Astfel, in decembrie 1933 se ajunsese la unacord lntre Romania, Turcia, Grecia si Iugoslavia, in vederea incheieriiunui tratat cu caracter defensiv, nadajduindu-se si la o adeziune a Bul-gariei si a Albaniei 61.

In ianuarie 1934, la a doua sesiune ordinary a Micii Intelegeri,s-au conturat in chip deslusit telurile urmarite prin initierea pactului

53 Ibidem, raport. 1 646 din 18 octombrie 1933, de la legatia din Stockholm, semnatBarbu Constantinescu.

54 Ibidem, dos. 17, telegrama 3 614 din 16 octombrie 1933, semnata Comnen. Raporteazaca von Papen 1-a Intrebat care este scopul calatoriei lui Titulescu la Ankara si Sofia ; vezitelegrama 2 642 din 21 octombrie 1933, de la legatia din Roma, semnata Lugosianu.

bb Ibidem, raport 3 597 din 23 octombrie 1933, de la legatia din Budapesta, semnatG. N. Capitaneanu. Raporteaza ea Combos, presedintele Consiliului ungar, a plecat la Ankarasi Sofia, deoarece Budapesta era nemultumita de rezultatele obtinute prin incheierea tratatuluiroman( -turc.

56 Ibidem, telegrama 2 580 din 21 octombrie 1933, de la legatia din Londra, semnataLaptev. Raporteaza ca la Foreign Office se considers actiunea politica initiata de Romania camenita dea ridica statele din centrul sud-estul Europei si de a simplifica influenta puterilorapusene si a rivalitatilor for ".

57 Ibidem, raport. 394 din 23 octombrie 1933 de la Consulatul din Skoplie (Iugoslavia),semnat Curtovich. Informeaza asupra unui articol din ziarul Wardan", nr. 132 din 21 octom-brie- 1933, intitulat Misiunea domnului Titulescu.

59 Un tratat greco-turc se Incheiase la 14 septembrie 1933, urmind pactul de Intelegerecordials, de amicitie, de neutralitate, de conciliere si de arbitraj" ce fusese lncheiat la 30 octom-brie 1930.

Arh. M.A.E., fond. Intelegerea Balcanica, dos. 16, raport. 2 602 din 29 octombrie 1933,de la legatia din Atena, semnat Langa-Rascanu.

Ibidem, dos. 17, raport. 2 253 din 21 noiembrie 1933, de la legatia din Ankara, semnatBossy. Vezi raport. 2 350 din 11 decembrie 1933, de la legatia din Berna. semnat Boerescu ;vezi Bogdan Radit: a, Venizelos and the struggle around the Balkan Pact, in Balkan Studies"(Salonic), 1965, nr. 1, p. 120.

Ibidem, fond. Intelegerea Balcanica, dos. 17, telegrama 319 din 27 decembrie1933 de la St. Moritz, semnata Titulescu, catre Carol al II-lea si catre primul ministru. Vezi sitelegrama 320 din 29 decembrie 1933 de la St. Moritz, semnata Titulescu, catre rege primulministru. Vezi, In acest sens, si fond. Mica Intelegere, dos. 18, raport. 3 216 din 20 decembrie1933, de la legatia din Belgrad, semnata Guranescu. Transmite textul declarattilor facute deJevtie, ministrul de externe al Iugoslaviei, ziarului Novosti" din Belgrad. Declara ca le tra-vail en vue d'une Entente balkanique est parallels a la politique de in Petite Entente en Europecentrale et se troune lie a elle en raison des membres balkaniques de la Petite Entente, parmiesquels on la Roumanie et nous ...".

Si

eo

si

61

Si

31

si

si

www.dacoromanica.ro

234 ELIZA CAMPUS 10

balcanic. Titulescu a precizat, cu acest prilej, perspectivele, ca si orizon-tul larg, pe care le deschidea, viitorul pact, perspective spre care nazuiau,de altfel, toate statele Micii Intelegeri. In viitor, sublinia ministrul deexterne al Romaniei, va fi poate posibil sa fusionam sau cel putin sa legammai string, sub o forma ce famine de hotarit, cele doug, grupari : MicaIntelegere Balcanii" 62. In acest spirit, s-a semnat la Atena, la 9 februarie1934, pactul de Intelegere Balcanica 63, despre care Titulescu a afirmatea este intr-adevar unul dintre instrumentele de pace cele mai puternicepe care putem sa ni le dam" 64. Eforturile depuse de ministrul de externeal Romaniei pentru reusita acestei importante actiuni diplomatice sintde necontestat. La Atena, de pilda, Zaimis, presedintele Republicii, 1-arugat sa discute si el cu sefii opozitiei, spre a usura sarcina guvernuluigrec 66. Titulescu a izbutit sa invinga pentru moment toate rezervele,caci ideea de securitate 66, in acea etapa de ascensiune a nazismului, afost un principiu ce s-a putut atunci impune 67. In U.R.S.S. 69, in Franta,in Marea Britanie, in Elvetia 69 §i in multe alte state, pactul a fost primitfavorabil, caci el nu avea doar o semnificatie locala de aparare a frontie-relor balcanice, cum anima unii istorici, ca Gotthold Rhode 70. In fond,asa cum releva de altfel corespondenta diplomatica din acea perioada,noul tratat concretiza vointa ferma a unor state mici i mijlocii de a opri

62 Ibidem, dos. 1, Proces verbal de la II-eme session ordinaire du Conseil permanentde la Petite Entente, tenue a Zagreb au palais de la Banovine, 12-22 Janvier 1934.

68 Ibidem, dos. 10, Pactul de Infelegere Balcanicd, Atena, 9 februarie 1934; vezi si dos.23, Anexele secrete : Declaration de son Ex. le ministre des Affaires Etrangeres de Turquie : Enaucun cas la Turquie n'admettra se tenir comme engagee a prendre part dans des actes quel-conques diriges contre l'U.R.S.S. ...". Celelalte parti semnatare, Romania, Grecia $iJugoslavia, au luat act de declaratia Turciei, afirmind ca rezervele ei nu shit intru nimiccontrare pactului Intelegerii Balcanice.

64 Ibidem, dos. 16, Agentia telegraficA romana Orient-Radio (Rador). Declaratiilefacute presei la 11 februarie 1934 de Nicolae Titulescu.

ss Ibidem, dos. 18, telegrama 322 din 11 februarie 1934, de la Atena, semnatA de N. Titu-lescu, catre rege primul ministru ; arata ca a avut discutii cu Papanastasiu, cu Cafandaris,cu generalul Gonatos si a telegrafiat personal lui Venizelos. Toti, chiar $i Venizelos, au Muturari ca pactul sa devinA o garantie a pad! Intelegerii dintre popoare".

Ibidem, dos. 3, Tsaldaris, presedintele Consiliului de Ministri grec, a publicat la 25aprilie 1935, In Christian Science Monitor" din Boston, articolul La situation dans les Balkanset le Facie d'Athenes, accentuind asupra faptului ca Europa de sud-est este mai sensibila Infata nevoii de securitate decit celelalte regiuni ale continentului".

67 Friedrich Karl Kiemitz, Griechenland wellgeschichte der Gegenwart, vol. I, Berna $iMunchen, Franke Verlag, p. 234, considers ca pactul balcanic a fost un avertisment dat Italieifasciste. Bogdan Raditsa, Venizelos and the struggle around the Balkan Pakt, Balkan Studies",vol. 6, 1965, p. 122-124. Autorul se refers la rezervele lui Venizelos fata de pactul balcanic,privind Italia. Arata ca pactul a fost primit cu simpatie de mase (p. 126).

Ibidem, dos. 18, telegrama, 7 920 din 12 februarie 1934, semnatA Savel Radulescu,catre N. Titulescu, la Atena. Arata ca. la Moscova pactul a fost primit In mod favorabil. Laradio Moscova s-a comentat pe larg rolul jucat de diplomatia romana cu aceasta ocazie. Vezi sidos. 28, telegrama 568 din 17 februarie 1934, de la legatia din Berlin, semnata Comnen. Amba-sadorul sovietic i-a spus ca la Moscova pactul balcanic a facut bunA impresie".

Ibidem, raport. 274 din 12 februarie 1934, de la legatia din Berlin, semnat Boierescu.Motto i-a vorbit despre la magnifique oeuvre de consolidation de la paix qu'est le pacte balka-nique dont l'auteur principal est Monsieur Titulescu".

79 Gotthold Rhode, Ostrnitteleuropa and Sudosteuropa, Weltgeschichte der Gegenwart,vol. 1, Berna si Munchen, Franke Verlag, 1962, p. 277.

66

gi

si

51

ee

es

www.dacoromanica.ro

11 N. TITULESCU SI INTEGRITATEA TERITORIALA A ROMANIEI 235

tentativele de revizuire ale revan§arzilor fasciti printr-o cooperare con-secventa unitara, 71.

In Italia" §i in Germania" pactul de la Atena a fost primit Cu ostilitate.

Inceputul anului 1934 a marcat de altfel o cre§tere vizibila a ofen-sivei fasciste si revan§arde, desprinzindu-se din ce in ce mai evident ten-dinta de anexiune, de cotropire a unor teritorii straine, tendinta ce seascundea sub politica demagogica de revizuire atit a tratatelor existente,cit a pactului Societatii Natiunilor.

Popoarele au dat atunci o puternica replica fascismului, §i deciacestor tendinte profund reactionare. In Frant,a, luptele de strada dinfebruarie 1934 dintre muncitori i fasci0i74 an oprit lovitura de stat in-dreptata impotriva republicii burgheze, fapt caracterizat in acest felchiar de guvernul Daladier75. Tot atunci s-au desfa§urat in Austria, la12 februarie in zilele urmatoare, insurectia clasei muncitoare a uneitari intregi contra dictaturii fasciste"76, iar in acelea0 zile din februarie1934 Partidul Comunist din Italia a spus cu hotarire nu noului plebiscitfascist". In aprilie au izbucnit mirari populare antifasciste in Spania,manifestindu.-se prin marl greve muncitore§ti prin insurectia armatadin Asturia impotriva trupelor conduse de Franco.

In Romania, dupa, eroicele lupte muncitore0i din ianuarie-februarie1933, facut loc din ce in ce mai mult micarea democrats antifascists.fn aceasta, perioada, P. C. R. §i-a asumat sarcina de a indrepta toateorganizatiile de partid §i organizatiile revolutionare la lupta contra fas-cismului"78. Tot din initiativa §i sub conducerea P. C. R. a luat nateremicarea de mask legala antifascists, cu scopul precis de a duce luptaMOO, impotriva organizatiilor de tip hitleristo-fascist"72.

Miparea, democrats antifascists din Romania s-a extins in aceastA,perioada, cuprinzind un nutriar crescind de oameni din categorii socialediferite §i cu pareri politice deosebite. Telul comun era lupta, contra pe-ricolului fascist, contra principiului politic al revizionismului fascist. In

71 Arh. M.A.E., fond. Thtelegerea Balcanica, telegrIma 2 249 din 15 februarie 1934 de lalega%ia din Paris, semnata Cesianu.

72 Ibidem, dos. 18, telegrama 344 din 18 februarie 1934 de la legatia din Roma, semnataLugosianu.

73 Ibidem, telegrama 471 din 14 februarie 1934 de la legatia din Berlin, semnata N. P. Com-nen ; vezi si telegrama 8 090 din 16 februarie 1934, semnata Savel Radulescu catre N. Titulescula Belgrad. Arata ca la Berlin se crede ca politica de revizuire a primit o lovitura serioasa sica Turcia si Grecia incep sa se indeparteze de Germania.

74 Maurice Tliorez, Oeuvres, cartea a II-a, t. 6, Paris, Ed. Sociales, 1951, p. 53.75 Philippe Henriot, Le 6 fivrier, Paris, Flammarion, 1934, p. XII, o lovitura de slat

contra regimului republican".76 La Corespondance Internationale", nr. 18 19, din 24 februarie 1934, p. 295,

Manifeste du Pant communisle d'Autriche.Ibidem, p. 316, Appel du P. C. d' Italie a !'occasion du nouveau plebiscite fasciste.

78 Documenle din istoria Partidului Comunist din Romdnia, 1934 1937, Bucuresti,E.S.P.L.P., 1957, p. 29.

Petre Constantinescu-Tali, Organizafiile de masa legate conduse de P.C.R. In anii1932 -1938, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1952, p. 23 si 24.

§i

sisi

i i

$i -a

"

si

www.dacoromanica.ro

236 ELIZA CAMPUS 12

aceste imprejurari, Partidul Comunist din Romania, exprimind inte-resele vitale ale maselor largi, apreciaza tovarasul N. Ceausescumiliteaza activ pentru unirea tuturor fortelor democratice si patrioticeale poporului pentru apararea independu_tei §i Euveraniti tii taiii" 79 a.

Exponent al politicii externe promovate de Romania pentru in-tangibilitatea fruntariilor Orli, Nicolae Titulescu s-a intilnit cu EduardBenes la Kosice, in vederea pregatirii sesiunii Mich intelegeri de la Zagreb.In fats atacurilor crescinde ale revizionismului fascist §i horthist, MicaIntelegere trebuia sa treaca la o tactica ofensiva, pentru a impune respec-tarea tratatelor existente. Cu acest prilej, Nicolae Titulescu a declarat :Nici un centimetru patrat din pamintul Micii Intelegeri nu va fi obtinutprin constringere sau persuasiune. Acei ce nu realizeaza vointa hotaritaa Micii intelegeri de a pastra intangibile tratatele prega'tesc razboiu1"8°.A tinut in acelasi timp sa precizeze in mod concret ca manifestatiunilerepetate contra revizuirii in Iugoslavia, Cehoslovacia si Romania dove-desc ca aceste trei state nu I i vor da consimtamintul la cedarea vreuneiparticele din teritoriul lor"81 si ca frontierele actuale ale Europei centralesint rezultatul unei evolulii de secole, ale unui proces de justitie. Chestiuneafrontierelor Europei centrale este un proces sfirsit si nu un proces caretrebuie sa inceapa : res judicata"82.

Tot la Inceputul anului 1934, Germania hitlerista, ca si Italia fascis-ta au dezvoltat actiuni politice pernicioase, menite sa le ingaduie domi-natia in Europa centrala. De pilda, prin pactul de neagresiune cu Polo-nia, din ianuarie 1934, Hitler a izbutit, sustine istoricul Martin Gohring,sa intro pe neasteptate in sistemul francez de alianta, lipsindu.-1 de in-treagari valoare"83.

In martie 1934, Italia a initiat in centrul Europei un bloc revizi-onist revansard impreuna en Austria si Ungaria horthista84. Acestpact, arata istoricul italian Mario Toscano, dovedea ca, Italia ducea opolitica activ pentru a zadarnici planurile Frantei in Balcani"88. Pede alto parte, remarca istoricul maghiar Gyorgy Ranki, pactul de la Romamai avea semnificatia de a lega $i mai mutt Ungaria de al III-lea Reich 96,ctici Italia va deveni foarte curind prietena Germaniei.

792 N. Ceausescu, op. cit., p. 42.88 Arh. M.A.E., fond. Mica Int.elegere, dos. 1, buletin 24 din 31 decembric 1933, Directia

afacerilor politice, divizia a II-a, sectia Europa centrals. Intrevederea de la Kosice, 11 de-cembrie 1933.

81 Ibidem.82 Ibidem.83 Martin Gohring, Le troisieme Reich, L'Europe du X IX-e et du XX-e siecle, vol. II,

Paris-Milano, Marzarati, 1964, p. 1 072.84 Arh. M.A.E., fond. Intelegerea BalcanicA, dos. 15, raport. 69 din 15 februarie 1934 de

la legatia de pe 'Met Sfintul Scaun, semnata Vasiliu. In martie, Combos si Dolifuss au sosit laRoma, semnind la 17 martie, acorduri bilaterale cu Mussolini. Protocole nr. I entre l'Autrice, laliongrie et l'Italie, signe h Roma le 17 mars 1934; vezi fond. Mica intelegere, dos. 1, buletinnr. 6 din 1 aprilie 1934, Directia afacerilor politice, divizia a II-a, sectia Europa centralA, infor-matii date de Lugosianu, ministrul Romaniei la Roma.

85 Mario Toscano, Italien, Weltgeschichte der Gegenwarl, vol. I, Berna Munchen,Franke Verlag, p. 222.

86 Gorgy Ranki, II patio tripartito di Roma, In Studii Storici", nr. 2, 1962, p. 371.

si

gi

si

www.dacoromanica.ro

13 N. TITULESCU SI INTEGRITATEA TERITORIALA A RONIANIEI 237

Din nou central Europei devenea, asadar, focarul unor puternicecontradictii, datorita mai ales politicii purtate de cele douA state fasciste.

Nicolae Titulescu, ca si Eduard Benes, iii dadeau seama ca, deliorganizatiile politice din bazinul danubian si din Balcani pot constituipiedici serioase in calea agresorilor, totusi era necesarA aderarea la unputernic sistem european de securitate colectiva. De aceea atentia fors-a indreptat cu interes spre noua pozitie luatA de Franta, la rindul eiamenintatA87 de nazisti.

Louis Barthou, ministrul de externe al Frantei, exponent al unorimportante grupari politice, a luat initiativa creArii unui sistem de secu-ritate impreunA cu U. R. S. S., incercind s5, faureasa din nou echili-brul de forte ce exista inainte de razboi"88. Actiunea diplomaticA intre-prinsA de ministrul de extern al Frantei pentru organizarea unui pact de se-curitate rasaritean se bizuia, in primul rind, pe faptul cA Uniunea Sovie-tic& se pronuntase pentru mentinerea statu-quo-ului teritorial, impotri-va planurilor revizioniste ale statelor fasciste. Intrarea la 18 septembrie1934 a Uniunii Sovietice in Societatea Natiunilor89 a intarit aceasta or-ganizatie facilitind totodata noile relatii pe care ii U. R. S. S. voia BA lestabileascA cu Franta. Yn acelasi Limp, Maxim Litvinov a expus la a 9-asedintA plenary a adunarii SocietAtii Natiunilor, planul de organizarea pacii", sistemul de securitate colectiva, bazat pe apararea reciprocAa unor state europene, incadrate intr-un pact regional de asistentA mu-tualA impotriva agresiunii8°.

Guvernul sovietic dorea, in ultima instanta, ca statele membreale SocietAtii Natiunilor sa, lupte impotriva agresiunii fasciste"91. Dorea,asa cum afirmg istoricul german Werner Basler, s'A instaureze un sistemde relatii internationale, care sa se bazeze pe o aplicare aprofundatAsi extinsa a principiului coexistentei, avind un caracter antifascist demo-cratic"92. Astfel, sistemul de securitate propus de Franta, ca .i eel propusde U. R. S. S., se impleteau, avind drept tel organizarea unui front anti-fascist si an.tirevizionist. Pactul rasaritean, ce urma, asadar, sA se initiezesub egida franco-sovieticA, avea drept principal obiectiv mentinerea sta-tutului teritorial existent, garantat de pactul SocietAtii Natiunilor.

87 Maurice Thorez, Oeuvres, cartea a II-a, t. V, p. 231." Winston Churchill, op. cit., vol. I, p. 107. Churchill arata cA Barthou voia sa includa

In planul situ rasaritean de securitate Rusia, Polonia, Cehoslovacia statele Baltice ; Franta arfi garantat frontierele europene ale Rusiei, aceasta ar fi garantat frontierele rasAritene aleFrantei. Germania si Polonia, remarca Churchill, s-au opus la realizarea acestui pact".

89 Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Bucuresti, Edit. politica, 1960,p. 493-495 ; vezi Arh. M.A.E., fond. Societatea Natiunilor, dos. 112.

99 Istoria U.R.S.S., Epoca socialismului, Bucuresti, Edit. politica, 1958, p. 379 ; veziWarren Bartlett Welsch, Russia and the Soviet Union, The University of Michigan Press, USA,1958, p. 494. Sistemul de securitate colectiva urma sa cuprinda statele din Europa centrals,inclusiv Germania ; vezi $i Werner Basler, Der deutsche Imperialismus and die Sowjetunion,Grundziige der Aussenpolitik Deutschlands gegeniiber dem Sowjetstaat, Juni 1941, Berlin,Riittem et Loening, 1961, p. 65.

91 Istoria U.R.S.S., Epoca socialismului, p. 380.92 Werner Basler, op. cit., p. 65.

gi

gi

51

si

www.dacoromanica.ro

238 ELIZA CAMPUS 14

State le Mich. Intelegeri erau de aceea deosebit de interesate ca unatare sistem sa poata, fi instaurat. Nicolae Titulescu a fost, impreuna cuEduard Bene§, un inflacarat luptator pentru actiunea de sprijinire §i deaderare la sistemul de securitate coleetiva. In consecinta, in pofida re-zervelor exprimate de guvernul iugoslav, el a sustinut in mod. permanentideea ca toate statele Micii Intelegeri trebuie sa reia relatiile diplomaticecu U. R. S. S. De§i la 9 iunie 193493 numai Romania §i Cehoslovacia allinfaptitit acest important act diplomatic, el nadajduia totui ca si Ingo-slavia iii va modifica cerind pozitia sa de expectativa.

In septembrie 1934, in timp ce raporturile dintre Fran.ta §i U. R.S. S.se stringeau, se puteau inregistra i importante progrese in actiunea deadeziune a statelor Micii Intelegeri la noul sistem de securitate promovatde cele doua maid puteri. In octombrie, rezervele Iugoslaviei incepuserasa dispara, caci regele Alexandru a plecat in Franta pentru a se intilnicu Barthou, in vederea adeziunii la noul pact rasaritean.

A urmat atunci, la 9 octombrie 1934, asasinarea regelui Alexandru§i a lui Barthou, asasinare executata de terori§tii croati din organizatiaUsta§a94, actiune push la tale in fond de statele revizioniste, pentru aopri sau a incetini macar infaptuirea pactului oriental.

In pofida incerearilor fati§e de intimidare initiate de revizionitiifasci§ti, Nicolae Titulescu a depus in aceste lilnl o remareabilaactivitate diplomatic& pentru continuarea politicii promovate deLouis Barthou. La 19 octombrie 1934, Consiliul Permanent alMidi Intelegeri95 §i eel al Intelegerii Balcanice96, intrunite la Belgrad, sepronuntau cu hotarire impotriva actului terorist savir0t, cerind sa sestabileasca responsabilitatile97. Titulescu a izbutit tot atunci, data flindintreaga conjunctura international& treats dupa asasinatul de In Marsilia,sa mentina cu vigoare, atit in cadrul Micii Intelegeri, tit §i in cadrulIntelegerii Balcanice, vointa hotarita de a se opune revizionismului fas-cist98 printr -o actiune precisa, §i consecventa de sprijinire a pactului ra-saritean.

0 parte fundamentals a acestui pact trebuia sa fie tratatul de asis-tenta mutual& franco-sovietic. Or, Pierre Laval, noul ministru de externe alFrantei, deli afirma ca va continua politica lui Louis Barthou, amina mereuincheierea tratatului cu U. R. S. S. Nicolae Titulescu §i-a dat seama cu-

93 Arh. M.A.E., fond. Mica Intelegere, dos. 10, Le Conseil Permanent de la Petite Enten-te, Geneve, le 3 Juin 1934 ; la 9 iunie 1934 s-au dat publicitatii scrisorile prin care se sta-bileau legaturile diplomatice intre Romania U.R.S.S. Intre Cehoslovacia U.R.S.S. Vezi,In acest sens, si dos. 1, La decision du Conseil Permanent; vezi si Journal de Geneve" din12 iunie 1934.

94 Ibidem, fond. Societatea Natiunilor, dos. 85, Geneve le 30 novembre 1934. Requetedu gouvernement jougoslave en vertu de article 11, paragraphe 2 du Fade de la Societe des Na-tions Communication du gouvernement jougoslave.

95 Ibidem, fond. Mica Intelegere, dos. 3, Proces-verbal de la seance du 19 oct. 1934 duConseil Permanent de la Petite Entente Beograd.

95 Ibidem, dos. 28. Comunicat comun.97 Ibidem.98 Ibidem, fond. Intelegerea Balcanica, dos. 20. Prima zi a Conferin%ei Intelegerii Bal-

canice, Ankara, 30 octombrie 1934.

si si si

www.dacoromanica.ro

15 N. TITULESCU $1 INTEGRITATEA TERITORIALA A ROMANIEI 239

rind do caracterul duplicitar al intregii politici purtate de Laval. In no-iembrie, informind pe rege i pe primul ministru despre mersul negoci-erilor cu ministrul de externe al Frantei, el sublinia : Cind it auzi vor-bind, con stati usor deosebirea intre forma ce intrebuinteaza i fondulla care tinteste"99.

La inceputul anului 1935, Laval a semnat cu. Mussolini cunoscutelesale acorduri100, deli Italia fascista conducea blocul statelor revizionistedin Europa centrals, bloc care ameninta, dupa cum se stie, pe aliatiiFrantei grupati in Mica Intelegere.

In aceste imprejurari, nelinistea lui Titulescu a crescut, cu atitmai mult cu cit textul acordutui franco-italian prevedea o clamedmenith sa mph' coeziunea Micii Intelegeri i sa frineze politica antirevizio-nista reprezentata de acest for. Art. III al acordurilor franco-italienecontinea un paragraf, potrivit caruia garantia acordata Austriei urma,,sa fie data numai de Franta si de statele vecine cu Austria "101,ceea ce insemna aproape o excludere a Romaniei din politica Europeicentrale. Atunci, Nicolae Titulescu i-a aratat lui Laval ea formula lacare se gindeste este inadmisibila )1102, ca in septembrie Mussolini a incercataceeasi manevra cu Barthou, care a respins,103 propunereaca, in consecinta, Romania nu poate accepta o intoarcere spre o situatiece fusese depasital/104. Pe de alta, parte, in dorinta de a pastra neatinselegaturile dintre statele Micii Intelegeri si de a se putea impotrivi cu in-treita forta tentativelor celor doua man puteri, Nicolae Titulescu a iz-butit sa obtina in acest stop consimtamintul celorlalte doua state aleMicii Intelegeri : Am avut precautiunea arata elsa leg in sons pe Benesi pe Jevti6, astfel incit nici Cehoslovacia, nici Iugoslavia nu garan-

teaza independenta Austriei fara Romania" "5. Pastrind coeziuneaMicii Intelegeri, luptind impotriva abilei tentative initiate de Italiafascista in scopul de a atribui Romaniei un rol politic inferior inEuropa centrala"1G6, Titulescu a reusit sa impiedice, in fond, un act po-litic ce ar fi servit interesele revizionismului fascist. Guvernul francezfost nevoit sä amendeze art. III din acordul cu Italia modifice infavoarea Romaniei. Noul text prevedea ca semnau mai intii vecinii Aus-triei, dar ca tratatul raminea deschis pentru adeziunea Frantei, MariiBritanii i Romaniei7107. Succesul obtinut de Nicolae Titulescu a fostumbrit insa de faptul ca acordurile franco-italiene, ferind intr-un anumit

so Ibidem, fond. 55 E, Titulescu, telegrama 1 125 din 22 noiembrie 1934, de la GenevasenmatEl Titulescu.

loo Ibidem, fond. Mica Tntelegere, dos. 21, Les acords franco-ilaliens de Rome, le 7

janvier 1935.101 Ibidem, fond. 55 E, Titulescu, telegrama 477 din 27 decembrie 1934, semnata Titu-

lescu, de la Saint-Moritz.102 Ibidem.103 Ibidem.104 Ibidem.105 Ibidem.106 Ibidem.107 Ibidem.

2 c. 3273

italiana, oi

oi

aoi sa-1

www.dacoromanica.ro

240 ELIZA CAMPUS 16

fel Europa centrals de agresiunea nazista, creau totusi un gray compro-mis, died mina libera Italiei pentru cotropiri anexiuni in alte continente,situatie relevata atit in memoriile oamenilor politic!, cit i in istoriografiaburgheza,109. Se produsese, asadar, o situatie primejdioasa, care amenintapolitica de securitate colectiva.

De aceea, patru zile dupe semnarea acordurilor de la Roma, la 11ianuarie 1935, Consiliul Permanent al Micii Intelegeri s-a intrunit la Lju-bljana, pentru a lua not masuri de aparare a statu-quo-ului teritorial.Influenta lui Titulescu a fost evidenta in cursul dezbaterilor de la Lju-bljana, caci o idee -cheie ce se degaja din procesul verbal al consfatairiieste aceea ca acordurile de la Roma nu vor putea da rezultatele fericite cese asteapta decit in cadrul unei politic! europene generale net definite"109.

In dezvoltarea acestei teze, procesul-verbal indica necesitatea uneiintelegeri rapide intro Franta gi U. R. S. S., conditie indispensabila, pentrufunetionarea Micii Intelegeri si a Intelegerii Balcanice"11°. In urma ho-taririlor luate la Ljubljana, Nicolae Titulescu a urmarit pas cu pas ac-tiunile lui Pierre Laval. In ianuarie 1935, el ajunsese sa, se convinga caministrul de externe al Frantei nu indraznea sa renunte in mod deschisla linia politica initiate de Barthou. Informind guvernul despre aceastastare de fapt, Titulescu sublinia cu ironie : DI. Laval, de dimineataping seara, nu face decit sa afirme ea va face pactul oriental tit mai re-pedemii. Laval invoca pe atunci drept motiv al intirzierii opozitia Polo-nieinz fata de pactul oriental. Pe Titulescu nelinistea si mai multfaptul ea, Joseph Beck, ministrul de externe al Poloniei, facea, tot atuncimulta publicitate impresiei sale personale", din care reiesea ea Lavalnu va face niciodata pactul oriental fare Polonia113. Din discutiile salecu Beck la Geneva, in ianuarie 1935, Titulescu putut da seama capozitia lui Beck continua sa ramina consecvent negativa, fata de pactuloriental114, ceea ce servea mult politica ambigua a lui Pierre Laval.

Totusi, in ianuarie 1935, sub presiunea unor importante cercuri politi-co franceze, ca si sub presiunea exereitata de statele Midi Intelegeri prinNicolae Titulescu, Laval a fost nevoit sa-si is obligatii precise, declarindin fata lui Litvinov, a lui Titulescu, ca, si a unor reprezentanti ai Inte-legerii Balcaniceca data Germania si Polonia vor persista in refuzul

108 G. M. Gathorne Hardy, op. cit., p. 402 ; Raffaele Guariglia, La diplomatic difficile,Paris, Plon, 1955, p. 58 $i 59.

109 Arh. M.A.E., fond. Mica Intelegere, dos. 3, Proces verbal du Conseil Permanent de laPetite Entente, le 11 janvier 1935.

110 Ibidem, vezi si fond. Intelegerea Balcanica, dos. 27, telegrama 109 din 16 ianuarie1935, de la legatia din Belgrad, semnata Gurdnescu.

111 Ibidem, fond. 55 E, Titulescu, telegrama 7 din 17 ianuarie 1935 de la Geneva, sem-nata Titulescu.

112 Presiunile exercitate de Beck asupra governului roman pentru a nu adera la politicafranco-sovietica de securitate colectivd slat numeroase ; vezi , In acest sens, fond C. 21, vol. IV,Germania, telegrama 2 135 din 4 iulie 1934 de la legatia din Berlin, semnata N. P. Comnen.

112 Ibidem, fond. 55 E, Titulescu, telegrama mentionata la nota 110.114 Ibidem, telegrama 9 din 20 ianuarie 1935 de la Geneva, semnata Titulescu. Vezi, In

acest sens, Henryk Batowsky, Le voyage de J. Beck en Roumanie, Varsovia, Institut polo-nais des Affaires Internationales, 1960, p.140.

it

si

www.dacoromanica.ro


lor, pactul se va incheia intre cei care it accepta"115. A adaugat chiar ca7,Franta, neavind garantia securitatii din partea Germaniei, are cu atitmai mult nevoie de o garantie din partea Rusiei"116. Rezultatele pozi-tive ale activitatii lui Titulescu in Franta au fost apreciate in adevaratafor valoare atit tle aliatii Romaniei, cit $i de guvernul sovietic. In Ingo-slavia, atit printul regent, cit si Jevtie au aprobat solutiunea la cares-a ajuns"117, relevind totodata rolul covirsitor [al lui N. Titulescu] inrestabilirea situatiunii tulburate de acordurile de la Roma" 118. Ace lasiizvor mentioneaza ca ministrul de externe al U. R. S. S., Litvinov, este re-cunoseator pentru concursul pretios dat de roman cu aceasta ocaziune" 119.In lunile urmatoare, activitatea lui Titulescu pentru realizarea pactuluide asistenta mutuala franco-sovietic s-a intensificat. Numeroase docu-mente scot in evidenta rolul important detinut de ministrul de externe,n1Romaniei in perioada cind s-a redactat la Quai d'Orsay textul francezal tratatulni cu U. R. S. S. In zilele de 30 $i 31 martie 1935, N. Titu-lescu a fost continuu consultat120. Am stat la Quai d'Orsayarata ell la31 martie 1935timp de state ore, incepind cu dejunul oferit de Laval sicontinuind apoi discutiile eu Flandin i Dcger" 121.

Textul proiectului de tratat conceput de guvernul francez a fost inain-tat lui Potemkin, ambasadorul U. R. S. S. la Paris. Astfel, s-a facut un pasimportant pentru stabilirea sistemului de securitate franco-sovietic, ac-tiune In care a contribuit din plin N. Titulescu, in ealitate de ministrude externe al Romaniei si de reprezentant al Mich Intelegeri. La 2 mai1935 s-a semnat la Paris tratatul de asistenta mutuala dintre U. R. S. S.si Frantal22, tratat ce prevedea masuri pentru intarirea Societatii Na-tiunilor, subliniindu-se totodata dorinta ambelor state de a inlesni in-cheierea unui acord regional, care ar stabili ar organiza securitateaintre tarile contractante123.

Desi tratatul nu a fost completat printr-o conventie militard, carenumai ea singura 1-ar fi facut cu adevarat eficace, asa cum remarca isto-ricul francez Duroselle 124, totusi statele Mich. Intelegeri 1-au primit cudeosebita satisfactie. Nicolae Titulescu a tinut cu acest prilej sa relevefaptul ca tratatul franco-sovietic este chemat sit constituie baza orga-nizatiei viitoare a securitatii in Europa" 125. Omul de stat roman credea

115 Arh. M.A.E., fond. 55 E, Titulescu, telegrama 10 din 20 ianuarie 1935 de la Ganevasemnatfi Titulescu.

116 Ibidem.117 Ibidem, fond. Mica intelegere, dos. 5, telegrama 200 din 27 ianuarie 1935, de la

legatia din Belgrad, semnata Gurcrescu.ns Ibidem.119 Ibidem.120 Ibidem, fond. 55 E, Titulescu, telegrama 8 din 31 martie 1935, de la Paris, semnata

Titulescu.121 Ibidem.122 Ibidem, fond. Societatea Natiunilor, dos. 105, Traile franco-sovielique d'assislance

=ladle, Paris le 2 mai 1935. Semnau Potemkin si Laval.123 Ibidem.124 Jean Baptiste Duroselle, La France et l'Europe, L'Europe du XI Xe el du Xx_e

siecle, vol. II, Milano-Paris, Marzorati, 1964, p. 966.126 Discursul domnului Titulescu, Universul", 10 mai 1935.

§i

www.dacoromanica.ro

242 ELIZA CAMPUS 18

asadar, ca securitatea Romaniei poate fi consolidafa prin sprijinirea pepactul Societatii Natiunilor si, in cadrul acesteia, atit pe alianta cu Franta,cit pe noun alianta incheiata intre Franta U.R.S.S. Intr-o formagenerals, aceasta, idee este scoasa in evidenta .i de istoricul Jacques Pi-renne, care, ocupindu-se de rezultatele tratatului mentionat, afirma caastfel U.R.S.S. a intrat atunci ca un element esential in politica euro-peana" 128, hind alaturi de Franta, gata sa apere statu-quo-ul teritorialexistent.

De aceea Cehoslovacia a semnat la 16 mai 1935 tratate de asistentamutuala cu U.R.S.S. 127 si Franta. Sprijinindu-si securitatea pe ambeleputeri, Cehoslovacia a tinut insa sa arate ca principalul ei aliat continuasa ramina Franta. In art. II al tratatului sovieto-cehoslovac se prevedea,in consecinta, ca angajamentele de asistenta mutuala vor juca intreparti, numai data vor exists toate conditiile prevazute in prezentul tratat

data Franta va acorda ajutorul ei partii victims a agresiunii "128.Cu toate aceste rezerve, actiunile politice realizate in mai 1935 aveau

semnificatia unui inceput de organizare regionals impotriva revizionistilorfascisti, servind la mentinerea state-quo-ului teritorial in Europa centrals.Nicola° Titulescu, inflacarat patriot si luptator pentru pace, pentru cauzaintangibilitatii fruntariilor Romaniei, a socotit de aceea ca poate facenoi pasi pentru a asigura respectarea tratatelor existente. Dorea dinaceasta cauza sa adinceasca negocierile incepute cu si en Franta,in scopul de a incheia eu aceste doua mari puteri tratate similare celorincheiate in mai 1935 de Cehoslovacia.

Yn vara anului 1935, statele fasciste au intreprins noi actiuni pentrua zadarnici politica de securitate colectiva ce incepuse sa-si dea primeleroade. Au hotarit sa clatine din temelii Societatea Natiunilor, organizatiecare garanta tratatele existente. Berlinul a considerat atunci ca poate Incasa manevreze chiar cu vechea propunere a pactului in patru, incercindpe aceasta cale sa obting revizuirea Pactului Societatii Natiunilor. Mari leputeri cauza sa conving'd al III-lea Reich ar trebui sa constituieorganul de executie si control al unui asemenea aranjament continental,in care statele secundare nu ar mai putea avea nici libertate de actiune$i nici garantiile ce au azi in cadrul Societatii. Natiunilor. S-ar reveni astfella pactul in patru "129. Tot in aceasta perioada, Italia fascists, care

126 Jacques Pirenne, Histoire de l'Europe, La Renaissance du Livre, t. IV, Bruxelles,1962, p. 203.

127 Arh. M.A.E., fond. Societatea Natiunilor, dos. 217, Traite d'asistance mutuelle entre laRepublique 7'checoslovaque et l'U.R.S.S., Prague, le 16 mai 1935, semnau Eduard Benes siS. Alexandrovski.

126 Ibidem. Vezi, In acest sens, Isloria Partidului Comunist at Uniunii Sovietice, p. 496 ;I. F. Ivasin, Contribufii la istoria politicii esterne a U.R.S.S., Bucuresti, Ed. politica, 1960,p. 218.,

122 Arh. M.A.E., C. 20, vol. IV, Germania, raport 15 063 /P.G. 1 Me 1935 de la legatiadin Berlin, semnat Vintila Petala.

gi

§i

U.R.S.S.

si

www.dacoromanica.ro


urmarea a.nexarea Etiopiei, cerea si ea revizuirea art. 16 din Pact. A urmatin octombrie cotropirea Etiopiei si cunoscuta politica de concesii a marilorputeri, indeosebi a Marii Britanii, politica care a izbutit sa subrezeascaSocietatea Natiunilor, rapindu-i prestigiul sau international, fapt relevatsi in numeroase lucrari burgheze occidentale mai vechi si mai not 130. Cindinsa, la 7 martie 1936 Germania nazista, bizuindu-se pe politica de concesiia Marii Britanii si pe influenta exercitata de aceasta asupra Frantei, aocupat zona demilitarizata a Rinului, denuntind tratatale de la Versaillessi de la Locarno, o puternica neliniste a cuprins intreaga Europa. A fostatunci, asa cum remarca istoricul Emile de Groot, o sfidare lansata spi-ritului de la Locarno" 131.

Nicolae Titulescu a incercat in aceasta perioada toate mijloacelediplomatice posibile atunci pentru a salva Societatea Natiunilor de laprabusire. Inca la 7 martie, i-a aratat lui d'Ormersson, ministrul Franteila Bucuresti, ca data s-ar aplica in mod rapid sanctiunile, Reich-ul ar fiatins dans son ceuvre vive" 132.

La 11 martie 1936 s-au intrunit la Geneva consiliile permanente aleMicii Intelegeri si ale Intelegerii Balcanice, care s-au pronuntat cu fer-mitate impotriva actului de violenta comis de nazisti, declarind totodataea intentioneaza sa apere prin toate mijloacele aplicarea tratatelor, inclu-siv a celui de la Locarno" 133. Hotarirea de a merge pe aceasta cale deaparare a Societatii Natiunilor s-a manifestat si mai puternic la 14 martie134.Atunci, Consiliul permanent al Micii Intelegeri a decis, cu citeva ore Inaintede inceperea celei de-a 19-a sesiuni a Consiliului Societatii Natiunilor(sesiune ce urma, sa aiba be nu la Geneva, ci la Londra, in cladirea pala-tului Saint James), a lupte cu fermitate pentru intangibilitatea PactuluiSocietatii Natiunilor si pentru punerea in practice a principiilor sale.

Mica Intelegere era reprezentata in consiliu prin Romania. NicolaeTitulescu a desfasurat la aceasta sesiune o activitate prodigioasa, aducindintreaga contributie a spiritului sau lucid, a logicii sale realiste, ca si adesavirsitului san talent oratoric. El isi dadea seama ca Societatea Na-tiunilor traia, atunci un moment crucial, care avea sa decida asupravietii sau pieirii principiilor ce formau temelia acestei organizatii. Arostit cu o clarviziune uimitoare cunoscutele sale aprecieri asupra viitoruluiSocietatii _Natiunilor : Data se calca, un tratat atit de important, dataSocietatea Natiunilor ar sfirsi prin a legaliza faptul implinit, data ar iesi

132 Edgar Milhaud, La France avail raison. Seeurite collective, NeuchAtel, Suisse, Ed. dela Baconiere, 1945, p. 240 ; Maurice Baumont, La faillite de la pair, Paris, P.U.F., 1948, p. 676 ;Charles Callan Twist], Die Hintertiir zum Kriege, Dusseldorf, Droste Verlag, 1957, p. 217,

131 Emile de Groot, L'Angleterre et ('Europe, L'Europe du XI Xe et du XXe siecle, vol.II,Milano-Paris, Marzorati, 1964, p. 934.

222 Documents diplomatiques francais, seria a II-a, t. I, Paris, Imprimerie Nationale,1963, p. 420.

133 Arh. M.A.E., fond. intelegerea BalcanicA, dos. 7, Reunion de la Petite Entente et de('Entente balkanique a Geneve le 11 mars 1936.

134 Ibidem, fond. Mica intelegere, Reunion de la Petite Entente a Londres, le 14 mars1936. Comunicatul reafirma solidaritatea deplinA a statelor Micii intelegeri. Semneaza Titu-lescu, Puric, Jan Massaryk.

www.dacoromanica.ro

244 ELIZA CAMPUS 20

invinsa din criza actuala, ea nu ar mai putea evoca de aici inainte decit unfrumos ideal al trecutului, i nu o realitate vie a prezentului" 136.

Vocile numeroase care s-au araturat reprezentantului Micii Inte-legeri, indeosebi cea a lui Litvinov 136, ca presiunea exereitata de opiniapublics, au determinat la 18 martie o rezolutie pozitiva a Consiliului. Seconstata ca guvernul german a incalcat art. 43 al tratatului de laVersailles, patrunzin.d instalind la, 7 martie forta military in zona demi-litarizata vizata prin art. 42 si urmatoarele" 1`'7 din tratatul de la Versailles,ca si prin clauzele tratatului de la Locarno. Ca urmare, puterile semnatareale tratatului de la Locarno s-au intrunit, prezentind la 19 martie hota-ririle lor. Se prevedea la punctul 7 organizarea unor pacte de aliantemilitare 138. Germania era invitata sa supuna Curtii Internationale de laIlaga chestiunea incompatibilitatli intre pactul franco-sovietic si tratatulde la Locarno sa se supuna hotaririlor acestui for. Influentat de cer-curile de dreapta, guvernul Marii Britanii a tergiversat punerea in aplicarea hotaririlor luate la 19 martie. In discursul tinut la 23 martie in CameraComunelor, Eden a aratat ca s-au facut Germaniei doar simple propuneri,ce puteau fi modificate" §i ca hotaririle statelor semnatare ale tratatelordo la Locarno nu sint ne varietur" 140, ci baza la care se poate face decare Germania contrapropuneri" 141. E interesant de relevat faptulca in time ce guvernul englez repudia tratatele pe care Marea Britanie lesemnase in 1919, 1920 si 1925, un comitet de juristi de reputatie mondiala(intrunit la Londra in aceste zile) dadea aprobarea sa guvernului englez,pronuntindu-se in favoarea revizuirii tratatelor 142.

Devenise evident acum pentru statele Micii Intelegeri ca nu se maiputeau sprijini in mod eficace pe Societatea Natiunilor si ca integritateafor teritoriara era in mare primejdie, deoarece in martie 1936 se ridicasede fapt problema revizuirii de facto" 143.

State le Micii intelegeri au avut, in acest scop, o importanta consfa-tuire la Belgrad, intre 6 ii 8 mai 1936, cu prilejul sesiunii ordinare anuale.S-a decis sa se caute $i alte mijloace decit cele utilizate ping atunci pentrua asigura forta si eficacitatea n.ecesara politicii" 144 de mentinere a inte-

135 Ihidcm, fond. Societatea Natiunilor, dos. 109. Sedinta din 18 martie 1936 a Consiliului Sociel fitii Natiunilor. Vezi si Documents diplomatiques franfais, t. I, p. 569, 570, 585 586

136 Ibidem.137 'bid( m, raport. 229 din 2 aprilie 1936, de la legatia din Geneva, semnat Antoniade.138 Ibidem.139 L. B. Nemier, Europe in Decay, Mac Milian et co ltd, 1950, p. 11 ; Charles Callan,

Tans'1, op. cit., p. 230; Renaud de Jouvenel, Vingt ans d'erreurs poliliques, Paris, Ed. 1-Heret Aujourd'hui, 1947, p. 302; Documentes diplomatiques francais, t. I, p. 640.

146 Arh. M.A.E., fond. Societatea Natiunilor, dos. 119, raportul din 2 aprilic 1936, de lale gatia din Geneva, semnat Antoniade.

141 Ibidem.142 Ibidem, dos. 126, Directla politica, referat din 31 martie 1936, semnat V. Brabe-

tianu. Enumera mime ca lord Lytton, de Lapradelle, Mitrany, Jessup, Berber, Leitmayer,Utaning.

143 Willard N. Hogan, International Conflict and Collective Security, University of Ken-tucky Press, 1955, p. 143.

144 Aril. M.A.E., fond. Mica Intelegere, dos. 2, hotariri luate cu privirc la securitateacolectiva. Sesiunea a X-a a Consiliului Permanent, 6 mai 1936, Belgrad.

§i

§i

"

si

si

www.dacoromanica.ro


gritatii for teritoriale. In fond, se discutase din nou despre tratatele de asis-tenta mutual& cu U.R.S.S. si Franta, mijloace socotite de Titulescu, inimprejurarile istorice de atunci, ca instruments deosebit de eficace impo-triva revizionismului fascist. Parea ca sesiunea de la Belgrad se Incheiasein mod pozitiv, bind considerate de presa sovietica, de pilda, ca o con-tributie serioasa pentru apararea pacii " 145. In realitate, Titulescu obtinuse,asa cum remarea A. Toynbee, o victorie a la Pyrrhus" 146, caci se izbisedin nou de rezerva iugoslava, exprimata in forme si mai dure decit laconferinta Micii Intelegeri de la Bled din august 1935147. Titulescu

putut da seama ea necontrolate sosite la Bucuresti, potrivitcarora Milan Stojadinovici ar fi putut fi sprijinit in pozitia sa negativefata de U.R.S.S. chiar de Laval, pot sa, aiba temei. Ministrul Romaniei laBelgrad, Guranescu, informase inca din martie 1936 pe Titulescu caStojadinovici citise intr-o sedinta, secreta a senatului o scrisoare a luiPierre Laval, care it sfatuia sa, nu normalizeze relatiile Iugoslaviei cuU.R.S.S. 145. Mai mult decit atit, in scrisoarea lui Laval, sublinia Gura-nescu, se spunea ca Iugoslavia trebuie sa ramina ca un baraj in Europacentrala contra atacurilor comunismului" 149. Oricum, in lucrari burghezemai vechi se afirma ca guvernul Stojadinovici desfasura, in primavara sivara anului 1936, o activitate deosebit de periculoasa pentru coeziuneaMicii Intelegeri 150, apropiindu-se din ce in ce mri mult de Germaniahitlerista.

Ceea ce, in orice caz, reiesea evident in mai 193G era faptul eaguvernul Iugoslaviei nu reluase relatiile cu U.R.S.S. si nu era de acord caRomania sa semneze tratatul de asistenta mutuala, cu acest stat. Se pro-dusese deci o controversy serioasa, in cadrul Micii Intelegeri, care ar fiputut zadarnici eforturile depuse de Titulescu pentru incheierea tratatuluide asistenta mutuala cu U.R.S.S.

Pe de alta' parte, Germania hitlerista facea presiuni si eauta sa influ-enteze guvernul roman pentru ca acest tratat sa nu se incheie. Facea marepropaganda in aceasta perioada, de pilda, unui plan german de regruparea statelor din Europa centrala, regrupare ce urma sa produca o impacareintre Iugoslavia, Romania si Ungaria, Cehoslovacia urmind informaN. P. Comnen, ministrul Romaniei la Berlin a suporta cheltuielileacestei amicit HI/ 151. Apoi s-ar fi constituit un mare bloc compus din

146 Ibidem, vezi si fond. Intelegerea Balcanied, telegrama 1495 din 14 mai 1936, de lalega%ia din Moscova, nesemnata.

146 Arnold J. Toynbee, Survey of International Affaires, 1936 ; Oxford University PressHumphrey Milford, London, 1937, p. 521.

147 Ibidem, fond. Mica Intelegere, Proces-verbal de la session obligaloire annuelle du Con-seil Permanent de la Petite Entente, Bled, le 29 et 30 ao0t 1935. Atunci Titulescu $i Benesau cerut Iugoslaviei sa treaca la ac%iunea diplomatica de recunoastere a U.R.S.S., astfel Incitpolitica statelor Micii Intelegeri fate de U.R.S.S.sa fie identica". Guvernul Stojadinovici a refuzat.

148 Ibidem, raport. 89 2 din 31 martie 1936, de la legatia din Belgrad semnat Guranescu.149 Ibidem.159 Rene Ristelhueber, Histoire des peuples balkaniques, Paris, Artheme Fayard, 1950,

p. 381 ; Robert Lee Wolff, The Balkans in our Time. Cambridge Massachuset, Harward Uni-versity Press, 1958, p. 158.

151 Arh. M.A.E., C. 20, vol. IV, Germania, raport 2 596 din 5 octombrie 1935 de lalegatia din Berlin, semnat N. P. Comnen.

§i-a §tirile

www.dacoromanica.ro

246 ELIZA CAMPUS 22

Germania, Polonia, Austria, Ungaria, Iugoslavia, Romania, , la care nuar fi fost exelus sa participe si Bulgaria 152. Astfel, diplomatia hitleristavoia sa asigure indirect Romania a, participind la un bloc condus deGermania, nu ar mai fi avut de ce sa, se alieze cu U.R.S.S. Pe de alta parte,atit Goering, cit si von Neurath si-au exprimat direct opiniile for catreGh. Bratianu, care vizitase Bethnal in ianuarie 1936, insistind ca Romaniasa, nu Incheie pactul de asistent'a mutual cu U.R.S.S. 153. In februariei-au declarat lui. Comnen, ministrul Romaniei la Berlin, a un atare tratatar produce o dureroas'a impresie in opinia publica, germana," 154. La 4martie 1936, Alfred Rosenberg continua sari vorbeasa lui Comnen desprepericolul acordurilor cu U.R.S.S." 155.

Impotriva politicii purtate de N. Titulescu se situa s,i guvernulPoloniei. Colonelul Beck, ministrul de extern al Poloniei, era inspiratorularticolelor ostile tratatului romano-sovietic ce apareau adesea in presapoloneed 156.

In pofida actiunilor concentrate ale Iugoslaviei, Germaniei siPoloniei, in pofida ostilitatilor evidente a unor importante grup.ari poli-tico interne, care nu voiau sa sprijine securitatea Romaniei pe o aliantacu U.R.S.S., Nicolae Titulescu a contin-uat sa lupte pentru acest stop.

Yn primul rind, e] voia sa mentinA legaturile interne ale Micii Inte-legeri §i sa restabileasca, unitatea sa de actiune. A izbutit in acest timp

convinga pe Carol al II-lea sa, invite la Bucuresti pe sefii statelor MiciiIntelegeri, pentru a prilejui, asa cum reiese din invitatia ce a facut lui

o manifestare de solidaritate" 157 si a da astfel cea mai buna, dez-mintire zvonurilor care afirm'a ca actualmente ar lipsi o unitate deactiune" 158 a Micii Intelegeri. Opozitia lui Stojadinovici a facut imposibilaintilnirea celor trei in luna mai, asa cum dorise Titulescu. PresediuteleCehoslovaciei i-a scris in aceste zile lui Titulescu ca purtarea de nein-teles a domnului Stojadinovici a facut aici cea mai detestabila impresie" 159.Benes iii exprima insa increderea a se va putea totusi inratura aceastadificultate 160.

152 Ibidem.153 Ibidem, fond. 71 E. 9, raport din 23 ianuarie 1936 de la legatia din Berlin, semnat

V. Petala.164 Ibidem, fond. 24 U.R.S.S., vol. XI, telegrama 3464 din 26 februarie 1936 de

la dclegaIia din Berlin, semnata N. P. Comnen.155 Ibidem, fond. C. 86, vol. 38, Germania, raport. 456 din 4 martie 1936 de la legatia din

Berlin, semnat N. P. Comnen.156 Ibidem, fond. intelegerea Balcanicd, dos. 6, telegrama 2 693 din 5 august 1935 de la

legaIia din Varsovia, semnata Ziott. Ziarul Czas a publicat la 5 august 1935 articolul PoliticaRomania, inspirat de Beck.

167 Ibidem, fond. Mica Intelegere, dos. 10, telegrama 23055 din 26 aprilie 1936, sem-natd Titulescu.

Ibidem.159 Ibidem, telegrama 2 417 din 3 mai 1936 catre legatia Romaniei la Praga, semnatA

Titulescu.160 Ibidem, telegrama 2 417 din 3 mai 1936 catre legatia Romaniei la Praga, semnata

Titulescu.

Benes,

si

168

www.dacoromanica.ro


intr-adevar, Titulescu convinsese din nou pe Carol al II-lea s5, invitepe prinlul Paul la Bucuresti pentru zilele de 6 8 iimie 1936 161, Acestlucru era util oportun, pentru a se putea contracara actiunea pernicioasa,intreprinsa, de colonelul Beck, care vizitase de curind Iugoslavia. Titu-lescu stria deosebit de ingrijorat, adresindu-se legatiei din Praga : Dupavizita lui Beck, intrunirea Micii intelegeri si a celor trei sefi de state laBucuresti este mai necesara ca oricind " 162. De altfel, ziarele polonezeinspirate de Beck publican in aceste zile tiri despre criza" 163 Miciiintelegeri, ca si despre dorinta lui Beck de a realiza o apropiere germano-polono-ungaro-iugoslava, 164, in timp ce Auswartiges Amt exprima interes§i simpatie" 165 pentru dialogul Beck-Stojadinovici.

Yn aceste imprejurari, Titulescu a plecat in grab la Paris, pentrua cere, probabil, ajutorul Frantei. Dupa istoricul cehoslovac Milena

Titulescu a propus guvernului Leon Blum largirea tratatului dintreFranca, Mica intelegere U.R.S.S., prin incheierea unei aliante militare,ceea ce guvernul francez a refuzat 166. In timpul acesta, Beck a recurs lapresiuni si mai magi asupra Romaniei, insarcinind pe Arciszewski, ministrulPoloniei la Bucuresti, sa puny in discutie insusi tratatul de alianta polono-roman 167. De la Paris, Titulescu, aflind despre acest nou demers al Poloniei,a aratat ca interventia lui Beck este o siretenie bazata pe absurditate" 168,rugind ca ministrul Poloniei sa, nu fie primit ping la intoarcerea sa. Insfirsit, cind parea ca eforturile lui Titulescu aveau sa, fie incoronate desucces, deoarece guvernul iugoslav acceptase invitatia Romaniei, s-a ivito nou piedica. Italia fascist& a intervenit la rindul sau pentru a zadarniciintilnirea de la Bucuresti. A eliberat pe Ante Paveli6, cunoscutul teroristcroat ce avusese un rol de seamy in atentatul de la Marsilia, pentru a creaastfel o diversiune. Vizita printului Paul in Romania, parea, din non impo-sibila 166. Titulescu a plecat atunci la Belgrad, uncle a intimpinat magigreutati, cad afirma intr-o telegrama trimisa regelui : Dupa, ce am trecutazi dimineata printr-o emotie care m-a facut sa, regret ca, am venit" 170 ,

totul a fest aranjat" 171.In cele din urma, la 6 iunie, a avut loc la Bucuresti intrunirea celor

trei sefi de state. Stojadinovici a refuzat sa participe, deoarece stia, caobiectivul principal al intilnirii urma sa fie o reafirmaxe categoric a

161 Ibidem.163 Ibidem.163 Ibidem, telegrama 1 340 din 7 mai 1936 de la legatia din Varsovia semnata Visoianu.164 Ibidem.166 Ibidem, telegrama 36 129 din 31 mai 1936, de la legatia din Berlin semnata N. P. Comnen.166 Milena Janisova, Francouzska zahranffni Politika a Ceshoslovensko, v obdove priprav,

Mnichova, Ceskoslovensky Casopis historicky", XI, 1963, p. 584.167 Arh. M.A.E., fond. Mica Intelegere, dos. 28, telegrama 1 513 din 22 mai 1936, de la

legatia din Varsovia, semnata Visoianu.169 Ibidem, telegrama 136 din 25 mai 1936, de la Paris, semnata Titulescu.169 Ibidem, telegrama 30 373 din 2 iunie 1936 catre legatia din Paris, semnata Titulescu.170 Ibidem, telegrama 133 din 30 mai 1936, de la Belgrad, semnata Titulescu.171 Ibidem.

Jani-soya,

si

qi

www.dacoromanica.ro

248 ELIZA CAMPUS 24

pozitiei antirevizioniste a Micii intelegeri. intr-adevar, s-au rostit declaratiidare in acest sens. Carol al II-lea s-a pronuntat pentru respectarea fron-tierelor si a intangibilitatii tratatelor de pace 172. Printul Paul a afirmat eaIugoslavia continua politica initiata de regele Alexandru, victims a aten-tatului de la, Marsilia, pe cind Eduard Belies a tinut sa sublinieze faptul caintilnirea de la Bucuresti are semnificatia unei mari conceptii de politicaeuropeana 173. Titulescu considera, la rindul sau, ca intrunirea, celor treisefi de state constituia un act de covirsitoare importanta politica" 174.Hotaririle luate de cei trei sefi de state indreptateau pe Titulescu sa" gin -deasca astfel. Se decisese organizarea unui comandament unit al celortrei armate impotriva revizionismului horthist 175, se hotarise sä nu se admitsnici o modificare care ar slabi Pactul Societatii Natiunilor 176, sustinindu-seca paragr. 2 din art. 16 al pactului sa fie intarit prin acordmi de asistentamutuala regionals 177 ; se luasera de asemenea masuri importante de cola-borare economics intre cele trei state 178. Titulescu conchidea in acestezile a pacea are de la Praga la Ankara saptezeci de milioane de soldati"179,fiind convins ca poate sa fad, pasi not pentru a incheia tratatele de asis-tenta mutuala cu. U.R.S.S. si Franta. De altfel, pe cind se afla, la sfirsitulhmii iulie, la conferinta de la Montreux, Titulescu poseda Inca de la 14iulie plenipotenta rehmoita de Carol al II-lea pentru a incheia tratatul enU.R.S.S. 180. La 22 iulie a cazut de acord cu Litvinov asupra majoritatiipunctelor din tratatul de asistenta mutuala, pe care it elaborasera de altf elimpreuna 181.

Spre uimirea sa, la sfirsitul lunii august 1936, pe cind se afla instrainatate, Titulescu a primit vestea indepartarii sale din guvern faronici o explicatie, nemaiputind astfel sa" raporteze verbal regelui asuprastadiului inaintat al negocierilor sale cu U.R.S.S.

Evenimentele interne care au determinat, in ultima instants, demi-terea lui Nicolae Titulescu la 29 august sint deosebit de complexe. Se poateconchide ca gruparile politice care nu voiau sa sprijine securitatea Romanieipe o alianta cu U.R.S.S. si-an putut impune punctul de vedere. NicolaeIorga afirma in memoriile sale eh se eauta de mult desfacerea de dinsul,dar trebuia cantata o situatie care sa nu-i dea platforms" 182. Aceasta

172 Ibidem, dos. 8, Discours de sa majeste le roi Carol II de Roumanie.173 Ibidem, Discours de son Ex. Edottard Benes, president de to Republique Tchecoslovaque.174 Ibidem, circulara 31 394 din 7 iunie 1936 catre toate rcprezentantele diplomatice ale

Romaniei, semnata Titulescu.176 Ibidetn, dos. 23, Protocole special concernant le cornmandement unique des armies de

a P. Entente contre la Hongrie.176 Ibidem, fond. Intelegerea Balcanica, dos. 5, telegrama 32 068 din 19 iunie 1936 catre

legatia din Atena, semnata Titulescu.177 Ibidem.178 Ibidem, fond. Mica Intelegere, dos. 25, Protocole de Prague du 22 juin 1936 des

experts economiques des pays de la Petite Entente.179 Ibidem, fond. Intelegerea Balcanica. Circulars din 13 iunie 1936 care toate reprezen-

tantele Romaniei. Contine discursul lui Titulescu la deschiderea conferintei constitutive a Aso-ciatiei Presei Intelegerii Balcanice, ce a avut loc la Bucuresti, In iunie 1936.

lso Quatre reponses de N. Titulescu par Raymond Cartier, In I'Epoque" din 6 iunie 1939,Paris. Prima plenipotenta a primit-o In iulie 1935.

161 Ibidem.282 N. Iorga, Memorii, vol. VII, VAlenii de Munte, 1939, p. 353.

www.dacoromanica.ro

25 N. TITULESCU $1 1NTEGRITATA TERiTORIALA A ROMANIEI 249

insemna ca regele imbratisase teza, politica a gruparilor ce voiau sä reiapolitica traditionala de sprijinire a securitatii tariff pe Franta, pe Socie-tatea Natiunilor si pe amicitia cordiala en Marea Britanie. Totodata,prin indepartarea lui Titulescu, Carol al II-lea spera ca vor fi curniateneintelegerile cu guvernul Stojadinovici si ca ministrul de externe al Polo-niei, Beck, va inceta presiunile asupra guvernului roman.

Nu se poate trece nici peste faptul eh' guvernul de Front popular,pe atunci la putere in Franta, nu 1-a sustinut citusi de putin pe TitulescuIn unele lucrari burgheze din acea vreme se afirma deschis ca abando-narea lui Titulescu a constituit prima greseala a Frantei" 183. Explicatiaacestei situatii, care ar putea sa para la un moment dat paradoxala, ogasim in Scinteia", organul Partidului Comunist din Romania, unde sementioneaza ca guvernul Frontului popular nu a curatit aparatul diplo-matic de reactionari si de cagularzi" 184. Se poate afirma, in genere, ca sifactori externi au contribuit la indepartarea lui Titulescu, grabind chiar,intr-un anumit fel, actiunea politica, interna.

Semnificatia indepartarii lui Nicolae Titulescu a fost interpretatilin diferite chipuri, indeosebi in istoriografia burgheza din ultimii zece ani.Unii istorici, ca Robert Lee Wolff, sustin ca politica Romaniei s-a orientatspre dreapta, spre Germania hitlerista, si de aceea Titulescu a fost inde-partat 185. Gotthold Rhode 186 merge mai departe, declarind chiar ca s-acedat presiunilor Garzii de fier si ale Partidului National Crestin, partidece voiau o apropiere de Germania. Documentele interne, ca si evenimenteleistorice cunoscute ce au urmat pin5, in mai 1940, cind Franta incepuse sase prabuseasca, dovedesc hash' ca Romania nu s-a indepartat nicidecum inacesti ani de marea sa aliata. Se poate afirma, asadar, ca, la 29 august1936, ziva demiterii lui Titulescu, majoritatea, cercurilor politico burghezeconducatoare au renuntat la ideea de a sprijini securitatea Romaniei pe oalianta cu Uniunea Sovietica, continuind insa traditionala politica desprijinire a securitatii tariff pe alianta cu Franta si pe cordiala prietenie cuMarea Britanie. Mult mai realist vede tiroblema aceasta Arnold Toynbee,care afirma, intr-o lucrare publicata chiar in perioada mentionata, ca Titu-lescu, sustinatorul Societatii Natiunilor, a fost indepartat ca o consecintaa faptului ca increderea in aceasta organizatie fusese zdrun.cinata 187.

2" Genevieve Tabouis, Albion perfide ou loyal, Paris, Payot, 1938, p. 258 ; vezi $iJ. H. Mowrad, Nicolae Titulescu, In Fyns Tidende" (ziar danez de stinga), din 15 septembrie 1936.

184 Arh. Institutului de istorie a partidului de pe ling: C.C. al P.C.R., Seinteia",an. VIII, nr. 19, p. 3.

185 Robert Lee Wolff, op. cit., p. 130.188 Gotthold Rode, op. cit., p. 279.187 Arnold Toynbee, Survey of International Affairs 1936, Londra, Oxford University

Press, Humphrey Milford, 1937, p. 518.

www.dacoromanica.ro

250 ELIZA CAMPUS 26

Indiferent insk de deosebirile de opinii asupra cauzelor scoaterii luiTitulescu din guvern, atit in istoriografia, socialists, cit si in cea burghezkabundk elogiile asupra deskvirsitului sau talent oratoric, asupra nenuma-ratelor polemici purtate de el cu adversarii Romaniei, polemici pe carechiar italianul Renato Bova Scopa, care nu putea sa -1 simpatizeze pe Titu-lescu, le consider& dueluri de neuitat" 188.

De asemenea, remarcabila sa inteligenta a fost admiratk intr-atit,inch unii istorici ce elogiazk, pe Titulescu, ca E. Driault, afirmk chiar ca -1facea aproape insuportabil" 189.

Reiese de asemenea din nenumkrate lucrkri ca, in conjunctura istorickde atunci gratie insusirilor sale exceptionale, el a putut sa ridice rolulRomaniei pe plan international intr-o mdsurk nemaiintilnitk pink atunci 190.

Prin toate actiunile sale, Nicolae Titulescu s-a dovedit a fi in primulrind un mare patriot. intreaga sa munch, intreaga sa inteligentk, intreagasa viata, el le-a inchinat tariff. Pink la moarte, el a slujit un singur crez :in serviciu] Romaniei.

188 Renato Bova Scopa, La pace impossibile, Torino, Rosenberg et Seller, 1961, p. 177.189 E. Driault, op. cit., p. 319.DO E. Driault, op. cit., p. 476 ; Arnould Toynbee, op. cit., p. 518 ; John Gunther, Inside

Europe, Londra, Hamish Hamilton, 1936, p. 360.

§i

www.dacoromanica.ro

ISTORIA SI CONTEMPORANEITATEA*DE

V. LIVEANU

Daca in epocile trecute oamenii an putut sa-si fAureasca istoriaMA, a fi constienti de tendintele objective ale dezvoltarii sociale, in epocanoastra actiN itatea sociala, calauzita de cunoasterea acestor tendinje,reprezinta o necesitate imperioasa a progresului. In societatea socialistseste caracteristica folosirea constienta a legilor dezvoltdrii istorice. In tarilecapitaliste, folosirea deplina a premiselor objective favorable transfor-marilor structurale este posibila numai printr-o activitate sociala con-stienta, organizata, bazata de asemenea pe cunoasterea legilor transformariisocietatii. In aceste conditii, epoca noastra ridica probleme fats de care niciun contemporan nu poate evita o atitudine. Timpul nostru solicits optiu-nea intre socialism si capitalism, intre independenta nationals sj oprimareanationals, intre innoire sociala si conservare sociala, intre o cale sau altade dezvoltare istorica. j in adoptarea de catre contemporanii nostri aoptiunilor conforme necesitatilor progresului social istoria i;i are rolulei, nu lipsit de importanta.

Istoria, observa pe buns dreptate Paul Val&y, ()lea viitoruluimijlocul de a fi gindit. Ea da, imaginatiei noastre un tabel de situatii,o galerie de predecesori, un formular de acliuni, expresii, atitudini carene ajuta in deciziile si devenirea noastra 1. Demonstrind influenta vietiitrecute asupra celei prezente, influenta evenimentelor precedente asupracelor urmatoare, experienta zilnica sugereaza, mereu oamenilor influ-enta activa pe care istoria anterioara o exercita asupra celei ulterioare",de care vorbeste Marx 2. Experienta vietii este cea care a impins oameniiea, din dorinta de a-si intrezari viitorul, sd-si intoarca gindirea, asupra

* Text rev5zut gi adaugit al comuniccirii prezentale la simpozionul Stiintele ulna-niste dezvoltarea societaIii", organizat de Comitetul de partid al Academiei In zivade 15 iunie 1965.

1 Paul Valer, Regards sur le monde acluel, Paris, 1931, p. 19.2 K. Marx $i F. Engels, Opere, ed.a 2-a, vol. 3, Bueuresti, Edit. politic5, 1962, p. 46.

STUDII", 0111111 19, nr. 2, p. 251-264, 1936.

Si

www.dacoromanica.ro

252 V. LIVEANU 2

trecutului. In contrast cu tezele sustinute de scoala contemporana de antro-pologie structuralists, inaugurata de Claude Levy-Strauss, despre inexisten-ta unei constiinte istorice la societatile traditionale" primitive, care nu auscriere, in contrast cu ceea ce sustine, de pilda, A. Boudliba, ca in societatilecu structure traditionala istoria este inlaturata din cimpul constlintei indi--viduale colective" 3, faptele demonstreaza ca germenii gindirii istoriceprecede inventarea sau utilizarea scrierii (asa cum arata, de pilda, povestiri-le istorice si cronicile orale ale societatilor Africii 4 §i, in general, folclorultuturor societatilor 4). Intr-un fel sau altul, fie in termeni mai mult sau maiputin mitici, fie in termeni mai mult sau mai putin fiecare omgindeste asupra istoriei societatii gi asupra invatamintelor istoriei i, indi-ferent data iii da sau nu seama, atitudinea lui fate de problemele socialecontemporane este inriurita de ideile sale asupra istoriei.

Istoriografia ramura a muncii sociale care permite societatiicunoasterea propriei experienje istorice reprezinta astazi un vastdomeniu al infruntarii diferitelor conceptii asupra fortelor motrice silegilor dezvoltarii istorice. Istoriografia burgheza traditionala cu meriteleei incontestabile in dezvaluirea unor multiple aspecte particulare ale pro-cesului istoric §i in perfectionarea tehnicilor investigatiei istorice, dar sicu tarele ei, izvorite din neputinta si nu o data din refuzul de a recunoaiteadevaruri ce afecteaza in mod direct ideea legitimitaii societatii bazatepe dominatia claselor asupritoare neaga legile dezvoltarii sociale pusein lumina de materialismul istoric. Chiar atunci clnd istoricii profesionistinu sint constienti de implicatiile social-politice ale ideilor tor_ ignorarea,neacceptarea sau combaterea materialismului istoric due in ultima analizala alimentarea incercarilor de a contesta fundamentul $tiini ifie, teoretic,al activitatii principalei miscari a contemporaneitatii misearea comunis-ta , a card dezvoltare este indisolubil legate de insusirea, promovarea.i aplicarea conceptiei materialiste a istoriei. Chiar in sinul istoriografieinemarxiste devine insa tot mai raspindita recunoasterea faptului ca apa-ritia si dezvoltarea conceptiei materialiste a istoriei a fertilizat gindireaistorice, a pus in lumina aspecte ale istoriei lasate mai inainte in umbra.In istoriografia occidentals apar not orientari curente, care, fara a sesitua pe pozitii marxiste, sint intr-o masura, sau alta inriurite de materia-

3 A. Boudliba, Information el progres econornigtze, in Esprit", 1964, nr. 333, p. 984.4 H. Moniot, Sur I'histoire de l'Afigue Noire, In Annales, Societi..s, Civilisations", 1962,

r.r. 1, p. 50-51.5 In legitturd cu folclorul romanesc s-au confruntat explicit In deceniile precedente

implicit, se confruntd $i azi conceptia istoricizantd" $i cea mitologizantd" (vezi Mihai Pop,Caracterul istoric al epicii populare, in Revista de etnografie si folclor", 1964, nr. 1, p. 5 $iurm.). In tratatul de Istoria Romdniei, vol. II, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1962, p. 663664, 1 033 1 034 $i 1 051. si In studiul citat al lui M. Pop se evidentiazil prezenta unor elementede informatie istorice in poezia folclorica. Yn Istoria lileraturii romdne, vol. I, Bucurelti, Edit.Acad. R.P.R., 1965, apreciindu-se ca in cintecele batrinesti nu trebuie vdzutecroniei rimate",se subliniazii totodatd ca eposul popular intruchipeazd intelegerea si aprecierea data de poportrecutului sau (p. 118). Or, piny la introducerea Invatilmintului obligatoriu In a doua jumState asecolului al NIX-lea, creatorii de folclor, in imensa for majoritate, nu stiau sd scrie.

si

stiintifici,

$i

si,

www.dacoromanica.ro

3 ISTORIA $1 CONTEMPORANEITATEA 253

lismul istoric 6. Aceste fapte, asupra carora vom reveni mai jos, oglindescpe plan ideologic influenta mi§carii comuniste in dezvoltarea lumii con-temporane.

Actiunea concreta a legilor sociale, a caror cunoa0ere reprezintauna din laturile mi§carii revolutionare contemporane, este cercetata §iverificata in toate domeniile experientei istorice a omenirii de catre istorio-grafia marxista.

Istoria nu se confunda cu materialismul istoric sau cu sociologia,care cerceteaza trasaturile generale ale diferitelor tipuri, clase de feno-mene sociale, care cerceteaza legile dezvoltarii sociale. Istoria studiazaansamblul procesului concret al dezvoltarii sociale, proces mai bogatdecit legile sociale, caci cuprinde atit laturi legice, generale, cit §i laturinelegice, singnlare. De altfel, legile sociale sint, dupa cunoscuta expresiea lui Lenin, legi ale unor fenomene de masa, abaterile individuale intr-odirectie sau alta compensindu-se reciproc" 7. Aceasta compensare reci-proca a abaterilor" individuale, care duce la aparitia unor rezultategenerale necesare, legice, ale interactiunii diferitelor fenomene sociale,nu se realizeaza in fiecare moment al timpului, ci in curgerea timpului,in succesiunea, in dezvoltarea fenomenelor sociale. tiinta istorica stu-diaza tocmai desfaprarea in timp §i spatiu a fenomenelor sociale concrete,trasaturile for individuale, din a caror interactiune rezulta tendintelegenerale, necesare, adica legice, ale procesului istoric. istoricacereeteaza succesiunea concreta a intimplarilor istorice si modul imbinariiacestor intimplari intr-un proces unitar, in care ki croiesc drum legileistorice. Prin insu0 faptul ea studiaza procesul concret al dezvoltariiistorice a omenirii in time i spatiu, istoriografia pune in lumina partieu-laritatile manifestarii legilor sociale generale in cadrul diferitelor comuni-tati umane, constituite de-a lungul istoriei (triburi §i uniuni de triburi,popoare, natiuni), in cadrul diferitelor state. Ea arata cum, datoritadiferitelor particularitati de loc §i timp, a interconexiunii si interactiuniidintre aceste particularitati, in §i prin ele, iii exercita actiunea legilesociale.

Istoriografia materialist-istorica, folosind obtinute deistoriografia nemarxista in surprinderea unor aspecte ale procesuluiistoric, a izbutit sa schiteze in linii generale un tablou reproducind princi-palele etape ale dezvoltarii legice a vietii sociale de la aparitia omuluisi pins in zilele noastre. in istoria fiecarei orinduiri sociale, in momentelede seams ale istoriei umane, in dezvoltarea celor mai diferite tari si popoare,istoriografia marxista a evidentiat prezenta in forme specifice a unorlegitati generale.

Istoriografia marxista din Romania, de exemplu, a scos in luminaformele concrete specifice in care, in dezvoltarea societatii pe teritoriulpatriei, s-a manifestat rolul, in ultima instanta decisiv, al conditiilorvietii materiale, rolul luptelor de class in orinduirile impartite in claseantagoniste, rolul istoric al mi§carii revolutionare a proletariatului §i al

6 CI. G. Daicoviciu E. Stnnescu, Tendinfe in isloriografia contemporana, in Lull Lade clas5", 1965, nr. 11, p. 66 67.

7 V. I. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, vol. 26, Bucure04, Edit. politics, 1964, p. 67.

L,tiinta

si realizi. rile

$i

www.dacoromanica.ro

254 V. LIVEANU 4

partidului sau. Istoriografia marxista romaneasea a contribuit si tindesa-si sporeasca contributia la intelegerea radacinilor si necesitatilor istoriceale maretelor transformari revolutionare infaptuite azi in RepublicaSoda lista Romania.

Daca in primul moment al aparitiei sale in al cincilea deceniu alsecolului trecut materialismul istoric a fost o ipoteza, insa o ipotezacare crea pentru prima data posibilitatea unei atitudini strict stiintificefate de problemele istorice si sociale" 8, daca in a doua jumatate a seco-lului al XIX-lea luerarile economice si istorice ale lui Marx si Engels antransformat materialismul istoric intr-o teorie stiintifica, nu este, credem,mai putin adevarat ca pentru dezvoltarea acestei teorii era si este necesaraconfruntarea ei cu intreaga realitate istoriea, era si este necesar efortulde a aplica principiile materialismului istoric multitudinii de aspecte simomente ale intregii istorii umane. Aeest efort, intreprins de istoriografiamarxista, este in plina desfasurare. Dezvoltarea istoriografiei marxistein tarile sistemului socialist, ca si in tarile capitaliste, a confirmat siimbogatit cunostintele asupra legilor transformarilor societatii umane siastfel facut simtit aportul la activitatea pentru grabirea acestor trans-formari. Fireste, cunoasterea mai cu seamy cunoasterea istorica fiindtotdeauna incomplete, lacunara, neincheiata si deci perfectibila, istorio-grafia va avea mereu de completat, de imbunatatit, de aprofundat recon-stituirea procesului istoric real.

In aceasta reconstituire istoriografia nu se margineste la simplaverificare a unor legi formulate de alte stiinte, dimpotriva, istoriografieimarxiste u revine rolul de a proceda ea insasi la generalizari teoretice.Daca, istorici ca Guizot, Thiers, Thierry an avut rolul cunoscut in desco-perirea luptei de clasa, daca, un etnograf si istoric ca Morgan a avut ocontributie atit de insemnata la elaborarea conceptiei materialiste desprelegitatile dezvoltarii sociale, cu atit mai mult ii revive istoriografieimarxiste sarcina de a participa la dezvaluirea de not legitati ale vietiisociale.

Istoriografia marxista s-a ocupat indeaproape de precizarea tipurilorde orinduiri sociale precapitaliste si a legitatilor tor. Schema stadiilorsi treptelor societatii primitive expusa, de Engels pe baza concluziilorla care ajunsese Morgan (salbaticia si barbaria, fiecare cu trei trepte)a fost, de pilda, inlocuita de istoriografia marxista cu o periodizare potri-vita noilor rezultate dobindite de stiinta de la moartea lui Engels. Modulde productie oriental, pe care Marx si Engels it considerau ca o treaptadeosebita de dezvoltare a societatii, a fost apreciat de unii istorici marxistica un stadiu inferior al modului de productie sclavagist. In ultimiiani, alti istorici marxisti readuc din nou in discutie, nu fare temei,problema existentei modului de productie oriental. Istoricii au studiat le-gile dezvoltarii modului de productie sclavagist si feudal. Precizareacaracteristicilor si legilor orinduirilor precapitaliste, pe linga importantagenerate legate de cunoasterea mecanismului dezvoltarii sociale, prezintaun deosebit si nemijlocit interes pentru -Wile slab dezvoltate din Africa,

8 V. I. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, vol. 1, BueureVi, Edit. politicil, 1960, p. 135.

a

si-a

www.dacoromanica.ro


Asia, din America latin.a, pentru clarificarea cailor perspectivelor deviitor ale statelor in care relatiile precapitaliste au Inca un rol impor-tant in viata socials.

Istoriografia noastra a contribuit la cunoasterea §i mai profunda amodului de actiune al legilor orinduirilor capitalists §i socialists. Cercetarileistoriografiei romane§ti sint importante, printre altele, pentru cunoastereacailor trecerii de la comuna primitive la sclavagism §i ale trecerii la feu-dalism ; pentru cunoasterea caracteristicilor dezvoltarii capitalismului intarile in care acesta a aparut mai tirziu decit in Occident §i in care s-aumen.tinut malt timp resturile feudalismului (inclusiv subjugarea nationalsindelungata a unei parti a natiunii) ; pentru intelegerea drumului de dez-voltare a mi§carii revolutionare proletare §i de infaptuire a revolutieisocialiste.

Cercetarea istoriee, Meg a se confunda, precum am subliniat, cusociologia, vine in contact cu aceasta, are o latura sociologica, in masurain care pune in lumina legitati ale dezvoltarii sociale. Consideram insaca in studierea tuturor problemelor mentionate istoricii procedeaza nu casociologi sau nu numai ca sociologi, ci ca istorici, caci ceea ce cerceteazaei este desfkurarea concrete a evenimentelor in ansamblul lor, tendintelegenerale, legice, fiind dezvaluite de istorici in masura in care acestea s-anmanifestat in particularitatile §i singularitatile proceselor istorice concretecercetate de ei. Socotim ca sarcinile specifice ale istoriografiei marxistevor fi in §i mai mare masura indeplinite prin abordarea mai large, maideschisa, mai indeaproape urmarita a problemei legilor ce se desprinddin studierea istoriei concrete, mai cu seams a istoriei capitalismului (endeosebire a celui contemporan) §i a socialismului. Aceasta nu inseamna,cum am mai spus, abandonarea sarcinilor specifice ale istoriei, pe care altediscipline nu le pot rezolva, ci preocuparea crescinda ca din reconstituireacit mai exacta mai complete a desfa§urarii in timp §i spatiu a proceselorsociale sa se desprinda tendintele necesare, legice, ce apar in inlantuireaconereta a multiplelor evenimente istorice. Dezvaluirea acestor tendinteeste, credem, obiectivul la care concurs §i trebuie sa concure stabilirea §istudierea caracteristicilor individuale ale unui eveniment sau altulin general, descrierea mersului concret al procesului istoric.

Din cele expuse ping aici reiese ea din punctul de vedere al legaturiicu contemporaneitatea, important in istoriografie este in primul rindmodal de abordare al unei probleme. Abordarea cea mai actuala a uneiprobleme de istorie este in acela§i timp abordarea cea mai §tiintifica, subeel mai larg orizont, abordarea care urmarqte cea mai bogata aprofundarea realitatii, adica elucidarea esentei faptelor istorice, a legitatilor ce semanifests in succesiunea faptelor istoriee. Caci aceasta elucidare estetotdeauna utila societatii noastre profund interesate in orientarea stiin-tifica a propriei activitati. Chiar §i cercetarea unor probleme aparent atitde indepartate de contemporaneitate cum sint cele arheologice este inrealitate strins legate de ea.

De la constituirea ca 13tiinta in secolul trecut, arheologia §i istoriasocietatii primitive au reprezentat arena unor vii lupte ideologice intreconceptiile ateiste §i cele teologice, Intre conceptiile rasiste §i cele demo-

3 c. 327

si

si

,i,

www.dacoromanica.ro

256 V. LIVEANU 6

cratice, iar mai apoi intre conceptia marxista idealismul istoric.aceasta este pe deplin de interes, caci pentru conceptia general asupratailor dezvoltarii sociale are o insemnatate esentiala lamurirea problemelorlegate de cea mai lung perioada din istoria omenirii. Societatea umanIa aparut acum 600 000-700 000 de ani, primele state sclavagiste au aparutacum 6 000 de ani, iar soeietatile feudale au aparut, se pare, intre secoleleal III-lea si al VII-lea ale erei noastre (unii dintre istoricii chinezi sustinea. in China relatiile feudale au aparut la sfirsitul mileniului al II-leainceputul mileniului I 1.e.n., iar altii ca acestea an aparut in secoleleV i.e.n.). Istoria omenirii primitive este perioada care sta, la bazaintregii dezvoltari ulterioare a societatii, este perioada in care unele notforte de productie ca de pilda focul au avut un efect eliberator,incomparabil superior celui avut ulterior de masina cu aburi 9. Aceast&o antichitate primitive » scria Engels va famine in oriee caz o epoc&istorica de eel mai mare interes pentru toate generatiile viitoare, pentru caformeaza, temelia intregii dezvoltari superioare de mai tirziu, pentru ca aredrept pullet de plecare desprinderea omului de lumea animala si dreptcontinut invingerea unor greutati pe care oamenii asociati ai viitoruluinu le vor mai intimpina niciodata" 10.

Studierea fiecarei etape a istoriei umane poate fi apreciata, ca partea cercetarii fundamentale a fenomenelor sociale, care ajuta la cunoasterealegilor generale ale acestor fenomene §i furnizeaza o seama, de materialesi concluzii celorlalte stiinte sociale, contribuind la fundamentarea teo-retica a orientarii reglementarii constiente a activitatii sociale. Roluldeosebit al istoriografiei in aceasta directie este legat si de faptulcercetind succesiunea evenimentelor, ea dezvaluie particularitcitile concreteale aetiunilor legilor sociale.

Dupil cum subliniaza Marx, oamenii fauresc singuri istoria, dar nudupa bunul for plat, ci in conditiile mostenite de la generatiile precedente,traditia tuturor generatiilor anterioare influentind intotdeauna pe ceiin viata 11. Aceasta impune fiecarei societati, fiecarei taxi, fiecarei natiuni,ca in folosirea legilor generale, pretutindeni valabile, ale dezvoltarii noiiorinduiri socialiste, sa tin'a seama de propria-i istorie, de traditiileparticularitatile dezvoltarii proprii, de modul concret in care sus-amintitelelegi activeaza, in imprejurari istorice date. Lenin sublinia necesitatea dea cerceta, a studia, a descoperi, a ghici, a sesiza particularitatile rationale,specificul national al metodelor concrete ale fiecarei taH, de a indeplinisarcina, internationala unicci, de a obtine victoria asupra oportunismuluisi a doctrinarismului stingist din sinul miscaxii rnuncitoresti, de a rasturnaburghezia, $i de a instaura... dictatura proletara" 12,

in sesizarea particularitatilor de care vorbeste Lenin, cercetareaistoria, are trebuie sa aiba o contributie de loc neglijabila. Peaceasta, linie, istoriografia romaneasca se alatura cereetarilor intreprinsede celelalte stiinte sociale pentru a sesiza premisele istorice i conditiile

9 K. Marx $i F. Engels, Opere, vol. 20, Bueuresti, Edit. political, 1964, p. 112-113.10 Ibilem, p. 113-114.11 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. 8, Bueuresti, Edit. politica, 1960, p. 119.12 v. I. Lenin, Opere, vol. 31, Bucuresti, E.S.P.L.P., 1956, p. 75.

si Si

III

§iel,

i§i

qi

§i

www.dacoromanica.ro

7 ISTORIA CONTEMPORANEITATEA 257

specifice concrete in care se aplica in Republica Socialists Romania legilegenerale ale orinduirii socialiste, pentru a concretiza, §i sisternatiza bogataexperienta a constructiei noastre socialiste conduse de Partidul ComunistRoman. In vremurile noastre, cind ochii intregii lumi sint atintiti asuprasistemului socialist in ansamblu §i asupra fiecarei tari socialiste in parte,aceasta va constitui un important aport al istoriografiei noastre la dezvol-tarea istoriografiei universale.

Sublinierea faptului ca elucidarea oricarei probleme a dezvoltariiistorice a omenirii prezinta o anumita importanta actuala nu insearnna,fire§te, negarea oricarei ierarhizari in importanta §i actualitatea temelorde cercetare istorica, nu Inseamna ca problemele de istorie pot fi abordatein indiferent ce ordine. Exista in primul rind in abordarea problemelorde istorie, ca §i in orice §tiinta, o ordine decurgind din ins4i logica cercetariii a conexiunii faptelor concrete. Temele nodale a earor elucidare deschide

ealea rezolvarii unui cerc larg de probleme poseda totdeauna un gradinalt de actualitate. De pilda, cercetarea oiginii proprietatii feudale intarile roman, importanta pentru cunoaterea intregii istorii a feudalismu-lui, este mai importanta decit cercetarea evolutiei unuia sau altuia dintredomeniile manastire§ti sau boiere§ti, fiind insa de la sine inteles ca cerce-tarea problemelor partiale este o conditie sine qua non a realizarii sintezelorin problemele centrale, cu gadul de actualitate eel mai inalt.

Apoi, din ansamblul problemelor de istorie a caror cercetare contri-buie la cun.oWerea legilor sociale, se desprind unele probleme de importantapractic-politica nemijlocita. Lenin a subliniat importanta, in aceastadirectie, a studierii mirarilor revolutionare, a atras atentia asupra datorieide a scrie istoria contemporaneitatii... in a§a, fel incit sa contribuie lalargirea mi§carii, la alegerea contienta a mijloacelor, procedeelor §imetodelor de lupta..." 13.

In problema sarcinilor partidului proletar in revolutia burghezo-democratica., Lenin a apelat deseori la experienta istorica a revolutiilorburgheze din Occident din secolele XVII XIX. Un deosebit loc acorda elinvatamintelor istoriei in elaborarea teoriei dictaturii proletariatului.problema dictaturii proletariatului scria Lenin este problema funda-mentals a mi§carii muncitore§ti contemporane din toate tarile capitaliste,fare exceptie. Pentru a lamuri pe deplin aceasta problema trebuie saeunomtem istoria ei... Apoi aceasta este, bineinteles, principalulistoria tuturor revolutiilor clasei asuprite §i exploatate impotriva exploa-tatorilor constituie pentru not principalul material i izvor de euno§tintein problema dictaturii (proletariatului V.L.)71 14

Istoria mi§carii revolutionare anterioare constituie astfel un tezaurde invataminte pentru dezvoltarea ulterioara a mirarii. Studiind mi§carearevolutionary din Romania, experienta revolutiei socialiste i a construiriinoii orinduiri sociale in Cara noastra, istoriografia marxista romaneascaaduce gi trebuie tot mai mult sa aduca o contributie la intelegerea dez-voltarii societatii zilelor noastre, la imbogatirea culturii universale cu

13 V. I. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, vol. 9, Bucurelti, Edit. politicA, 1962, p. 210.14 V. I. Lenin, Opere, vol. 31, p. 324.

01

si

www.dacoromanica.ro

258 V. LIVEANU 8

noi cunostinte asupra cailor j metodelor concrete de infaptuire a progre-mini social contemporan.

Istoria oricarei sfere a activitatii sociale inlesneste cunoastereaperspectivelor dezvoltarii ei viitoare. Tocmai de aceea istoricii iii indreapt'anu o data atentia spre acele evenimente trecute care pun probleme analogecu cele ale vremii lor. Mommsen a studiat istoria Imperiului roman impinsde preocuparea fats de problemele Imperiului german. N. Balcescu ascris Istoria rometnilor sub 11Iihai Vot lei Viteazul fiindca era preocupat deo problema a vremii lupta pentru unirea nationals. Ferindu-se deanalogii si extrapolari artificiale, istoriografia marxista este sensibila laproblemele sociale care framinta contemporaneitatea, pornind de la ideeaca studierea j rezolvarea oricarei probleme ce in.tereseaza societatea la unmoment dat al evolutiei ei necesita cunoasterea adecvata a istoriei obiec-tului social, a carui dezvoltare contemporaneitatea este interesata s-oinfluenteze.

Congresul al IX-lea al P.C.R. a indicat cercetatorilor din domeniulstiintelor sociale o serie de teme care asteapta sa fie abordate cumar fi rolul partidului in perioada desavirsirii constructiei socialiste, rolulstatului si evolutia fun.ctiilor lui, dezvoltarea natiunii in socialism, actiunealegilor objective in societatea noastra, dezvoltarea j rolul constiinteisocialiste, revolutia tehnico-stiintifica, problema industrializarii socialistea tarii, problema agrara rolul agriculturii in economia tarii noastre,relatiile intre tarjle socialiste altele. La elucidarea fiecareia din acesteprobleme istoriografia poate trebuie sa participe nu numai prin studiereadirect& a istoriei timpurilor noastre, dar j prin studierea istoriei anterioarea ramurilor si domeniilor de activitate socials asupra carora congresula atras atentia oamenilor de stiinta. Istoria partidului clasei muncitoare si,in general, a partidelor politice din Romania, istoria statului, istoriculformarii gj dezvoltarii natiunii romane, dezvoltarea trecuta a tehnicii,industriei, agriculturii, a constiintei sociale iata atitea domenii prin acaror cercetare istoriografia poate inlesni elucidarea problemelor teoreticeactuale ce stau in fata ansamblului stiintelor sociale j umanistice romanesti.

Actualitatea cercetarilor istorice consta, precum s-a subliniat, indezvaluirea nu numai a generalului din fenomenele sociale, dar si a parti-cularului singularului, istoriografia studiind ansamblul laturilor dezvol-tarii sociale, interdependenta i interconexiunea lor. Or, pentru contem-poraneitate prezinta deseori o deosebita importanta tocmai laturile singu-lars, particulare ale faptelor istorice. Este cunoscuta importanta pe careo are elucidarea trasaturilor specifice ale etnogenezei fiecarei natiuni.In acest domeniu, cercetarea desfasurarii concrete a unui singur evenimentare uneori o important &tiintificai generals deosebit de mare. De exem-plu : stabilirea conditiilor si modului retragerii stapinirii romane din Daciain timpul lui Aurelian a avut o insemnatate hotaritoare in explicareaformarii poporului roman si a contin.uitatii sale in nordul Dunilrii, in spat iulcarpato-danubian. San, pentru a ne adresa altui domeniu al fenomenelorsociale, cunoasterea particularitatilor dezvoltarii istorice a diferitelorinstitutii $i relatii sociale, de exempla a proprietatii funciare, a justitiei,a invatanintului, este necesafa pentru reglementarea regimului lor juridic

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro


sau a modului for de functionare 15. Meritg, de asemenea, reamintit cg,D. Gusti includea in mod obligatoriu cercetarea cadrului istoric" insarcinile monografiei sociologice. Aceasta este o idee ce ar trebui, credem,retinutA si -valorificata printr-o cercetare marxista, a cadrului istoric"al fenomenelor ce intereseaz5, pe sociologi. Participarea istoricilor laeercetaxile sociologice concrete, menite sa ajute la rezolvarea unor pro-bleme actuale ale organizarii vietii sociale contemporane, ar contribui,credem, la mai bung cunoastere a cadrului istoric" si deci a ansambluluiacestor probleme.

Prin reconstituirea procesului de ansamblu, legit, al dezvoltariisociale, istoriografia indeplineste, ipso-facto, o functie social& specificAde cea mai mare insemn5,tate : ea red6 tabloul evolutiei valorilor umane,contribuie la p'astrarea si de multe on la readucerea acestor valori incircuitul culturii. Una din ideile cele mai rgspindite in filozofia burghezacontemporana, a istoriei este teza formulatg la sfirsitul secolului trecutde neokantieni Windelband, Rickert potrivit c'areia raportarea lavalori constituie criteriul selectarii faptelor istorice. Dat Bind ca oricefapt uman poate fi raportat la o valoare, criteriul preconizat de neokan-tieni este prea general §i practic este superfluu, caci nu adaug5, nimicideii ea orice fapt uman este un fapt istoric. Chiar dace criteriul selectaliifaptelor istorice este altul decit raportarea la valori, nu este mai putinadevamt ca, reconstituind si inregistrind realizarile din Coate domeniileactivitatii umane, istoriografia are un rol de seamy in conservarea siimbog'atirea tezaurului valorilor umane si indeplinirea acestui rol u asigura,intotdeauna prezenta, in contemporaneitate (pentru o numeroasa gama,de valori, istoria 10 indeplineste acest rol in colaborare cu etica, este-tica etc.).

Fireste, valorile nu constituie realitati suprasensibile, eterne siabsolute, cum considera Windelband, caracteristica esentei for nu constA,nici in valabilitatea pure ", transcendenta, lipsith, de atributulcum credea Rickert, ele nu se reduc nici la expresia atitudinii subiective,emotionale a oamenilor fatl de obiecte, cum sustin neopozitivistii. Invalori se manifest& anumite relatii intre om si obiectul activithtii salepractice, anumite relatii intre om nature, intre oamenii 11100, Intre omsi propria sa creatie. fn valori se cristalizeaza norme, criterii care orien.-teaza" activitatea uman5,. Contribuind la mentinerea si amplificarea valo-rilor, istoria este magistra vitae in sensul cel mai larg, contribuie la orien-tarea vietii sociale a oamenilor.

is Istoriografia, si mai ales geografia istorici, poate fi uneori de folos direct activitAiieconomice. Stabilirea locurilor In care de-a lungul istorici au fost exploatate sau observatez5climinte de minerale utile pe linga insemnitatea ce ar prezenta-o pentru studiile istoricepoate ajuta cercetarile geologice. Cunoasterea mai profunda a istorici folosirii resurselor naturaleconlribuie nu numai la lamurirea problemelor privind dezvoltarea modului de productie $i aproblemelor demografiei istorice, dar poate aduce sugestii $i rezolvilri unor probleme economiceactuate. In U.R.S.S., de exempla, arheologia a adus unele contributii la descoperirea zAc5minte-lor utile si, pe baza descoperirii terenurilor irigate in urma cu milenii in voile Sir-Dariei Amu-Dariei $i In zona Marii Caspice, a formulat propuneri privind extinderea agriculturii prinirigatii (A. L. Mongait, Apxemoaus u coepemennocmb, MocRaa, 1963, p. 63-64). Utilitateapentru economie a unor informatii istorice n-ar trebui pierduld din vedere.

,

realititii,

si

si

www.dacoromanica.ro

260 V. LIVEANU o

Prin insesi studierea j dezvaluirea trecutului istoric, istoriografiacontribuie la educarea generatiilor ce se succeda pe scena istoriei, la ereareai stimularea traditiilor progresiste ale omenirii, a traditiilor de lupta

impotriva fortelor reactionare.Reconstituind lupta maselor exploatate asuprite pentru eliberare

socials, reconstituind lupta poporului nostru pentru apararea independen-tei nationale, consemnind realiza'rile marete infaptuite dupa eliberare inconstruirea socialismului, aportul poporului roman la cauza comuna aprogresului societatii umane, istoriografia noastra marxista contribuiein mod direct la faurirea, imbogatirea sj afirmarea unor nepretuite valorispirituale : traditiile progresiste, revolutionare, patriotice ale poporuluiroman. Ea sprijina in chip nemijlocit educatia maselor in spiritul conti-nuarii si dezvoltarii acestor traditii in noile conditii ale Romaniei socialiste.

Traditiile progresiste pot fi insa, de mai multe feluri. Ideologiamiscarii progresiste a imbracat uneori forma traditiilor religioase (de

miscarea taboritilor in evul mediu). In anumite conditii istorice,miscarea de eliberare nationals se dezvolta sub steagul traditiilor natio-naliste. Traditiile progresiste, revolutionare, la a caror dezvoltare sestraduie sa contribuie istoriografia marxista, sint traditii bazate pe cunoas-terea stiintifica a realitatii objective. Valoarea fundamentals a cereeta-rilor tinzind la conservarea j dezvoltarea valorilor create in cursulistoriei umane izvoraste din adevarul lor. Istoriografia marxista propunedescoperirea modului de actiune a legitatilor sociale objective, elueidareadesfasurarii objective, adevarate a evenimentelor istorice, printre altelepentru ca numai astfel valorile umane ale trecutului pot fi puse in deplinafor

Asa cum se subliniaza in documentele Congresului al IX-lea alP.C.R., trebuie aprofundate de pe pozitiile materialismului istoric celemai importante etape evenimente din istoria tarii $i a poporului roman,oglindindu-se faptele in mod obiectiv, in deplina conformitate cu reali-tatea" 16. Numai cu aceasta conditie a obiectivitatii cercetarea isto-rica iii poate imbunatati in permanents contributia la imbogatirea vietiispirituale a poporului, la dezvoltarea, activitatii educative de masa, lademonstrarea superioritatii ideologiei socialiste, singura in masura de adezvalui sensul fortele motrice ale dezvoltarii istorice.

Pentru intretinerea si dezvoltarea traditiilor progresiste ale Roma-niei, de o deosebita actualitate este elaborarea Istoriei partidului, careva constitui un puternic mijloc de educare a tinerei generatii, a intreguluipopor, in spiritul maretelor traditii ale miscarii revolutionare din Romania.ale Partidului Comunist Roman, conduchtorul luptei pentru libertateasi fericirea patriei j poporului nostru 17.

In timp ce unii, mai ales dintre eel care nu slut istorici, nu vadnici o legatura intre istorie problemele contemporaneitatii, in istorio-grafia si filozofia burgheza a istoriei este raspindita conceptia ca istorio-grafia reprezinta simpla, proiectare in trecut a contemporaneitatii. Dupa

16 Congresul al IX-lea at Partidului Comunisl Romdn, Biicureti, Edit. politico,1965, p. 92.

17 Ibidem, p. 87 88.

pilda,

i. i

§i

§i

si

lumina.

si

www.dacoromanica.ro


o celebra, formula', a lui Benedetto Croce, orice istorie veritabila esteistorie contemporana," 18, caci istoria exists numai in masura in care estegindita, in prezent, de istoric sub impulsul nevoilor contemporaneitatii.

Croce a fost un idealist obiectiv, pentru el istoria este creatia contem-porana a spiritului obiectiv, a istoriografiei care ginde§te istoria.

Varietate a idealismului subiectiv, pragmatismul a dus §i mai departeideea ca istoriografia fiind un simplu raspuns la nevoile prezentului, estelipsit de sens a se vorbeasca despre istorie obiectiva. Dupa J. Dewey,evolutia culturii ducind la continua rescriere a istoriei, la aparitia de noipuncte de pleca re in cautarea izvoarelor, in examinarea j aprecierea datelor,potrivit conceptiilor contemporaneitatii, materialul utilizat la scriereaistoriei apartine perioadei in care este scrisa istoria, reprezinta doar uninstrument" de actiune, a carui functie consta in satisfacerea, nevoilorprezente §i nu are nici un raport cu o realitate obiectiva (o astfel de reali-tate este in genere negata de pragmatiti, potrivit carora existenta sereduce la experienta subiectiva a omului). Istoriografia devine in con-eeptia pragmati§tilor un simplu instrument folositor practicii sociale, darlipsit de orice functie reflectorie a realitatii istorice independente deistorici.

Este fara indoiala adevarat ca evolutia societatii influenteazaevolutia istoriografiei, a conceptiilor asupra evenimentelor istorice. Dove -dete insa aceasta evolutie caracterul subiectiv al concluziilor istoriogra-fiei, reducerea esentei for la o constructie arbitrary a spiritului, dictataexclusiv de necesitatile momentane, conjuncturale, in continua schimbare

In mice ramura a cunoa§terii, reflectarea adevarului obiectiv nu serealizeaza dintr-o data, in intregime, ci in mod treptat, printr-o succesiunede aproximatii ale adevarului obiectiv, prin progresia infinita a acestoraproximatii, care cuprind adevarul obiectiv intr-un grad tot mai inalt.

Istoriografia fund §tiinta dezvoltarii sociale, este pe deplin firescca aceasta dezvoltare sa largeasca mereu perspectiva cercetarii istorice, saatraga atentia istoricilor asupra unor noi laturi ale evenimentelor istorice,

indemne §i ajute la oglindirea mai profunda a inepuizabilei realitatiistorice. Lumina mai puternica proiectata de dezvoltarea istorica contem-porana asupra istoriei trecute ajuta la adaptarea mai corecta, mai completa,mai exacta, a imaginii evenimentelor istorice la evenimentele istorice inse§i(adaptare ce nu trebuie confundata cu deformarea imaginii evenimenteloristorice potrivit diferitelor interese subiective). In evolutia conceptiiloristorice se manifests astfel dialectica adevarului absolut §i relativ, semanifesta' perfectionarea, progresul cuno§tintelor istorice infaptuit prinsuccesiunea, nesfir§ita de adevaruri relative, reprezentind fiecare un moment,o tieapta a adevarului absolut.

Departe de a impiedica reflectarea realitatii istorice objective,constiinta stringentei necesitati sociale a cunoasterii istoriei umane,constiinta inaltei functii sociale a cuno§tintelor istorice constituie o con-ditie un impuls ca istoriografia sa urmareasca cu maximum de respon-sabilitate dezvaluirea adevarului istoric.

18 Benedetto Croce, Teoria e sloria de la sloriografia, Bari, 1954, p. 4.

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

2 62 V. LIVEANU 12

in fond, ideea pragmatismului ca raspunsul la problemele contem-porane sau crearea de instrumente utile activitOtii umane sint incompa-tibile cu dezvaluirea adevarului obiectiv reflects o gre0ta intelegere araportului intre practica, cunoa§tere, presupune existenta unei contra-dictii intre interesele contemporaneitatii §i dezvaluirea adevarului obiectiv.Practica nu se reduce insA la experienta subiectivO a individului, cumcred pragmati§tii, practica reprezintO activitatea obiectiva, a subiectului,reprezinta unitatea dialectics dintre subject §i obiect, verificarea caracte-rului material al gindirii 19. Practica este criteriul adevarului nu in sensulca, tot ceea ce este util unui individ sau grup de indivizi este adevarat,ci in sensul ca activitatea umana, este aceea care verific6 corespondentadintre realitatea obiectiva, §i imaginea ce §i-o fOuresc oamenii despreaceasta, realitate, &ad numai o imagine adevarata a realitatii objectivepermite oamenilor sa realizeze telurile urmarite prin actiunile ce le des-fii§oara, in cadrul acestei realitati i pentru transformarea ei. Nu utiluleste izvorul §i condilia adevgrului, ci adevarul se dovede§te in ultimainstants a fi util orientarii activitatii umane. Nu orice idee asupra trecu-tului istoric utilizata pentru un interes contemporan, momentan, indi-vidual, de grup sau de clasO este adevaratA. Dar ideile adevarate asupratrecutului istoric se dovedesc in ultima instants utile intereselor dezvol-lard progresiste a societatii.

Evolutia istoriografiei este complicatg, de caracterul partinic alfunctiei ei sociale. fn prezentarea §i aprecierea evenimentelor istorice semanifests punctul de vedere al unui anumit group social Vii, ca atare,pozitia contemporang a grupurilor §i claselor sociale se reflects in prezen-tarea §i aprecierea evenimentelor istorice. Oglindirea intereselor socialecontemporane in conceptiile istorice este invocata de ideali§ti ca argumentpentru demonstrarea inexistentei unui adevar istoric obiectiv.

Daca, diferitele persoane sau clase §i grupuri sociale apreciaza inchip diferit realitatea, istorica, nu inseamna ca n-ar exista o realitateistorica obiectivO, independenta de felul in care persoanele i grupurile10 reprezinta aceasta, realitate. Experienta istorica experienta zilnjca acontemporaneitatii demonstreaz1 caracterul obiectiv al realitatii sociale,dezvoltarea ei independenta de dorintele sau conceptiile unui grup saualtuia, ale unei clase sau alteia, ale unei persoane sau alteia. Aceasta,nu inseam* desigur, ca dorintele sau ideile diferitelor clase sau indivizidorinte §i interese declan§atoare ale diverselor actiuni sint lipsite deimportantO pentru dezvoltarea socialO, ci numai ca rezultatul actiunilor

19 Examinarea rolului practicii ca criteriu al adevArtilui In stiint.a istorica depasestecadrul lucrarii de fa (a. legatura cu aceasta problemA vezi L. H. Kogan, Specificul rolosiriicriterialui practicii In istorica, In Practica, criteria( adevdrului in Bucuresti, Edit.stiintificA, 1960.) Subliniem doar dotiA aspecte ale acestei probleme : a) legile dezvoltarii istorice,precum si alte regularitati ale istoriei umane, sint verificate in practica transformArii sociale ;b) faptele istorice concrete sint cunoscute prin intermediul izvoarelor istorice, ce reprezintarezultate, cristalizAri ale activitAtii umane, ale practicii sociale, critica izvoarelor bizuindu-sede asemenea pe concluzii desprinse din practica vietii sociale. Criteriul adevArului unui faptistoric concret consta In concordanta izvoarelor istorice, In concordanta rezultalelor acestui faptistoric pastrate pina azi ; pe de alts parte, conservarea mai ales, depistarea, investigarea sis-tematica a izvoarelor istorice reprezintA o activitate practica.

r3i

gi

(InWin( (:,

$i,

51iinja

www.dacoromanica.ro


umane este independent de dorintele si interesele oamenilor ; telurile indi-vizilor salt grupurilor de indivizi se realizeaza numai in masura in carecorespund tendintelor contradictorii, dar objective, ale mersului istoriei.

Adevarul istoric obiectiv, subliniaza istoriografia marxista, esteindependent de interesele diferitelor clase, partide, grupuri, persoane.Dar diferitele clase, partide, grupuri, prin insasi pozitia for in societate,nu an in egala masura posibilitatea sj iuteresul de a dezvalui adevarulistoric obiectiv. Situindu-se in mod deschis pe punctul de vedere al oame-nilor muncii si al luptei for pentru comunism, istoriografia marxistarecunoaste fatis ca cercetarea adevarului istoric obiectiv foloseste dez-voltarii teoriei comunismului stiintifie. Partinitatea istoriografiei marxiste

recunoasterea posibilitatii si necesitatii dezvaluirii adevaruluiistorie obiectiv, recunoasterea faptului ca prin indeplinirea aceastei sar-cini istoriografia contribuie la progresul social.

Spiritul partinic al istoriografiei materialiste este ins& profundostil conceptiei istorice prezentiste, pragmatiste, care neaga existentaadeviirului istoric obiectiv si prezinta istoria exclusiv in functie de con-junctura prezentului. Conceptia materialists a istoriei condamnii conjunctu-rismul, consider% ca prevenirea, dezvaluirea, combaterea manifestarilorlui reprezinta o cerinta vitala pentru dezvoltarea istoriografiei.

Spiritul partinic inaintat constitnie un permanent impuls in cer-cetarea, obiectiva a realitatii istorice si a legilor ei. Succesele obtinute inaceasta directie de istoriografia marxista au contribuit la cresterea influ-entei ei asupra constiintei oamenilor, inclusiv in rindul istoricilor nemar-xisti. Istoricul american L. Kriger, adversar al marxismului, intr-unarticol intitulat Aplicarea marxismului in istorie 20, scrie despre Marx cametoda lui de integrare a activitatii umane in istorie, in once perioadg,a ei, este din punct de vedere intelectual mijlocul eel mai satisfacatordin toate cite an fost gindite vreodata". In tarile capitaliste, o data cuistoriografia marxista, tot mai puternicil in Frant,a, Anglia, Italia, America

S.U.A., India, se dezvolta orientari care recunosc deschis justeteaunor teze ale marxismului. Astfel, Ferdinand Braudel, conducatorulscolii istorice franceze din jurul revistei Annales", ai carei adepti sintde multe on si in diferite masuri influentati de marxism, considers calegile sociale deseoperite de marxism sint modele valabile in anumitecazuri, ca geniul lui Marx, secretul puterii sale prelungite", consta inaceea ea a fostprimul care a fabricat adevgrate modele istorice, plecindde la durata istorica lunga", si recunoaste ca acestea au o baza solidssi bine tesuta", flind valabile pentru anumite structuri sociale, atuncicind se are in vedere evolutia acestora pe o durata lunga 21. Este larg recu-noscuta in istoriografia burgheza, contemporana influenta pozitivg, amarxismului in directia impulsionarii cercetarilor de istorie economics sisocials. fn tarile nou eliberate, istoriografia marxista influenteaza deasemenea dezvoltarea istoriografiei nationale nemarxiste.

';-° Political Science Quarterly", 1960, nr. 3.1 F. Braudel, Hisloire el sciences sociales : (a longue durde, in Annales", 1958, nr. 4, D. 752.

implies,

latina,

www.dacoromanica.ro

264 V. LIVEANU 14

La acest proces de afirmare a conceptiei materialiste a istoriei peplan international participa activ §i istoriografia romaneasca, care are ovaloroasa traditie de integrare militant& in activitatea consacrata infap-tuirii progresului social. Reprezentantii de frunte ai istoriografiei roma-ne0i, incepind cu marii cronicari, cu Dimitrie Cantemir, cu istoricii Scornardelene, cu ctitorii istoriografiei romane moderne N. Balceseu §iM. Kogalniceanu cu George Baritiu §i Bogdan Petriceicu Hasdeu,au vazut In cuno§tintele istorice nu mijlocul satisfacerii unei simple curio-

ci un indemn pentru mai buns organizare a statului §i societatii,pentru afirmarea ideii de unitate a poporului roman §i a dreptului sau laindependenta. Reprezentantii cei mai de seam ai culturii romanestiau vazut in istorie §coala patriotismului, a patriotismului in marginileadevarului", despre care vorbea Titu Maiorescu. Inca din al noualeadeceniu al veacului trecut, sociali§tii roman, grupati in jurul Contem-poranului" §i al Revistei sociale", au initiat efortul de cercetare marxistaa dezvoltarii istorice a societatii romane§ti, an semanat germenii gindiriimaterialist-istorice romane§ti, insufletiti de dorinta Ca, prin cercetareaadevarului istoric obiectiv, sa gaseasca mai repede calea desfiintariioricarei exploatari in Cara noastra. Preluind aceste traditii, istoriografiamarxista romaneasca din zilele noastre se integreaza in efortul intreguluipopor de desav1r§ire a constructiei socialismului, prin aportul mereucrescind la cunoWerea legilor sociale pe care acest efort se sprijina.

Cursul luat de istoriografia burgheza din secolul nostru treze§temultora dintre cei ce yin in contact cu ea ingrijorarea fat& de influentsce o poate avea asupra contemporanilor. Istoria scria Paul Valeryeste cel mai primejdios produs pe care chimia inteleetului 1-a elaborat.Proprietatile sale slut bine cunoscute. El face sa viseze, imbata popoarele,le creeaza false amintiri, le exagereaza reflexele, intretine vechile for plagi,le chinuie in timpul de odihna, le conduce spre delirul maririlor sau sprecel al persecutfflor §i face natiunile amare, trufa§e, insuportabile §i vane.Istoria justifies ceea ce se vrea. Ea nu ne invata, absolut nimic, caci con-tine totul. In starea actuala a lumii pericolul de a se rasa sedus de istorieeste mai mare decit oricind" 22. Aceste cuvinte dau o expresie sugestivadeziluziei, insatisfactiei resimtite de intelectualii aflati departe de gindireamarxista, pentru care istoriografia se reduce la istoriografia burgheza.Acestei istoriografii, primejdioasa pentru contemporaneitate §i pentruviitor, marxismul ii opune o istoriografie care nu iwala j nu imbatapopoarele, ci, dimpotriva, be lumineaz'a', le ajuta inteleaga prezentuli sa intrevada viitorul, be inlesnqte intelegerea legilor objective ale dez-

voltarii istorice, a legilor ce fac inevitabila victoria luptei pentru comunism.Este o istoriografie care seduce intr-adevar mintile oamenilor, caci sebizuie pe forta adevarului istoric. La dezvoltarea unei astfel de istorio-grafii, raspunzind necesitatii acute a contemporaneitatii de a avea oistoriografie consecvent §tiintifica, se straduiesc sa contribuie istoriciimarxi§ti ai Republicii Socialiste Romania.

22 Paul Vakry, op. cit., p. 63 64.

sa-si

zitati,

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIILE LUI ALEXANDRU D. XENOPOLIN PROBLEMA INDUSTRIALIZARII ROMANIEI *

DE

ION VEVERCA

Concentrindu-si cu pasiune interesul spre studiile istorice, AlexandruP. Xenopol a manifestat un viu interes si pentru problemele economice.El a publicat o serie de studii i lucrari tratind atit probleme de istoriea economiei nationale, cit i i probleme privind orientarea dezvoltariieconomice a Ronianiei in anii de dupe proclamarea independentei. Uninteres deosebit prezinta studiile si luerarile care se ref era la problemeledezvoltarii economice moderne a Romaniei.

In aceasta, privinta merits subliniata in special pozitia conceptiilelui Alexandru D. Xenopol in problema industrializarii Romaniei. Identi-ficindu-se in multe privinte cu interesele nationale, Xenopol a sustinut,en un Malt simt patriotic, ca industrializarea Romaniei este singura talecapabila asigure iesirea din starea de inapoiere economica in care segasea, precum consolidarea independentei politice.

Apreciind caracterul inaintat al acestei pozitii, Partidul ComunistRoman a tinut s-o mentioneze in lucrarile Congresului al IX-lea din varaanului 1965. In raportul Comitetului Central, prezentat de tovarasulNicolae Ceausescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a fost citat un frag-ment semnificativ din parerile lui A. D. Xenopol en privire la importantasi necesitatea industrializarii Romaniei.

Aceste indicatii cu referiri directe sporesc interesul faa de intreagaopera economica a lui Xenopol si constituie o sarcina de a continua siadinci studiul i analiza cuprinsului ei.

* Articolul a fost alc6tuil pe baza unei lucrfiri mai ample de analiz5 a operei economicea lui Alexandru D. Xenopol, elaboratfi de autor. El isi propune, asa cuin rezultfi din titlu, sfifixeze si sI analizeze una din laturile importante ale acestei opere, cea referiloare la pozitia slconcepiiile lui Xenopol in problema dezvolt6rii industriei rationale.

STUDII", 01111U1 19, nr. 2, p. 265 279, 1963.

§i

sa-i§i

www.dacoromanica.ro

266 ION VEVERCA 2

In cele ce urmeaza, ne propunem sa, dam o privire de ansambluasupra pozitiei adoptate de Alexandru D. Xenopol in problema industria-lizarii Romaniei sä analizam conceptiile sale de baza, scotind in evidentatrasaturile inaintate, precum i unele limite §i inconsecvente.

Urmind linia ideologica pentru care a luptat Dionisie Pop Martianin epoca Unirii, Alexandru D. Xenopol a militat in perioada de dupa1870, alaturi de P. S. Aurelian, cu multa perseverenta pentru o dezvoltaremultilaterala a economiei Romaniei Vii, in primul rind, pentru o politicaactive de industrializare a tarii. Conceptiile sale in domeniul industria-

prin accentul pus in unele din lucrarile sale pe industria mare,adica pe industria de fabrica, mecanizata, trebuie considerate ca hindunele din cele mai inaintate in acea vreme, iar analiza facuta, starii deinapoiere a economiei Romaniei de pe urma situatiei de Cara eminamente"agricola merita a fi apreciata drept una din cele mai pregnante §i conclu-dente in literatura noastra economics din secolul al XIX-lea.

Alexandru D. Xenopol a fost prezentat ca unul din exponentiide seams ai protectionismului in literatura noastra economic& din a douajumatate a secolului al XIX-lea, considerindu-se protectionismul ca olatura fundamentala a gindirii sale 1. 0 asemenea caracterizare nu pare,la o analiza mai atenta a operei sale economice, indreptatita. Fondulgindirii economice a lui A. D. Xenopol nu a constat in sustinerea expresaa unei politici vamale protectioniste. Se tie ca, spre deosebire de P. S. Au-relian exponentul eel mai staruitor al introducerii unui tarif vamalprotectionist , A. D. Xenopol s-a indoit de posibilitatea Romanieide a recurge, din cauza pozitiei sale politice internationale, la un regimde protectiune externs pe calea tarifului vamal protectionist, preconizind§i recomandind un regim de protectiune" interns prin acordarea dedrepturi preferentiale industriei indigene cu ajutorul comenzilor de stat,prin premii, subventii, masuri fiscale, credite etc.

Alexandru D. Xenopol a§aza in centrul preocuparilor sale economicei atribuie important& nu protectionismului in sine, ci in primul rind

ideii, mult mai cuprinzatoare i large, a exploatarii tarilor agrare, inapo-iate economice§te, de catre tarile industriale dezvoltate §i apoi ideii nece-sitatii imperioase pentru Romania de a inlatura aceasta, exploatare printr-odezvoltare multilaterala, punind accentul pe dezvoltarea industriei iin special a awzisei industrii mari, adica a industriei de fabrica, mecanizate.

Trasatura evidenta §i importanta a intregii opere economice a luiAlexandru D. Xenopol consta in analiza deosebit de clara i concludentaa starii de inapoiere economica, in care se gasea Romania in acea vremede pe urma, situatiei de tarn eminamente" agricola §i in sustinerea nevoiiurgente de a trece la liehidarea acestei inapoieri printr-un program larg dedezvoltare a industriei nationals cu ajutorul interventiei active a statului.Militind in aceste doua directii, A. D. Xenopol a oglindit in opera sa

1 Vezi, recenla lucrare, N. Gogonea15 §i Z. Ornea, A. D. Xenopol. Concep(ia socialti fifilo:oficd, Bucure§li, Edit. §tiinlifica, 1965.

si

lizarii,

www.dacoromanica.ro

3 CONCEPTIILE LUI A. D. XENOPOL IN PROBLEMA INDUSTRIALIZARII 267

economica, una din pozitiile concise §i pregnante §i in acelasi timp cu uneledin cele mai importante elemente Inaintate fats de problema industriali-zarii Romaniei.

Debi a fost trimis la studii in strainatate de cereal Junimii" §ia ramas in legaturi strinse cu activitatea acestui cerc, condus de elementeconservatoare, A. D. Xenopol a manifestat in activitatea §i cariera sa opozitie §i convingeri anticonservatoare. Plasindu-se de la Inceput pepozitiile burgheziei Rationale §i in primal rind ale burgheziei industriale,Xenopol a cautat sa, oglindeasca in lucrarile sale cu caracter economicinteresele de clash ale acestei burghezii. De pe aceste pozitii, ca economist,el nu era interesat §i solicitat sa camufleze sa Infrumuseteze starea deInapoiere economica, in care se gdsea Romania, ci s-o scoata cit mai pregnantin evidenta, spre a putea argumenta in favoarea unei not orientari indirectia dezvoltarii economice multilaterale pe baza industrializariiRomaniei. Yn acelmi timp, de pe aceste pozitii Xenopol nu era interesatsa apere §i sa infrumuseteze regimul agrar existent, ci a cautat sa atacepozitiile conservatoare, luind apararea taranimii, din convingerea ca acestregim de opresiune a taranimii constituia o frina puternica in calea dez-voltarii economice, in calea largirii pietei interne §i a dezvoltarii industriale,Si se opunea prin aceasta intereselor vitale ale burgheziei nationalein curs de dezvoltare.

Oglindind in lucrarile sale cu caracter economic interesele burghezieinationale din Romania §i in special ale burgheziei industriale in curs dedezvoltare, A. D. Xenopol §i-a concentrat atentia in trei directii principale

1) demascarea primejdiei mentinerii Romaniei in situatia., de taraeminamente agTicola ;

2) necesitatea imperioasa a industrializarii a promovarii unei poli-tici de interventie active a statului §i de incurajare a dezvoltarii industrieinationale ;

3) inlaturarea ram4itelor feudale ff asigurarea dezvoltarii capita-lismului in agriculture.

ROMANIA, TARA EMINAMENTE AGRICOLA

Alexandra D. Xenopol n-a fost nici primal, nici singurul dintreeconomi§tii no§tri din secolul al XIX-lea care a cautat sa arate neajunsu-rile importante pe care le avea Romania de pe urma caracterului de taraeminamente agricola. Dar se pare ca nici unul nu a reuit la fel ca Xenopolsa scoata in mod pregnant in evidenta aceste neajunsuri sa pledezeatit de concludent in favoarea industrializarii tariff. Nici unul nu a reusitsa combats cu mai mina convingere i cu mai multa tarie dema§teatit de clar continutul acestei formule, devenita, a§a cum spunea Xenopol,una din formulele de capetenie din catechismal politico-economic alromanilor".

Pentru A. D. Xenopol era clar Inca in 1872, curind dupa, ce s-aIntors de la studii din Germania §i chid publica recenzia lucrarii lui Ion

si

:

si

si

si se

www.dacoromanica.ro

268 ION VEVERCA 4

Ghica Convorbiri economice 2, ea de pe urma situatiei de tars emina-mente agricola Romania este sortita a servi restului Europei de grinarpentru aprovizionarea ei foarte ieftina cu producte brute si de plata pentrudesfacerea foarte avantajoasa a fabricatelor sale"3. El recunostea prinaceasta delimitare precisa rolul de hinterland agricol si de materii primeal tarilor industriale pe care-1 juca in acel timp Romania in diviziuneainternationals a muncii, rol ce i-a fost impus prin mentinerea ei in situatiade Cara eminamente agricola.

Mentinindu-ne intr-o asemenea situatie, arAta Xenopol, vom ficondamnati nu numai sa vindem ieftin si sa cumparam stump, ci sa fimsi dependenti de Wile straine, care vor putea sa se bucure de muncanoastra, lasind majoritatea populatiei sa traiasca in stare de mizeriematerials si de intuneric al mintii.

Subliniind clar nu numai ideea exploatarii tarii noastre prin schimbde catre tarile industriale, ci si ideea mentinerii in situatia de dependentseconomica, Xenopol arata ca iesirea din aceasta situatie este o problemsvitals, o chestie de viata si de moarte pentru noi", cum se exprima el4.

Sustinind asemenea convingeri, Xenopol se plasa pe pozitii inaintate,nu numai ca exponent al intereselor limitate de class ale burgheziei natio-nale, ci si ca exponent al intereselor nationale ale poporului roman dinacea vreme. In aceasta privinta, ca si in alte probleme, Xenopol se plasape aceleasi pozitii pe care le-a avut inaintea lui, ca economist, DionisiePop Martian, aparindu-le cu aceeasi convingere si cu aceeasi fermitate.

Trebuie subliniata, parerea sustinuta de Xenopol si care la el aparemai elara si mai pregnanta decit la ceilalti economist ai nostri aflati pepozitiile burgheziei nationale in secolul al XIX-lea, ca intre starea mate-rials (economica) a unui popor si starea sa politica si culturala exista ofoarte strinsa legatura si ea, in ultima analiza, progresul politic si culturaleste conditionat de progresul material. De aici concluzia ca fara progresmaterial nu se poate astepta nici inflorire politica si nici inflorire cultu-ralA. Orice popor afirma Xenopol care tinde la propasirea satrebuie mai into sa-si asigure o baza materials pe care sa inalte propa-sirea sa" 5.

Punind in strinsa legAtura dezvoltarea economica en cea politicasi culturalti, Xenopol nu se plasa pe pozitiile materialismului istoric, darse afla, in mod incontestabil, pe pozitii inaintate, acordind factoruluieconomic o pondere importanta in dezvoltarea istorica a unui popor.Ca istoric, el si-a putut da seama de masura in care starea noastra deinapoiere economica datorita unor factori multipli a fost si a ramaso piedica esentiala in calea propasirii politice si culturale in tot cursulevolutiei sale.

Tocmai din aceste motive, Xenopol a cautat sa pledeze in favoareaunei noi orientari economice, care, asigurind dezvoltarea paralela a agri-

2 A. D. Xenopol, Convorbiri economice de Ion Ghica, recenzie publicatil In Convorbiriliterare", an. VI, nr. 1, aprilie 1872.

3 Ibidem, p. 31.4 Ibidem, p. 32.

A. D. Xenopol, Studii economice, Craiova, 1882, p. 2-3.6

,,

www.dacoromanica.ro


culturii, industriei §i comertului, sa of ere o baza temeinica pentru buna-starea populatiei, progresul politic §i inflorirea culturala a Romaniei.

Dupa convingerea sa, piedica esentiala in calea bunastArii generale, aprogresului politic §i a infloririi culturale consta in situatia Romanieide tars eminamente agricola, in faptul ca, nu produceam decit obiectebrute §i importam de la strain toate produsele fabricate de care aveamnevoie.

De§i considers ca, nu e nevoie WA demonstreze eh Romania era otars eminamente agricola, Xenopol a insistat asupra acestei lucru, exa-minind structura comertului nostru exterior, situatia industriei micii mari, productia agricola, spre a putea pune cit mai bine in lumina,

gradul in care depindeam de popoarele straine §i neajunsurile stricteconomice, in afara, de cele de alt ordin, pe care le aveam de suferitde pe urma acestei situatii.

Pe baza datelor statistice, Xenopol a demonstrat ca, Romaniaproducea in 1864-1880 aproape exclusiv lucruri brute", obiecte nepre-lucrate, la obtinerea carora lua parte mai mult natura, iar omul ajutanumai i inlesnea actiunea naturii. 0 parte din aceste produse brute erauexportate in tarile straine, de unde, prefacute in obiecte prelucrate, erauaduse din nou in Cara. in afara de aceste obiecte fabricate din materiiprime exportate de noi, mai erau importate §i alte produse industrialepentru nevoile de lux, in a§a, fel ca, importul de produse fabricate inre-gistra tendinta de a cre§te mult mai rapid §i de a det4i ca valoareexportul.

De pe urma acestei situatii rezultau numeroase i grave neajunsuri,pe care Xenopol incerca sa, le prezinte cit mai concludent posibil .

In primul rind, el a fost preocupat sa arate ca, pe cind o tars agricolacum era a noastra da la export cantitati enorme de munca bruta", eanu primea prin importul de produse industriale, in schimb, decit o citimefoarte mica, de munca inteligenta". Astfel, ca tars agricola, Romaniada o mare parte din munca locuitorilor ei pentru o portiune foarte mica,din munca tarilor industriale.

De aici, dupa cum arata Xenopol, rezulta un rau foarte mare, §ianume acela ca o tars eminamente agricola este fortata, ca sa poataimporta produsele de care are nevoie, A, intrebuinteze o mare parte dinproductia sa agricola pentru a putea plati cu ea o portiune foarte micadin munca altos tari, fiind condamnata la mizerie. Caci, scrie el, un popornu poate propa§i decit in proportiune cu ceea ce produce" 6. Tocmai deaceea, sustinea Xenopol, chestiunea dezvoltarii industriei intr-o tarsnu este in primul rind o chestiune de cktig, ci o chestiune de civilizatie" 7,

Plecind de aici, Xenopol a cautat sa demmte caracterul inrobitoral diviziunii internationale a munca pe care au cautat s-o impuna, tarileindustriale ale Europei §i care a provocat atit de mari neajunsuri Roma-niei. Europa apuseana scria, Xenopol arunca asupra noastra, muncacea mai grea Si cea mai obositoare a agriculturii .i pastreaza pentru dinsa

6 A. D. Xenopol, Stndii economicc, p. 15.7 Ibidem, p. 15.

www.dacoromanica.ro

270 ION VEVERCA 6

munca cea mai nobila, aceea care face mai multa economie de puteri§i mai bine fasplatita, a indurtriei. Cu alte cuvinte, in societatea ceamare europeana not romanii sintem insarcinati cu munca cea mai gToso-lana, avem rolul eel mai injositor, eel mai apropiat de animale sau demainile fara con§tiinta, ; sinter redvsi la starea de « ilotii civilizatiei »" 9.

Se vede, madar, ca. Xenopol a inteles §i exprimat deosebit de clari de concludent nu numai exploatarea tarii noastre prin schimbul demarfuri de catre tarile industriale, ci i condamnarea noastra pe aceastatale de a famine o anexa agrara §i de materii prime a tarilor industriale,care profitau de aceasta stare de lucruri pentru a se imbogati §i progresape spinarea §i mizeria noastra.

Pe deasupra, faminind o tars eminamente agricola, producatoarede obiecte brute, Romania era expusa, dupa parerea lui Xenopol, lapericolul functionarismului, al luptei inver§unate intre numeroasele partidepolitice, lipsindu-i, dupa cum se exprima, el, acea solidaritate de interesecare singura e in stare sa adune pe indivizii unei natiuni in un popor,in o imitate comuna" 9.

Subliniind aceste aspecte, Xenopol a cautat sa sustina convingerea ea,intr-o tars eminamente agricola ca Romania, lipsa ocupatiilor variate§i in special a industriei nu oferea posibilitatea unei legaturi economicemai strinse intre oameni §i, implicit, de legaturi culturale §i sociale, indru-mind pe cei care nu se ocupau cu agricultura sa se indrepte spre slujbelede stat, in ma fel ca fieeare om ce va §ti sä minuiasca pana sa cearastatului o bucata de piine", obligind statul, cum spune el, sa, intretinao class de paraziti" pe spinarea bietilor tarani, singura class productive.Astfel, arata Xenopol, o tars eminamente agricola cum este Romaniaeste fatal impinsa spre boala cea rea §i pierzatoare a functionarismu-lui", care va genera, plaga politicianismului, incurajind lupta crineena§i uricioasa, a partizilor personale" 1°.

IROBLENIA INDUSTRIE' IN ROMANIA

Staruind asupra conceptiei sale fundamentale ca agricultura arenevoie pentru a inflori de o industrie puternic dezvoltata, care sa meargilaliituri cu ea §i pe acelmi pamint, pentru ca numai din sustinerile formutuale se pot dezvolta ambele aceste ramuri" 11, A. D. Xenopol a atrasmereu atentia asupra necesitatii imperioase a dezvoltarii industriei in Roma-nia. El considera ca fara dezvoltarea industriei economic tarii noastre nunumai ea nu va putea prospera, ci va ajunge sa decada, din ce in ce maimult, ducind Cara la o mina inevitabila.

Idealul impart4it de Xenopol era acela al unei dezvoltari economicemultilaterale, in ma fel ca Romania sa ajunga sa nu fie dependents eeono-

8 A. D. Xenopol, Sludii economice, p. 187.9 Ibidem, p. 7.to Ibidem, p. 9.11 A. D. Xenopol, Slarea noaslra economic& In Convorbiri literare", an. XI, 1877 78.

www.dacoromanica.ro

7 CONCEPTIILD LUI A. D. XENOPOL IN PROBLEMA INDTJSTRIALIZARII 271

miceste de alte tan. El nu nega solidaritatea de interese economice dintrediversele tan, dar staruia ca punctul de greutate economics sa fie asezatinauntrul orii 12. Dupa parerea sa, fiecare tara este datoare a dezvoltaIn sinul ei toate soiurile de munch permise de natura ei" 13. Atunci,arata Xenopol, cind o tara se deda unui siugur fel de munca si inchcelui mai de rind, cum facea Romania, este, dupa cum se exprima el,a se pune de bung voie in robirea strainului" 14.

Dupa parerea lui Xenopol, dezvoltarea industriei in Romania erachemata sa constituie nu numai mijlocul de a spori bogatia tariff si de aridica bunastarea poporului, ci si mijlocul de emancipare de sub robinsi exploatarea tarilor industriale. Lipsa industriei reprezenta. dupitiexpresia lui Xenopol, vitiul intregei noastre dezvoltari, pericolul careameninta chiar viata si existenta noastra" 15.

Militind pentru o dezvoltare economics independents si atribuindo important) vitals dezvoltarii industriei in tara noastra, Xenopol si-adat seama ca industria constituie cheia propasirii economice si ca foradezvoltarea industriei Romania nu va putea deveni o tara civilizata sinu se va putea mentine printre tank civilizate.

Din acest punct de vedere, alaturi de Martian, P. S. Aurelian sialti economisti, uneori mai pregnant ca acestia, Xenopol trebuie consideratca unul din cei mai reprezentativi protagonisti ai industrializarii Romanielin a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Pozitia sa principiala in problema necesitatii dezvoltarii industrieiin Romania este o pozitie inaintata, exprimind in aspectele ei fundamentale,nu numai interese limitate de class, ci si interese nationale.

Dar Xenopol nu s-a multumit in lucrarile sale economice sa pledezein general in favoarea dezvoltarii industriei in Romania, ci a cautat saschiteze si chile concrete pe care le considera necesare sa, le urmeze aceastadezvoltare.

In rezumat, programul sau prevedea urmatoarele idei centrale :1. Industria in Romania nu se va putea dezvolta numai prin

particulara. Va trebui neaparat ca statul sa intervina si sa sustinaun program larg de industrializare.

2. Dezvoltarea industriei va trebui sa se faca in doua directii :prin dezvoltarea industriei man, folosind ultimele rezultate tehnice la careau ajuns popoarele apusene spre a putea produce in tara obiectele impor-tate, si prin dezvoltarea, la adapostul industriei mari, a industriei mici,respectiv a industriei mestesugaresti.

3. In dezvoltarea industriei trebuie a se dea atentie speciall indus-triilor bazate pe materii prime interne, cautindu-se a se dezvolta maiales acele industrii care-si trag materiile prime din lucrarea pamintului.

4. Pentru incurajarea dezvoltarii industriei, statul va trebui ssrecurga la o politica protectionists. Datorita pozitiei noastre politiceinternationale, nu e cazul sa recurgem insa in principal la o protectie

12 A. D. Xenopol, Sludii economice, p. 254.13 Ibidem.14 Ibitlem.15 A. D. Xenopol, Sludii economice, p. 4.

4 c. 3273

tiva

www.dacoromanica.ro

272 ION VEVERCA 8

externs, pe calea taxelor vamale protectioniste, ci va trebui sa dam oimportanta speciala protectiei interne, acordind un regim preferentialindustriei indigene prin comenzi de stat §i ale administratiei locale, scutirifiscale, premii, credite ieftine etc.

Cu privire la primul punct al acestui program, Xenopol a cautatsa, demonstreze ca in marea majoritate a tarilor industriale din vestulEuropei dezvoltarea industriei nu s-a gent de la sine, ci prin interventia§i sprijinul statului. Ca exemplu, el citeaza cazul Angliei, Frantei, Ger-maniei. Aceste taxi, ca §i multe altele, datoresc, dupa parerea sa, info-rirea for economica incurajarii de catre stat a industriei. Oamenii mari aituturor timpurilor scrie Xenopol au gasit in acest sistem mijloculde a ridica puterile productive ale natiunilor" 16.

Daca alte tari nu s-au putut bizui in dezvoltarea for industriala peinitiativa particulars, cu atit mai putin, era de parere Xenopol, vomputea, noi sa ne bizuim pe aceasta initiativa. Pe linga, faptul ca la noiin tars, afirma el, lipse§te in general spiritul de initiativa, atunci cindinitiativa privata se manifesta ea este lipsita de seriozitate 17. Tinind seamade aceasta situatie, Xenopol era de parere ea va fi nevoie sa recurgem,pe scard, tot mai larga, la initiativa i sprijinul activ al statului. Esteun fapt evident, arata Xenopol, ca, daca am fi a§teptat la noi sa, se facacal de comunicatie, §osele, poduri §i drumuri de fier din initiativa parti-culars, desigur ca ping, astazi nu ar fi existat nici un cimp de asemeneacap) 18. Prin initiativa §i interventia statului, in putini ani Romania afost inzestrata cu cai de transport aproape indestulatoare. Tot a§a, sustineaXenopol, trebuie procedat §i in directia infiintarii §i dezvoltarii de industrii.

In ce direetie trebuie sa, se indrepte initiativa statului in domeniulerearii de industrii?

Trebuie aratat ca, in privinta programului propriu-zis de industria-lizare, sustinut de catre Xenopol, exists o inconsecventa. In perioada1879-1882 Xenopol s-a declarat adeptul unui program de industrializareavind la baza industria mare", adica, industria de fabrics, folosind ulti-mele rezultate ale tehnicii moderne de producie 19. Ulterior, in perioada1895-1896, el se multume§te cu un program de dezvoltare a industriiloragricole, apreciind ca in ele numai in ele sta, viitorul Orli noastre,ca ele sint singurul mijloc de a readuce bogatia cea atit de zdruncinataprin schimbarea conditiilor de producere a singurei sale avutii de pina acuma

cultura cerealelor" 20.0 asemenea schimbare de pozitii fata de directia pe care o preconiza

in perioada 1879 1882 nu pare explicabila, cu atit mai molt cu cit Xe-nopol nu s-a multumit in aceasta perioada numai cu sustinerea unei in-dustrializari pe baza industriei marl, folosind ultimele rezultate §i pro-grese ale tehnicii moderne, ci a criticat pe P. S. Aurelian, care sustinea

16 A. D. Xenopol, Stuciii economice, p. 40.17 A. D. Xenopol $i A. Mironeanu, Industria mutusii, Bucuresti, 1806, p. 26 27.18 lbidem, p. 27.18 Va trebui sa incepem si in dezvoltarea industriala prin ultimele rezultate la care au

ajuns popoarele apusene, prin industrii marl", Sludii economice, p. 236.20 A. D. Xenopol si V. C. Butureanu, Industria berei qi impozilul, Bucuresti, 1895 p. 16.

Isi

si

www.dacoromanica.ro

9 CONCEPTIILEI LIJI A. D. XENOPOL IN PROBLEMA INDUSTRIALIZARII 273

parerea ca Romania nu este Inca coapta pentru dezvoltarea industrieimari §i preconiza ideea industrializarii pe baza dezvoltarii industriei mici

in principal pe dezvoltarea meseriilor.in afara de aceasta, in perioada1882 1896 s-au inregistrat unele progrese evidente, mai ales dupa legeadin 1887 pentru Incurajarea industriei nationale in directda dezvoltariiindustriei mari 21.

Cum se poate explica aceasta schimbare de pozitii la Xenopol?0 oarecare explicatie incearca sa dea chiar Xenopol.Yn bro§ura Industria berei si impozitul, publicata (in colaborare cu

V. C. Butureanu) in 1895, dup5, ce subliniaza din nou necesitatea dezvol--MTH, alaturi de agriculture, a industriei, Xenopol declara ca este Inve-derat ca Romania nu va putea niciodata sa devina o Cara industrials inadevaratul inteles al cuvintului. Pentru aceasta ne-am nascut prea tirziuin viata economics con§tienta §i nu ne este cu putinta a concura cu acelepopoare care poseda mare industrie, §i anume de sute de ani. Ne mai lip-se§te apoi un element esential pentru putinta dezvoltarii industriale,anume carbuncle de pamint care se &este numai in specia inferioaraa lignitei" 22. Din aceste motive, Xenopol a ajuns la convingerea ca Romaniatrebuie Indrepte atentia in mod special spre industriile agricole.Nu este scrie el decit un singur mijloc, care trebuie deci numaidecitimbrati§at, dacd nu vroim sd pierim, anume acela de a introduce in ;aranoastrd toate acele ramuri de industrie care se in de agriculturet; adicei seiinfiinceint pretvtindenea si en cea mai mare deplinettate toate industriileagricole cu putinfa," 23.

Explicalia data de Xenopol este paradoxala neintemeiata, pe lap-tele reale. Dupa 1882, §i mai ales dupa 1887, industria mare nu numai cas-a putut infiripa la noi, dar a cunoscut, cu toate consecintele nefasteale conventiei vamale cu Austro-Ungaria, un progres de necontestat.Astfel, in perioada 1866 1877 s-au infiintat in medic anual cite 8,2fabrici, in perioada 1887 1893 cite 14, iar dupa 1893 numarul for afost §i mai mare 24.

De ce, totu§i, cu tot progresul incontestabil al a.,a-numitei industriimari la noi in tare, Xenopol a renuntat la programul sau inaintat din1879 1882, care preconiza o industrializare a tarii avind la baza indus-tria mare §i folosirea tehnicii moderne §i se declara in 1895 1896 adep-tul unui program de industrializare bazat pe industriile agricole

Un raspuns categoric in aceasta privinta ni se pare greu de dat.Este probabil ca, preocupat de situatia financial% proasta in care se aflaRomania dupa 1890 i imparta.5ind convingerea ca fara redresarea stariitaranimii singura class, dupa el, care producea in acea vreme la noiavutii reale nu va fi posibila o redresare a comertului exterior §1 a capa-citatii de productie a tariff (considerind ca agriculture reprezinta prinexcelenta aceasta capacitate de productie), Xenopol a ajuns sa creada ca

21 Vezi N. N. Constantinescu, Aspecte ale dezvoltarii capitalismului premonopolistin Romania, Bucuresti, Edit. politics, 1957, p. 43 si urm.

22 A. D. Xenopol si V. C. Butureanu, Industria berei impozitul, p. 10.23 Ibidem.24 Vezi N. N. Constantinescu, op. cit., p. 43.

si

sa-si

si

Ii

www.dacoromanica.ro

274 ION VEVERCA 10

singura solutie capabila sa redreseze exportul, sa transforme si sa inta-reasca capacitatea de productie a taranului si deci capacitatea de pro-ductie a tarii ar fi fost infiintarea si Incurajarea industriilor agricole.

Aceasta ar fi o explicatie legate de schimba,rea, opticii de gindiredeterminate de o situatie critics de moment, avind la baza conditii maimult sau mai putin objective.

S-ar putea sa fi existat si motive de alt ordin, strict subiective.Indiferent insa de motivele existente, aceasta schimbare de pozitii

In ceea ce priveste programul de dezolvare a industriei la noi echivaleazain conceptiile lui Xenopol cu o capitulare de pe pozitiile inaintate pe cares-a plasat in 1879 1882 si pentru care a pledat en multa putere de con-vingere.

Aceste pozitii inaintate merits, prin continutul lor, o atentie mailargo, constituind o contributie valoroasa a lui Xenopol la dezbatereaproblemei industriei in Romania.

Examinind problema industriei in Romania, Xenopol pleca in peri-oada 1879 1882 de la aprecierea ca o industrie propriu-zisa" nici nuexist& in tara, intelegind prin industrie propriu-zisa industria produca-toare de obiecte fabricate peste trebuintele interne, capabile de a fi expor-tate. Cele mai multe din obiectele fabricate erau importate din alte taxisi nu numai obiecte de lux, ci si obiecte de prima necesitate, ca sumane,fringhii, incaltaminte etc. Chiar industriile midi prin care Xenopolintelegea mestesugurile fora de care, dupa parerea, sa, nu poate trainici un popor, fie el chiar cel mai incult, nu erau reprezentate la noi intara decit de catre straini, pe cind romanii se indreptau mai cu totii, fiecatre agricultura, fie catre bugetul statulni.

Pe baza acestor aprecieri, Xenopol era de parere ca dezvoltareaindustriei in Romania trebuia sa, se Lea in doua directii : ...Mai intii inprivirea productelor importate, in sensul acela, ca ele sä fie pe cit se poateproduce in tara industria mare; apoi ca Romanii sa, se dedea sj ei laindeletniciri industriale industria mica" 26.

Xenopol nu acorda insa importanta egala industriei mars si indus-triei mici. El s-a declarat in favoarea dezvoltarii cu preferinta a industrieimaxi. Industria mare stria Xenopol este aceea ce trebvie sa cautama dezvolta mai intii in Romania" 26.

Adoptind acest punct de vedere, Xenopol a combatut punetul devedere pe care-1 sustinea P.S.Aurelian, si anume ca Romania nu era Incadestul de coapta pentru dezvoltarea industriei mars din lipsa de capitaluri,cunostinte tehnice si brate de munch suficiente si ea dezvoltarea noastraindustrials ar trebui sa se bazeze pe infiintarea de industrii casnice sjde meserii, aducind argumentul ca aceasta este calea naturala, a dezvol-tarii economice in toate tarile sj prin urmare nu poate fi altf el in taranoastra" 27.

25 A. D. Xenopol, S(udii economice, p. 82.26 Ibidem, p. 233.27 P. S. Aurelian, Cam se poate pinta industria in Romania, Bucure§li, p. 7.

www.dacoromanica.ro

II CONCEPTIILE LUI A. D. XENOPOL IN PROBLEMA INDUSTRIALIZARII 275

Xenopol era de parere in ceea ce priveste problema capitalurilorin lipsa din tara, a unor capitalisti insemnati, se vor putea, totusi, gasi cuusurinta in interior sumele necesare pentru infiintarea de fabrici pe caleaconstituirii de societati anonime, eu conditia insa ca, intreprinderile respec-tive sa aiba sanse de reusita. El &idea ca exemplu in aceasta privintacapitalurile insemnate gasite de Societatile de asigurare Dacia" si Ro-mania", de Banca de scont si circula,tiune, de Creditul mobiliar si de So-cietatea de constructii 28.

Referitor la cunostintele tehniee necesare, Xenopol era de acordca ele lipseau, dar, dupa parerea sa, lipsa for putea fi inlaturata prin mij-locul indicat chiar de Aurelian, si anume prin aducerea de maistri straincu scopul de a pregati cadre not in tars. Xenopol se referea in aceasta di-rectie la exemplul fabricii de postav a lui Alcaz, la fabricile de zahar dela Sascut si Chitila. Parerea sa era ca numai direetiunea tehnica superi-oara va trebui deocamdata, sa, fie strains, cad lucratorii se gases° inRomania" 29.

Problema pietei de desfacere pentru fabricile ce se vor infiinta era,dupa aprecierea lui Xenopol, o problema rezolvata, caci intrucit acestefabrici nu puteau avea ea scop deocamdata exportul de produse, ele aveaude acoperit nevoile interne existente, dispunind, astfel, de debuseu asigurat.

In ceea ce priveste argumentul lui P.S. Aurelian ca, pe calea dezvol-tarii industriilor mici au pornit in procesul de industrializare toate tariledin lume si ca deci va trebui sa urmam si not aceasta tale, Xenopol sustineaca acest argument deriva dintr-o necunostinta a modului nostru de dez-voltare" 3°. Xenopol sustinea, referindu-se la industrializare, ca va tre-bui sa incepem si in dezvoltarea industrials prin ultimele rezultate la careau ajuns popoarele apusene, prin industrii mari, pentru a dezvolta apoipe cea mica, intrucit va fi cu putinta, la, adapostul ei" 31.

Rezulta, asadar, clay ca Xenopol impartasea in 1879 1882 convin-gerea ea dezvoltarea industriei in Cara noastra trebuia sa, se faca pe bazadezvoltarii industriei marl, adica a industriei mecanizate, folosind ulti-mele rezultate ale progresului tehnic, iar dezvoltarea, industriei mici, aindustriei mestesugaresti, a cooperatiei capitaliste simple, urma sa se faca,in masura posibilului, ca anew a industriei mecanizate, cu ajutorul ei,la adapostul ei.

0 asemenea pozitie reprezenta, in mod incontestabil, o pozitie Ina-intata, demna de retinut si subliniat.

In privinta dezvoltarii industriei marl, Xenopol propunea sa se dealocul intii industriei miniere. El a aratat ca chiar din prey putinele cerce-tari geologice ce s-au facut in Cara noastra a rezultat ca subsolul Romanieicuprinde bogate zacaminte miniere. Astfel, la Brosteni pe Bistrita, s-aconstatat ca exists bogate zacaminte de minereu de fier. RamAsitele ye-chilor mine, asa-numitele bai, indica, o data cu locurile in care s-ar

29 A. D. Xenopol, Slndii economice, p. 234.29 Ibidem, p. 235.3° Ibidem.Si Ibidem, p. 236.

www.dacoromanica.ro

276 ION VEVERCA 12

putea gasi metale si minerale, ea strabunii nostri stiau mai bine decit noisa se foloseasca de bogatiile subsolului. Dar spre a afla unde s-ar puteadeschide mine, spunea Xenopol, ar trebui studii mult mai serioase, facutede ingineri platiti de catre stat, caci particularii, in afara de faptul ca, nudispun de atitea mijloace pentru a cheltui adeseori fara rezultat sumeinsemnate de bath, nu stilt interesati sa faca eercetari in alta, parte decitpe lor. Numai statul, era de parere Xenopol, poate si este datorsa fad, asemenea eercetari, caci chestiunea minelor este o chestiune deinteres public.

Pe baza acestor consideratii, Xenopol a tras concluzia ea intlia con-ditie ce trebuie indeplinita ar fi cercetarile geologice 32.

0 data ce an fost Intreprinse aceste cercetari, parerea lui Xenopolera ea va trebui sa vedem cum am putea determine capitalistii strainsa-si investeasel capitalurile in industria noastra miniera. Aprecierea saera ea, noi nu dispunem decit de putini capitalisti, iar pe acestia nu i-amputea hotari sa se apuce de o activitate pentru care le lipsesc si cunostin-tele si curajul. Nu trebuie uitat apoi ca la exploatarea rationale a uneimine se cer capitaluri insemnate. Tocmai de aceea, era de parere Xenopol,va trebui sa li se procure capitalistilor oareeare foloase. Ar trebui, dupeaprecierea sa, sa se faca o lege a minelor cu prevederi deosebit de avan-tajoase pentru intreprinzatori. Ar trebui sa li se acorde concesiuni pe 10sau 20 de ani, in care perioada sa fie scutiti de orice clan si taxe. Totodata,ar trebui construite de catre stat drumuri si sosele bune, pentru ca minelesa poata fi legate cu restul tarii, precum si o scoala de mine care sa prega-teasel cadrele necesare.

Pe linga dezvoltarea industriei miniere, Xenopol era de parere cas-ar putea dezvolta cu ajutorul statului industria pielariei, a postavurilor,a tesaturilor de in, einepa si bumbac, industria hirtiei, industria negrelii,a cerii taxi si vaxului etc.

Sustinlud ca dezvoltarea industriei la noi nu se poate face fara ini-tiativa si protectia statului, Xenopol a impartasit convingerea ca sistemulprotectionist ce va trebui sa-1 imbratisam nu se va putea baza in principalpe protectia externa, adica pe o politica vamala puternic protectionists,ci in primul rind pe protectia interne, adica pe sprijinul direct acordat decatre stat industriilor fie prin avantaje fiscale, fie prin achizition6ri deproduse.

Xenopol era de parere ca Romania era prea slaba ca sa poata rezistala presiunile puternice ale marilor state. El se referea in special la conven-tia comerciala cu Austro-Ungaria, pe baza careia am acordat si altor stateavantaje asemanatoare. Dupe parerea sa, conventia va trebuire reinnoita,caci totdeuna se va gasi interes politic, un interes de existenta, care neva impune o asemenea eoncesiune, asa ca dupe eit se vede regimul protee-tiunii prin taxe vamale a devenit pentru Romania un vis nerealizabil" 33.

In aceasta privinta, Xenopol a criticat pozitia adoptata de P.SAurelian, sustinind ca parerea acestuia cu privire In posibilii atea infiintarii

82 A. D. XenopolSludii economice, p. 81.87 Ibidem, p. 228.

mogiile

www.dacoromanica.ro


unei protectii la granitele tarsi este de un optimism nedreptatit" 34. Ar fi,susDinea Xenopol, o inselare periculoasa de a astepta viitorul unei industriiin Romania de la mnfiintarea unor tare protectioniste, fiindca statele euro-pene interesate nu vor recunoaste drepturile noastre $i nu vor parasi po-zitia for avantajoasa fats de noi, impunindu-ne cu forty interesele lor.De aceea parerea lui Xenopol era ca trebuie a ne in.griji de a intemeiaindustria in Romania prin singurul mijloc invoit de pozitiunea noastrapolitick : protectiunea interns" 35.

Atitudinea aceasta a lui Xenopol fats de problema introduceriiunei politici vamale protectioniste vadeste o neincredere pe eft de nejusti-heath' , pe atit de surprinzatoare In ceea ce priveste posibilitatile de afirmaresi consolidare a independentei noastre politice economice. Cursul eveni-mentelor nu i-au dat dreptate lui Xenopol. Nu trebuie nesocotit insa nicifaptul ca punerea in aplicare a tarifului vamal protectionist nu a lost ochestiune usoara, asa cum credeau intre altii P.S. Aurelian. Desi in 1886,dupa denuntarea conventiei comerciale cu Austro-Ungaria, s-a pus inaplicare un tarif vamal protectionist pentru o serie intreaga de produseindustriale,prin concesiunile facute in special Germaniei, dar i altor tOri,acest tarif si-a pierdut mult din eficacitatea pe care se scontaAbia in. 1902, prin tariful Costinescu, protectionismul vamal a gasit cimpmai larg de afirmare.

Pe de alts parte, nu trebuie uitat ca in perioada de dupa 1886, pinsin deceniul al 4-lea al secolului al XX-lea, industria din Romania s-a dez-voltat nu numai la adapostul protectiei vamale, ci intr-o masura impor-tanta datorita inlesnirilor fiscale, subventiilor directe, comenzilor de stat,deci unor masuri de protectie i incurajare interne, asa cum le preconiza.i Xenopol.

in ce consta sistemul protectiei interne preconizat de Xenopol ?Dupa parerea lui Xenopol, statul trebuia sa acorde preferinta produ-

selor indigene, chiar daca la inceput erau mai inferioare si mai scumpedecit cele strain. Pe sprijinul particularilor, arata el, nu se poate contaprea mult. Chiar daca intr-un moment de inflacarare s-ar putea intimplaca populatia sa fie dispusa a face oarecare jertfe pentru binele obstesc,aceasta nu va intirzia a se rad, iar vinzatorii i cumparatorii vor incepea-si cauta foloasele mutuale 36.

Pe baza acestor aprecieri, Xenopol considera ea este indreptatit asustine ca protectiunea interns a culturii economice a unui popor nupoate pleca cu izbinda decit de la asezamintele sale publice" 37.

Dar statul tii, in general, stabilimentele publice nu puteau da, dupaparerea lui Xenopol, sprijinul for decit industriei mars. De aceea, susti-nea el, si din acest motiv industria mare era aceea care trebuia dezvoltatacu precadere la noi in Cara 38.

34 A. D. Xcnopol, Sludii economice, p. 229.35 Ibidem.36 Ibidem, p. 230.37 Ibidem, p. 232.33 Ibidem, p. 233.

9i

1i

initial.

www.dacoromanica.ro

278 ION VEVERCA 14

In afar/ de sprijinul acordat de catre stat industriei prin preferareaachizitionarii de produse indigene, industria trebuia incurajata, dupg,aprecierea lui Xenopol, si prin alte mijloace, si mai ales prin premii, sub-yenta si scutiri fiscale.

Impotriva eventualelor obiectii ca sistemul propus va costa multibath si ca va putea parea impovarator, Xenopol raspundea : Apoi farajertfe si fara munca nu stim sa se fi dobindit vreodata in lumea aceasta vreoizbinda stralucita. Citi bath nu se cheltuiese oare in tara noastra pentruniste scopuri care n-au o nemijlocit/ utilitate si sa fim economi, ba chiarzgirciti, acolo unde e vorba de a deschide poporului nostru not ramuride inavutire Dar data va fi vreun ban cheltuit cu folos, va fi tocmai acelapus intr-o imbunatatire economic/ ; va fi o saminta aruncata intr-un pa-mint imams, care va rasplati insutit jertfa pusa in el. Numai o neingrijirefenomenala a putut pina acuma sa faca a lipsi din bugetele noastre nistesume afectate la dezvoltarea agriculturii si a industriei noastre, cind inalte taxi, ce n-ar mai avea nevoie de incurajarea acestor ramuri de cul-tura, gasim zeci de milioane intrebuintate spre asemenea scopuri. Ne damcele mai laudabile silinti pentru a dezvolta puterea armata, justitia, in-structia, caile de comunicatie ; si mama tuturor acestor activitati, aceeacare le hraneste si le creste pe toate, izvorul avutiilor noastre, 11 lasam inpar/sire. Ingrijim de ramurile arborelui, pe care be curatim, le indreptam,le sprijinim in contra furtunii ; dar raclacina lui, din care aceste ramurifsi trag puterea for de viata, uitam s-o adapam cu apa racoritoare. Curiossistem de cultura si de propasire cind nu se ingrijeste ceea ce este de cape-tenie si se da luare aminte numai lucrurilor laturalnice ! " 39.

Xenopol era de parere ca tocmai tara noastra, care prin pozitia eiera supusa a fi exploatata de puterile ce o inconjura, trebuia, sa jertfeascamai mult pentru sustinerea zdrobitoarei concurente. Trebuie stria el

, pe apararea taro in contra pericolelor militare, s-o 'Marmaraimpotriva unei alte cuceriri, care se face la intuneric si pe nesimtite, darale carei izbinzi slut mult mai trainee, de vreme ce se Malta pe piedestalulde granit al robirii economice" 40.

Desi acest program de industrializare preconizat de catre Xenopolreprezinta, in ansamblul sau, o pozitie inaintata pentru vremea si conditiilein care a fost conceput, el cuprinde unele contradictii si inconsecvente caretrebuie, macar pe scurt, mentionate. Astfel, pe de o parte, Xenopol

pe buna dreptate, pericolul cuceririi economice de catre tarile stra-ine, iar pe de alta parte recomanda acordarea de avantaje pentru atra-gerea, in tara a capitalului strain. La fel accentueaza, pe de o parte, nece-sitatea initiativei statului si a interventiei acestuia in procesul de indus-trializare, rezervind statului un rol economic central, iar pe de alta parteeste, totusi, de parere ca acest rol trebuie sa se reduca la incurajarea sistimularea initiativei particulare etc.

°° A. D. Xenopol, Sludii economice, p. 213-244.4° Ibidem, p. 244.

?

linga,

niaza,

www.dacoromanica.ro


Contradictiile §i inconsecventele manifestate de catre Xenopol inproblema industrializarii Romaniei sint, desigur, o expresie a limiteloringuste ale orizontului sau de clasa 0 a oscilatiei burgheziei noastre inaceasta perioada de inchegare a coalitiei burghezo-mo0ere0i, care a avutinriuriri atit de nefaste asupra dezvoltarii economice a tarii.

in ciuda acestor contradictii §i inconsecvente, elementele cu caracterinaintat din pozitia §i conceptiile lui A. D. Xenopol in problema

Romaniei constituie o contributie de importanta deosebita in gin-direa economica din Cara noastra, meritind a fi subliniata ca atare.

industria-lizarii

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PASTORITUL ROMANESC I PROBLEMELE SALEDE

ION DONAT

1. Teorii despre pdstoritul ramanilor. 2. Orientari statistice incercetarea pdstoritului dintre Carpati si Dun are ; recensamintele dinepoca moderns; oile si pastorii in 1838. 3. Pastoritul din TaraRonaineasca in secolele XIV XVIII. 4. Cauzele erorilor la cer-ceteitorii romani ai pdstoritului ; mirajul mioritic". 5. Despre

organizarea cercetarilor viitoare; ipoteze de Nom.

1

Literatura privitoare la pastoritul romanesc, serisa atit la noi, citsi peste hotare, cuprinde investigatii din domenii diferite. Dezbaterea s-apurtat in cursul timpului de istorici si etnografi, de lingvisti si cercetatoriai folclorului ; dar cu tot numarul mare al acestor studii, problema a ramasdesehisa. Astazi Inca se fac eforturi de a prezenta pe protoromani drepto masa, de pastori nomazi, care practic n-ar fi avut tars ping tirziu in se-colul al XIII-lea 1. Pentru teoreticienii respectivi ramine fara semnifieatieimprejurarea ca de in.data, ce-i eunoastem, ca masa, pe romanii de la nordulDunarii, din izvoare numeroase si sigure, aeestia ne apar ca o populatiestatorniel, de agricultori si crescatori de vite pe mosia satului. Se trecede asemenea in tacere peste particularitatile pe care le-au avut la noiviata in cadrul obstii, organizarea trupului de mosie satese, vecheaordine de drept legata de stapinirea pamintului, originea terminologieiagroviticole etc., care toate reflects, prin aspecte semnificative, acest

1 Gy. Gyiirffy, Ein wohnerzahl and Bevolkerungsdichte in Ungarn bis zum Anrang desXIV Jahrhunderts, in Eludes historiques, Budapesta, 1960, p. 186-187 ; idem, A honfoglalaskorinepesseg es nepsiirtiseg. A nepgyarapodcis a XI XII szcizadban (Populatia gi densitalea populat leiIn perioada triburilor maghiare In Panonia. inmul(.irea populatiei In secolele XI XII),in Magyarorszag torteneti demograriaja (Demografia istorica a Ungariei), Budapesta, 1963 ; T.P. Vukanovici, Les Valaques autochtones des Pays Balcaniques, in L'Etimographie", nr. 56(1962), Paris, p. 11-41.

tomul 19, nr. 2, p. 281-205, 1966.

stream

,44000-,www.dacoromanica.ro

262 ION DONAT 2

caracter de stabilitate, ce nu poate fi explicat decit printr-o straveehemostenire. De aceea teoria nomadismului pastoral romanese, ca si variantasa atenuata, a transhumantei care ar fi angajat intregul popor intr-o mis-care pendulatorie anuala, intre zona alpine a Carpatilor si lunca Dunarii,apar ca doua, concluzii dobindite artificial, grin reflectii de cabinet, caredue pur si simplu la eliminarea posibilitatii de a explica un numar covirsi-tor de elemente din -viata poporului roman ; caei tine porneste de la bazapastorale si nomads nu poate intelege sterile din perioada imediat urma-toare infiintarii statelor romanesti, care nu se puteau naste, asa cum leeunoastem, pe o asemenea baza, economics.

0 alta fate a problemei priveste perioada veche, a migratiunilor Atitavreme cit cimpia Dunarii de jos a fost un drum al popoarelor", In aceastazona, nu se poate concepe, pentru autohtoni, o viata pastorale bazata pemiscari de mare amploare. Un asemenea pastorit s-ar fi aflat in coneurentadirects eu eel al triburilor de ciobani turanici, atit pentru pasunile dincimpie, cit si pentru locurile de iernat din lunca Dunarii, spatii unde ultimelemigratiuni an lasat cele mai multe urme ale for in toponimia de la sud deCarpati 2. impotriva a ceea ce se afirma de obicei, cu o astfel de economic pas-torall populatia dacoromana nu putea sa reziste la nordul Dunarii, caeipastorii nostri n-ar fi fost in siguranta decit in lunile de vara, in munti,pe chid in timpul lungilor drumuri din cimpie ei ar fi trebuit sa infrunteprimejdii mult mai maxi decit agricultorii asezati in regiuni retrase, laadapostul inaltimilor si al padurii. Teoreticienii nomadismului romanese,en toate variantele sale, care pretind ca indica mijloacele pe care le-arfi folosit autohtonii spre a se feri din calea migratiunilor, se gasese in deza-

-cord cu propria for premise, deoarece ei presupun de fapt prezenta pro-toromanilor in cea mai primejdioasei dintre zone, unde turmele for ar fidevenit o prada usoara si sigura. Se uit4 ca, spre a putea exista, un pastoritbazat pe miscari de mare amploare are nevoie fie de o forte militara proprie,eapabila sa impuna o anumita ordine in spatiul geografic respectiv cumaveau popoarele nomade, dar cum n-au avut pastorii nostri , fie de si-guranta drumurilor, data de o organizatie de stat, cum se petreceau lu-crurile in Balcani.

Trebuie remareat aici si un alt fapt de eel mai mare interes pentruintelegerea relatiilor dintre bastinasi si triburile in migratiune. Pe cindpastoritul, prezentat de teorie ca ocupatia exclusive a protoromanilor, i-arfi pus pe acestia intr-un antagonism, de neconceput istoriceste, en tribu-rile de ciobani ajunse in cimpia noaStra, ocupatia for agricola apare, dim-potriva, ca un element de simbioza, caci nomazii an cautat si au pretuitpretutindeni colaborarea en populatiile agricole. CI aceasta colaborare aavut loc si in cimpia Dunarii este un fapt care nu numai ca trebuie presupus,dar se poate si dovedi concret. Am amintit mai inainte ca, sesul si lunca du-nareana cuprind marea majoritate a numelor topice rarnase de la ultimelepopulatii nomade care au ajuns la Dunarea de jos. Aceste nume pecenego-cumane fac parte de obicei din nomenclatura strict locale, cunoscuta numai

2 Ion Conea Ion Donut, Contributions a Vetude de la toponymie petchinegue-comane de(a Plaine Roumaine du Bas-Danube, In Contributions onomastiques, Bucure0I, 1958, p. 139 gi urm.

www.dacoromanica.ro

3 PASTORITUL ROMANESC 283

mieului grup de locuitori din jurul punctului numit astfel. Faptul caaceste nume an putut fi receptate si pastrate de roman formeaza do-vada ca protoparintii. localnicilor de azi an convietuit aici cu nomazii dinsecolele X XIII si ca urmasii for au ramas pe loc. Topirea timpurie sidesavirsita a acelei parti din populatia nomada care s-a teritorializat lanot arata in plus ca romanii din cimpie erau mai numerosi decit acestinomazi, deli este evident ea densitatea for era myth mai mica acolo decitin zona carpatica, unde s-au nascut primele cristalizari de stat romanesti,constatate in 1247, si unde va famine, ping in secolul trecut, centrul demo-gTafic rural al statului muntean".

La originea teoriei despre pastoritul itinerant al protoromamilor staumai ales cloud fapte indiscutabile, dar ran intelese. Primul este existenta,in Muntii Pindului, a unei populatii aromanesti care a practicat, ping inepoca noastra, un pastorit mai mult sau mai putin nomad. Cu toate ca inPeninsula Balcanica se gaseau si comunitati romanesti de agricultori 3,drumurile lungi ale turmelor si problemele de tot felul, ce se legau totdeunade trecerea acestora, an facut ca elementul romanesc eel mai bine cunoscutin Peninsula sa fie eel pastoral, cu atit mai mult cu cit acolo el era relativnumeros. Asa se explica de ce numele etnic al acestor pastori prin exce-lenta, a ajuns sa desemneze ocupatia insasi : vial?, a devenit sinonim cupastor. Yn secolele al XV-lea si al XVI-lea, in legiltura en coloniile roma-nesti din Carpatii nordici, s-a petrecut o evolutie semantics analogs.

In al doilea rind teoria se bazeaza pe faptul ca la nordul Dunariiexista, ping astazi, pastori transhumanti, care vara isi pasc turmele inCarpati si iarna coboara la ban". Trecerea lor, de doua on pe an, pedrumurile oilor" care impinzeau tam, a facut ca si in acest caz turmeletranshumante sa, fie eel mai bine cunoscute. S-a ajuns de aceea usor sa sepresupuna ca pastoritul rom'anesc cu cea mai mare pondere in ultimelesecole a fost eel transhumant, iar aceasta, presupunere a facilitat nastereateoriei Ca, intr-o epoch' mai departata, adica la origini, intregul popor no-manesc a trait in acest regim de viata. Alaturi a aparut teoria nomadismu-lui, care are, intre altele, un izbitor viciu de logica. Aceasta teorie ne obligesa acceptam, ca dovedita, urmatoarea evolutie in istoria popoarelor dinsud-estul Europei : pe de o parte protoromanii, popor nascut din douaneamuri sedentare si agricole dacii si romanii si-ar fi parasit satelesi viata asezata din cauza migratiunilor ; pe de alta parte, in acelasi spatiudunarean, populatii stravechi nomade, venite din stepa rasariteana, si-arfi schimbat la rindul for felul de viata, dar de data aceasta in sens contrar,spre a trece la agriculture. Ceva mai mult : se accepta implicit ca migrati-unile au determinat nuniai pe urmasii daco-romanilor sa adopte viata no-mada, in vreme ce toate celelalte populatii sedentare din vecinatate si-auputut pastra felul de vial a. In plus, trebuie subliniata imprejurarea capoporul care, potrivit acestei teorii, a devenit nomad, din sedentar cumfusese mai inainte, si ca atare a trait mai multe secole fart un spatiu nati-onal propriu, era tocmai poporul eel mai numeros si, Cu exceptia grecilor

3 T. Capidan, Romdnii nomazi, Bucure01, 1931, p. 28 0 iirm.

www.dacoromanica.ro

284 ION DONAT 4

i a albanezilor, cel mai vechi (deci cu cele mai adinci radacini in propriulsau pamint), din sud-estul Europei.

2

Ceea ce atrage mai ales atentia celui ce analizeaza, cu spirit critic,aceste teorii despre pastoritul romanesc, este constatarea eä in studiilece s-au scris in legatura cu acest subiect lipsete aproape cu total apreciereacantitativd a fenomenelor cercetate, care este singurul mijloc ce ne poateajuta sa deosebim fenomenele de mash de cele care au un caracter limitatsau exceptional. Aceasta lips se constata incepind de la cercetarea etno-grafica. Dace ne referim la situatia din Romania, putem spune ca problemape care istoricii ar fi fost in drept a o aduce in atentia etnografilor, cerin-du-le sh o rezolve cu precadere, date fiind implicatiile sale, era de a defininu numai tipologic, ci §i statistic, cele doua mari categorii ale pastorituluide la nordul Dunarii, eel transhumant si eel local (indiferent de variante) ;crici numai dupe ce s-ar fi cunoscut bine care a fost ponderea fiecareia,se putea trece cu folds la acele generalizari care sint utile i istoricului.Dar o asemenea preocupare n-a existat. Cu toate ca astazi avem mai multescheme pentru tipologia pastorale romaneasca 4, nu vom afla nicaieri datestatistice cu privire la categoriile stabilite 5. In aceste conditii, continua, afi foarte uwr sa se is exceptia drept regula.

:Materialul statistic, care poate fi folosit in cercetarile asupra pasto-ritului nostru, este relativ bogat. In el se gasese referinte cu privire atitla pastori, cit §i la obiectul pastoritului, adica la oi. Ca toate izvoarele deaceasta nature, §i statisticile noastre capata un grad mai mare de exacti-tate §i un continut mai amplu abia catre epoca moderns. Iata de ee estede preferat ca prelucrarea materialului statistic sa se face mai intii pentruaceastit perioada, aka incit, comparind intre ele izvoarele cele mai siguremai bogate de care dispunem, sa ci§tigam o orientare temeinica, la care sase poata raporta apoi referintele mai vechi, fragmentare §i indoielnice,care, luate singure, ne-ar putea face sa gTeim. Aga vom proceda in cer-cetarea de fata.

Aici vom rasa de o parte informatia privitoare la Moldova §i Transil-vania cu toate ca pentru aceste taxi ni s-au pastrat izvoarele cele maivechi §i ne vom ocupa numai de sursele statistice referitoare la TaraRomaneasca, deoarece teritoriul dintre Carpati §i Dunare joaca un roldeosebit in teoriile despre nomadismul §i transhumanta romanilor.Perioada en o documentare statistics suficienta, analizata mai departe,cuprinde aproximativ 130 de ani §i incepe din timpul Regulamentuluiorganic. Ce-i drept, in aceste izvoare nu se arata nemijlocit ponderea pas-toritului transhumant fata de eel local ; dar, ling alte informatii pretioase,ele ne ajuta sa rezolvam indirect, ma cum vom vedea, §i aceasta problemade baza.

4 Ultima, cu bibliografie, la Romulus Vida, Tipuri de pastoril la romdni, Bucuresti, 1964.5 Date statistice privitoare la oi se intilnesc de altfel foarte rar in literatura pastoritului

romdnesc. 0 exceptie constatilm la E. de Alartonne, care a dal astfel de date, pe jucicte, intova-r5sindu-le de o cartogram5, In La Valachie, Paris, 1902, p. 283 $i 300.

gi

www.dacoromanica.ro


Von' porni de la patru operatii de recensamint, care au avut locin 1838 8, 1860', 1916 8 *i 1941 9. Pentru aceemiperioada, izvoarele pot fiininultite, mai ales cu material manuscris ; dar informatia ce s-ar adaugaastfel nu este esentiala pentru ceea ce ne preocupa aici. Concluzia aceastaeste valabila *i pentru rastimpul sours intre 1941 *i zilele noastre.

In ce prive*te numarul oilor crescute de locuitorii din Oltenia *iMuntenia propriu-zisa, in izvoarele de mai sus datele sint prezentate dupacum urmeazil : in 1838 *i 1916 pe sate, pla*i (respectiv plaiuri) i judete ;in 1860 pe Si judete, iar in 1941 numai pe judete.

In 1838, numarul total al oilor, indicat in statistica din acest an,era in eifre rotunde de 1 805 000 de capete, urcindu-se in 1860 la 3 750 000.Inmultirea animalelor de munca i rents in epoca Regulamentului or-ganic este nn fenomen atestat de numeroase izvoare ; dar marea diferentadintre cele dorta date nu se explica numai prin aceasta inmultire reala,ci *i prin alte eauze 1°, din care cea mai importanta este evaziunea statis-tiea din 1838. In 1916, totalul oilor rarnine apropiat de eel din 1860, cifrin-du-se la 3 7F6 000 de capete, dupa care se ridica, in 1941, la 4 895 000de capete.

Principala indicatie pe care ne-o dau, pentru problema, noastra,aceste patru izvoare statistice este repartitia teritoriala a oilor. Potrivitteoriei despre transhumanta dintre Carpati.*i Dunare, ne-am a*tepta ca ma-rea majoritate a oilor din Oltenia *i Muntenia sa se gaseasea in judetele demunte, deoarece peistorii transhumanti pe care ii cunoastem din documente,din cercetdri si pe temeiul traditiei au locnit in snide din vecindla tea min-Nor, nu la ses sau pe Dundre. In be sa fie aka, materialul statistic descope-ra situatia nea*teptata ca majoritatea covirt;itoare a oilor crescute deloktina*1 se gaseau in judct.ile dunarene (vizi tabelul nr. 1)11, unde elenu puteau fi, in treclit, transhu?nate. In 1838, Gorjal ay(-a 31 943 de oi,pe cind in judctul imediat vecin de la slid. Dolj, se gaseau 130 330 deoi ; Vilcea avea 26 333 de oi, iar Romanati 171 167 ; Argesul avea 88 790,iar Telcormanul 260 125 etc.

Din Gorj piny in Prahova, base judet de munte cuprindeau 268345de oi, pe cind din Dolj pina, in lalowla ce':e judit3 dunarenecomplementare totalizau 905 302 oi. A*adar in judit 1e de munte segaseau 22,8% din totalul oiler aflate in reg:unca considerata, in acestcalcul, fats de 77,2% in judetele de cimpie. In 1911, dupa o lungsperioada in care condiVile din agriculture au determinat o repartit'einult mai echilibrata a oilor, relatia de mai sus cra tutu*i de 37,6%

8 Statistica Tarii Romoneqli, ed. Ion Donal si G. Belegan (In inlnuseris).7 Recensciminlul lui Pop Martian. in Analele statistice pentru czinoseentia partei muntene

din Romania, 1860, p. 41 §i 47.8 Statistica animalelor domestics din aprilie 1916, Bucuresti, 1916.9 Roman Cresin, Recensamintal agricol at Romdniei din 1911, Bucure§ti, 1945,

tab. 1 si 13.10 Este probabil ca in 1838 s-au numiirat numai one adulte, nu mieii, ca In celelalte

recensilminte.11 Am scos din calcul judetele Mehedinfi, Olt §i Rm.- Surat, care din cauza pozitiei for

geografice, nu pot fi integrate unei scheme complementare, in care unui judet de munte szi-i cores-pun(15 un judet de cimpie, precum §i judetut Sdcueni, desfiintat in 1844.

pliIsi

sls

$i

www.dacoromanica.ro

286 ION DONAT

Tabelnl nr. 1

1teparlftia leti(orlala a oilor Mtn 1833 at 1941 (rifre alnolute)

a) Judefe de munte

6

Gorj VIIcea Argos Mused D-ta Prahova Buzcitt

1838 31 943 26 333 88 790 40 214 44 639 33 426 118 9111860 93 541 66 793 195 411 91 493 97 953 181 821 336 3131916 135 881 113 967 183 625 77 623 78 798 164 363 290 1641941 200 577 185 185 306 863 146 357 182 542 301 763 411 438

1)) Judefe de cimpie

Dolj R -(i Tel. Vlasca Iltov lalomita Braila

1838 130 330 174 167 260 125 116 625 126 780 97 275 71 0811860 285 100 286 472 382 556 202 714 215 446 418 013 293 7611916 351 649 217 369 337 777 237 051 192 784 463 304 251 0061941 458 925 301 159 432 258 296 833 249 210 528 399 325 315

pentru judetele de munte, fata de 62,4% pentru cele dunarene 12. Numaiin coltul de rasarit al tali", Buzehajudet de munte, dar si de cim-pie a intrecut totdeauna micul judet

Raspindirea oilor, pe care o constatam cind le urmarim in cifre abso-lute, famine aproximativ aceeasi si atunci cind le calculam proportia pefamilii sau gospodarii (vezi tabelul nr. 2). Toate acestea ne due la o primaconcluzie de caracter general : in spatial dintre Carpati si Dunare, in tim-pul ultimilor 130 de ani, oile localnicilor, care veirau la munte iernaucimpie, trebuie sa fi fost cu mult mai patine decit cele crescute pe loc, carenu cunoteau transhumanta.

Constatarile precedente se pot adinci prin analiza celui mai vechidin izvoarele folosite : statistica Tarii Romanesti din 1838, care este inrealitate primul recensamint general al populatdei si ag,riculturii ce s-a Meldin Muntenia. Prioritatea sa fata de recensamintul lui Pop Martian din1859 1860 n-a fost recunoscuta pina, acum, deoarece, raminind inedit,a fost confundat cu catagrafia fiscala a periodului al II-lea regulamentar,facuta in acelasi an. Pentru problema noastra, statistica dill 1838 esteastazi mult mai importanta decit recensamintul lui Martian (fara" indoialasuperior dill pullet de vedere al exactitatii), si aceasta nu numai fiindeaeste mai veche, ci si pentru ca documentele de inregistrare din 1859 s-aupierdut, ajungind la not doar centralizarile, pe cind cele din 1838 se pils-treaza in cea mai mare parte.

12 Satin Oa a continuat s5 fie relativ aceeasi si dupil 1941. Vezi Geograf ia economica aR. P.R., Bucuresti, 1957, p. 261, unde se apreciazA ca, dup5 Dobrogea, regittnea cu cele maimulte of eqe parka de est a Cimpiei Hemline".

I I

Brdila.

si in

...

www.dacoromanica.ro

7 PASTORITUL ROMANESC

Tabelul nr. 2Cite oi reveueou Is o famine

a) Judefe de munle

287

Gorj Yileea Arge§ Muscel I D-ta I Prahova Buzau

1838 1,2 1,0 4,0 2,9 1,8 2,4 8,81860 2,5 1,9 5,6 5,3 3,2 4,2 10,71916 3,2 2,5 3,9 3,0 1,6 2,6 5,71911 3,9 3,2 5,1 4,1 2,6 3,3 6,4

b) Judefe de cimpie

Do lj l B-ti I Tel. I Vla§ca Ilfov I Ialomita I Braila

1838 4,8 9,0 10,4 5,6 5,6 9,7 13,61860 5,9 9,8 13,1 7,7 4,0 22,7 22,71016 4,9 5,2 6,9 5,4 2.8 10,3 9.61941 4,6 1 5,2 5,7 4,6 3,0 8,4 10,2

In 1838 s-a recenzat, prin metoda directs, adica prin interogareacapului de familie, intreaga populatie a Valli, cu principalele caracteristicidemografice (sex, virsta, neam, stare civila, treapta socials, situatie fatsde bir, mestesug etc.) si cu s tarea economics (inclusiv animalele). In le-gatura cu chestiunea ce ne preocupa, statistica cuprinde asadar dou'acategorii de date : unele privesc pe pastori, adica pe acele persoane carese gasesc inscrise in recensamint cu aceasta meserie ; altele se refers lalocuitorii care, indiferent de ocupatia declarata, posedau oi, ceea ce neingaduie a cunoaste numarul oilor din tars i repartitia for pe familii,pe categorii sociale de proprietari i pe

In ce-i priveste pe pastori sau ciobani", cum li se spune regulatin acest izvor, numarul si caracteristicile for personale nu pot fi Inca pre-cizate, deoarece statistica a fost prelucrata numai la nivelul satului, nui la eel al persoanei. Putem spune totusi de pe acum ca persoanele inscrisecu ocupatia de cioban se intlinesc numai exceptional in statistic& Chiar insatele in care exista un numar mare sau foarte mare de oi, locuitorii s-audeclarat plugari sau, cind era cazul, cu ineserii satesti traditionale : cizmari,cojocari, olari, rotari, chirigii etc. Aceasta inseamna ca satenii considerauocupatia de crescator de oi ca facind parte din ocupatia for principals deagricultori, la fel cu cresterea vitelor maxi i cu celelalte munci din gospo-(lane. 0 alta constatare priveste virsta persoanelor declarate ciobani :in cea mai mare parte a Orli, acestia sint aproape numai copii sau tinerinecasatoriti, de 15 - 16 ani, ceea ce arata ca oile se intorceau seara in sat,sau ca, in orice caz, nu plecau de pe mosia satului, caci data ar fi calatoritdeparte, gospodarii nu §i -ar fi lasat turmele in seama unor nevirstnici.

6 - c. 3273

1i

localitati.

www.dacoromanica.ro

288 ION DONAT 8

In intreaga tarn, fata de 384 000 de familii se ggseau, dupg cum amvazut, 1 805 000 de oi, revenind 4,7 oi de familie. In mediul rural aceastaproportie era de 5 oi pentru o familie. Mica deosebire constatata, din acestpunct de vedere, intre mediul rural §i proportia pe tarn, se datore0e, pede o parte, slabei concentra'ri a locuitorilor in °rale §i tirguri, iar pe de altacaracterului Inc a profund rural al unei importante parti din populatiamez'arilor cu statut urban ; &del dacg existau §i ()raw in care numarul oilorera cu totul neinsemnat, ggsim in schimb altele unde proportia oilor pecap de familie intrecea cu mult media pe tarn, ca de exemplu Buzciul, incare fats de 809 familii constatam 9 057 oi, adica 11,7 oi de familie. InOltenia se ggseau mai putine oi pe cap de familie decit in Muntenia propriu-zisa (3,6 fat/ de 5,4). Oile erau, in 1838, cum an fost de altfel totdeauna,mai numeroase in rasaritul acestui spatiu geografic decit in apusul sau.

Distributia oilor din mediul rural pe sate (vezi tabelul nr. 4) arata cain tarn, din cele 3 405 mezgri pentru care s-a putut face acest calcul13, 152de sate (adica 4,4% din total) erau lipsite de oi, iar alte 355 de sate (10,4%)aveau mai putin de 25 de oi. Urmau 249 de sate cu cite 25 49 de oi §i358 de sate cu 50 99 de oi (aceste doug grupe reprezentind la un loc17,8% din total). A§adar, in aproximativ o treime din satele tarii (maiprecis in 32,6%) fie ca nu existau oi, fie ca, se aflau mai putin de 100 deoi Intr -un sat. Grupa cea mai mare de sate, din scara de proportii a tabeluluinostru, o formeazg cele 1 331 de sate (reprezentind 39%), in care seggseau de la 100 la 499 oi, urmata de 500 de sate (14,7%) avind de la500 la 999 oi. Alte 449 de sate (11,4%) aveau de la 1 000 la 4 999 de oi. Insfir§it, mai gasim 17 sate in care se aflau intre 5 000 §i 9 999 de oi §iun sat, Slobozia de pe Dimbovnic (azi in r. Coste0i), care avea 12 553 oi.La un loc, satele cu peste 1 000 de oi reprezentau 14% din totalul mezarilorrurale.

Am vazut ca un fenomen permanent, constatat la toate nivelurilecronologice analizate aici, a fost marea deosebire, in ce prive§te numaruloilor, dintre judetele de munte §i cele de la Dunare. Aceasta deosebire este§i mai izbitoare dacg considergm datele din 1838 pe plki §i plaiuri ; cadpe cind in zona de munte §i deal existau 10 asemenea impartiri adminis-trative in care reveneau de familie de la 0,2 la 0,9 oi (adica mai putin de ooaie de gospodarie), la §es erau 13 plki in care, pentru o familie, reveneauintro 10 §i 25 de oi. Dar principala orientare geografica ne-o da, cu ajutorulhartii care insote§te studiul de fata, analiza pe sate. Ea dezvaluie urma-toarea situatie :

a) La nord, sub regiunea en pkune alpina, care in 1838 era cuprinsain w-numitele plaiuri (unitati administrative corespumatoare plkilor dinrestul tariff), se gaseau oi, relativ numeroase, numai intr-un anumit nunuirde sate. Aici album §i trei din cele 84 de sate din tarn cu peste 2 500 de oi.Pupa ceea ce *Um din documente kii din cercetarile etnografilor, aproapetoate turmele mari, originare din plaiuri, erau ale ungurenilor sau mocanilorveniti in cursul timpului mai ales din Marginea Sibiului §i din Tara Birsei

13 Lipsesc satele din jud. Ialomita $i cele din plasa Dumbrava jud. Dolj (material pierdut),

www.dacoromanica.ro


si asezati pe versantul sudic al Carpatilor 14. Ei practicau transhumanta,varindu-si oile in muntii luati in arenda i iernindu-le la cimpie. Dintresatele de bastinasi, despre unul singur, Areful, s-a aratat ping acum cafacea de asemenea pastorit transhumant 16, probabil sub influenta ungu-renilor. In rest, mosnenii posesori de munti fie ca iii invoiau oile la ungu-renii" arendasi, fie ca le duceau vara la munte, in stine proprii. Iernatulse facea la conace, unde iii aveau strins finul. Mosnenii practicau, cu altecuvinte, ceea ce etnografii numesc pastorit agricol cu stina la munte" 16.Asadar, in afara, de arefani (si probabil de alte putine exceptii nesemnalateinca), bastinasii din plaiuri (in majoritate mosneni) nu practicau transhu-manta si nu cresteau decit putine oi, mai ales daca, nu aveau drepturi inmunti. Oi le din plaiuri reprezentau numai 10,2% din oile pill Itomfinesti,iar media pe cap de familie atingea de-abia 3,9 oi, raminind sub mediape tara (5 oi de familie). Trebuie subliniat insa, in mod deosebit ca in aceiasimunti ai Tarii Romanesti pasteau turmele transhumante ale ungureni-lor" locuitori ai Transilvaniei, care erau mutt mai numeroase decit ale un-prenilor" din Muntenia Si Oltenia.

b) Sub plaiuri, intre Baia de Arama i Muntii Buzaului, se gasea o adoua zona, care cuprindea majoritatea satelor lipsite de oi, sau cu oi foarteputine, precum si toate plasile unde revenea mai putin de o oaie de familie.Practic, aici nu existau nici turme, nici pastori, putinele oi fiind evidenttinute la un loc cu celelalte animale din gospodarie. Rare le sate cu oi mainumeroase erau asezari in care se aflau i mid colonii de ungureni".Despre aceasta regiune mai trebuie spus ca forma zona cu cea mai deasapopulatie rurala i cu cele mai numeroase sate vechi din Tara Ro-maneasca. Ea cuprindea de asemenea majoritatea satelor mosnenesti dela sud de Carpati.

c) Restul t5rii, format din Cimpia Rornama cu sesul Olteniei, cuprindeacovirsitoarea majoritate a oilor ce se cresteau de locuitorii Principatuluimuntean. Aceste oi nu se aflau nici ele repartizate egal pe teritoriu. Densita-tea cea mai mare o aveau unele parti din Baragan insulele de antestepadintre Pitesti, Rosiorii de Vede i Slatina, iar cea mai mica zona vechiuluicodru din Vlasca i Ilfov. Nu se cunosc informatii potrivit carora, trecut,turmele crescute de bastinasi in aceste parti ar fi migrat ; dar este posibilca cercetarile viitoare sa arate ca unele mici colonii (le ungureni",asezati in satele cimpiei, au continuat sa-si duca oile la varat in munte sidupa, stabilirea for definitiva la ses.

Am spus ca statistics din 1838 ne ofera posibilitatea de a cunoaste sialte doua aspecte ale cresterii oilor in Tara Romaneasca : starea socials aposesorilor de oi §i reparticia oilor pe gospodeirii. Cum insa materialul n-a

Acesti ungureni" au format de obicei sate care le poartil numele, In toponimice simple(Ungureni) sau coinpuse (Nouacii Ungureni, Vaideii-Ungureni, PoseVii-Ungureni. Cf., Inopozilie cu acestea, numele Novacii Vaideii PoseVii Paminteni). 0 parte din ei sepilstreazil si astazi neamestecati cu p5mIntenii. In Tara Romilneascil s-au asezaL si alti ungu-rent", care nu erau pftstori, dar este probabil ca toti cei din plaiuri au avut aceastil ocupatie.

15 R. Vuia, op. cit., p. 180-181.15 Ibidem, p. 68 si urm.

In

14

si

gi

www.dacoromanica.ro

290 ION DONAT 10

fost prelucrat ping astazi la nivelul persoanei §i al gospodariei, trebuie sacautam deocamdata lamuriri pe chi indirecte sau sa recurgem la sondaje.In ce prive*te prima problema, sintem ajutati de faptul ca datele privitoarela gospodaria rurala a boierilor, manastirilor arenda§ilor din 14 judete,pentru care se pastreaza materialul de inregistrare, au i fost prelucrate.Constatam astfel ea, in aceste judete, 561 de gospodarii rurale boierWiposedau 15 761 de oi, ca mandstirile (din care rose citeva n-au fost recenzate)aveau 9 435 de oi, Vii, in sfir§it, ca 875 de arendai aveau la rindul for14 885 de oi. Impreuna, toate aceste trei categorii posedau 40 081 de oi,din 1 435171 de oi, cite se gaseau in cele 14 judete 2,7%). Aceastainseamna ca boierii, manastirile §i arendaii nu cre§teau, decit in mod ex-ceptional, oi in gospod'ariile lor, proportia oilor detinute de ei hind neinsem-nata. Prin urmare, in 1838, oile din Tara Roma neascii erau ale sdtenilor.

Pentru cea de-a doua problema am prelucrat datele privitoare lapatru sate mai reprezentative. Dona', dintre ele, Rucitrul (r. Muscel) .iV oineasa (r. R. Vilcea), se gasesc in zona alpine §i erau locuite in 1838 numaide mo§neni posesori de munti. Celelalte doua, Mozeiceni §i Slobozia (r.Coste§ti), se afra intr-o zona de antestepa, primul fund un sat mixt,de moneni i claca§i, iar al doilea, care este satul cu cele mai multe oidin Tara, numai de claca§i. In Slobozia locuia §i un aren.da4 care nu faceael insu0 agriculture, dar ere§tea un mare numar de animale : 46 de cai,40 de boi, 85 de vaci, 30 de capre, 700 de porci, 14 bivoli, 10 magari, plus100 de oi.

In toate aceste sate se gaseau locuitori care nu posedau oi (reprezen-tind de la 6,2 la 50,9 % din totalul loeuitorilor). Cele mai mari grupe degospodarii erau cele cu mai putin de 100 de oi. In Slobozia se gaseau 6familii care aveau intre 300 §i 399 de oi, iar in _Rue& o familie care aveapeste 400 de oi ; dar char acolo, majoritatea oilor se aflau dispersateintr-un mare numar de gospodarii, nu se concentrau numai in mina citorvalocuitori (vezi tabelul 3).

Constatarile de mai sus se pot rezuma astfel : a) oile din plaiuriuncle se gasea masa oilor transhumante reprezentau in 1838 aproximativ10% din totalul oilor Tarii Romtlnesti ; dar, deoarece in plaiuri erau fi oicare nu migrau, proportia real a oilor transhumante trebuie sit fi reprezentatchiar mai putin de o zecime din oile crescute de locuitorii Itirii,17 ; b) ciobaniitranshumanti, locuitori ai Tarii Romtinesti, erau, cu exceptii neinsemnate,ungureni" sau mocani" imigrati din Transilvania ; c) mosnenii din zonade dealuri din nord-vestul Tarii Romtinesti cresteau foarte putive oi (aveauin schimb capre fi porci) ; d) masa oilor se gasea in cimpie, concentratti, maiales in citeva zone de stepel si de antestepel. Pentru locuitorii bastinasi aiTarii Romtinesti, cresterea oilor era, asadar, o ocupatie importantti la ses,nu la munte ; e) afarti de ungureni", majoritatea persoanelor declarate, larecensigmintul din 1838, cu meseria de cioban", erau copii si lineri, ceea ceinseamna ea turmele for pit' steau in raza satului de origine.

17 Concluzia aceasta mi se pare Intemeiatil, cu toate ca existau In Sara citevasate de ungureni transhumanti in afara plaiurilor.

si

(adica

si

www.dacoromanica.ro


Tabelul nr. 3

Distrfbufrea eller pe iamilit, in palm sate, In 1838

Satul Num5rulfamiliilor

Numarul oilor

O

1-1

cu

O O OO

O1-1

OtfC

Ocucu

O)")

O

OO O Oco.

Sate de amide

1. Ruc5r(j. Mused) 369* 188 44 89 22 17 4 3 1 1

2. Voineasa(j. Arge0 80* 32 18 19 9 1

Sate de cimpie

3. MozSceni(j. Arges) 286 89 29 66 69 26 6 1

4. Slobozia(j. Arges) 209 ** 13 3 51 54 50 17 8 4 3 4 2

Exclusiv 7 familli de tigani robi care nu posedau oi."Idem 2 familii.

***Idem 88 de

Concordanta, oglindita in tabelele 1 §i. 2, Intre datele celor patrurecensaminte pe care le-am analizat, ca §i faptul ca cele mai multe indicatiiprivitoare la distributia oilor .pe sate, ale statisticii din 1838, sint confirmatede statistica animalelor domestice din. 1916, care da §i ea numarul oilorpe sate, formeaza dovada ca, In ce prive§te aspectul pe care 1-am urmaritaici, sterile din 1838 au rdmas aceleafi in tot cursul istoriei moderne a Roma-niei. Cu alte cuvinte, in cei 130 de ani din urma, pamintenii" din Oltenia

Muntenia n-au practical transhumanta, care a fost specifica, ungureni-lor" 18, atit celor a§ezati la sudul Carpatilor, cit i celor care veneau enturmele de peste munte, oile acestora din urma fiind cele mai numeroase.Datorita conditiilor din agricultural create mai ales de Improprietaririlesuccesive, un numar din ce In ce mai mare de ungureni" §i-an parasitocupatia traditionala, ceea ce a micorat tot mai mult ponderea pastori-tului transhumant.

3

Care a fost insa situatia Inainte de epoca regulamentara §i de ince-putul secolului al XIX-lea Pentru Tara Romaneasca nu se cunosc, privi-tor la oi, izvoare statistice mai vechi de anul 1800, care sa poata fi folositepentru analize similare celor precedente. Sintem de aceea obligati sa, apelamla alte surse de informatie §i In special la documentele interne. Prin natura

is Vezi $i observatia facuta de Mara N. Popp, Ciobdnia din dreapta Oltului, Bucure§ti,1933, p. 3 : Cel putin in Oltenia, ciobanitul este o ocupatie exclusivii a ungurenilor".

O

r.

O -/-1

O

r.

O O

cr

y. O

Lf)

4

.js

si

www.dacoromanica.ro

292 ION DONAT 12

lor, aceste acte au insusirea de a reflecta obiectiv realitatea (n-au scopuriistorice") si de aceea peisajul economic si social pe care il putem recon.-stitui astfel este veridic. Cantitatea acestui material istoric, mica pentrusecolul al XIV-lea si al XV-lea, creste mult in veacurile ce urmeaza, ajun-gind in secolul al XVIII-lea de-a dreptul coplesitoare. Ceea ce reiese, dintoate aceste documente, ca un fapt in afara oricarei Indoieli, este ca populatiarurara, din Tara Itomaneasca, traia in asezari stabile (in sate pe care leconstatam, intr-o proportie impresionanta, existind secole in sir, subacelasi nume si in acelasi loc) si ca practica agricultura imbinata cu cres-terea vitelor. Taranii nu-si paraseau asezgrile decit daca fugeau de exploa-tarea feudala si de fiscalitate. Acesti fugari nu treceau granita decit dacalocuisera in sate de margin, caci un exod al locuitorilor din mijloculcare ar fi trebuit sa calatoreasca zile si saptamini intregi cu bagaje sivite pina la unul dintre hotare, este de neconceput : fugarii ar fi fostfara indoiala opriti pe drum de oamenii stapinirii si de cordonul de satede la granite, care aveau obligatia drastica de a opri pe pribegi. Sparge-rea satelor" Insemna deci mai ales fuga locuitorilor pe alte mosii, uneoridestul de apropiate, dar unde ei nu puteau fi gasiti cu usurinta. Fenome-nul a fost caracteristic indeosebi cimpiei. Fuga taranilor din satele deorigine nu insemna ea ei isi paraseau si ocupatia de plugari spre a devenipastori, nomazi sau transhumanti. Cind ii reggsim in slobozii, ei continuasa fie tot agricultori. Bcijenia, fenomen cu aspecte regionale, n-a schimbatproporcia dintre agricultori si pastori.

Caracterul agricol al populatiei din Tara Romax.easca, nu poate fipus la indoiala pentru nici o perioada cuprinsg, in rgstimpul din care ne-auramas acte interne. In aceasta privinta este lamuritoare imprejurarea eg,in cele circa 6 000 de documente de acest fel din secolele XIV XVI

adica in materialul eel mai vechi pe care il avem , nu se gaseste decitun act in care sint mention.ati, in treaca, pastori, si aceasta in BaltaIalomitei 19, veche regiune de iernat a ungurenilor".

Sublinierea caracterului agricol al taranimii noastre in ultimelecase veacuri ar fi inutile dacg nu ne-am intilni iarasi, chiar pentru o epoca,relativ noua, cu o altg, teorie, dupg, care locuitorii Principatelor Romanear fi fost, Inca in secolul al XVIII-lea, o populatie de pastori nestatornici,seminomazi, semisalbatici, care nu era in stare s'g, se adapteze vietii organi-zate 29. Teza, formulate in pragul secolului nostru de istoricul maghiarburghez Janes() Benedek si amplificata apoi de cei ce 1-au urmat, cautasa convinga pe contemporani cg, numarul mare al romanilor din Transil-vania se datoreste venirii for din Principate In epoca fanariota. Aceastaemigrare, cauzata de exploatarea feudala si de stoarcerile fiscului, ar fifost posibilg, datorita tocmai caracterului pastoral si neasezat al populatieidin Tara Romaneasca si Moldova. In fond, avem de-a face cu aceeasi

19 Documenle privind isloria Romania, B. Tara Romaneasca, veac XI I I XV, p. 50.20 Vezi D. Prodan, Teoria imigrafiei romanilor din Principatele Romane in Transilvania,

in veacul al XV I II-lea, Sibiu, 1944, p. 13. Studiul cuprinde numeroase citale din autorii teoriei,ca cel urmSlor : elemente pustoresti, fugare, semisfilbatice, seminornade", p. 10-11. Vezi§i cap. Pdstorit-nomadism ", p. 123 si urni.

tariff,

www.dacoromanica.ro

13 PASTORITUL, ROMANESC 293

teorie a nomadismului pastoral romanesc, aplicata la doua epoci diferite,din care pentru prima se putea eel putin invoca lipsa izvoarelor scrise.

Dar si in vremea mai veche a existat, in Tara Itomaneasca, un ele-ment prin excelenta pastoral $i transhumant : aceiasi ungureni" sau7)mocani" constatati pentru secolul al XIX-lea, care treceau muntii cuturmele, pe temeiul unor asezaminte devama, stravechi i arendau, din tata, in su

fiu, pasunea alpina de la proprietarii eidin tars. Intr-unele locuri, ca la izvoa- sorele Lotrului, aceste arendari succesivei-au facut ca, de la o vreme, sa se con-sidere stapini deplini ai m-antilor 21. Inca. 40

de atunci, o oarecare parte din ungu-reni" sau mocani" se asezasera la sudde Carpati, in sate care, dupa cum amspus, le purtau numele. Primul dinaceste sate apare in domnia lui Mircea To

eel Batrin (i s-a zis mai into Ugrii, apoiUngurei Ungureni). In documentele tode pins la 1625, din care cunoastemaproximativ 3 000 de sate, ga'sim doarvase numite Ungureni 22, pe cind dupa oSecolul

XV

aceasta data mai agar 80 23, cele maimulte dupa 1700 (fig. 1). Romanii din Fig. 1. Aparitia In document e a nu-

Transilvania care au infiintat aceste melui de sat Ungureni (pe secole).

sate n-au fost, in toate cazurile, pas-tori ; dar chiar asa, cresterea numarului de sate numite Ungurenicare reflects intensitatea generals a imigrarii transilvanenilor in TaraRomaneasca24 i rastoarna astfel teoria Benedek oglindeste implicitinmultirea, aici, a pastorilor transhumanti25 ; iar aceasta inmultire atesta,la rindul ei, ca intensitatea transhumanjei in spatiul dintre CarpatiDunare a crescut in veacurile la care ne referim. Cu toate acestea, n.umarulpastorilor propriu-zisi a ramas totdeauna neinsemnat : in 1720, adminis-tratia austriaca a conscris un numar de 587 de persoane sub titlul de ser-vitori si pastori"26,ceea ce inseamna ca numai o parte din acestia eraupastori.

Cit despre repartitia teritoriala a oilor, ea a fost, desigur, analogacelei pe care am gasit-o in secolul al XIX-lea. Modificarile au mers aiciin directia rnicsorarii proportionale a numarului de of din cimpie, nu

XVI X V// XV / X X

21 Ion Donat, Hotarele 011eniei (cu bibliografie), in Arhivele 011eniei, XVI (1937), p. 236.22 Indicele numelor de locuri al colectiei citate (veacurile XIII XVI si 1601-1625).23 Inclusiv satele numite Mocani. Lista for se va da, cu not analize, In alt loc.24 Aceasta imigrare a provocat, in uncle locuri, proteste din partea vechilor locuitori ai

tarii. Un text ne pastreaza, de pilda, urrnatoarea exclamatie dezaprobatoare : Tota Transilvaniaad nos venit" (Ion Conea, Tota Transiluania ad nos venit, Craiova, 1942).

26 Vezi si o observatie mai veche, la D. Prodan : Nu Tarile Romane alimenteaza pasto-ritul arclelean, ci, climpotriva, Ardealul alimenteaza pastoritul din Virile romaine" (op. cit., p. 126).

26 C. Giurescu, Material pentrtt istoria 011eniei sub austriaci, vol. I, p. 475-476, citatde Prodan, op. cit., p. 141.

30

§i

§i

www.dacoromanica.ro

294 ION DONAT 14

dimpotrivg. Aceastg micsorare a fost provocatg mai intii fie si temporarde rgzboaiele antiotomane din secolul al XVIII-lea si de la in.ceputul

celui urmator, al caror teatru a fost indeosebi cimpia Dungrii ; iar In aldoilea rind, de revolutia agrara", care dupg 1829, ca si in urma Improprie-taririi din 1864, a modificat adinc relatia dintre izlaz suprafata aratg.

In concluzie, se poate spune ca nici pentru secolele XIV XVIIInu descoperim vreo dovadet ca populatia originara din Tara Romaneasca arfi practicat alt fel de peistorit decit cel agricol, bazat pe mi,,scari de mica amploa-re. 05' i in aceasta perioada, transhumanta pastorale a caracterizat numaipe ungurenii" care veneau din Transilvania, sau care erau asezati intr-unnumar de sate, la sud de Carpati. Transhumanta a fost, cu alte cuvinte, fiin secolele XIV XVIII, un, fenomen limitat din punct de vedere econo-mic fi exceptional din punct de vedere etnografic.

Situatict existents in ultimele sase veacuri nu °feral asadar, nici unargument pentru teza ca protopcirintii romcinilor, care an treat voievodateledin secolul al XIII-lea fi Tara Roma'neasca, ar fi fost pastori transhuniantisau nomazi. Diploma din 1247 se refers de altfel, in mod evident, la o populatieagrara statornicei.

4

Constatarile la care am ajuns nu se potrivesc cu concluziile ce se potabstrage din anumite opere sense In legatura cu viata pastoralg a romani-lor nici cu cele mai multe dintre cercetg'rile etnografilor. Cu drept cuvintconstatg Tiberiu Morariu, In prefata tipologiei pastorale a lui RomulusVuia, apgruta recent : ,In trecut, ocupatiile poporului roman nu au foststudiate in conaplexitatea, lor, neglijindu-se nu numai activitatea produc-tivg de bazg, care a fost agriculture, ci i tipurile mai insemnate de pasto-rit In cercetarea pgstoritului romanesc, atentia, s-a indreptat lnaintevreme indeosebi asupra celui transhumant, deli in realitate el a fost practicatdoar de un numar restrins de sate .. . Exagerarile care s-au facut in aceastgprivintg. .atit in Cara, cit Si peste hotare, an dus la crearea unei imaginifalse asupra sensului i proportiilor acestei indeletniciri din trecut a popo-rului roman, implicInd i anumite concluzii eronate asupra dezvoltariiistoriei sale" 27.

La fixarea acestei imagini false" au contribuit atit cauzele amintitein capitolele precedente, tit i un numar de factor! la fel de strain de cerce-tarea Astfel, admiratia provocata, de frumusetea baladei Miorita,(a cgrei origine popular este diseutabilg) a determinat pe citiva fierbintiexegeti ai ei sa pung, fgrg inggdui macar vreo indoiala, semnul egali-tatii intre roman §i pastorul Mioritii (despre care textul ne sugereaza caera transhumant), ca si intro peimintul romanesc §i spatild mioritic".Dintre cei mai vechi, Ovid Densusianu a mustrat sever pe istoricii

fiindcg pretindeau cg tgranul nostru ar fi fost altadatg in primulrind agricultor..., falsificind fapte elocvente din trecutul nostru". Data

27 Romulus Vuia, op. cit., p. 5.

timpu-lui sau

9i

si

ttiintifica.

a -9i

www.dacoromanica.ro


ar fi fost cum zic istoricii, remarca el, o enigma, o surprinzatoare rasarirede poezie ar aparea atunci... minunatele versuri ale Mioritei, pentruea cum ne-am putea inchipui ca un popor de plugari ar fi ajuns sa conceapao poezie de o asa admirabila viziune pastoreasca ?". Densusianu subliniade asemenea ca e o anomalie, o contrazicere, ca pe de o parte sa credemca ne coborim din stramosi plugari, iar de alta sa punem In fruntea poezieinoastre rustice o balada pastoreasca, sa o socotim ca expresia cea maiinalta a sufletului celor de la tara, creatia noastra clasica in gen popular" 28.Un numar de alti autori au cautat sa explice prin transhumanta sau chiarprin nomadism pastoral conditiile de nastere ale poporului roman, carac-teristicile lui sufletesti fundamentale (matricea sa stilistica"), existentatoponimiei slave in Romania etc. Frecventa acestor teze In lucrarilecercetatorilor nostri explica, intr-o anumit5, masura, de ce peste hotareau aparut altadata, si apar Inca, lucrari in care protoromanii sint prezentatica nomazi.

Yn legatura cu teoreticienii romani ai transhumantei si ai pastori-tului nomad este caracteristica urmatoarea constatare : nici unul dintreacesti teoreticieni n-a fost istoric propriu-zis. Faptul are si un aspect meto-dologic. In reconstituirea trecutului, istoricul este obligat, prin insa'simetoda sa, sic find seama de totalitatea informatiei existente, el nu-si poateIngadui sa pretinda ca a gasit explicatia unei anumite situatii, daca aceastaexplicatie este contrazisa de intregul context al istoriei. Teoriile de care ne-am ocupat sint insa solutii unilaterale ale unor probleme rupte artificialde ansamblul din care fac parte. Nu este de mirare deci ca autorii acestorteorii, care nu se puteau articula cu masa cunostintelor despre trecut,s-au aflat, ca Densusianu, in dezacord en istoricii.

5

Constatarile precedente arata un fapt de care nu s-a tinut suficientseama ping scum : planificarea cercetArilor de teren privitoare la pastoritnu se poate face, in bune conditii, decit daca este cunoscuta situatii dintara, eel putin in ce prive§te densitatea oilor si frecventa pastorituluica meOeug. S-a vazut ca recensamintele noastre modern cuprind aseme-nea informatii, dar ele n-au fost luate in seama, nici atunci cind fuseseratiparite. Aceste informatii s-ar fi putut completa apoi prin anchete speciale,din care una ar fi fost util sa se refere la pastorii transhumanti contempo-rani ; cad este greu de justificat faptul ea, cu toata importanta nemasuratace s-a acordat acestei teme, not nu cunoastem nici ma' car aumarul pastori-lor de azi care in cursul vietii for an calatorit cu tui mele intre munti silocurile de iernat din cimpie. Studiul transhumantei actuale ar trebuisa porneasca de la anchetarea acestora, de la cunoasterea vietii for si aconditiilor concrete in care si-au exercitat ocupatia.

0 asemenea baza de informatie, mai ales statistics, ar fi oferit orien-tari utile in ce priveste satele uncle urma sa se cerceteze si ar fi sugerat,In acelasi timp, o serie de analize comparative Intre tipurile de pastorit

28 Ovid Densusianu, V iala pastoreasca In poezia noastra populard, a ed. a 2-a *, Bucuresli,1943, p. 29-30.

www.dacoromanica.ro

296 ION DONAT 16

specifice unor regiuni anumite, ceea ce ar fi pus pe etnografi in fata unorprobleme noi. Pe de alts parte, este probabil ca cunoasterea ponderiireale a transhumantei si a datelor de ansamblu despre pastoritul contem-poran ar fi impiedicat, in buns masura, Indelungatul joc de ipoteze enprivire la locul detinut de aceasta ocupatie in -viata economics a poporuluiroman.

Valoarea de orientare a datelor statistice este, in anumite privinte,cu atit mai mare cu cit aceste date sint mai vechi. Iata de ce in viitor mate-rialul de cifra ce se refers la obiectul pastoritului, adica la oi, ar trebuiprelucrat In intregime. Cistigul practic al procedarii este aratat, pentruTara Romaneasca, de harta si tabelul statistic despre situatia din 1838,ce Insotesc acest studiu si care nu numai ca ridica, pentru etnograf, pro-bleme nepuse Inca, dar ii semnaleaza in acelasi timp si regiunile unde vaputea incerca sa le rezolve.

Din punct de vedere istoric, ar fi de eel mai mare interes sa se intoc-measca In primul rind o monografie completii a transhumantei. Nevoia dea cunoaste bine limitele si ponderea fenomenului in vremea noastraimpune, cum am aratat, identificarea exacta, pe teren, a tuturor persoa-nelor si grupurilor sociale (sate, familii) care au, sau au avut in trecutulapropiat aceasta ocupatie. Considerat In general, pastoritul transhumanteste o meserie care se mosteneste din tats in fiu, ceea ce ar trebui exempli-ficat printr-un numar cit mai mare de genealogii de pastori. In Transil-vania, aceasta ocupatie caraeterizeaza pe locuitorii unui mic numar de satede', la nord de Carpatii Meridionali, care se deosebesc izbitor de mareamasa agricola a romanilor ardeleni. Ungurenii" sau ,.mocanii" formeazao categoric etnografica aparte, care poate fi cercetata ca o unitate. S-avazut Ins ca intr-unele cazuri, ca In eel al Arefului, pamintenii au imbrati-sat si ei aceasta ocupatie, in conditii care nu sint suficient lamurite. Multmai des voin intilni insa ungureni" pierduti in masa bastinasilor, peintreaga arie a transhumantei. Nu numai regiunile vecine cu muntii, darsi Cimpia Romans sint pline de vechi neamuri de ungureni" veniti cuturmele, care au trecut la agriculture sau la alte ocupatii. Aceasta, treceres-a Mout lent si adesea a avut reveniri. Vor fi fost cazuri civd grope sauindivizi razleti, asezati la cimpie, au continuat o vreme sit practice trans-humanta. Faptul s-ar cere studiat in ce priveste insemnatatea siurmarile sale.

Evolutia in timp a transhumantei trebuie urmarita cu cea mai mareatentie, pe baza tuturor izvoarelor unde se gaseste mentionata. Spre a sepune capat, In sfirsit, speculatiilor fare baza istorica, ar fi util ca acesteizvoare (tiparite si manuscrise) sa fie adunate Intr-o culegere specials,care probabil nu va avea un cuprins prea bogat, caci documentele desprepastorii si turmele in transhumanta sint rare si au, in Tara Romaneaseasi Moldova, un continut limitat Indeosebi la chestiuni care privesc vamade la granith', ealitatea de suditi a ungurenilor, arendarea terenurilor depasunat si trecerea turmelor prin sate.

Aparitia, in mijlocul neamului romanesc, agricol si sedentar, a unuigrup specializat in pastoritul transhumant, ridica probleme ce vor trebuiInc a studiate. Fenomenul a avut, evident, un caracter de exceptie : in

www.dacoromanica.ro


Oltenia se spune, cu ironie, despre paminteanul devenit pastor, ca s-abagat ungurean la oi" (ceea ce mai arata ca si astazi categoric etnica"poate ajunge sa denumeasca, la fel ca in evul mediu, meseria de pas-tor) ; dar, desi exceptional, fenomenul nu este unit : in Romania auexistat sate si grupe de sate specializate in diverse meserii, Cu o greutateeconomica mai mica decit cea a pastoritului transhumant, totusi demnade luat In seams.

0 alta variants de pastorit, relativ neinsemnata ca pondere, dara Carel cercetare ar avea, pentru istoric, o importanta deosebita, dacas-ar face unitar, este pastoritul de munte bazat pe miscari de mica amploare.Indiferent de tipurile pe care le poate distinge etnograful, caracteristicadominanta a acestui pastorit ramine faptul ca oile si oamenli care le crestsint inehisi tot timpul anului in regiunea muntilor : vara la stina, pe

maxi, apoi In zone de popas la urcat si coborit si, in sfirsit, In sat sauIn apropierea acestuia, acolo unde se stringe final pentru iarna. Deoarececontactul cu lumea de la ses a fost aid rar si neinsemnat, influentele primitein tehnica si terminologie trebuie sa fi fost putine, ceea ce ne permite sapresupunem ca acesta este eel mai arhaic si mai curat pastorit romanesc.Legaturile sale cu agricultura straveche a regiunii si anumite aspectecaracteristice, mentionate mai departe, ne due catre aceasta ipoteza.

Pastoritul din cimpie, care a avut cea mai mare importanta economi-ca, ridica la rindul sau not probleme de cercetare. Pins acum, intrucit nuse cunoastea modul de repartitie teritoriala a oilor, aceste probleme nuputeau fi sesizate. Dar, mai intii, simpla aglomerare intr-un sat a unuinumar de oi, care intrecea de 5-6 on pe al celor dintr-o plasei cu oi putine,trebuie sa fi creat acolo situatii specifice, care au fost rezolvate tehnicintr-un chip deosebit. Se impune deci ca etnografia, acestor sate sa fiecereetata, cu atit mai mult cu cit este probabil ca ele au Inca situatie devirf. Apoi faptul ca satele cu oi foarte multe s-au gasit In anumite partiale cimpiei, in stepa si in cimpuri", pe cind in zona vechiului codru dinspreDunare numarul oilor a fost neinsemnat (in padure nu se putea face pas-torit mare), ridica intr-un mod mai direct decit s-a facut pina, acum proble-ma relatiilor cu mediul si totodata unele probleme istorice.

Am vazut ca, dupa cit se stie, oile originare de la ses ale paminte-nilor" nu parasesc hotarul satului decit eel mult spre a pasuna pe mosiivecine. Acest pastorit va trebui cercetat in comparatie cu celelalte tipuriatit in ce priveste laturile tehnice, cit si ca terminologie. in legatura cuaspectul din urma se pot semnala de pe acum citeva fapte caracteristice.La mijlocul secolului trecut, asezarile pastoresti care apareau in toponimiavremii sub numele de Mina (in forma simpla sau cu un determinativ, cain Stina Mare, Stina lui Pcitru) se gaseau, afara de trei exceptii, numaiin zona alpina, cum rezulta dintr-o harta, topografica, ridicata in 185729,dupa care am intocmit schita alaturata (fig. 2). Pe de alta, parte, toponi-micele Odaia §i Tirla, extrase dintr-un bogat material de documente §iharti privind veacurile XIV XIX, apar numai in cimpie, iarasi cu trei

29 Ridicarea lui Fligely, litografiata in 1864 sub titlul Rontelnia Meridional& 110 foi,scara 1 : 57 600 (Cabinetul de harti al Academiei). In documentele interne $i In hartile mai vechidecit aceasta, stinile nu au fost mentionate decit exceptional.

Inal-timi

www.dacoromanica.ro

298 ION DONAT 18

exceptii3°. Vuia a constatat si el, pentru primele decenii ale veaculuinostru, ca adaposturile ciobanesti din cimpie : saivanul, zavada, surla§i perdeaua erau atit in ce priveste numele, cit constructia, putin cunos-cute si raspindite in pastoritul de la munte"31. in alt loc, tot el mai arat6ca pe atunci in Cimpia Dunarii stina se numea perdea sau fir/V32. Asadar,

:I-% .4: DOI AA°

a

Oen An010 An0 net OD

a °A° AA A

ae,,A °A

0

a aDan nit0 On,

Da

oo°

a LEGENDAStina

a rirlao0 Odaia

a

AOA AAAee4A,Ae p4e

Fig. 2. Raspindirea toponimicelor: Salta, Tirla, Odaia.

eel putin in vremea mai veche, asezarea pa,storeasca, se chema, la munte,cu un termen despre care s-a spus a este o mostenire a substratului, uncuvint dac33, tar la ses cu mai multi termeni de imprumut, din care eelputin odaie este cuman34. Existenta acestui paralelism terminologic amin-teste un altul, din acelasi domeniu al pastoritului. In romana popularacrescRorul de of este numit, in mod obisnuit, printr-un termen latin :

30 Ion Donat, Citeva aspecte geograrice ale loponimiei din Tara Romdneascd, In Fonetiedsi dialectologie, IV (1962), p. 123-126. Vezi schila de mai sus.

31 Vuia, op. cit., p. 44. Vezi ibidem, p. 42, nota 7, unde se mai adaugA termenii hodaiegeandir sau tandir.

32 Ibidem, p. 46.33 B. P. Hasdeu, Columns lui Traian", V, p. 105 ; VII, p. 31 ; S. Puscariu, Contribu(ii

fonologice, In Dacoromania", III, p. 381 si urm. ; idem, Limba romdna, I, p. 176, 286. $i Phi-lippide, Originea romdnilor, I, p. 443-4, discutA posibilitatea ca stind sä fie trac ; darRussu, Limba traco-dacilor, nu -1 cuprinde In lista respective de termeni. Originea latina o presu-pune C. Giuglea, Cuvinte ,si lucruri, in Dacoromania", II, p. 558 si urm. Cihac, Did. d'etym.daco-rom., p. 361, considera termenul slay, Ca Densusianu, Istoria limbii romdne, trad. J.Byck, vol. I, p. 179 si 186, $i Rosetti, Istoria limbii romdne, ed. a 4-a, vol. III, p. 98-9 (cuunele Indoieli). In Dicfionarul limbii romdne moderne n-are etimologie, ccea ce exprimaIndoiala.

34 C. C. Giurescu, imprumuturi cumane In limba rondind: odaie si cioban, In Studiicerceldri lingvistice, XII (1961), p. 205 si urm. Autorul semnaleaza lucrarea lui H. F. Wendt,

Die Iiirkischen Elemente im Rumiinischen, Berlin, 1960, care considera cá tot de origine cumanasint termenii pastorali aqui, saia, villa! etc.

.....:...-::..,

. if.::: i i:C.1._,.../1.'f:' . 0 0 0.. ...... ..f..":::.:..........,:e.... ..

0 0A.,.

000

_

Do

si

si

gi

I.I.

gi

www.dacoromanica.ro


pacurar, dar $i printr-unul cuman : cioban35. Dace pornim de la concluzia,la care am ajuns mai inainte, ca triburile turanice pastorale din secoleleXXIII s-au asezat in cimpia Dunarii peste o populafie romaneascapreexistenta, atunci sintem condusi catre incheierea ca termenul cioban,a intrat in romana pe calea coabitatiei din cimpie, la fel cu termenul odaiea carui arie originara s-a vazut eh era in aceasta zone. In conditiile simbiozeicu romanii, influenta vechilor populatii turcice in domeniul pastorituluide steps si de cimp era cu totul fireasea : de neinteles ar fi fost situatiacontrara, care, data s-ar constata, ar face dovada ca elementul rotnanescnu se gasea in cimpie in perioada respective. I5rmele turcice din etnografie,ca si toponimia pecenego-cumana, prezinta deci un interes cu totulspecial.

Aceste urme sint probabil mai numeroase decit cele identificate pinyacum. In ce priveste terminologia pastorale va trebui sa se cerceteze dataunii din termenii intilniti numai in cimpie pe care autorii de pina, acumi-au considerat, fare exceptie, imprumuturi din turca osmana37, n-aupatruns in limba noastra in acelasi fel ca odaie i cioban. Hotaritor, inaceasta privinta, nu este faptul ca vocabulele se intilnesc si in turca ceanoua, deoarece aceasta se aseamana mult cu limba pecenegilor cumani-lor. Ceea ce trebuie sa se examineze mai into este data realitatile istoriceputeau ingadui asemenea imprumuturi de la turcii Imperiului otoman,care n-au fost ciobani la nordul Dunarii decit eel mult in raiale i decin-au venit in contact nemijlocit, de produclie, cu taranii nostri38. Totodataar trebui stabilita, pe baza textelor, vechimea acestei terminologii, cad s-arputea sa constatam ca anumiti termeni sint mai vechi in romana decitepoca in care au lost posibile imprumuturile din turca osmana. Colabo-rarea etnografilor cu lingvistii se impune aici de la sine si va folosi fareindoiala ambelor parti, mai ales data raspindirea elementelor de culturematerials va fi urmarita metodic, printr-un atlas, caci acesta ar constituiun pretios instrument de orientare pentru cercetarile de dialectologie.

Yn afara de tehnica terminologie, cercetarile comparate privitoarela pastoritul de munte si de cimp ar trebui orientate si catre problemelepe care be ridica speciile de oi. tim, mai ales din marturiile unor ciobani,consemnate in literatura pastoritului, ca oile originare din ses traiesc greula munte, unde adeseori se imbolnavesc si pier. Este necesara si aici o

35 Vezi nota precedentd. Despre cioban, Hasdeu, Elym. may. Rom., III, sub bad, scrisese :Cuvintul nostru cioban, del persan la origine, totusi ne-a venit noun foarte de demult, printurani, nu tnsa despre miazil-zi de la turcii osmanlli, ci despre rdsarit : de la acele triburi dinveacul de mijloc, care 1-au lasat de asemenca rulilor gi polonilor gi dintre care pecenegii si eumanii... au trait printre romdni secoli intregi".

36 Odaia este addpostul vitelor marl, dar si al oilor. Ca termen pdsloresc II semnaleazdsi Vuia (mai sus, nota 31). Asa apare gi In folcior, de exemplu in versul din Alecsandri, Poeziipopttlare ale romdnilor, p. 54 : Porni Costea oile / De umplu hoddile.

37 Vezi gi Vuia, op. cit., p. 42, nota 7.88 Vezi si C. C. Giurescu, loc. cit., p. 213

.i

¢i

1i

www.dacoromanica.ro

:100

Oile din Tara

Judetul sau plasa(plaiul)

Numarulfamiliilor

Numaruloilor din sate

Cite oi lao familie

Num5rulsatelor

Repartit'a satelor

Fara oi 1-24

FARA ROMANEASC A 350 056 1 762 291 5,0 3 405 152 355

% din totalul satelor - - - 100 4,4 10,4

gUNTENIA 211 077 1 249 596 5,9 2 216 89 176

D/0 din totalul satelor - - - 100 4,0 7,9s.RGES 22 539 92 304 4,0 206 7 30

Aref (plai) 1 653 8 971 5,4 20Arge$ 1 670 3 170 1,9 22 2 6Galesesli 2 700 45 557 16 6 22 1

Lovistea (plai) 1 387 8 895 6,4 19Olt 4 727 4 964 1,1 38 3 7

Pitesti 5 181 8 952 1,8 48 2 12Topolog 4 094 8 028 1,9 37 - 4

BRAILA 3 494 69 784 18,8 41 1

Balta 2 869 54 216 18,9 27Vddeni 625 15 568 24,9 14 - 1

BUZAU 12 644 109 404 8,6 152 2 2

Cimpul 4 710 48 275 10,2 70 2 1

Pirscov 2 966 22 050 7,4 32 -Sarata 2 460 19 220 7,8 24 - 1

Slanic (plai) 2 508 19 909 7,9 26 -DIMBOVITA 23 751 43 604 1,8 227 19 36

Bolintin 4 430 16 691 3,8 42 3Cobia 4 047 6 870 1,7 43 7 6Dealu 3 325 1 392 0,4 30 5 8Dimbovita (plai) 1 390 1 638 1,2 14 1 3Dimbovita 3 024 1 386 0,5 28 4 .9Ialomita (plai) 2 027 2 765 1,4 16 - 3Ialomita 4 508 12 862 2,3 54 2 5

IALOMITA 10 075* 97 275** 9,7 - - -

1LFOV 22 872 126 780 5,6 359 25 37

Ciocanesti 3 144 32:170 10,2 44 1 1Dimbovita 3 126 13 334 4,7 62 11 5Gherghita 3 244 20862 6,4 56 2Oltenita 3 313 184.853 5,7 35 1 -Sabar 5 062 30..223 6,0 78 2 8Snagov 4 983 11 338 2,3 84 10 21

MUSCEL 12 368 38 588 3,1 124 4 16

Argesel 2 481 10 414 4,2 24 1 1

Dimbovita (plai) 1 452 9 464 6,5 17 - 1Nucsoara (plai) 1 058 8 040 7,6 11 - -Podgoria 3 513 2 108 0,6 29 2 7Rturi 3 864 8 562 2,2 43 1 7

Mara de jud. Ialomita plasa Dumbrava din jud Dolj (material pierdut).** Inclusiv orasele Calarasi Urziceni (date nerepartizate).

-

siai

www.dacoromanica.ro

21

Romaneascd (mediul rural)

301

Tabelul nr. 4

dupa numAr 11 oilor*

25-49 50-99 100-499 500-999 1 0002 499

2 5004 999

5 0009 999

10 000$i peste

242 358 1 331 500 383 66 17 1

7,1 10,6 39,1 14,7 11,3 1,9 0,5

153 234 883 348 271 49 12 1

6,9 10,5 39,9 15,7 12,4 2,2 0,5

26 33 68 21 15 3 2 1

2 7 7 42 5 5 1 1- 5 4 7 3 1 11 1 12 3 24 8 15 1

12 10 10 1 1

7 7 14 4 1

2 5 6 9 16 7 2 -- 2 6 12 5 2 -- 4 3 4 2

2 5 62 44 32 2 1

1 3 32 16 14 1 -- 14 11 6 1

1 2 7 7 5 1 -- 9 10 7

35 38 76 18 4 1

1 4 23 8 35 7 13 4 1

8 6 33 2 54 8 43 3 6 1

11 8 22 5 1

... ...15 38 168 50 23 3

- 1 18 13 8 24 8 28 5 1

4 3 35 9 3 -- 5 17 7 53 6 41 12 5 1

4 15 29 4 1

16 23 45 10 9 1

2 5 11 2 1 1 -- 1 9 2 4 -6 3 2

5 9 69 8 13 3 2

_

www.dacoromanica.ro

302 22

(urmare)

Judetul sau plasa(plaiul)

Numarulfamiliilor

Numaruloilor din sate

Cite or lao familie

Repartlia satelor

Numarul Fara ofsatelor 1 24

OLT 15 683 120 220 7,6 171 3 2

Oltul de Jos 4 322 29 162 6,7 37 1

Oltul de Sus 3 751 21 995 5,9 44 2 -Serbanes Li 3 591 49 220 13,9 35 -Vedea 4 069 19 842 4,9 55 1 1

PRAHOVA 11 380 31 057 2,7 144 10 25

°input 2 692 11 186 5,3 43 2 3Filipesti 4 892 5 603 1,1 55 6 18Prahova (plai) 2 576 7 782 3,0 26 1 2Tirsor 1 220 3 486 2,9 20 1 2

R. SARAT 13 172 83 316 6,3 176 7 6

Gradistea 1 986 16 613 8,4 21 2Marginea de Jos 1 608 17 694 11,0 26Marginea de Sus 3 100 9 572 2,8 40 5 4Oralul 1 072 9 535 8,9 16Rimnicul (plai) 1 377 6 791 4,9 16 1 -Rm. de Jos 1 701 16 008 9,4 27 - -Rm. de Sus 2 028 7 103 3,5 30 1

SACUENI 20 725 72 076 3,5 228 8 14

Cimpul 2 779 23 815 8,6 27 -Despre Buzau (plai) 6 446 20 656 3,2 63Podgoria 3 117 5 621 1,8 39 2 3Teleajen (plai) 5 005 10 092 2,0 53 3 7Tohani 3 378 11 889 3,5 46 3 4

TELEORMAN 22 483 253 014 11,2 189 1

Cotmeana 3 868 35 829 9,2 37 -Marginea 4 832 72 558 15,0 40 - -Mijlocul 3 921 68 439 17,5 32Teleorman 3 397 29 419 8,7 37 1

TIrgul 6 465 46 769 7,2 43VLASCA 19 889 112 174 5,6 199 4 6

Balta 3 485 25 120 7,2 36Cilniste 2 931 6 375 2,2 31 1

Izvorul 4 207 37 665 8,9 34Marginea 3 177 24 647 7,8 37 1 -Ogrezeni 6 089 18 367 3,0 61 3 5

OLTENIA 138 979 512 695 3,7 1 189 63 179

% din totalul satelor 100 5,3 15,1DOLJ 24 921 129 753 5,2 209" 7

Amaradia 7 327 29 097 4,0 78 - 3Balta 3 617 33 788 9,0 26 - 1

CImpul 2 871 22 414 7,8 33 - -Dumbrava 4 376 18 904 4,3 ... ... ...Gilort 2 539 5 787 2,3 21 - -Jiul 4 199 19 763 4,7 51 3

* Cifre deduse.** Afara de satele din plasa Dumbrava (material pierdut).

--

-

-

--

-

-- -

www.dacoromanica.ro

303

(urmare)dupa numarul oilor

25-49 50-99 100-499 500-999 1 0002 499

2 5004 999

5 0009 999

10 000§i peste

1 12 85 32 27 7 2

- 3 15 12 4 1 1 -- 3 26 6 7- 1 9 4 14 6 11 5 35 10 2

13 19 60 12 5

1 6 21 7 36 8 16 12 3 12 5 14 2 11

6 16 79 41 20 1

- 7 71 2 10 5 13 4 18 1 -- 1 6 1 -- 2 8 1 --

2 13 52 5 17

23 38 100 12 1 -2 5 11 8 1

4 12 37 7 35 13 13 39 7 22 55 4 23 6 1

2 4 42 39 78 19 4 -10 11 15 1 -

1 5 4 20 10 -4 3 18 3 4

2 3 9 11 10 1 -14 10 15 4

14 8 92 40 30 5

1 13 12 102 8 18 2 -

9 9 12 4 -17 13 5 1

11 35 4 389 121 448 152 112 17 5

7,4 10,5 37,7 12,8 9,4 1,4 0,412 17 105 39 26 1 2

5 12 41 10 6 1 -9 4 10 2

1 15 11 6... ... ... ... ... ... ...

2 16 34 5 24 11 4

c. 3373

5758475

32

www.dacoromanica.ro

304 ION DONAT 24

(urmare)

Judetul sau plasa(plaiui

Numarulfamiliilor

Num5ruloilor din sate

Cite of lao familie

Repartitia sateloi

Numarulsatelor Fara of 1 -24

GORJ 28 783 34 94 1,2 261 35 78

Amaradia 5 476 4 376 0,8 49 4 15Gilortul 7 716 2 333 0,3 57 9 25Jiul 4 045 4 371 1,1 43 10 18Novaci (plai) 3 505 12 290 3,5 32 1 1

Tismana 4 400 2 385 0,6 43 9 15Wean (plai) 3 641 8 990 2,5 37 2 4

MEHEDINTI 40 746 150 080 3,6 344 3 25

Baia 5 758 10 476 1,6 65 1 6Blahnita 6 331 18 021 2,8 43Cimpul 6 643 34 506 5,2 46Closani (plai) 2 598 29 124 11,2 28Dumbrava 7 268 40 246 5,5 63Motru 5 370 10 017 1,9 45 1 4Ocolu 5 578 7 690 1,4 54 1 15

ROMANATI 18 683 172 001 9,2 175 1 1

Balta 2 908 45 413 15,6 26Cimpul 3 772 47 254 12,5 41Millocul 4 138 44 359 10,7 43 1

Ocolul 4 44 22 516 5,1 35Tesluiul 3 422 12 459 3,6 30 1

VILCEA 25 838 25 918 1,0 200 24 68

Cerna 2 944 471 0,2 20 14Cozia (plai) 3 310 3 500 1,1 25 6 5Horezu (plai) 4 023 4 547 1,1 31 7 10Oltetu 5 275 5 166 0,9 45 5 15Oltu 5 142 7 827 1,5 36 2 6Otasiiu 2 676 2 002 0,7 23 2 12Rimnic 2 568 2 405 0,9 20 2 6

documentare stiintifica, iar faptul ar trebui cercetat In legatufa" cu conse-cintele sale istorice, c'aci s-ar putea descoperi astfel o adevarath limitarebiologics a transhumanDei.

I

:

www.dacoromanica.ro


(urmare)

dupa numArul oilor

25-49 50-99 100-499 500 -999 1 0002 499

2 5004 999

5 0009 999

10 000§i peste

31 33 69 1 5

9 7 13 110 8 5

2 5 5 2 11 3 19 5 24 6 95 4 18 3 1

16 42 172 49 32 4 1

8 13 35 21 3 27 5 -- 2 21 12 9 21 1 6 11 7 1 1 -- 1 41 10 10 1 1

3 9 22 5 1

3 13 20 24 6 59 47 44 11 2 -- 4 16 2 1 -- 10 6 4 12 3 8 11 51 1 19 81 2 18 3

26 26 43 5 1

2 3 11 3 8 22 4 7 1

9 3 10 2 16 6 11 3 24 2 2 1

2 5 4 1

Toate aceste cercethri vor face dill pastorit un teren de colaborarepentru un larg cerc de specialisti. Asa s-ar putea rezolva definitiv o pro-blemg de bazg, din trecutul poporului roman.

32013

65

7

www.dacoromanica.ro

(0e.)

6 mm °: Gs% 014

o 0 4080°070e, , "° ° °" 0% ;*

.o..102,,:0-7o;'° ". :0.

** . 'A 0. . 0..111/.. oo o 0 0°0 S 0. o

0 0 c; 0 . . 0. 0 . 0 0

tp° °0°.

°°%00 2° 00 0°CIF 06 0 *0 sof,. 0. 0

°0 2 00 00004

00 2 ° 0m `0

00 °

0 , °

eri-&-e-o-zzo.-1

....- ...-" 4.°46°se/ \- 60 4' d-: A,- /. ::. °N

1 0 6.0 0 : ipk ...1. °\ ,i °° ° 0 1 .r \ c' ' 1, e . g01 , .-.._./ o . .i's .1 S;0 :41 . %. 00 0,,p 441.'0. 1 174 ; er.r" .:

°°`"..../

. 0 le e,. e °nen* 0 0 0OS. ie.% I.

_,,.ow bq r'm 1: .

0., 0. ° ,r, 0... 0 '''` l° ° 0°;* 0 7.4)..': i'?::: 764, 1:49. :"... I/ pe%

0 .........05.0° d'Iro.°00 .°0. 0 0,0 000. 0 ° 6%g

"'0°,480 ° °A 1'0° 0; 00°20°0 °°. 0,0) .'000 007 02700.0000 ,,:c0.0 *A..0 g°40 000°0, o", 0 00

0 0 0°0

0 0 0 0 0 0 0

60 ° %04).0 °00°. 0.40 It eo *g I

0. 0 . 0.0 on.. 0.:.0°° 0°0 "° °on 0Og° °.°°°.0.0°..gt 0gi ..:

o

° o ° 000° `0000." 0000 Y0:0 or° 0

.19.°00. 01i iie 0 0°0o:0°0°05 °0 0 .0. .;,:.,7°001°.

o o

. . to4 io' tto'n 40 .° 0° ' on 0 i ' : ° 0 'n°. . °.° 0.4 °/0 0 .. a 04 °0 cq 4o. 0 0.0 0. ... i, A . 0 c, '''00 0 .ye

o'0 ' co oo e 0 o 00 , §. °.'0° 0 ..° e ; 0 0 0.0..0.0 4.,,0,0* 0,, 00g 2 :00 0

°41©-,,,

',0 6- ? 4 . ° . . ° 00 0.° ,, 000 It'l 0; `:')" I " ... i" . * ° :* . : 8 ::.qi , - 0 ..7080°!0.,":-.° 4.00,. .,

'05. .0 20 0 0

_. .0 . ii 0,,, : 0.' . 1,1$.

. . se -.., - olso 0 . 00 %0 4; - .000-.

0 t - Ar..40. 17 0fbe 00. ..' . ." (1.0 0o. - 0°.00 "o 0 ,. " 0 0 0.44..

a i It ' . -. _. . . AID° i It:00 i '. V . 4° °°0 fa0'4. .11° ? . . °I, 0 : ' 7 '"" : .40 O. 0 . 0.1. -lb 0 00 . 0 : :0 ...:0 0,000, 0.0 00 011 . .' 0 0 . . 41 . 0'....'11.6.0, e.::0.4.4" al : 0 o *e e -.0 . °. ° °A, 00° ° 0° . .0°*.ii .. Ive 9 e 4101_ ; CO ''°°.0c, 4 ''°:41N. °00. °°0. 0 .°1..41; : . 111 °se ;60 ,,,,--248,: 0.11101: 4, 640 9 ;AI :filo 00 °: 00.0......° eA °41

°: :0.1 0... . 1 6. 4: 0 0 ii, 000 9 o 7 . 0

60 iv. 0.900 _0 0 6

0 0 0 %Ai 0 4.00 19 .0.1s. 0 0 °1' lb 0(' \ ----A lor s ° °°°°°° 0°" 0 0,

0. eg 9 0 % . . . ° 0.P. 4.... -RP .... 0 00 0 . 00 iipsesc e% 6, t. o° WO 0 0

O ; ,41, di) o 44 P.0 0 %le .7, ° .1 - glis .0i 0 0

ge 44.. bo, .0, ." . 0,&tele\ 4

O 00. 04/600 ."0061 le. 00 as 1 41, Ofr0 ::6 ® ogio.4,....e "50" <NA 00 a e 20 30

050 km

o

0 6. 0.0. -a 0l0

...? ,.. .

41%.4'0.-4 ® oo 0

' 0 411

L ipsesc dete/e

°Ile din Tara Romaneasth in 1838.

Oile din sate in 1838 taro absolute)

Tara of

O 7 -490 50 - 99

m 700-249

250-499

500-749

750 -999

1000-2499

O 2.509-4333

5 000- 7459

0 7500 9 999

0000 al paste

:

.-0...--..._.....-....., ......._.........,--- .....--- --

710./

6. ". ' l °

, 0 1,. 6° g°

,. .00 0°

. 0° 00,04 0O 0 . 0 - 0 0 0

° 0 °0 °0, ° 0 00 . 2 0 °. .0 0°.:,,f,

,0 so0 %

44:° m

. 0 *. 0 . ,0 :... 40. noAin 4'4.r... 0..

0 . e

-.°00,0 .°90 . . . , , 00

0°000 0° 60 02 0%oo° 0 0

0

. 0 0°0. 0

, 000 000,

0 0"

c'o

0.9 0 0 °

. 0 -e%

0 it.,

J

0

. '

ti /

.

.r \,./-. .

.

.. 0

:.°

coo .0.6. °. . . %,. ,. ° . .5 0o ° ' ' SI

. . °.g 2

011

°

:

.:.

..!.. : -

!- -----------o ; 0 :

. ._' f. . .. 0 0.. . 0e - .00 . oo

0 o o o

. .e * ,..

0

,:.

ss

'0.: .

. . ....___

t,....

. a 0

.m

. 0

5.. ' '.

. a - :,,-- eil°0 0,o ...

....if. .0 11. 01';

__1 00 s .

t -.. tip. ,pi

r 70 40

41)

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 COMUNICARI

LEGISLATIA AGRARA DIN PERIOADA 1907 1912 *I APLICAREA EI

DE

M. IOSA

Elaborate sub presiunea luptei maselor tarane§ti din primavaraanului 1907, legislatia agrara a fost dezbatuta pe larg intr-o serie de lucrari,precum §i in presa vremii.

Printre cei care au analizat legislatia agrara se numara in primulrind N. Iorga. Ales pentru prima data deputat al colegiului al II-lea de

N. Iorga a criticat legislatia propusa de guvernul liberal, vazind inea un paleativ. Aceste reforme, in felul cum s-au facut spunea el,referindu-se in reformele partiale propuse de liberali , nu pot multumipe foarte multi oameni cari, de§i nu an dreptul de a vorbi in Parlament,impartkesc ideile §i sentimentele mele... Reformele acestea nu rezultadintr-o large ancheta economics, care trebuia facuta pretutindeni ; nurezulta dintr-o consultare a taranimii, §i nici macar dintr-o participare atuturor elementelor pe care le cuprinde aceasta, Camera". Dupe cuminsu§i marturisea, el se a§tepta, in urma jertfelor facute de taranime, inreforme mai largi §i mai cuprinzatoare, care sa dila, la ameliorarea situa-tiei acesteia. Cu toate acestea, din oportunitate" 2, ala cum spunea chiarel, a votat legile propuse.

La rindul sau, Gh. Ionescu-Si§e§ti, de§i vedea in legile din 1908inaugurarea unei ingerinte in favorul unei clase, ingerinta isvorita din

* Intruclt anul 1912 Incheie seria m5surilor adoptate dupe 1907 In problems agrar5, amluat ca limita acest an. Spre sfirsitul anului 1913, de teama izbucnirii unor not rascoale pentrua Impiedica o eventualil unire a for cu miscarea muncitoreascA in dezvollare, clasele dominanteau fost nevoite sa promitil o expropriere partialti a marii propriehlti mosieresti.

N. Iorga, In era Reformelor". Discursuri politice 1907 1909, Valenii de Munte, 1909,p. 64 65.

2 N. Iorga, Histoire des Roumains et de la romanite orientate, vol. X, Bucarest, 1945,p. 360 ; cf. Istoria romdnilor, vol. X, Bucuresti, 1939, p. 305.

STUDII", tomul 19, nr. 2, p. 307-320 1966.

gi

Iasi,

a

www.dacoromanica.ro

308 M. IOSA 2

conceptia statului social de armonie, echilibru si dreptate" 3, totusi consi-ders ca ele vor gasi aplicabilitatea din cauza administratiei, care nuera la inaltimea chemarii sale. Nu-i suficient o legiuire sau o reform& pecare s-o faci bine conchidea el dar s-o aplici rau, prin organe lipsitede ideal i de competenta, fara continuitate §i fara taria de a rezista, necesi-tatilor de partid" 4.

Pagini substantiale a acordat legislatiei agrare C. Dobrogeanu-Gherea,care conchidea ca, pe terenul relatiilor agrare existente in Romania, refor-mele initiate de liberali nu puteau sa dila, la schimbari in situatia taxa-nimii 5.

Istoriografia noastra din ultimele doua decenii, ocupindu-se destudierea rascoalei taranilor din 1907, s-a referit i la consecintele ei,implicit la legislatia care i-a urmat 6. in mod succint, unele studii7 au scosin relief caracterul burghezo-mo§ieresc al legislatiei, fara insa a fi intre-prins o analiza complexa a legislatiei a felului in care ea a fost aplicata.

Rascoala a inspaimintat clasele dominante, obligindu-le nu numai sarecunoasca existenta unei serioase probleme agrare in Romania, dar dinteama de a nu fi puse din nou in fata unei rascoale asemanatoare aceleiadin 1907 sa incerce sa imbunatateasca chiar intr-un fel oarecare situatiamaselor tarane§ti.

Inca in timpul desfa§ufarii rascoalei, guvernul liberal, venit la cirmatarii cu asentimentul intregii coalitii burghezo-mo§iere§ti, a lansat in numeleregelui un manifest in care, in afara unor usurari neinsemnate, de naturafiscala mai ales, promitea masuri noi, privind imbunatatirea situatieimaselor tarane*ti 8. Aceste masuri aveau sa faca, citeva luni mai tirziu,obiectul legislatiei agrare de dupa 1907.

3 Gh. Ionescu-Sisesli, Politica agrard, Bucuresti, 1913, p. 96.4lbidem, p. 196.5 C. Dobrogeanu Gherea, Neoiobagia, Bucuresti, 1910, p. 315 si 355.6 Vezi articolele si studiile prilejuite de semicentenarul rascoalei tilranilor din 1907, pu-

blicale in culegerea Studii si referate privind rdscoalele faranesti din 1907, aparuta sub egida Aca-demici in 1957.

7 M. Ionescu, Despre Insemnalatea si urindrile rascoalei din 1907, apiirut in Studii", 1957,nr. 2.

8 Manifestul prevedea :a) desfiintarea taxei de 5 lei prevazute prin legea pentru asigurarea in contra lipsei de

porumb, provenita din seceta, precum si a taxei pe vin ;b) venitul in proprielatile mici tarrinesli sa fie calculat la impunere ca la cele marl,

ceea ce ar fi insemnat o reducere a impozitului funciar pistil de tarani ;c) proprietatile statului sau ale asezaminlelor publice sa fie literate in regie sau arendate

direct la tarani, sit nu se mai dea la aren-lasii straini, pentru a suprima intermediarii sia micsora obligatiile tdranilor ;

d) o lege pentru usurarea invoielilor agricole intre tdrani si proprielari sau arendasi ;c) o lege pentru infiintarea Casci rurale, spre a inlesni taranilor luarca In arenda sau

cumpfirarea de proprietati ;f) maximul de suprafata arendata sa nu treaca de 4 000 ha de fiecare arcndas (Moni-

torul oficial", nr. 278, 13 martie 1907).Uncle dintre aceste masuri, acelea rcferitoare la desfiintarea taxes de 5 lei pentru asigu-

rare In timp de seceta cu porumb, la desfiintarea taxei pe yin, precum si la cvaluarea venituluiproprietatii tardnesti cleopotriva cu acela at proprietattlor marl, au si fost puse in aplicare imediatdupa publicarea manifestului ; celelalte masuri hisil au fost traduse in practica abia in aniiurmittori, 1908 1909.

nu-si

si

www.dacoromanica.ro

3 LEGISLATIA AGRARA DIN PERIOADA 1907-1912 309

Sub presiunea continua a framintarilor i mi§carilor taranesti dinvara §i toamna anului 1907, guvernul liberal a elaborat o serie de legi careau fost supuse pentru a fi cercetate" i studiate" unei comisiiagrare 9, constituite atit din reprezentanti ai partidului liberal, cit dinai celui conservator.

Legile agrare elaborate de guvernul liberal an fost rezultatul uneiacord intre diferitele fractiuni ale claselor dominante. Initial au existatintre conservatori §i liberali unele disensiuni. Conservatorii calificau refor-mele, mai ales legea invoielilor agricole in care se punea pentru primaoara §i problema izlazurilor ca neconstitutionale". Printre allele,Nicolae Filipescu acuza guvernul ca n-a legiferat dupg, formele obicinuiteale regimului parlamentar §i constitutional", ea chestia islazurilor nufigureaza in Manifest" 1°, conditionind acceptarea legii numai in cazul incare ea nu atingea principiul proprietatii" n. Conform proiectului initialprezentat de guvern, mo ierii erau obligati sä vinda comunelor 1/8 dinsuprafata de pamint pentru izlaz. In cele din urma a intervenit rose acor-dul intre cele doua partide, in dauna taranilor, inlocuindu-se clauza vinza-rii obligatorii a unei parti din pamintul mi*eresc pentru izlaz printr-oclauza prevazind vinzarea de bunavoie". In §edinta din 3 noiembrie dela Ministerul de Interne la care au luat parte Take Ionescu, NicolaeFilipescu §i Al. Marghiloman din partea opozitiei conservatoare, EmilCostinescu, LLC. Bratianu A. Djuvara din partea guvernului 12 s-aajuns, ca §i in alte situatii, in scopul apararii marii proprietati mo§iere§ti,la intelegerea dintre burghezie §i mo§ierime. Cel care a mijlocit acordul afost Take Ionescu ; el se mindrea, mai tirziu, en faptul ea a facut särenunte din ii (liberalii la acea servitute de pawnare pe carenot o credeam neconstitutionala"

Prima lege votata a fost aceea a invoielilor agricole. Legea din23 decembrie 1907/5 ianuarie 1908 admitea, fate de multitudinea feluri-lor de invoieli existente ping atunci, numai doua feluri de invoieli : inbani sau in dijma de-a valma, interzicind formal munca la tarla. Tot-°data, ea prevedea o serie de dispozitii ca : a) limitarea dreptului dearendare la 20 ha ; b) retribuirea muncitorilor agricoli numai in bani §ideci interzicerea sistemului de plati in nature sau in fise practicat pinsatunci ; c) interzicerea plocoanelor §i a tuturor celor cunoscute sub denumi-rea de ru§feturi ; d) durata contractelor pentru cei ce se angajau a efectuamunci la un an ; e) valabilitatea numai a contractelor scrise ; f) fixareapreturilor regionale maxime pentru arena., dijma §i pa§une pentru taraniiinvoiti $i minime de plata in bani pentru taranii invoiti sä lucreze mo§iileen inventarul for gi pentru muncitorii agricoli ; g) constituirea izlazurilorcomunale prin vinzarea de bunavoie intre proprietari §i comund. Stabili-rea preturilor regi onale cadea in competenta unor corn isii regionale alea-

9 Comisia agrara era formate din 55 de deputati si senatori, dintre care 35 marl proprietari,19 avocati numai un singur tsran (vezi Romania muncitoare", nr. 17 din 24 30 iunie 1907).

to Dezboterile Adundrii deputafilor pe 1907 1908, §edinta din 12 decembrie 1907, p. 135.11 Al. Marghiloman, Note politice, vol. ], Bucuresti, 1927, p. 63.12 'bid em, p. 65.13 Dezbaterile Adundrii deputafilor pe 1911 1912, §edinta din 7 decembrie 1911, p. 78.

si

$i

M./.)19.

5i

www.dacoromanica.ro

310 M. IOSA 4

tuite din cite doi reprezentanti ai taranilor si doi ai proprietarilor, carorali se adauga un inspector agricol de fiecare judet.

0 prevedere importanta era si aceea referitoare la dijmuit, care, inafara' de cazuri de forts majors, trebuia inceput la eel mai tirziu 15 ziledupa terminarea fiecarui fel de recolt5,14. Legea prevedea ca In orice cazrecolta taranului nu se putea tine pe cimp peste acest termen mai multde 10 zile pentru oleaginoase, de 20 zile pentru porumb si de 30 zile pentrucelelalte culturi" 16, urmarind, eel putin formal, 85, reglementeze intr-ooarecare masura aceasta problems de pe urma careia sufereau maseletaranesti.

Pentru supravegherea si punerea In practica a legii invoieliloragricole s-au prevazut organe speciale, In fruntea acestora situindu-seConsiliul Superior al Agriculturii, care avea In subordinea sa comisiileregionale si inspectorii agricoli judeteni.

Mosierii si arendasii au eludat in diverse moduri aplicarea legii, iartaranii, neavind suficient pamint de munea, au fost nevoid sa, accepteconditiile impuse de cei dintii. Pe de alts parte, organele insarcinate cusupravegherea aplicarii legii Invoielilor erau insuficiente pentru a urmariaplicarea ei.

Dijma la tarla a fost de cele mai multe on inlocuita printr-o forma,echivalenta a sistemului munch in dijma, prin arenda In bani transformatain mulled. De altfel, Insusi textul legii (art. 3) permitea Inlocuirea dijmeila tarla prin arenda in bani, transformata, in munca.

Sistemul convertirii arenzii in bani in munci corespunzatoare erafoarte raspindit. Inspectorul agricol al judetului Neamt stria in acestsens : Zilnic primesc reclamatiuni din partea delegatilor de tarani . . . ca lise ofera pamint numai pentru achitarea arendei locului" 16. In Moldova,unde arenda in bani se practica pe scar mai larga, pretul arenzii sem-nala ziarul Romania agricola" se evalueaza in munca,. Sistemul aces-ta relata organul respectiv convenea proprietarilor, care puteau Inacest fel, fail sa, foloseasca bani, sa -$i fad, muncile Cu tarani Indatorati"17.Era deci tendinta ca mosierii sa-si asigure forty de munca necesara, folosindsistemul arendarilor" de nevoie, la care recurgeau taranii saraci, carenu se mai puteau impotrivi transformarii for in muncitori agricoli. Nevoiamare de pamint a taranilor arata inspectorul agricol al judetului Doljinlesneste reusita ... proprietarului, care impune locuitorilor sa semnezecontracte prin care se obliga sa, faca diferite munci, mai cu seama, secera,Ili sa declare primarului si notarului ca pretul muncilor 1-au primit integral,fail' sa-1 fi primit" 18.

14 Vezi textul legii In Dezbaterile Adundrii deputalitor pe 1907 1908, p. 96.15 In caz de Intlrziere, fie din partea proprietarului sau arendasului mosiei, fie din partea

taranului, dijmuirea urma sa se faca din oficiu de care administratorul plasii, asistat de doiconsilieri comunali, care In termen de 24 de ore trebuiau sa Incunostiinteze partea cealalta deziva hotarita pentru dijmuit. Aceasta zi nu putea fi fixata mai tirziu decit trei zi le de la reclamatie(Dezbaterile Adundrii deputalitor pe 1907 1908, p. 96).

16 Arh. st. Buc., fond. Cons. Sup. Agr., dos. 292/1908, f. 3.17 Cf. Romania agricola" din 1 august 1910.18 Arh. st. Buc., fond. Cons. Sup. Agr., dos. 85/1908 1909, f. 29.

www.dacoromanica.ro


De cele mai multe on insa munca la tarla se practica folosindu-seprocedeul celor doug contracte : unul prin care se constata ca locuitorii auluat pamint in arena, pe care 1-au achitat, altul prin care se arata cataranii au primit bani spre a face mosierului diferite munci, in specialsecera, fares, ca acestia sa fi primit vreun ban. Asa de pilda, pentru 2 ha,care in bani faceau 120 de lei, taranii de pe mosia Stolnici, jud. Arges,trebuiau sa munceasca proprietarului 3 pogoane de griu cu desavirsire(arat, semanat, grapat, secerat, treierat dus la magazie), 2 pogoane cuporumb, 3 zile cu carul, 6 zile plivit si 3 pogoane ogorit 19. In jud. Roma-nati, dupa cum arata inspectorul agricol Radu Mandrea, taranii erauimpusi sa plateasca arenda, pentru pamintul cultivat cu porumb, muncindlocurile de griu ale proprietarului". Dar chiria pamintului era de 60, 50 §i40 de lei/ha, dupg categoriile stabilite de comisia agrard, pe cind pretulde cultures a unui hectar de griu era de numai 36 de lei, astfel ca taranii eraunevoiti sa munceasca locuri de griu proprietarului nu in intindere egala,ci cu mult mai mult, anume : in regiunea I cu aproape 50% mai mult,iar in regiunea a II-a cu 25% mai mult, numai in regiunea a III-a men-tinindu-se o anumita echitate intre pamintul muncit cel primit 20.

Pe ling, munca la tarla au continuat sa, se practice rusfeturile,obligatii suplimentare impuse taranilor. Vom da aici doar citeva dinnumeroasele exemple care arata, pe de o parte, eludarea dispozitiilorlegii invoielilor agricole, iar pe de alta conditiile grele impuse maselortarAne§ti. intr-o plingere a for impotriva arendasului Sadovski, 169 delocuitori din comuna Balasoeni, jud. Ilfov, aratau ca pentru cele 6 pogoaneluate in arena, pentru care trebuiau sa plateasca dijma una din doug,fiecare era obligat sa munceasca 1 1/2 ha de porumb, o zi cu miinile §i ojumatate de zi cu carul, sa transporte 21 hl la Bucuresti sau Jilava, safaces o zi cu miinile sa dea un cos porumb pindarit 21. Un alt exemplu :obstea satului Gabru, apartinind comunei Terpezita, jud. Dolj, se plingeaCa arendasul Constantinescu a declarat ca da la fiecare locuitor cap defamilie, de la 1 la 3 pogoane in conditiile legii, adica din cinci parti dougel, dar fad, urmatoarele munci : 2 zile la prasit, un pogon cu rapitasecerat si lasat pe loc, 2 zile cu miinile, 2 zile cu carul si cu boii la treieratde rapita, 2 zile cu miinile la masinile domniei-sale la seceratul griului,2 pogoane secerate de om, 1 pogon carat altul lasat pe loc, 2 zile cucarul la caratul griului, 2 zile cu miinile, 1 pogon de porumb cules i bagatin patul dreapta plata be da cocenii la terminarea porumbului ; 2 zile cuboii la semanat sau la cultivare ; data nu acceptau conditiile, taraniitrebuiau plateasca cu bani indoiti" 22.

Mosierii i arendasii au eludat desi unii autori an incercat sademonstreze contrariul 22 i prevederile cu privire la maximul dearenda i minimul de salariu, incasind de la tarani preturi peste plafonul

19 Arh. st. Buc., fond. Cons. Sup. Agr., dos 5/1909, f. 10.20 Ibidem, dos. 79/1909, f. 8.zl Arh. st. Buc., fond. Min. Just., Dir. judiciary, dos. 119/1910, f. 109.22 Arh. st. Craiova, fond. Pref. Dolj, dos. 30/1913, packet 4, neinventariat.23 Constant Georgescu, Rezultatele reformelor agrare, Bucuresti, 1913, p. 12.

si

sg-i

si

sit-i

-

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

312 M. IOSA 6

stabilit de comisiile regionale si, in schimb, platind muncitorilor agricolisume cu mult mai mici decit cele fixate 24.

Pentru eludarea maximului de arenda in bani : 1) se impunea taranu-lui, inainte de incheierea contractului scris, in care se respecta maximul,sa verse o suma de bani oarecare ; in caz ca n-avea bani i se cerea, politapentru suma ce se percepea pentru arenda ; 2) se impunea taranului sarecunoasca ca pamintul luat in arenda era de prima calitate..., pe cindin fapt i se oferea pamint de calitatea a doua sau a treia.

Yn ce priveste eludarea minimului de salariu : a) se impunea taranu-lui sa recunoasca in contract ea a primit suma corespunzatoare muncilorangajate conform tarifului, in fapt insa el primea mai putin ; b) se avansain timpul iernii hrana pentru vite sau pentru familia sa, care se evaluapeste pretul curent. La incheierea contractului taranul recunostea insaca a primit toate sumele in contul muncilor ; in realitate, munca lui eraplatita sub minim.

fn fondul Consiliului Superior al Agriculturii pe 1908 1912 sintnenumarate plingeri ale taranilor in care se arata ea, in cazul arenzii,erau impusi sa plateasca peste pretul maxim, in timp ce munca, for nunumai ea, nu era platita la maximum", dar chiar sub plafon 25.

Pretul scAzut al muncilor agricole era recunoscut chiar si de uniidintre inspectorii agricoli. Asa, de pada, inspectorul agricol al judetu-lui Roman stria : Munca in timpul secerisului cu oameni neangajati(muncitori salariati 111.1.) s-a platit anal acesta dezastruos, ell 11,20lei 14 lei/ha, in loc de 20 lei de ha, cit am prevazut noi" 26. Acelasilucru it recunostea si un cercetator al timpului : Uncle se obisnuia arendain bani, arata el adica unde taranii plateau pretul pamintului informa de munca, sumele arenzii erau calculate de regula mult prea urcatesi preturile munch for prea mult scazute, asa incit proprietarii si aren-dasii faceau o dubla afacere" 27. Numai in toamna anului 1910, cindrecolta a fost abundenta, si deci exista pericolul sa nu poata fi strinsAla timp, mosierii si arendasii au fost nevoiti sa plateasch un pret apro-piat acelui fixat de comisiile regionale.

0 problema importantd, de care masele de tarani isi legaserA maxisperante, era aceea a izlazurilor. Vorbind despre rascoalele din 1907, unautor stria ca nu numai foamea si mizeria i-a impins la acele...miscari, dar ca (liar foamea si mizeria bietelor dobitoace ce-i ajuta intoate si intotdeauna in ale for nevoie le-au dat curajul... in a-si ceredreptul la viata" 28. Intr-adevar, in judete ca Dorohoi, Botosani, Vaslui,Falciu, Tutova, Covurlui, Braila, Vlasca, Teleorman, Dimbovita, Romanati,Dolj etc., intens populate, suprafata pasunilor detinuta de tarani nuatingea decit abia 2-3 %, arareori ajungind pina la 13% din intreaga

24 Arh. st. Buc., fond. Cons. Sup. Agr., dos. 35/1908 1909, f. 16 ; dos. 110 1908 1909,f. 14 ; dos. 219/1908, f. 9.

25 Arh. st. Buc., fond. Cons. Sup. Agr., dos. 297/1908, f.1.28 Ibidem, dos. 242/1909, f.1.27 M. Serban, Problemele noaslre social-agrare, Bucuresti, 1914, p. 135.28 C. Filipescu, Pasunatul hrana vilelor. La ce nevoi rdspunde legea Involelilor cu pri-

vire la formarea islazurilor, Bucuresti. 1908, p. 59.si

www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA AGRARA DIN PERIOADA 1907-1912 313

intindere a izlazului. In jud. Dorohoi, de pilda, taranii, care posedau 77 devite din 100, iar mosierii 23 de vite, dispuneau de numai 6 ha pasunela 100, in Limp ce mosierii stapineau 94 ha 29. Asa cum fusese formulataliniatul referitor la izlaz din legea pentru invoielile agricole, nu era menitsa satisfaca nevoia de izlaz a taranilor. N. Iorga arata indignat in Cameraca nu ma pot impaca cu forma noul care s-a stabilit in ceea ce priveste isla-zurile, forma in care se ingaduie a se refuza islazul unor anume categoriide tarani si se lass la amabilitatea si filantropia proprietarului, fara nici osanctiune reala..." 30, socotind masura inlaturarii prevederii obligativita-ii prin lege a mosierilor de a acorda izlaz taranilor drept o posibilitate a

refuzarii lui 31.Dupa intrarea in vigoare a legii invoielilor agricole, unii mosieri, din

teama de a nu fi expusi furiei maselor in eventualitatea unor not miscari,care se si semnalasera la inceputul anului 1908, an facut oferte pentruizlazuri ; aljii le-au oferit spre vinzare, cu scopul de a-si degreva mosiilefata de Creditul rural sau de alti creditori particulari, on pentru ca, cusumele obinute, sa-si completeze capitalul disponibil pentru cumparamosii not ; majoritatea insa, peste 40%, n-au facut nici un fel de oferte 32.

Pe de alta, parte, este de consemnat faptul ca proprietarii solicitauin schimb preturi extrem de mari. Fratii Bratianu, de pilda, au oferittaranilor din jud. Vilma izlaz pe un pre care depasea cu 72 de lei, pentrufiecare Nectar, pretul maxim fixat de comisia regionals, sub pretext eaar fi Post de o calitate superioara". Dupa cum relata o gazeta a timpului 33,ei au ineasat de la tarani, peste pretul maxim, un plus de 2 610 lei.

De aici se pot lesne deduce avantajele mari pe care le-au obtinutmosierii din vinzarea izlazurilor (in masura in care an facut aceasta) sitotodata conditiile impovaratoare in care taranimea putut obtine oparte a izlazului necesar.

Fata de intinderea totals de 311196 ha cit ar fi trebuit sa fie suprafataizlazurilor comunelor, dupa mai bine de patru ani de la adoptarea legii, acea-sta nu era decit de 81 077 ha, adica abia 1/4 din cit se prevazuse. Bineinte-les, aceasta intindere era departe de a satisface nevoile maselor taranesti.

Asa cum am aratat, multi mosieri au refuzat ins sa vinda izlaz,gasind mai avantajos sistemul invoielilor", care le asigura nu numaipreturi maxi. 34, dar si bratele de mama" pentru efectuarea muncilor agri-cole, taranul angajindu-se sa faca o serie de munci 35.

23 C. Filipescu, PrIsuna/u/ hrana vilelor. La cc nevoi rcl:punde legea Invoiclilor cuprivire la formarea islazurilor, Bucures,i, 1908, p 59.

30 N. Iorga, In era 12eforrnelor". Discursuri politice 1907 1909, p. 153.31 Mai mult chiar, intrucit art. 12 al legii preciza cu acolo unde erau paduri pe mosii pro-

prietarii erau scutiti s'a dea primint pentru izlaz, legea permitea sustragerea unor imporlanteterenuri, oferind proprietarilor posibilitatea de a-si 'Astra In Intregime mosiile. Dc butia-vointa" mosierilor depindea In continuare, intrucit legea nu prevedea nici un fel de referiri,sunatul vitelor tfiranilor pe miristile proprietarilor.

32 M. *erban, op. cit., p. 34.Liberalul-democrat", Prahova, din 18 iunie 1909.

34 to fondul Cons. Sup. at Agr. pe anii 1908 1909, dar mai ales in fondul Min. Justitiei,Dir. JudiciarA, de la Arh. st. Buc., se gilsesc multe plingeri ale taranilor care se refer' tocmaito preturile duble pentru pasunat impuse de care proprietari.

35 Arh. st. Buc., fond. Cons. Sup. Agr., dos. 80/1909, f. 3.

a-§i

§i-a

ff

pd-

"

www.dacoromanica.ro

314 M. IOSA 8

Cu toate cg legea invoielilor agricole a ameliorat situatia taranilor,ea nu a adus si nici nu putea sa, aducg, atita vreme cit era mentinut intactregimul proprietatii, schimbgri esentiale in relatiile de muncg din agri-culturg.

La 12/25 aprilie 1908 a fost votatg legea pentru marginirea dreptu-lui de a tine in arenda mosii", cunoscutg mai ales sub denumirea de legeaf)impotriva trusturilor arendasesti". Legea interzicea luarea In arendgsau in exploatare a unei suprafete de pamint mai mari de 4 000 ha cultiva-bile. Aplicarea acestei masuri ar fi frinat abuzurile sgvirsite in anii prece-dent! la sate, ar fi atenuat exploatarea maselor de tgrani, stint fiind cgtrusturile arendasesti" detineau zeci sute de mii de hectare in arendg.Trustul Fischer", de pildg, detinea In arendg In 1905, In cele aproape 10judete ale tarii, o suprafata de 236 836 ha, din care 159 399 ha pgmintcultivabil 36, iar restul padure, storcind de la tgrani preturi deosebit demari. In aceasta privintg este elocventg plingerea taranilor din satele

Novaci i Stroiesti din judetul Botosani, in care aratau cg incei 10 ani, din urmg arendasul Fischer ne-a jupuit in asa fel cg nu ne-amai famas prin ocoale nici cite o vacs cu lapte pentru copii" 37. La rindulsau, trustul Juster" detinea in arendg mai bine de 30 000 ha. Excluzindonce concurenta, trusturile arendasesti" puneau taranilor conditii oneroase,incit acestora nu le raminea decit sau sg, primeasca acele conditii inrobi-toare, sau sg, flgminzeascg. Dar masura luatg pentru mgrginirea dreptu-lui de a tine in arendg suprafete peste 4 000 ha cultivabile" era limitataprin Insusi art. 4 al legii, care preciza ca contractele in executare lapromulgarea legii se vor respects ping la 23 aprilie 1912" 38, ceea ce insemnaposibilitatea pentru arendasi de a tine in continuare mosii in arena, depeste 4 000 ha, si deci desfgsurarea activitgtii in mod legal a trusturilorarendasesti". Beneficiind de o asemenea favoare, trusturile arendasesti"puteau sg-si continue activitatea, actionind prin di-versi interpusi, careformal arendau pe contul lor, dar in realitate in contul trusturilor" 39.

La 30 decembrie 1907/12 ianuarie 1908, a fost votata i legea pentrujudecgtoriile de ocoale 40, care era strins legatii, de legea invoielilor agricole.Aceastil lege desfiinta vechile judecatorii de pace, apgrute prin legile din1894 si 1896, Infiintind judecatorii de ocoale. Fiecare judecatorie de ocolse compune a dintr-un judecator, dintr-un magistrat stagiar, dintr-ungrefier ii din secretarul cumunei respective. Sarcina for era de a mergein zile fixate, cel putin de doug on pe lung, in comunele din ocoluri pentrua-si exercita functiunile". Ei trebuiau sa judece procesele taranilor cuproprietarii si arendasii chiar In comunele respective. Aplicarea intocmai a

86 Danubiul" din 12 iunie 1905, p. 1.37 Arh. st. Botosani, fond. Pref. Botosani, dos. 93/1907, vol. III, 1. 36.38 Vezi legea in C. Hamangiu, Codul general at Romdniei, vol. IV, supliment 1907 1908,

p. 568.39 Ziarul Tribuna" din Craiova denunta un trust arenthisesc care ameninta acapareze

cca mai mare $i mai fertile parte a judetelor de cimp" (Tribuna", Craiova, nr. 2 din 17 iunie1911, p. 2).

4° C. Hamangiu, op. cit., p. 232 si urin. Legea este precedatii si de regulamentul de func-%ionare.

Flaminzi,

sit

si

www.dacoromanica.ro

9 LDGISLATIA AGRARA DIN PERIOADA 1907-1912 315

acestei legi ar fi adus reale foloase taranimii, stiut hind ce povara si ceruins constituiau procesele cu proprietarii, taranii trebuind sa se deplasezein alte pa*, sa suporte cheltuieli mari etc. Adeseori insa judecatoriipartineau pe mosieri si arendasi, astfel ca, deli bung, legea nu era apli-cata. Domnii judecatori aratau unu inspectori agricoli de cele maimulte on cind supuneau judecatii pe proprietar sau arendas ca contra-venit la art. 57, 76, 80, 89 si 108 (din legea invoielilor agricole 31.1.)achita pe contravenient sub motiv ca in momentul prezentarii in instal*,legea era satisfacuta sau nedreptatea reparata" 41, de unde rezulta calegea nu. se aplica intocmai.

La 21 februarie/5 martie 1908 a fost votata legea pentru infiintareaCasei rurale. Aceasta trebuia sa cumpere mosiile proprietarilor scoase invinzare, sa le parceleze si mai apoi sa le vinda in loturi de cite 5 ha tarani-lor cumparatori de pamint. In momentul cumpararii, Casa rural percepeade la tarani un acont in bani de 15% din valoarea pamintului cumparatdaca lua un singur lot, acontul ajungind pins la 35% daca cumpara cinciloturi. In 1910, legea Casei rurale a suferit unele modificari (art. 27 si 46),prevazindu-se vinzarea catre tarani de loturi mai mari. de 5-25 ha, de 50si chiar de 75 ha 42.

Casa rurala acorda imprumuturi comunelor pentru plata izlazurilor ;de asemenea ea putea sa arendeze pamintul cumparat, pe care nu-1 puteavinde.

Fiind o case de banes, ea satisfacea si interesele financiare ale burgh e-ziei, oferind acesteia avantajul plasarii capitalurilor, de pe urma caroraincasa venituri mari. Dar, totodata, Casa rurala venea si in sprijinulmosierimii, oferindu-i posibilitatea de a-si vinde terenurile cu preturiavantajoase. 0 serie de mosieri inglodati in datorii si care, in lipsa Caseirurale, ar fi lost obligati sail vinda mosiile pe preturi derizorii 43, puteausa, obtina preturi dintre cele mai avantajoase. Trebuie spus ca prin Casarurala si-au vindut mosiile mai ales proprietarii avind intre 100 si 500 ha,inglodati in datorii, si nicidecum cei care aveau proprietati mari, de peste500 ha. In al doilea rind, Casa rurala a cumparat mosii mai ales in regiunileputin populate, unde chestiunea agrara nu era atit de presanta ca inregiunile de ses, deosebit de populate. Pe de alts parte, multe mosii au fostcumparate cu preturi mari, care nu numai ca n-au putut fi vindute tarani-lor instariti din cauza pretului mare solicitat, dar nici chiar arendate. Caurmare, in timp de mai bine de 4 ani, Casa rural n-a cumparat decit88 701 ha 44, din care a vindut taranilor numai 12 426 ha. Fats de supra -fata cumparata era, fireste, mult prea putin. Explicatia consta in aceea

41 Arh. st. Buc., fond. Cons. Sup. Agr., dos. 5/1908, f. 13.42 Stefan Meitani, Roadele Casei rurale, In Democratia", an. I, 1913, nr. 2 din

15 aprilie, p. 57.43 In expunerea de motive asupra legii pentru infiintarea Casei rurale, Anton Carp, rapor-

torul legii, aratd Prin acest proiect de lege se fac lnlesniri gi proprietarilor de mosii. Proprie-tarul, care trebuie s5 -si vInda mosia silit de trebuinte, va gasi in institutiunea Casei rurale uncumparAtor mai mult, $i astfel el nu va fi nevoit sa -$i vinda mosia pe un pre(. depreciat" (Dez-baterile Senatului pe 1907 1908, §edinta din 29 martie 1908, p. 699).

" C. Georgescu, op. cit., p. 23 ; cf. Stefan Meitani, Roadele Casei rurale, in Democratia",an. I, nr. 2 din 15 aprilie 1913, p. 57.

www.dacoromanica.ro

316 M. IOSA 10

ca pretul de vinzare cerut de Casa rurala era prea mare 45 §i ca deci erauputini acei tarani care dispuneau de bani.

Daca Casa rurala a vindut putin pan:lint taranilor, In schimb aarendat acestora suprafete tot mai maxi. Numai Intre 1910 §i 1913 supra-fata arendata, a crescut de la 14 500 ha la 35 000 ha 46. Arendarea se faceain conditii avantajoase, taranii platind numai un procent de 6% dinpretul de cumparare. Cei care luau Ins pamint in arenda prin Casa ruralaerau mai ales taranii instariti care, in acest fel, aveau posibilitatea deai procura veniturile bane§ti cu care sa cumpere mai tirziu loturi indivi-duale.

In miinile taranimii, mai ales a celei instarite, a intrat de asemeneao parte a pamintului moiilor bunurilor de mina moarta" 47, pe care

statul le-a vindut in loturi acelora care au putut plati avansul de 15%.Numai in cursul anului 1912 au trecut in proprietatea taranilor un numarde 2 570 ha 48.

Mu lt mai insemnata pentru taranime a fost masura care da obOilorde arendare dreptul de a Ma in arenda mo0ile statului §i ale institutiilor.Prin luarea in arena', a mo0ilor statului §i institutiilor, taranii constituitiin obtii puteau sa obting venituri mai mail. §i in acest fel sali i'mbunata-teasca situatia.

Clasele exploatatoare vedeau in obOile de arendare o posibilitatede intarire mai ales a taranimii instarite. Prin extinderea for (a ob§tilorde arendare. NJ.) nota un publicist burghez se va imbunatatimult situatia satenilor §i se va ajunge pe calea cea mai sigma 0 fara adincirevolutii sociale la echilibrul firesc al distribuirii proprietatii funciare atariff" 46. Trebuie notat ca, autorul respectiv avea in vedere indeosebitaranimea instarita, care putea sali procure mijloacele materiale prinluarea in arena, a paminturilor statului, institutiilor, manastirilor etc.

Numarul obOilor de arendare, al membrilor for ii al suprafetelor asporit in mod simtitor. Daca, in 1907, de pilda, erau numai 65 de oNti,cu un numar de 6 023 de membri i cu o suprafata, de 42 500 ha, in 1912

45 intr-un studiu intitulat Un testament de politick agrara, publicat In Arhiva pentrustiinta reforma socials ", an. I, nr. 1 din aprilie 1919, Maximilian Popovici, unul din conduca-torii Casei rurale, aratd ea In multe regiuni ale Moldovei Casa rurald a cumpArat mosii care nunumai ca n-au putut fi vindute, dar nici arendate la obsti sau individual dup5 tariful regional ;astfel ea unele ca de pildd Bildenii din jud. Iali, Ddr5bani Mileanca din jud. Dorohoi,au rdmas pirloaga. . ." (p. 80).

45 Cf. Stefan Meitani, op. cit., p. 58.47 Legea bunurilor de mind moartd" a fost votati la 18/31 martie 1912, In thnpul

guvernului conservator. Cit de interesati" erau Insa In frunte cu P. P. Carp, In apli-carea acestei masuri, rezultd din aceea ca In preajina votarii legii, P.P. Carp a cumparat mosiaDurnesti, apartinind societatii Dacia" care trebuia, conform legii, sa treacd In proprietateastatului deci la tdrani pe numele sotiei sale, prin intermediul lui P. Missir, vicepresedinteleSenatului membru in consiliul de administratie al societatii Dacia". La putin timp dupd cum-pdrare, a arendat molia lui Froim Fischer, unul din fratii care constituisera faimosul trust Fischer,pe numele cumnatului acestuia. Yn publicistica vremii acest procedeu folosit de P.P. Carp a facutvilval mare si este cunoscut sub numele de Afacerea Carp-Durnesti" (vezi Tribuna", nr. 464din 6 ianuarie 1912).

45 C. Georgescu, Exproprierea, in Viata romaneasca", 1914, nr. 3, p. 362.49 C. Filipescu, Bilanful economic at obstilor de arendare, Bucuresti, 1909, p. 3.

gi

mosierii,

si

gi

mobil, 5!

Si

www.dacoromanica.ro


erau deja 389 de obsti cu 55 707 membri si o suprafata de 286 800 ha ".Obsti le de arendare au procurat intr-o masura mai larga pamint taranilor.Acolo unde s-au constituit, ele au inlaturat pe intermediari, creind posibi-litatea unei imbunatatiri in situatia materials a taranimii. Avind in vedereinsa conditiile cerute la infiintarea obstii (depunerea unei garantii de 10%din suma subscrisa etc.) obstile satisfaceau mai ales interesele taranimiiinstarite, care, dispunind de bani, posed'ind un numar mai mare de vite,putea sa se foloseasca in mai mare masura de avantajele obstilor, puteasa is mai mult pamint in arenda.

La rindul tor, in mAsura in care au inlaturat pe camatari, bancilepopulare au inlesnit taranilor imprumuturi cu o dobinda mai scazuta,constituind un inceput pe calea imbunatatirii economice a acestora. Ingenere, bancile populare acordau. taranilor Lmprumuturi cu o dobinda de12-16%. Pima' in 1912 ele au acordat imprumuturi de peste 130 000 000de lei, din care mai bine de 50% erau folosite pentru cumparari de vitesi pamint 61. In 1907, de pilda, 37,75% din imprumuturi au fost destinatncumprirrtrii de vite, procent care s-a mentinut cu mici exceptii piny in1912 (33,45% in 1908 ; 33,44% in 1909 ; 33,10% in 1910 ; 32,34% in1911).In aceeasi perioada, imprumuturile destinate pentru cumparari de pamintau crescut de la 15,15% in 1907 la 22,34% in 1912 52.

Numarul bancilor populare a crescut de la 2 410 in 1908, cu 346 707membri si un capital de circa 37 000 000 de lei, la 2 951 in 1913, cu. 583 632de membri si un capital de 107 000 000 de lei 53. Pupa cum se vede,capita-lul bancilor populare a crescut intr-un ritm mai rapid decit numarul forsi al deponentilor.

Masurile luate grin legislatia agrara an accentuat procesul diferen-tierii taranimii. Desi datele statistice nu permit urinarirea acestui proces,totusi, asa cum aratau in Camera unii deputati, numarul taranilor saraciera in continua crestere. Deputatul Al. Giulea, caracteriza, in felul urmatorsituatia creata dupa 1907 in jud. Dolj : In foartc., multe parti nu maisint decit doua feluri de oameni : proletari, dar proletari in adevarataacceptiune a cuvintului, oameni care n-au de loc pamint, sau, daca au,au o bucatica de pamint cu care nu poate trai el si familia sa ; apoi pe dea-supra for vine patura subtiatica a citorva, instariti..." 64. Intr-adevar,din numarul de aproape 1 300 000 de gospodarii taranesti, 400 000 55,dupa unit autori, 500 000 56 dupa al(ii nu posedau nici un fel de pamint.In afara de acestea, gospodariile en pina la 3 ha nu puteau sa-si procurenici jumatate macar din necesarul existentei si, ca atare, trebuiau sa se

6° A. C. Galan, insemnatalea obstilor de arendare in isloria noustrd agrard, Bucuresli,1914, p. 13.

51 Vezi Grigore I. Crasnaru, &incite populare. Ideal qi realitate, Bucurelti, 1915, p. 20.62 Ibidem.53 Armand statistic at Romdniei pe 191.5 1916,

1912,Bucuresli, 1919, p. 88 89.

51 Dezbaterile Adundrii deputa(itor pe 1911 sedinta din 24 februarie 1912, p. 883.55 Dr. C. Popescu, De ce trebuie imbundtafild soarta fdranilor, Bucurelti, 1914, p. 13.56 G. Maior, Romdnia agricold, studiu economic, Bucurelti, 1911, p. 195 ; vezi si Dezbaterile

Adundrii deputafilor pe 1907 1908, p. 32.

*

www.dacoromanica.ro

318 M. IOSA 12

invoiasca". In aceeasi situatie se aflau si multe gospodarii, avind pinsla 5 ha, care de asemenea se invoiau" la proprietari.

Fireste, numai criteriul suprafetei agricole nu este coneludent in aelucida procesul diferentierii taranimii ; trebuie avut in vedere si repartitiavitelor si, in genere, a inventarului agricol. Din pacate, datele statisticesint si in aceasta privinta extrem de sarace. Cu toate acestea, Inca lainceputul secolului al XX-lea, numeral vitelor gospodariilor sarace, in corn -paralie cu acela al taranilor instariti, era in continua scadere. Procentuleel mai mare al celor complet lipsiti de vite 11 dau mai ales judetele cu ointinsa, suprafata agricola, si anume : 34% jud. Olt, 33% jud. Ilfov siPrahova, 27% jud. Dolj si Putna, 26% jud. Braila si Covurlui 57 etc. Lacei lipsiti complet de vite, trebuie adaugati si cei 351 178, adica aproape50% din totalul de 711 491 care aveau numai 1-2 vite ; totodata, 107 634,adica aproximativ 13%, aveau intre 5 si 10 vite, iar 5 435, adica 0,7%,aveau intre 11 si 20 de vite mari 58.

Paralel cu aceste masuri, clasele exploatatoare au intarit aparatuladministrativ si de represiune la sate, sporind numarul plkilor si al agenti-lor puterii executive, precum si numarul jandarmilor. Legea pentruorganizarea comunelor si administratia plkilor prevedea sporirea numaru-lui plkilor si al agentilor puterii executive. Conform art. 194 din lege,administratorul de plasa era insarcinat cu politia administrative comunalasi rurala, luind orice masura pentru privegherea si mentinerea ordiniisi sigurantei publice" 59. In caz de rebeliuni" sau Intruniri seditioase...care ar ameninta pacea publica sau siguranta", cind foga jandarmilorn-ar fi putut fi suficienta, legea da dreptul administratorilor de plasa, de acere interventia fortei armate 60 (art. 85). Totodata, legea prevedea rAs-punderea baneasca a comunelor pentru toate stricaciunile si pagubelerezultate din delicte sau razvfatiri". De teama izbucnirii a noi miscaritaranesti, cercurile guvernante burghezo-mosieresti au luat masuri noi,menite sa intareasca aparatul administrativ la sate.

0 important6 deosebifa an acordat burghezia si mosierimea jandar-meriei. Prin legea din 25 martie 1908 se modificau unele articole din vechealege a jandarmeriei din 1893. Primul articol al noii legi definea scopuljandarmeriei, care era acela de a veghea in comunele rurale la sigurantapublica, la mentinerea ordinii §i la executarea legilor" 61. Principala indato-rire a jandarmeriei trebuia sa fie o supraveghere active neintrerupta, si oactiune preventive si represiva" 62. Burghezia si mosierimea sperau prinaceasta sa fie scutite in viitor de noi miscari taranesti si sa alba asiguratalinistea si inviolabilitatea proprietatii lor. Jandarmii erau datori sa deaconcursul primarilor si notarilor pentru mentinerea ordinii si siguranteipublice.

57 C. Filipescu, Papnatul qi hrana vitelor, Bucurelti, 1908, p. 55.59 D. Hurezeanu, Problema agrard §i lupla lard nimii, 1904 1906, Bucuresti, 1961,

p. 64.es Dezbalerile Adundrii deputafilor pe 1907 1908, p. 945.69 Ibidem.61 C. Hamangiu, op. cit., vol. IV, p. 398.62 Ibidem, p. 400.

www.dacoromanica.ro

13 LDGISLATIA AGRARA DIN PERIOADA 1907-1912 319

Potrivit art. 10, In fiecare comung se infiinta cite un post de jandarmipedestri, compus din eel putin doi jandarmi 63, ceea ce mama efectivuljandarmilor la 6 230, fata de numarul de 2 960 existenDi ping, la 1907.Desi satisfacuti oarecum cu aceasta masura, totusi unii mosieri soco-teau sporul neinsemnat 64. Politicianul C.R. Geblescu propunea ca lafiecare doua comune sa fie patru jandarmi, din care doi calari sa,faca patrule in timpul noptii. In timpul zilei arna el In continuares-ar putea face patrule de cavalerie military, socotindu-se cite 20 c616retide plasa,, care incontinuu sa, viziteze comunele" 65. De aici se vede cit demare pret puneau mosierii pe aceasta forta represiva, menita sa le asigurelinistea.

In vederea intaririi actiunii de supraveghere ki represiune la sate si°rase, clasele dominante au desfiintat Directia administratiei generale apersonalului, a contenciosului etc., infiintind doua directii : 1) Directiaadministratiei generale a personalului si 2) Directia politiei si siguranteigenerale.

Prin luarea acestor masuri, de intarire a aparatului administrativde supraveghere si represiune, clasele dominante urmareau s5,' impiedicein viitor dezlantuirea a not miscari taranesti.

*Lupta revolutionary a maselor taranesti din primavara anului 1907

,si legislatia agrara care i-a urmat au pus in fata tuturor gruparilor si curen-telor ideologice necesitatea unei luari de pozitie In problema agrara ingeneral si tardneasca in special.

Dintre acestea, singura forta politica, care s-a ridicat hotarit in apa-rarea maselor taranesti a fost miscarea muncitoreasca, care a desfasuratnumeroase actiuni de lupta politica : greve, Intruniri si demonstraDii desimpatie si solidaritate cu taranimea rasculata in 1907.

Dupa rascoala, miscarea muncitoreasca In plina dezvoltare si-aintensificat preocuparile pentru problema agrara si taraneasca. Ridicindu-se impotriva politicii si a masurilor cu caracter represiv ale claselor domi-nante, miscarea muncitoreasca a facut si unele propuneri, care, deli nusatisfaceau in totul revendicarile taranimil, depaseau cu mult propunerileburgheziei si mosierimii. In august 1907, In cadrul unei Intruniri de pro-test impotriva masacrelor savirsite asupra maselor taranesti, muncitoriidin Bucuresti au votat o motiune in care, printre altele, cereau expropriereaIn folosul taranimii a tuturor mosiilor de la 500 ha In sus". intr-o seriede alto intruniri de protest, miscarea muncitoreasca a demascat caracterullegiuirilor agrare adoptate de clasele dominante de teama luptei taranilor.Chiar In ziva deschiderii parlamentului, care avea s5, discute legiuirileagrare, conducerea naiscarii muncitoresti a lansat un apel prin care, deza-

63 C. Hamangiu, op. cit., vol. IV, P. 398.64 Agrarul" organul marilor proprietari din 15 ianuarie 1908 stria : Sporul e asa

de neinsemnat, Illicit nu prezinta prea multa importanta. Tara are acum nevoie de milsuri serioasesi hothritoare".

65 C.R. Geblescu, Problema agraril to Romania, 1907, p. 3.

7 c. 3273

www.dacoromanica.ro

320 M. IOSA 14

probind propunerile de reforma ale liberalilor, arata sprijinul pe caretrebuia sa-1 dea proletariatul maselor tarane§ti 66.

Miscarea muncitoreasca nu s-a limitat numai sa dema§te caracterullimitat al legiuirilor agrare, ci a propus §i unele solutii in rezolvarea pro-blemei agrare. Astfel, programul Uniunii socialiste, publicat in Calendarutmuncii pe 1909, prevedea in problema agrara : exproprierea silita atuturor proprietatilor mari formarea unui fond funciar national, dincare sa se arendeze, pe termene lungi, asociatiunilor taranesti sau Varani-lor particulari, crearea de islazuri etc." 67. De§i acest program nu cores-pundea nazuintelor maselor tarane§ti, totu§i era mult mai inaintat decitlegiuirile claselor dominante.

Reconstituirea Partidului Social-Democrat din Romania in 1910,a insemnat un succes al clasei muncitoare din tiara noastra. Programulsau era cel mai inaintat program politic din acel timp. De§i nu vorbeadespre alianta clasei muncitoare cu taranimea, el sesiza in mod just ne-cesitatea luptei comune, intrevazind posibilitatea §i necesitatea alianIeidintre proletariat §i taranime.

Pentru taranime, programul P. S. D. prevedea o serie de revendicarica, : desfiintarea rama§itelor feudale din raporturile de productie agrark.fascumpararea unei parti din marea proprietate, crearea unei legislatiispeciale, credite" 68 etc., dar acestea n-aveau efectul scontat atita timpcit nu se punea problema exproprierii totale a proprietatiiDe altfel, Congresul de reconstituire a P. S. D. din 1910 nici nu a datforma definitive programului agrar, insarcinind o comisie cu cercetareachestiunii agrare §i prezentarea unui program la viitorul congres.

In genere, in problema agrara miscarea rnuncitoreasca a manifestatserioase slabiciuni, in sensul ca, neluind in consideratie potentialul revolu-tionar al taranimii, nu a elaborat un program agrar revolutionar. Desi ele-mentele revolutionare au desfa§urat o activitate sustinuta in rindul maselortarane§ti §i an sprijinit lupta for pentru conditii mai bune de munca, pentrupamint, totusi ele nu au reu§it sa contrapuna unor lideri din conducereaP. S. D. un program agrar revolutionar care sa mobilizeze masele la lupta.

De§i nu satisfacea revendicarile taranimii, exprimate cu atita clari-tate in timpul desfawrarii rascoalei din februarie-martie 1907, totu§ilegislatia agrara din perioada 1907 1912 a largit in mod obiectiv caleadezvoltarii relatiilor capitaliste la sate.

Legislatia avea un caracter limitat de )clasa, lasind neatinsa bazamarii proprietati mosieresti. Principalul obiectiv urmarit de clasele con-ducatoare prin adoptarea legislatiei a fost atenuarea contradictiilor lasate §i inlaturarea eventualitatii izbucnirii unei rascoale de proportiilecelei din 1907.

Vezi Documente privind rascoala (araneasco, selectate de D. Hurezeanu, In Analele Insti-tutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.", 1962, nr. 3, p. 176 177.

67 Documente din miqcarea muncitoreasca 1872 -1916, ed. a 2-a, Bueurqti, Edit. C.G.M.,1947, p. 424 425.

68 Ibidem.

si

mosieresti..

"

o

www.dacoromanica.ro

PARTICIPAREA DIPLOMATICA A MOLDOVEILA APLAICAREA NEINTELEGEBILOR POLONO-TATARE,

IN 1763DE

V. MIHORDEA

Razboiul de sapte ani precedat de inversarea aliantelor de pini.atuncil a fost ultimul conflict general in Europa inainte de revolutiafranceza, cind incepe lupta dintre Anglia si Franta pentru colonii i prepon-derenta mondiala, accentuindu-se in acelasi timp rivalitatea dintre Austriasi Prusia pentru intlietate in cuprinsul Germaniei. Dar faptul eel maiinsemnat al acestui eveniment, cu importanta deosebita pentru politicaEuropei rasaritene, 11 constituie transformarea in alianta a antagonism uluisecular dintre Franta si Austria. Favorizind, pe de o parte, planurile deexpansiune ale tarismului o data cu urcarea pe tron a EcaterineiII-a2 de a alipi in primul rind teritoriile ucrainene Si bieloruse care semai aflau sub stapinirea Poloniei3, apropierea de Austria a venit, pe deaka parte, in contrazicere cu sistemul politic al. Frantei in Europa orien-tala, bazat Inca din vremuri mai vechi pe alianta cu Polonia, SuediaTurcia. Interesat in a nu lam capitalul comercial rus sa patrunda inOrientul apropiat, in dauna comertului francez, guvernul din Versaillesa stabilit cu aprobarea Portii, Inca din prima jumatate a secolului, unconsulat in Crimeea, apoi va instaura diplomatia secretei spre intariinfluenta in Polonia, care din cauza organiza'rii sale interne ajunsese in

1 Prin tratatul de la 1750, Franta renunta la alianta cu Prusia $i se aliaza cu Austria siRusin. Prusia incheie alianta cu Anglia, adversara Frantei.

2 Potemkin si colab., Istoria diplomafiei, vol. I, Bucuresti, p. 289 290.3 Un interesant pasaj dintr-o scrisoare a lui Vergennes, ambasador francez la Constanti-

nopol, trimisa colegului sau de la Varsovia, Paulmy, la 3 mai 1763, precizeaza In aceastA pri-vinta, je dois a y suppleer en usant de dexterite pour eclairer diseretement le ministere ottomanen cc que la Pologne souffre des entreprises de la Russie, sur ce qu'elle a craindre de ses vuesulterieures, et de l'animosite de la faction devouee a cette puissance" (Biblioteca InstitutuluiFrantei, manuscrise, vol. 1233, fol. 50).

, STUD!!", tumul 19, nr. 2, p. 321-342, 1966.

ai

a-si

A

www.dacoromanica.ro

322 V. MIHORDEA 2

stare de totals descompunere politick, condamnatil sa deving o pradgusoarg a vecinilor 8611.

Ping in 1756, data tratatului de aliantg cu Austria, influenta frau-cezg a fost necontestatg in cuprinsul statului otoman, intrucit Imperiulhabsburgic era dusmanul comun atit al Turciei, cit si al Frantei. Datoritgacestui fapt, ambasadorul din Constantinopol, pentru a fi in directs legaturgcu eel din Varsovia, a putut cuprinde nestingherit in cimpul de activitateal diplomatiei franceze Principatele romane si in special Moldova, plasindacolo secretari domnesti5 si alti agentie, asa cum la curtea hanului aveaun consul. Deoarece principatele erau considerate ca ferestrele Imperiu-lui otoman spre Europa", informatiile trimise la Poartg in mod obligatoriude catre domni erau modificate de secretari in sensul vederilor diplomatieifranceze, mai cu seams cele referitoare la framintgrile politice din republicapolonal. In felul acesta, principatele dungrene erau aduse sa contribuiein mod indirect la promovarea intereselor diplomatiei franceze in Orient8.Pozitia aceasta a ineeput sa, fie subminatg cu lovituri in plin prin straduin-ta diplomatiei anglo-prusiene, care prezenta turcilor apropierea Franteide Austria ca un act de tradare a intereselor otomane pe plan european.Agenti ai lui Frederic al II-lea au apa'rut in Moldova8 si pe lingo hanulCrimeein, cu scopul de a-1 determina pe acesta din uring sg execute fieo invazie in Transilvania supusg coroanei de Austrian, fie o campaniecontra Rusiein. Ca a neutralizeze actiunea trimisilor prusieni nu numai

* Istoria diplomatiei, vol. I, p. 314.5 Seria for Incepe In 1749, cu Fr. Thomas Linchou, in vremea In care diplomatia secrets

era In plink desfasurare, con tinulndu-se cu Pierre de la Roche si OW.In timpul aplandrii conflictului polono-tiltar, agent at diplomatiei franceze In Moldova

era si chirurgul Loan Benedict Locman, trimis din partea domnului la curtea hanului.7 Relatarea pe larg a acestui procedeu este redatil in V. Mihordea, Politica orientald fran-

cezli romdne In secolul al XV III-lea, Bucuresti, 1937, p. 99 102.8 lbidem, p. 177 184 si 533.

In raportul ambasadorului francez la Varsovia, Paulmy, catre primul ministru Choiseul,de la 8 aprilie 1762, se vorbeste despre un secretaire prussien qui est depuis six mois A Jassyet recoit souvent des courriers de Breslau, et un autre officier est arrive de Constantinople enMoldavie pour relever celui-ci. Enfin, un quatrieme emissaire prussien y est encore arrive etdolt passer A Constantinople" (Arh. Ministerului Afacerilor Straine francez, fond. Pologne,vol. 271, fol. 202). La 22 mai, acelasi ambasador raporta : L'on me mande de Moldavie que lescourricrs du roy de Prusse pour Constantinopole continuent A passer frequemment par Jassy,capitale de cette principaute. Sa Majeste prussienne paroit porter toujours son attention de cecote-la et un des agents de ce Prince dont j'ai eu l'honneur de vous parlcr c'cst etabli A Jassy avecle titre de consul" (ibidem, fol. 309).

io Agentul permanent at lui Frederic pe linga han era Boskamp, olandez de origine gi fost2 3 ani profesor de limbi la Constantinopol" (Iorga, Documentele familiei Callimachi, vol. II,Bucuretti, 1903, p. 448). La 3 februarie 1762 internuntiul austriac Schwachheim raporta luiKaunitz ca de mult timp se due negociatii Intre han si regele Prusiei (ibidem, p. 444, nr. 65).

ii Raport at internuntiului Schwachheim, In Iorga, op. cit., p. 448, nr. 72. Cf. Virgil Sotropa,Tatarii to Valea Rodnei, Cluj, 1925, p. 20. Raportul ambasadorului Paulmy spune ca hanul,clstigat de regele Prusiei, facea pregatiri sans l'aveu de la Porte" (Arh. Ministerului AfacerilorStraine, fond. Pologne, vol. 272, fol. 40 41).

is Raportul aceluiasi ambasador de la 19 iunie 1762, vorbind despre l'assemblee d'unearmee tartare sur les frontieres", spune ca ces mesures sont dirigees contre les Russes, ou contreles Autrichiens" (ibidem, vol. 271, fol. 419). Vezi expunerea lui Ervin Peters, Die Orientpoli-lik Friedrichs des Grossen. . ., Halle, 1914, p. 7.

6

§i fdrile

9

si

www.dacoromanica.ro

3 PARTICIPAREA MOLDOVEI LA APLANAREA CONFLICTULUI POLONO-TATAR 323

la Constantinopol, unde se urmgrea a se ajunge la un tratat de aliantacu Poarta, dar i in tgrile vasale Imperiului otoman, eforturile diplomatieifranceze n-au cunoscut nici o limita13. Sumele fabuloase", raspinditede Frederic al II-lea pe malurile Bosforului din subsidiile engleze, au fostneutralizate de talentul ambasadorului Vergennes, astfel ca ping la urrngPoarta a incheiat cu Prusia numai un tratat de prietenie, luindu-i luiFrederic speranta ca va fi degajat prin turci de Incercuirea puterilor euro-pene". In schimb, informatiile agentilor au dat ocazie diplomatiei prusienesa constate ca putea mai u§or sa pun in mi§care pe -ratan, care nu a§tep-tau decit pretexte pentru invadarea oricareia din tarile vecine. Spre areduce din greutatea actiunii ruse§ti indreptate contra lui, Frederic pregg-tise prin agentii sai navglirea armatelor tatgrg§ti in [Teraina, dar planula fost intrerupt de moartea tarinei Elisabeta, care a modificat raporturiledintre ru§i §i prusieni16.

Vecingtatea directg a tatarilor cu Moldova, prin alezarea, unortriburi ale for in Bugeac, facea ca in cursul veacului al XVIII-lea raportu-rile hanului cu domnii principatelor sg fie acelea ale unui supus turcescfavorizat fail de altii pentru care Coranul ingaduie i prescrie jefuireasistematieg la adapostul vagului titlu de obladuire a sultanului" printributul fix banii mierii" §i darurile cu care niciodatg, nu era multumit'7.Poarta in ceremonialul de la Constantinopol, marca aceasta deose-bire, tratind pe han ca pe un suveran independent, respectat de toti demni-tarii imperiului, care nu rasa sa se constate altg asemgnare intre el sidomnii principatelor decit amovibilitatea18. Dependenta politic eraintretinutg, de frgmintarile interne, care dgdeau prilej boierilor ca prinfuga for la tatari sa, is de protector §i de arbitru pe han, intre ei domn19.

13 Albert Sorel, La Question d'Orient an XV II Ie siecle, Paris, 1889, p. 3. Charles de Cham-brun, Vergennes, Paris, 1944, p. 129 132.

14 Bonneville de Marsangy, Le chevalier de Vergennes, t. II, Paris, 1894, p. 72.15 0 copie a tratatului la Academia Republicii Socialiste Romania, ms. 1 030, fol. 65.16 Ubersberger, Russlands Orient politik, vol. I, Stuttgart, 1913, p.262. In legatura cu

devotamentul tarului Petru al III-lea fata de regele Prusiei, agentul Ierachi scria din Iasi la 7iunie 1762 interpretului polon Giuliani : Des liaisons de cette nature ne peuvent manquer dedonner de l'ombrage dans nos contrecs" (vezi Iorga, Doc. ram. Callimachi, vol. I I, p. 287, nr. 124).

17 Raportul consulului francez In Crimeea, Fornetti, de la 10 noiembrie 1759, publicat InHurmuzaki, Doc. supl., vol. I, p. 719, nr. MX ; Peyssonnel, Traile sur le commerce de la MerNoire, vol. II, Paris, 1787, p. 242: hanul primestc anual de la domnul Moldovei 8 000 de piaslri,bol akcesi, sau banii mierii, un fel de tribut. La urcarea pe tron, o careta trasa de 6 cai si2 000 de techini (p. 243). In 1714 se mentiona ca le prince de Moldavie donne tons les ans auhan des Tartares et aux sultans ou princes tartares, ses fils, vingt cinq bourses" (Revue Historiquedu S.E. Europeen", 1929, p. 60).

18 In scrisoarea de la 24 noiembrie 1762 catre ambasadorul franccz de la Varsovia, Ver-gennes spunc : Si l'on pense ik Varsovie qu'un Tartare et un prince de Moldavie sont au memoniveau, on est grandement dans l'erreur ; l'amovibilite est le seul rapport qu'il est entre eux.A cela pres, un kan de Tartaric n'est pas traite ici avec moins de consideration qu'un souverainindependant, et it est un objet de plus profond respect pour les sujets memes les plus Neves endignite" (Arh. Ministcrului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 273, fol. 675).

19 In 1730, boierii care s-au ridicat Impotriva lui Grigore Ghica giuruie hanului Zara dinPrut Incolo, sa fie loc tatarascu, numai. . . sa-s radice domnu dintre dinsii pre cine or socoti ei"(Ion Neculce, Letopiseful felrii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucuresti, E.S.P.L.A, 1955, p. 343).Yn domnia lui Grigore Callimachi (1761-1763), din cauza grecilor care acaparasera principalele

Iji

insasi,

si

www.dacoromanica.ro

32,4 V. MIHORDEA 4

C5,tre sfirsitul domniei lui Scarlat Ghica in Moldova august1758 au loe mari tulburan intre egpeteniile tataresti, in urma mortiiseraskierului din Buceac. Succesorul sau, Seadet Ghirai, se revolt/ contratureilor si are conflict cu ei. in acelasi timp moare hanul Alim-Ghirai,iar mostenirea lui fu cerutA, cu arma in mina de un Ghraid din Dobrogea,Crim-Ghirai, care, primind de la sultan c6ciula Si caftanul" ca sa, fiehan deplin", pretinde de la domnul Moldovei bani, blane i altele"spune cronicarul pseudo Ienachi Kogglniceanu20. Alegerea unui han cuinclinari r5zboinice ar fi fost potrivit afirmatiilor unui contemporan21pusil, la tale de Frederic al II-lea si favorizata, de agentii prusieni. intr-oscrisoare a starostelui de Cernguti, Millo, catre rezidentul francez dinPolonia, ne spune c5, la hotarele Moldovei a izbucnit o cearta intro tatariiNogai si cei din Bugeac, care a degenerat intr-un adevarat razboi22, pretin-zindu-se ca pagubele materiale s5, fie implinite de catre domnul de la Iasio.Schimbarea domniei in Moldova facind sA nu se poata implini pretentiiletataresti incurajarea pe care a primit-o Crim-Ghirai de la regele Prusiei24au determinat invazia acestei tAri in septembrie 1758, undo cetele hanuluiau produs pagube de neinchipuit. Peyssonnel, martor ocular, spunea c5, oarmata de 80 000 de tatari a prklat timp de sapte zile tinuturile moldo-venesti din sud, luind 40 000 de robi i o mare cantitate de bunuri25. Deteama invaziei, o mare parte dintre locuitorii Moldovei s-au refugiat inPolonia. inert inainte de sosirea noului domn la Iasi, marele vizir Raghib-pasa, pe de o parte, si caimacanul domniei, pe de alta, au. scris hatmanuluiPoloniei, cu rugamintea de a da dispozitii ca acesti locuitori nu numai sa,nu fie retinuti fir5, voia for de calre seniorii locali, dar s'a, fie obligati de ase repatria in eel mai scurt timp posibil26. Atitudinea Portii fata, de invaziatatarilor in Moldova a dat prilej reprezentantilor puterilor europenela Bosfor sa fac5, reflectii asupra gradului de decklere a imperiului feudalturcese i 86' constate ca intervenDia statului otoman in razboiul de .apteani a fost cauzata, in primul rind de propria-i slabiciune27.

dregatorii, boierii pamInteni de multi' suparare au fugit la sultanul tataresc" In Bugeac (Leto -pise(e, vol. III, p. 191-192). Despre aceasta fuga vorbe1te Boscovich, In Viaggio da Constanti-nopoli in Polonia, Bassano, 1784, p. 288.

20 Letopisefe, vol III, 234 235.21 Rulhiere, Revolutions de Pologne, vol. I, Paris, 1862, p. 231.22 Scrisoarea lui Ianacache Millo calre rezidentul francez de la Varlovia, Durand, la

1 iu'ie 1758 (Arh. Ministerului Afacerilor StraIne, fond. Pologne, vol. 273).23 Ibidem, fol. 388.24 Rulhiere spune ca. hanul CrIm- Ghirai, encourage par les promesses du roi de Prusse,

rassembla tine armee, ravagea en sept jours toute in province de Moldavie" (ibidem, p. 232).25 Peyssonnel, Leltres 6 M. le Marquis de D, conlenant quelques observations sur les Me-

moires qui ont paru sous le nom de M. le Baron de Toll, Amsterdam, 1785, p. 21 23.26 Scrisoarea marelui vizir, pastrata In versiune francez/ la Biblioteca Czartoryski"

din Cracovia (ins. 617 nepaginat), a carei copie mi-a fost puss la dispozitie cu multi' hunavointade prof. P.P. Panaitescu, este gresit dalata 1763". 0 putem data In mod precis ca fiind de lasfirsitul anului 1758 dupa raportul marchizului de Monteil catre Choiseul, trimis din Varlovia la 5ianuarie 1759, care o mentioneaza rezuma intocmai continutul Ministerului AfacerilorStraine, fond. Pologne, vol. 261, fol. 329).

27 Cf. Raportul lui Vergennes din 16 octombrie 1758, In Hurmuzaki, supl. I, vol. I,p. 710, nr. MIV.

si

si

(Arh.

www.dacoromanica.ro

PARTICIPAREA MOLIDOVEI LA APLANAREA CONFLICTULUI POLONO-TATAR 325

primavara anului 1759, hanul tatarilor, riimas in Bugeac, unclese restabilise lini tea, planuind sa atace regiunea de granita a Rusiei28,afla ca un sultan rebel, var cu dinsul tai unul din posibilii competitori latron, se refugiase in Polonia, impreuna cu citiva mirzaci si mai multesute de curteni" stabilindu-se in partile Mohilevului, pe mosiile palati-nului de Kiev Francisc Potocki si ale substolnicului regal Stanislas Lubo-mirski29. Cu aprobarea Portii, Crim-Ghirai a cerut extradarea lui. Refuzulseniorilor poloni a iritat pe han, dar el s-a infuriat si mai mult cind dinordinul lui Lubomirski au fost jefuiti mai multi negustori, supusi ai hanatu-lui, care erau cu marfurile for in tranzit pe domeniile sale30. In scrisoareacatre mare§alul coroanei, de la 26 noiembrie 1759, palatinul de Kiev spuneca rebelul a fost primit a, titre d'amitie de voisin" pina cind se va impacacu hanul i nu-1 putea refuza, fiind demi-souverain de son pays", darcere interventia regelui Poloniei pe linga Poarta spre a numi o comisiede aplanare a conflictului, intrucit intretinerea lui si a suitei costa scump31.Aceste fapte, de interes particular, stau la baza conflictului polono-tatarde la 1759, a carui aplanare, incercatO sub mai multe forme, a tergiversatpatru ani, pina ce, prin mijlocirea domnului Moldovei, a fost dusa la bunsfirsit. In darea de seama facuta autorifatilor polone32, Hagi Ghirai arataca invazia in Moldova ar fi fost motivata pentru ei de pretextul ca inoearta dintre triburile tataresti s-ar fi amestecat moldovenii33, iar supg-rarea lui pe han, care 1-a destituit din postul de calga, determinindu-1s5, se refugieze peste granita, provine din cauza netrimiterii in Moldova decatre tatari a sumelor datorate ca despagubiri, a§a cum el s-a angajat fatsde Poarta34. Exilul lui Hagi Ghirai la Mohilev a luat sfirsit la inceputul anu-lui 1760 prin iertarea pe care i-a acordat-o hanu135, dar pretentiile de despa-gubiri banesti ale acestuia au persistat in continuare, pentru a constitui unmotiv aparent al prezentei armatelor tataresti la hotarele dintre Moldova tiPolonia, in realitate ca sa serveasca lui Frederic al II-lea ca mijloc deintimidare a unora dintre adversari, silindu-i prin aceasta ca sa pastrezeo parte din fortele for spre a face fats unei eventuale invazii a lui Crim-Ghirai36. Inca de la inceputul conflictului, secretarul principelui Moldovei,La Roche, comunica ambasadorului francez in Polonia ca, pentru supra-vegherea sultanului rebel de la Mohilev, hanul va ierna la frontiers, pecind seraskierul sau va cantona cu trupele chiar pe teritoriul moldove-

28 Doc. fam. Callimachi, vol. II, p. 402, nr. 22 si p. 403, nota29 Wladislaw Konopczynski Polska a Turcya, 1683 1792, Varlovia, 1936, p. 169 170.30 Iorga, Doc. fain. Callimachi, I, p. CXXXHI ; Konopczynski, op. cit., p. 170.31 N. Iorga, op. cit., vol. II, p. 243, nr. 27.32 Relation crncernant les affaires du sultan Hadzy-Geray . . Nile par lui-mtlm. en 1759

-(Ibidem, p. 244, nr. 31).33 Ibidem.34 Ibidem.35 Cf. Scrisoarea lui Malachowski catre Giuliani de la 17 februarie 1760: Le pardon

du Sultan Hadzy-Geray est obtenu honorablement" (Ibidem, p. 249, nr. 38).36 Raportul ambasadorului Paulmy catre Choiseul de la 19 iunie 1762 spune c i .,ces nou-

veaux inouvements des Tartares, autorises par la Porte, mais qui ne paroissent inquieter ni lesagens prussiens, ni les ministres d'Angleterre et de Prusse a Constantinople" au scopul de a-iface tourner du cote des possessions autrichiennes" (Arh. Ministerului Afacerilor Striline, fond.Pologne, vol. 271, fol. 418).

In

si

Iorga, 1,1

www.dacoromanica.ro

326 V, MIHORDEA 6

nese", de unde urma sa primeascg intreaga intretinere a 1or38. In toamna.anului 1761, Warn erau adunati la granita dintre ITeraina si Moldova,in trei corpuri de armata, asteptind cu nerabdare momentul de a se bate"38.

Pentru a Intretine in continuare atmosfera de nesiguranta si deperspective fazboinica in aceste parti an existat i tratative directe Intrehan $i regele Prusiei, purtate fare stirea si aprobarea Portii. Din memoriilelui Frederic al II-lea aflam ca o ambasada a hanului, condusa de mediculsau personal", a sosit la Berlin in octombrie 1761 pentru a negocia punereala dispozitia armatei prusiene a unui numa'r de 16 000 de tatari, In schim-bul unei sume de bath ce urma a fie stabilita. Oferta a fost primitaun agent special, de Goltz, a fost trimis imediat in Crimeea cu proiectulde tratat ri subsidiile promise. In timpul iernii, un nou emisar tatar apareala Breslau, aducind asigurarile ca hanul va aduna in primgvara un corpde 40 000 de oameni, cu care va actiona dupe dorintele regelui Prusiei41.ansele lui Frederic al II-lea s-au merit in 1762 pentru scurt timp prin

venirea la tronul Rusiei a lui Petru al III-lea, care a dispus incetareaoricarei actiuni militare impotriva lui. La Constantinopol ambasadorultarului a primit dispozi1ii sa lucreze de comun acord cu trimisul prusian.Diversiunea hanului urma &á fie folosita impotriva Habsburgilor. Ambasa-dorii strain la Bosfor comunicau. ea Poarta indeamna si ea intr-ascuns petatari la actiune, dar nu contra rusilor, in legatura cu care domnul Moldoveifusese obligat sa trimita oameni i materiale pentru repararea intaritu-rilor de la Perecop42, ci mai curind sa aduca pe austrieci la sentimentsmai pasnice i un tratat cu regele Prusiei semnat de Maria Tereza43.

Presupunerea ca hanul s-ar putea servi de pretextul neithelegeriilui cu polonii ca sa invadeze mai into aceasta tare si de acolo sa treacaIn Ungaria de jos i Transilvania indemna pe ambasadorul francezVarsovia sa ceara cu insistent& hatmanului sa caute a termina cu oricepret diferendul cu tatarii, care se reducea pe atunci numai la plata uneidesp6gubiri banesti". Intrucit armata tatara de la ifausani, in Bugeac,era o amenintare direct& pentru toti seniorii poloni, Branicki s-a executatsi a trimis in vara anului 1762 o delegatie la Curtea hanului, care Insa fost rau primita, refuzindu-i darurile oferite dupe obicei, cu raspunsul

37 Raport din 19 noiembrie 1759, ibidem, vol. 269, fol. 380.38 Ces mouvements. . . nous inquietent, et c'est avec d'autant plus de raison que nous ne

pouvons encore en penetrer le but et que nous savons que, quel qu'il puisse etre, it va a coupair nous en couter infinement, pour supleer au divers besoins d'une armee qui n'apporte avec soique tres peu, pour ne pas dire rien, du necessaire a sa subsistance" (Arh. Ministerului AfacerilorStrAine, fond. Pologne, vol. 271, fol. 337).

39 Raportul lui Vergennes catre Choiseul din 11 octombrie 1761 (ibidem, vol. 268, fol. 323).40 In relatarea f Acuta, Frederic spune ca delegatia tatara era condusa de barbierul hanului",41 Frederic al II-lea, Memoires, vol. II, Paris, 1866, p. 216 218.42 Yn scrisoarea de la 30 mai 1762, secretarul domnesc La Roche comunica din Iasi rezi-

dentului francez Gerault : L'ordre que nous avons depuis peu d'envoyer incessament quelquestrois cents ouvriers tels que masons, menusiers etc., avec une bonne somme d'argent A Or ouPericope . . . it nous fut tres fort recommande . . de faire passer secretement a Oczacowune ou deux personnes intelligentes. . ., avec ordre d'examiner . . et. de dresser un etat biencirconstantie" (Arh. Ministerului Afacerilor Striine, fond. Pologne, vol. 271, fol. 337 340).

43 N. lorga, Doc. ram. Callimachi, vol. I, p. 18 19, nr. VIII.44 Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 271, fol. 419.

lay

gi

www.dacoromanica.ro


ca nu accepts daruri decit de la prieteni45. A ordonat apoi ca delegatiiparaseasca imediat teritoriile sale, amenintind ca va prada tinuturile

poloneze pin& la valoarea sumei de 270 000 de taleri, pe care o pretindeadrept despagubire pentru daunele cauzate supu0lor sai46. Diplomatiifrancezi an ajuns la concluzia ea ambitiile tatare§ti nu pot fi potolite decitprin interventia guvernului otoman. In consecinta, hatmanul Poloniei,indemnat de ambasadorul Paulmy, se adreseaza Portii prin intermediullui Vergennes, scrie marelui vizir, Raghib-pw, aratindu-i ca hanul,instigat de agentii prusieni carora le convine sa-i vada ie0nd din peninsula.in fruntea trupelor, cauta in mod intentionat, prin conditiile pe care lepune, sa nu se ajunga la o intelegere pentru terminarea diferendului 47.La recomandarea lui Raghib, in oraul de la frontiera polono-tatara,Bata (Iosifgrad), s-au intilnit in mai multe rinduri delegatii polonitatari, dar discutiile for n-au dus la rezultat pentru ca polonezii an oferit45 de pungi, pe cind tatarii au cerut cu mult mai mult, declarind ca niciintr-un caz nu se vor multumi cu mai putin de o ma°.

Cind la Petersburg s-a transmis puterea din miinile lui Petru alIII-lea In acelea ale Ecaterinei a II-a, s-a rupt prietenia ruso-prusiand,facindu-se totodata simtita influenta Rusiei in chestiunile orientale. RegelePoloniei era batrin ii bolnav, iar succesiunea lui punea Inca o problemspentru diplomatia europeana. Diferendul cu tatarii, atit pentru hatmanulBranicki, cit §i pentru diplomatii francezi, trebuia terminat inainte de ase fi ivit alte coraplicatii in calea §ubredului stat al Poloniei. Pentru actin-nile hanului, imprejurarile din toamna anului 1762 incep sa devina mai putinfavorabile. Pe de o parte, la staruintele lui Vergennes Poarta i-a dat dispo-zitii sä nu se mai manifeste ca suveran independent49, iar pe de alta regelePrusiei s-a hotarit sa renunte la costisitoarea incercare a diversiunii tata-re§ti. Ambasadorul francez la Var§ovia informa pe primal ministru Choi-seul, la 13 noiembrie, ca agentul regelui Prusiei §i intreaga lui suits auparasit pe han, din ordinul lui Frederic al II-lea, care se arata foarte nemul-tumit de tatari50. Hanu1 ar fi declarat agentilor prusieni la Curtea luiimpiedicat de ordinele categorice ale Portii, nu-i mai este cu putinta a leintretine sperantele. Tot aurul raspindit de Frederic al II-lea in TurciaIn Crimeea, comenteaza Paulmy, cu scopul de a angaja pe tatari contra

44 Rulhierc, Revolutions de Pologne, vol. I, p. 297.46 Wladislaw Konopczynski, op. cit., p. 171.47 Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 264, fol. 363.49 Ibidem, vol. 277, fol. 129. Intr-un raport al lui Paulmy catre Choiseul se spune despre

pretentia hanului ca il 1-a fait monter aujourd'huy si haut, que j'ay peine a croire que le fondregle dans le dernier conseil du senat suffise seulement pour lui faire prendre patience". Ibidem,vol. 272, fol. 314.

49 N. Iorga, Doc. fam. Callimachi, vol. II, p. 448, nota.69 Dupii raportul lui Schwachheim, hanul ar fi trimis filra alai Intreaga suits a agentilor

prusieni de la Curtea lui, pentru ca nu a primit suma de 50 000 de galbeni care i-a Post promisa(Ibidem, p. 449, nota). In scrisoarea catre Paulmy de la 24 noiembrie 1762, Vergennes credc caprin alungarea lui Boskamp, hanul a voulu se venger de la soustraction des 50 mille ducatsqui devoient etre payes a Constantinople et qu'on pretend qui ont ete refuses lorsqu'on a reconnuque la diversion promise ne devoit plus avoir lieu (Arh. Ministerului Afacerilor Striline, fond_Pologne, vol. 273, fol. 680).

as

Si

a,

ti,

si

www.dacoromanica.ro

328 V. MIHORDEA 8

Austriei nu a dus la nici un rezultat51. Conditiile deveneau favorabile regle-mentarii neintelegerilor pe calea discui iilor Vii, in consecinta, hanul incepeasa, se arate mai putin rigid. El a trimis atunci o solie la Varsovia ca saprezinte Seimului justetea pretentiilor sustinute, care ins5, au lost gasitemult exagerate. In raportul Inaintat Portii, principele tatar sustine cg,pagubele suferite de supusii sai au fost evaluate la 120 000 de piastri, pecind pretentiile poloneze la despagubiri din partea lui nu se ridicau nicila 20 000. Mai cerea ca la suma pretinsa sa i se adauge si cheltuielilefacutecu deplasarea armatei din Crimeea la Causani52.

Diplomatii francezi doreau ca aplanarea diferendului polono-tatarsa fie scoas'a din cadrul strimt al reglementarii unui conflict de frontierssi puss pe planul mai larg al antrengrii guvernului otoman la securitateastatului polonez impotriva tuturor vecinilor sai. De aceea Vergennes,de acord cu hatmanul Branicki, a propus ca, afacerea cu hanul sa se tratezela Constantinopol, unde polonezii urmau sa, trimita un emisar special 53.Acesta, sustinut de ambasadorul francez, ar fi izbutit sa determine, pe de oparte, ca autoritatea guvernului otoman sa, se faca simtitg, pe viitorasupra tatarilor, iar pe de alta ar fi dat a intelege altor state ca, Poartanu se dezintereseaza de problemele Poloniei. Neputind impune acestpunct de vedere, Vergennes considers totusi un mare succes asigurarilepasnice pe care i le-a comunicat Raghib in noiembrie 1762. Vizirul incre-dinta pe diplomatul francez ca Turcia nu va asculta instigaiiile prusiene,-ca nu va ataca Austria, ea nu va urmari cistiguri teritoriale in Poloniala care a fost ping, atunci indemnata de Resin, trimisul lui Frederic alII-lea, insa a evitat sg, se angajeze si la apararea Poloniei contra presiuniiexercitate de Ecaterina a II-a. Prin aceasta Raghib ascunde dispretullap de polonezi, pe care-i cunoaste Inca de la Congresul din Nemirow,din 1737, ca oameni usuratici 54. Dind a intelege ca oricare ar fi cursulevenimentelor politice In rasaritul Europei Poarta nu avea de Bind sa facarazboi avind drept cauza, chestiunea Poloniei, Raghib a luat totusi inmiinile sale rezolvarea conflictului polono-tatar, indicind modalitateade organizare a tratativelor, fara insa, a accepta parerea lui Vergennespentru aducerea delegatilor la Constantinopol, unde, sustinea el, nu seputeau avea toate elementele pentru judecarea faptelor si ca adevarul trebu-ia stabilit la fata locului 55.

51 L'agent du roi de Prusse et toute sa suite quitte le Kan par l'ordre de leur maitre, etparaissant tres mecontents du prince tartare, sans doute parce que celui-ci c'est trouve obligede leur declarer que, retenu par les ordres de la Porte it ne lui etait pas possible de remplir lesesperances qu'il avoit fait donner a Sa Majeste prussicnne de se porter contre les posse-ssions autrichiennes. Certainement, ce monarque a lieu de regretter tout l'argcnt qu'il a depensetant en Turquie qu'en Tartarie. . . " (Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne,vol. 272, fol. 314).

52 Compte rendu par l'ambassadeur de France", noiembrie 1762 (ibidem, vol. 273,fol. 682 683).

as Ibidem, vol. 264, fol. 361.Wladislaw Konopczyaski, op. cit., p. 271.

ss Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, fol. 362.

gigi

55

www.dacoromanica.ro

PARTICIPAREA MOLDOVEI LA APLANAREA CONFLICTULLII POLONO-TATAR 329

La Constantinopol s-au luat urmatoarele masuri :1. Prin intermediul marelui dragoman, Poarta a remis ambasadoru-

lui francez un memoriu, format din §apte puncte, menite sa serveascadrept baza de discutii, in care se subliniau obstacolele de neinvins ridicate-de participantii la conferintele mixte tinute ping atunci §i faptul ca pre-zenta hanului in Bugeac a alarmat opinia public din Polonia. Partici-parea unui delegat al Portii la reluarea discutillor, mentionata in memoriu 58,era o palidg concesie facufg de Raghib cererilor diplomatiei franceze caguvernul otoman sa intervina cu autoritatea sa in sprijinul chestiunilorpoloneze. Vizirul va avea Insa grip, ca desemnarea delegatului sa nuangajeze Poarta in mod direct.

2. S-a ordonat hanului sa trimita la locul conferintei delegati prega-titi, care sa is parte la discutie cu sinceritate §i impartialitate, obligindu-1totodatg sa-§i reduca pretentiile la 100 de pungi 57.

3. Marele vizir a scris personal hatmanului Poloniei o lunga scrisoare,invitindu-1 a delega comisari imputerniciti pentru conferinta ce se pregatea.Dacg polonezii nu sint de acord cu aceasta modalitate de tratare a ches-tiunii, vizirul declara ca va lasa pe han faca singur dreptate, ceea ceva fi mai pagubitor pentru Cara for 58.

4. Ca mijloc de presiune asupra Poloniei, vizirul a comunicat amba-sadorului francez ca primirea la Constantinopol a unui trimis extraordinarpolon ce se preggtea in persoana colonelului Stankievicz ca s, negociezehestiuni privitoare la relatiile turco-polone inainte de reglementareadiferendului cu tatarii ar putea marl neincrederea hanului §i 1-ar facemai intratabil 59.

Spre surprinderea diplomatiei franceze, marele vizir a hotarit, in1763, desemnarea lui Grigore Callimachi, domnul Moldovei, ca delegat alPortii §i mediator al conflictului polono-tatar. Motivarea alegerii facutede Raghib era ca deoarece Moldova se gasea in vecinatatea atit a Poloniei,cit §i a tinuturilor tatare§ti, iar Grigore Callimachi era deopotrivg bineintentionat atit fatil de Poartg, cit §i fata de poloni, prietenii Portii, desem-narea lui ca mediator al conflictului intrunea toate conditiile 60. princi_patul Moldovei era socotit ca centru al conferintei, ce urma sa se intrunea-sea la Iasi 81. Dezamagirea lui Vergennes in legatura cu aceasta hotarire,care-i lua speranta de a considera aplanarea diferendului drept un prilejpentru a incerca sa antreneze Poarta in preocuparea hip, de celelalte.aspecte ale problemei poloneze, se vede din nenumaratele comentarii

56 Alemoires du Grand Vizir a l'ambassadeur de France" ( ibidem, vol. 279, fol. 362).57 Ibidcm, vol. 277, fol. 129.58 Ibidem, vol. 274, fol. 361.69 Ibidem, vol. 277, fol. 1:30.69 in scrisoarca care hatmanul Poloniei, Raghib spune : Vu que Janakl Zack Ligor Voi-

vode, prince actuel de Moldavie, est en toute maniere bien intentionne tant envers la SublimePorte, qu'envers les Polonais, nos amis, et que d'ailleurs it se trouve dans le voisinage du sereni-ssime Kan et du royaume de Pologne, it a ete pareillement chargé de s'entremettre pour parvenira un arrangement convenable sur cette contestation, a l'effet de quoi nous lui aeons ecrit f or-lement" (ibidem, vol. 274, fol. 362).

61 La Moldavie sera desormais le centre des conferences qui pourront se renouveller"(ibidem, vol. 277, fol. 132).

9.

www.dacoromanica.ro

330 V. MIHORDEA 10.

referitoare la desemnarea mediatorului. El sustinea ea alegerea nu eratocmai ferieitk §i nu pgrea de loe proportionate vederilor pe care marel&vizir le avea despre aplanarea conflictului. Domnul Moldovei, comentaambasadorul, poate sa alba insu§iri proprii pentru a juca rolul unui media-tor, dar el nu are forta necesara pentru a exercita aceastk funetie, amin-tirea invaziei suferite de principatul sku cu cinci ani in urmk, din cauzavecinktalii atarilor, it pune in situatia de a respecta §i menaja pe han,spre a nu -$i atrage toata greutatea resentimentelor lui. Motivul principalal dezaprobilrii lui Vergennes era a noul mediator nu va spune, nu va face§i nu va gindi decit ceea ce ii va pracea hanului 62. Moartea lui Raghib care,ca mare vizir, hotkra de fapt politica Imperiului otoman 63 , intervenithla foarte scurt interval (8 aprilie), a fost un prilej pentru Vergennesca sa, se gindeasek a determina Poarta sa renunte la servieffle de mediatorale domnului Moldovei ". Resemnat cu situatia create, Vergennes vamentiona §i pe viitor in eorespondenta lui arnkraciunea prieinuitk deneinerederea arktatk de fostul vizir propunerilor sale, a§a cum, pe de altkparte, el privea cu indoialk rezultatele pozitive pe care le-ar fi pututaduce interventia noului mediator, peste atitea ineerekri euate pinkatunci 65. Ii rilminea numai consolarea ca hanul, scapat de sub autori-tatea lui Raghib tiindu-se simpatizat de sultan, va fi mai grew detinut in friu de eatre noul vizir. In fata acestei perspective, pe de oparte, polonezii se vor gfabi sa ajunga la o intelegere oarecare, iar pede alts domnul Moldovei, avind tot interesul ca tratativele sk duckla rezultat, nu 'va neglija nici un saerificiu pentru impacarea pa'rtilor 66.Prin includerea domnului Moldovei ca delegat f}i mediator, Poarta

renunte la serviciile diplomatiei franceze in aplanarea diferen-dului limita interesul pentru problemele poloneze la ceea ce erain direct legaturk cu granita imperiului, §i Vergennes a fost in conti-nuare consultat. Acestui considerent i se datore§te dispozitia ca nehrtele-guile sa, fie discutate la fata locului, §i nu faptului ca domnul Moldoveiar fi trebuit, de teama tatarilor, sa plkteasek pentru poloni, cum insin.u-eaza Vergennes. Interesul direct al autoritatilor moldovene0i pentruterminarea diferendului era legat de faptul ca, prin plecarea hanului de laCaupni, sekpau de a-i mai trimite zaherele pentru aprovizionarea armatei.

52 Ibidem, vol. 277, fol. 129." N. Iorga, Geschichle des osmanischen Reiches, vol. IV, p. 464.64 In scrisoarea care Paulmy de la 22 aprilie 1763 scrie : En attendant, je ne crois pas,.

monsieur, reclamer contre le renvoy fait en Moldavie des discutions qui subsistent entre les.Polonais et les Tartares. Ceux de mes amis que j'ai consulte pensoient que se seroit vainementque je tenterois de faire changer cette disposition et que le mieux est de laisser courrir les chosesjusqu'a cc qu'on voye la tournure qu'elles prendront sur cette nouvelle mediation" (BibliotecaInstitutului Frantei, ms. 1 233 (XIV), fol. 33).

" In scrisoarea de la 9 mai catre Paulmy spune : Vous Res inform& monsieur, du pepde din& des dispositions favorables que j'avais inspirdes au feu grand Vizir pour faciliter unaccommodement raisonable entre les Polonois et les Tartares. II serait desormai aussi inutilede rechercher, que difficile de penetrer au juste les motifs du changement subit de ce ministre.Son secret, s'il en est un, est enseveli avec lui : l'essentiel est que la negociation soit plus heureusesur l'intervention du prince de Moldavie, qu'elle ne l'a ete par toutes les autres voyes qu'ona tentees" (Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 233 (XIV), fol. 49).

Ibidem, fol. 34.

si

si

fart sa

66

www.dacoromanica.ro

11 PARTICIPAREA MOLDOVEI LA APLANAREA CONFLICTULUI POLONO -TATAR 331

Fara sa fie un diplomat sau eel putin un om cu mai multg experientaGrigore Callimachi fusese totusi preggtit pentru functia de mare

interpret al impargtiei 67 de catre tatal sau, fost mare dragoman si apoidomn, Joan Callimachi, prieten al lui Raghib, care 1-a promovat la tron.In intentia marelui vizir, asa cum 11 caracterizeazg in termeni familiariin scrisoarea catre Branicki Janaki zade Ligor voivodi" , era privit,intre altele, i ca om de incredere, pentru functia de delegat al Portii.

In intelegere cu Vergennes 68, vizirul a comunicat hatmanuluiPoloniei dorinta Portii ca diferendul cu tgtarii sa fie aplanat cit mai curindposibil, prin recunoasterea pretentillor hanului, anuntindu-i totodatgnumirea lui Grigore Callimachi ca mediator 69. Din aceeasi scrisoareaflam ca Poarta a dat poruncg hanului sa caute din partea lui sa ajunglcit mai repede la intelegere 70. Instructiunile date de vizir lui GrigoreCallimachi nu s-au pgstrat, dar continutul for se poate reconstitui dincuprinsul scrisorii pe care domnul o trimite la 13 martie 1763 hatmanuluiBranicki. In aceasta lungg scrisoare, Callimachi, dupg ce face pe largistoricul evenimentelor, aratg care stunt pretentiile hanului, anuntind caacesta nu se va miica de la Causani en trupele lui ping ce nu-i vor fi im-plinite. Callimachi este de parere ca ar fi mai intelept pentru Poloniasa satisfaca, aceste cereri, nedind hanului prilejul sa -si facg singur drep-tate si cu aceasta sa facg din el un prieten. Din partea lui recomandghatmanului ca delegat al sau la faja locului pe boierul Ianacache Millo,cu titlul de mare ban 71. Callimachi a recomandat pe emisarul sau altordemnitari poloni, eu care era in legaturg 72, precum ii ambasadoruluifrancez de la Varsovia 731 rugindu-i sa facg ceea ce depinde de ei pentrurealizarea Intelegerii.

Diplomatul Ianacache Millo, trimis de Callimachi in Polonia, originarfrancez din Marsilia, facea atunci parte in a doua generatie din boierimea,Moldovei, casatorit cu o bogata mostenitoare din familia Rosetti. Milleocupase ping in anul precedent demnitatea de staroste de Cernauti, unde1-a intilnit calatorul raguzan Boscovich, care da, interesante informatiidespre dinsul, prezentindu-1 ca pe un om cultivat, cunoscgtor a maimultor limbi, respectat in starostia lui aproape ca un suveran74. Situatia

67N. forge, Doc. fam. Callimachi, vol. I, p. CXXVII.C'est pourquoi ii vient d'être de nouveau recommande fortement au susdit ambassadeur

de France, notre ami, d'employer encore sa gracieuse intervention" (Arh. Ministerului AfacerilorStrdine, fond. Pologne, vol. 274, fol. 362).

Ibidem.70 Je previens aussi V.E. que j'ai ecrit et recommande tres fortement au serenissime kan

pour que cette affaire se termine le plutdt possible . . . " (Ibidem).71 Scrisoarea, In limba francezd, cu semnaturd latineascd Gregorius Jannes Terrarum

Moldaviae Princeps", se pastreazd In copie, ibidem, vol. 274, fol. 357 360.72 J'ecris en meme temps A divers seigneurs qui m'honnorent d'une amitie particuliere

dans vos contrees, pour les prier de vouloir bien aussi employer leurs bons offices pour le memebut" (ibidem), Darurile care s-au fdcut cu aceasta ocazie hatmanului $i la o sumd de boierileli" sint men%ionate In registrul de socoteli pe 1763 (Iorga, Doc. fam. Callimachi, vol. II, p. 120).

73 Cu scrisoarea detail tot 13 mai st. v. 1763, pdstrata la Arh. Ministerului AfacerilorStriline, fond. Pologne, vol. 277, fol. 134.

74 Boscovich, Giornale di un viaggio da Conslanlinopoli in Polonia, reprodus In Uricarul,vol. XXII XXIV, p. 254 333. Mentiunea la p. 314.

"

politica,

$i

www.dacoromanica.ro

332 V. MIHORDEA 12

de prieten cu francezii din serviciul domniei, cu agentii francezi din Poloniasi de la Curtea hanului, precum si cu unii seniori poloni 75, i-a risurat multducerea la bun sfirsit a misiunii incredintate. Venirea hanului din Crimeeacu armata lui la Causani si stationarea timp indelungat aproape de granitaPoloniei an produs in aceasta tard, prin zvonurile care amplificauadevarate 76, o teama continua de o eventuala invazie, cu atit mai indrep-tatita cu cit, pe de o parte, tergiversarea forurilor oficiale pentru terminareadiscutiilor dadea loc la cele mai sumbre presupuneri din partea populatieilipsite de aparare, iar pe de alta hanul ameninta va lua singur ceea cei se refuza de bung voie77. Seniorii implicati in contributia pentru sumadespagubirilor cerute se laudau ca prefera mai curind sä se pregateascade rezistenta, daca cetele tataresti s-ar revarsa peste tinuturile lor, decitsa satisfaca pretentiile enorme ale acestui Principe 75, dar nu aratau simijloacele prin care ar fi putut organiza o asemenea aparare. In capitalaMoldovei, uncle evolutia conflictului era urmarita cu acelasi interes, invaziaPoloniei de catre tatari se arata ea, nu era exclusa dintre probabilitati.0 scrisoare din Iasi, de la 21 martie 1763, arata ca Intr-un asemeneacaz lumea de la not nu va putea fi spectator indiferent fata de un conflictcu atit mai periculos, cu cit adevaratul motiv este invaluit intr-un pretextfrivol" 75, facind aluzie la intelegerea prusiano-tatara. Aceeasi scrisoaremotiveaza astfel contributia diplomatic& a Moldovei la Indepartareapericolului : Linistea Poloniei influenteaza prea mult asupra siguranteinoastre pentru a putea privi cu singe rece cum e turburata, fara a aducedin partea noastra contributia cu care s-a ingrijit intelepciunea tratatelor"".

Potrivit dispozitiilor Portii, ca Moldova sa fie centrul actiunii demediatie, conferintele cu intrunirea tuturor delegatilor urmau sa setina la Iasi. In executarea acestui program, trimiterea lui Millo in Polonia,.

Corespondenta lui Millo, parte publicatil In Doc. lam. Callimachi, vol. II, parte ineditilculeasa de Arh. Mu zeului Czartorysky" si a Ministerului Afaccrilor Straine din Paris.

76 La 28 iulie 1762, ambasadorul francez de la Varsovia raporta ministrului de externe :Les avis que recoit a l'instant de la frontiere de Turquie portent que le Kan en attendant l'ordrude la Porte pour faire marcher les nogaites, c'est toujours avance de six lieux pros de la frontierede Pologne" (ibidem, vol. 272, fol. 680). La 6 aprilie 1763, acelasi ambasador raporta ca hanulse tient toujours a portee des frontieres de la Pologne et paroit assez peu dispose a termineramiablement ses differends avec les Polonois" (ibidem, vol. 274, fol. 300). Dupd moartea lui Ra-ghib si lnceperea actiunii de mediatie, zvonurile alimentau nelinistea din alt punct de vedere :On craint que le changement du ministere ottoman ne rend le lean plus difficile sur les moyensde conciliation qui doivent lui etre proposes par le prince de Moldavie" (Biblioteca InstitutuluiFrantei, ms. 1 234, fol. 189).

77 La 11 iulie 1762, ministrul de externe francez comunica ambasadorului de la Varsoviaca, dcoarece les dispositions du kan sont tres equivoques, it seroit fort A desirer que les discus-sions des Polonois avec les Tartares fussent promptement et solidernent terminees, afin daterA ceux el tout pretexte d'entrer a main armee sur le territoire de la republique" (Arh. Miuis-terului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 272, fol. 46).

78 In scrisoarea rezidentului francez Hemnin catre Callimachi de la 30 aprilie 1763 sespune ca pretentia hanului avoit fait ici tine telle sensation dans tous les esprits, que je lesai vus presque resolus a prendre des mesures deffensive pint que de souffrir des extol tionsarbitraires" (Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 233, fol. 26).

79 N. form Doc. fam. Callimachi, vol. II, p. 313, nr. 189.lbidem.

ca -$i

o

www.dacoromanica.ro


care trebuia sa, fie de scurta durata 81, avea de stop sa aduna la cuno0intaseniorilor interesati direct in rezolvarea diferendului ultimele pretentiitatare0i, propunerea lui Grigore Callimachi pentru apropierea partilorvi in special sa-i determine a aduna eft mai repede posibil sumele de plataa despagubirilor. Insotit de delegatii desemnati de hatman, Millo urmasa se inapoieze la Ia0, unde avea sa continue, in prezenta domnului, cutrimi§ii hanului, discutiile pentru incheierea tratativelor. Lucrurile nus-au petrecut insa a§a, pentru ca partea polona, ajutata vi de unele impre-jurari externe 82, a tergiversat peste a§tepthri cu adunarea banilor, facinddin aceasta preocuparea principals a intregii actiuni. In urma n-a mai fostde acord cu trimiterea delegatilor la Iasi, determinind ca durata actiuniide mediere sa se intinda peste orice a§teptari, iar incheierea conferinteisa, se fats pe pamint polon.

Greutatea contactului cu misiunea lui a fost pentru Mi llo Ca, impre-una cu ambasadorul Paulmy 83 §i agentii francezi 84 din Polonia, sa" con-vinga pe seniori a renunta la ideea ea s-ar putea achita cu suma de 45 depungi pe care o ofereau, a nu considera diferendul ca o afacere a unor-particulari cu hanul §i sa-i determine pe cei legati direct de conflict a seangaja cu ceea ce ar fi in stare la satisfacerea pretentiilor tatare§ti, urmindca finantele statului sa completeze restul 85. Tratativele in aceasta privintas-au prelungit pins la sfir§itul lunii aprilie, intrucit, puss ca o problemsde stat, chestiunea despagubirilor catre tatari prezenta in acel momenk,alte dificultati. Membrii Seimului erau parte raspinditi in toata Cara,parte plecati cu regele la Dresda §i In lipsa lui nu se putea convoca nicio adunare in mod legal care sa voteze suma trebuitoare 86. Mare le vistieral Poloniei era dispus a avansa suma de 15 000 de ducati, contravaloareaa 100 de pungi, sub rezerva restituirii ei ulterioare, dar cerea pentru a-ceasta un termen de vase luni, neputind-o furniza imediat 87. HatmanuLBranicki a recurs §i sub acest raport la sprijinul ambasadorului francez,rugindu-lsa gaseasca pe creditul lui suma ce ar mai trebui ca sa completeze15 000 de ducati, pentru care marele vistier u va prezenta o obligatie de stat,fixindu-i termenii doriti de rambursare, garantind totodata si personal

81 Prelungirea sederii se reflectil si in socotelile vistieriei pe 1763, unde este notata sumade 800 de galbeni unguresti, care s-au trimis lui Millo In Polonia .,peste bani i s-au dat cind1au purces de aici" (ibidem, p. 120).

82 Terminarea razboiului de sapte ani.Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 233, fol. 28-29.

84 Cf. scrisoarea lui Hennin catre Callimachi (ibidem, f. 26). La 29 aprilie 1793, secrelarullhatmanului, abatele Betanski, comunica lui Paulmy ca starostele Branicki veut s'en rapportertout a fait a ce qu'elle [ambasadorul] jugera a propos de regler et determiner avec M. de Mille"(Arh.Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 277, fol. 168).

Mentionlnd aceasta activitate, rezidentul Hennin conchide : Tel a ete l'objet de lanegotiation de M. de Mille, que le prince de Moldavie, mediateur nomme par la Porte, a envoyeici" (Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 293, fol. 30).

85 Ibidem.87 Scrisoarea lui Branicki care Paulmy din 29 aprilie 1763 (Aril. Ministerului Afacerilor

StrAine, fond. Pologne, vol. 277, fol. 168-169).

ct%i

81

85

www.dacoromanica.ro

334 V. MIHORDEA 14

angajamentul 88. Tinind seama cg, Moldova de mai multi ani trimiteafara nici o plats, zaherele pentru aprovizionarea armatei tataresti de laCausani, iar in anul precedent, 1762, hanul a pretins i a obtinut, Cu invoi-rea Portii, ca domnii aminduror principatelor dea, pentru cheltuielilelui, fiecare cite 100 de pungi 89, pe linga obligatiile fats de turci i intre-tinerea costisitoarelor domnii fanariote si a clientelei lor, pare de nein-teles faptul ca in Polonia, cu intinderea numarul ei de locuitori, aduna-rea sumei de 100 de pungi de cite 500 de lei fiecare s-a fiicut cu atiteadificultati si in cele din urma s-a recurs la ajutorul ambasadorului francez.Starea de saracie generala, a tarii, cauzata si de trecerea armatelor straine 90,era in bung parte rezultanta, feudalismului parazitar, neadaptat ca inalte parti sistemului mercantilist, si a cheltuielilor extraordinare cu intre-tinerea fastului nobililor.

Polonii an cerut lui Millo ca domnul Moldovei 85, aduca la cunostintahanului conditiile for : 1) ca ei nu mai pot satisface alte eventuale pretentiiale acestuia data ar fi sa li se ceara, un singur ducat in plus, vor avizala alte mijloace ; 2) sa-si trimita delegatii la locul unde ei vor stabili eatrebuie sa vina, si comisarii poloni, prevazuti Cu o chitanta semnata de el,redactata fara echivocuri, in care sä declare a este multumit cu suma pri-mita si nu mai are nici o alts pretentie in viitor ; 3) sa se angajeze la ins-tituirea unei comisii mixte pentru judecarea conflictelor de frontierd,aF,;a, cum ei aveau deja una la Camenita pentru diferendele cu turcii, stabi-lity prin tratatul de la Carlovitz 91. 0 conditie suplirnentara, rezolvatadirect de interventia diplomat ilor francezi, a fost i aceea ca delegatiihanului sa vina la intilnirea cu comisarii poloni insotiti de consulul For-netti, care urma sa, garanteze ca actele si semnaturile tatarilor se potbucura de increderea seniorilor 92. In timp ce se astepta de la Callimachiconfirmarea propunerilor poloneze, chestiunea banilor nu era pe deplinrezolvata. La 12 mai, Millo afla de la secretarul hatmanului ca, Branickise zbatea sa mai gaseasea 3 000 de ducati, cit mai lipseau pentru comple-tarea a 100 de pungi, in care stop a facut apel si la vistieria Lituaniei 93.

Baspunsul asteptat de la domnul Moldovei la propunerile polonezea fost dat de Callimachi In scrisoarea de la 3 mai stil vechi, unde arata

88 Ibidem. Cu toate acestea, In raportul trimis cu doud zile mai lnainte la Versailles,.ambasadorul anunta chestiunea banilor ca rezolvatil, Intrucit senatorii, effraies du danger,se sont engages a garantir le rembourssement de cette somme au grand thresorier" (ibidem,vol. 274, fol. 366).

89 Pentru zaherele, sA se vada attt mentiunea din scrisoarea lui La Roche, cit $i cea dinDoc. fam. Callimachi, ambele citate mai sus. Pentru banii ceruli de han $i lncuviin%area Portiide a fi platiti, este raportul ambasadorului olandez la Constantinopol de la 3 august 1762(Doc. lam. Callimachi, vol. I, p. 18-19, nr. VIII).

90 Duph Incheierea phcii, la retragerea prusienilor din Polonia Mare, s-a considerat cA aufdcut des dommages estimes a plus de 13 millions de florins de Pologne" (Biblioteca InstitutuluiFrantei, vol. 1 233, fol. 46).

91 Biblioteca Institutului Frantei, ins. 1 233, f. 30-31.92 Ibidem.93 Monseigneur le Grand General a mettle un ambarras, c'est de trouver encore trois

mille ducats, M. le grand tresorier n'en donnant que 8 en tout ; on a ecrit au grand tresorier deLithuanie, mais it taut qu'a quelque prix que se soit la somme soit prete" (Biblioteca nationalddin Paris, ms. fr. 10 702, 1 ol. 463).

sg-i

ei

ei,

www.dacoromanica.ro

15 PARTICIPAREA MOLDOVEI LA APLANAREA CONFLICTULUI POLONO -TATAR 335

ca atit Poarta, cit si hanul sint de acord, atit in privinta sumei de platit,cit si asupra celorlalte puncte care formeaza obiectul negocierilor. Confe-rinta finall trebuia sa alba loc la Iasi, uncle delegatii tatari vor veni inso-titi de Fornetti, cu acte de imputernicire ca sa semeneze conventia inche-iata si cu chitanta in forma dorita de poloni, ca sa intilneasca pe comisariipoloni, aducatori ai banilor, Insotiti de Millo. Domnul Moldovei va aveagrija si va garanta ca totul sä se petreaca in ordine. Callimachi adaugasi faptul ca deoarece hanul 1-a asigurat de hotarirea de a pleca in Crimeeaimediat ce primeste banii, ar fi in interesul tuturor sa se accelereze trimi-terea comisarilor poloni 94.

Cind acceptarea de catre han a propunerilor a fost cunoscuta inPolonia, se incheiasera, cele doua paci care an pus capat razboiului de sapteani. Puterile europene erau libere sa se ocupe de succesiunea dinasticain aceasta Cara, care devenea iminenta, iar tatarii raminind sa fie orien-tati, potrivit planurilor Portii, catre granitele rusesti nu mai infatisaupericolul din anii precedenti 95. Aceste considerente au facut ca grabade a termina diferendul sa nu mai gaseasca ecou printre seniorii poloni.Nici unul dintre palatinii de la frontiers nu se grabeste a depune parteadin suma ce i s-a afectat prin proiectul cominatoriu si pericolul invazieiIi lass indiferenti 96. Diplomatii francezi ramin uimiti de egoismul sllipsa, de patriotism a acestor feudali. Millo, stiind cu city nerabdare seastepta in Moldova plecarea armatei tataresti din Bugeac, spunea Intr -oscrisoare ca interlocutorii en care negocia au obiceiul de a promite multsi pins la urma a nu face nimic" 97. Ambasadorul Paulmy a declarathatmanului ca diplomatia franceza nu mai are cum ajuta terminareanegocierilor 98. Acesta, impreung cu ceilalti colegi ai lui, erau de acordca Millo nu va duce in Moldova o bung impresie despre starea de lucruridin Polonia, spre a fi apoi comunicata In rapoartele domnului catre Poarta 99.

Ca sa tergiverseze, cu scopul de a cistiga timpul necesar adunariibanilor, caci la 20 iunie suma nu era Inca completata 1.00, polonii an Inceputa data pretexte. Ei au reexaminat punctele din scrisoarea lui Callimachisi au gasit ca lipseste mentiunea comisiei pentru judecarea diferendelorde granita. Cit priveste trimiterea conaisarilor cu banii pe teritoriul

94 Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 275, fol. 9-10. Scrisoarealui Fornetti, autorizat de han, de la 13 mai st. v., intare§te raspunsul lui Callimachi (BibliotecaInstitutului Fran(ei, ms. 1 233, f. 36). 0 alts scrisoare din Iasi, catre interpretul polon Giuliani,mentioneaza Ca hanul a primit conditiile polonilor (Iorga, Doc. fain. Callimachi, vol. II,p . 319, nr. 203).

95 Rulhiere, op. cit., vol. I, p. 298.96 Cf. scrisoarea lui Betanski catre rezidentul Gerault de la 25 mai 1763, la Biblioteca

nationals din Paris, ms. fr. 10 702, f. 470.97 Ces messieurs ont la coutume de promettre beaucoup et a la fin rien faire" (Arh.

Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 275, foI. 63-64).98 Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 233, f. 38. Cf. forge, Doc. fam. Callimachi,

vol. II, p. 32-322, nr. 200, 205 §i 207.99 Scrisoarea lui Hennin care Paulmy de la 29 iunie : M. Mille ne rapporterait pas en

Moldavie une opinion bien grande du gouvernement polonois" (Biblioteca Institutului Frantei,ins. 1 232, fol. 75).

2.00 Raportul lui Hennin catre Choiseul de la 20 iunie 1763 la Arh. Ministerului AfacerilorStraine, fond. Pologne, vol. 375, fol. 109.

.8 c. 3273

www.dacoromanica.ro

336 V. MIHORDEA 16.

otoman", adicA In Moldova, si-au dat seams ca aceasta ar constitui un actumilitor pentru prestigiul Poloniei si au revenit asupra dispozitiei, accep-tat& la Inceput, de a se tine conferinta final& la Iasi 101. Motivarea hatmanu-lui, IntemeiatA numai pe consideratii formale 102, cerea domnului Moldoveiiss trimita pe delegatii hanului care asteptau la Iasi Inca de la inceputurlunii mai 103 , impreunl cu Fornetti si angajamentul pentru infiintareacomisiei de granitg, la Balta 104, punct de frontier& en tatarii, unde urmasa vin& si Mi llo cu delegatia polong, 1°8. Obiectia delegatului moldovean,care avea In instructiunile sale terminarea discutiilor la Iasi, n-a fostluata in seams, iar dintr-o scrisoare a lui Rennin catre La Roche aflam cadu& s-ar fi insistat mai mult pentru aceasta localitate ar fi fost un pretextde rupere a negocierilor, intrucit polonii si-au facut un punct de onoarede a nu trece frontiera for "6. Faptul oglindeste natura relatiilor moldo-polone din acea vreme, care erau in fond putin amicale 108w°. Cu o atitudineIn general politicoasa fat& de domni, polonii accentual' prea mult pe gra-dul de vasalitate otomanA a Moldovei rezolvau toate chestiunile devecinatate peste capul lor, grin tratative directe cu Poarta. Cit timepericolul parea iminent, diferenta se facea neobservat& si polonii se impa,caucu dusul la Iasi, acceptind mediatorul de un rang inferior impus de Poarta,numai asigure linistea. In momentul acela situatia fiind schimbata,7)onoarea" venea pe primul plan.

Acelasi mod de comportare le-a dictat si atitudinea fat& de tatari.In anii precedenti, cind amenintarea invaziei staruia In calculul probabi-

delegatii poloni an mere in mai multe rinduri sa discute cu oameniihanului In casutele noroioase din Balta 107, In speranta zadarnicI a unuirezultat favorabil. Dup.& ce hanul, la insistenta domnului Moldovei si aambasadorului francez de la Constantinopol, a fost convins a dispune cadelegatii sill de la Iasi sa piece la Balta, polonii si-au schimbat din nouparerea. Simtind ca, plictisit de mult& asteptare, hanul se pregatea sapiece Inainte de Incheierea conferintei, ei s-au hotarit, pe aceleasi conside-rente formale de politic& intern& 108, sa nu mai trimita delegati la Balta,propunind ca loc pentru conferinta final& orasul Camenita 1°9. Hanul s-alasat Induplecat s, accepte a treia schimbare de localitate, trimitindu-sidelegatii la Camenita, numai cu conditia ca acestia s& nu fie altii decit

101 Hurmuzaki, doc. supl., 12, p. 729, nr. MXXXI.102 Branicki motiva schimbarea localitAtii pe considerentul cu intelegerea initials Intre

palatinii poloni a fost ca banii sa fie numArati delegatilor Mari la frontiera (Biblioteca nationaldidin Paris, ms. nr. 10 702, fol. 468).

103 Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 275, fol. 64.104 Biblioteca nationals din Paris, ibidem. Hurmuzaki, doc. supl. 11, p. 728, nr. MXXX.100 Biblioteca Institutului Frantei, vol. 1 233, fol. 88.106 Ibidem, fol. 47-48.106

Callimachibi° A se ved ea In aceasta privinta V. Mihord ea, Raporturile lui Joan Vail

cu polonii (1758-1769), extras din Revista 'storied, XXIII, p. 13 14.107 Vladislaw Konopczynski, op. cit., p. 170.108 Comisarii delegati la conferinta care locuiau la Camenita ar fi urmat sa pund de la

dtnsii eventuala diferentd de bani pentru completarea sumei trebuitoare dacd ar fi fost nevoie(Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1233, fol. 71).

1° Scrisoarea lui Grigore Callimachi catre Vergennes la 20 iulie 1763, in Filitti, Leftiesel extrails concernant les relations des Principautes Roumaines avec la France, Bucuresti, 1915,.p. 416, nr. CCCCXL II.

s&-si

litItilor,

www.dacoromanica.ro


Fornetti i agentul domnului Moldovei in Crimeea lio, ca sa, nu se treadsca tatarii an mers pe pamint strain sa capete ca o pomana ceea ce recla-masera en armele dobindisera 111. La sfir§itul lunii iunie, rind Mil locomisarii poloni au plecat spre Camenita, continua febril activitatea deadunare a banilor 112, in a§a, fel ca la jumatatea lunii urmatoare mai tre-buiau inea 2 500 de ducati 113. Diplomatii francezi noteaza cu uimire incorespondenta for faptul de neinteles ca un mare stat nu poate furnizadintr-o data aceasta bagatela, pentru care toti an trebuit scuturepungile ca s-o completeze. Ei subliniaza marea insemnatate pe care nobili-mea poloneza o dadea interesului personal, sustragindu-se in acela§itimp de la cel mai mic sacrificiu pentru binele patriei for 114.

Conferinta de la Camenita s-a tinut in a doua jumatate a luniiiulie i in prima jumatate a lui august 115. In reuniunile diplomatilor s-aucercetat imputernicirile lor, s-a facut examinarea chitantei hanului, care adat loc la controverse, s-a gait predarea §i numararea banilor, iar inurma s-a procedat la instituirea unei comisii permanente de frontiera, cudelegati ai ambelor state, ceruta, de poloni dup5, modelul aceleia de laZwiniace pentru diferendele cu turcii 116. Aceasta comisie de granita,stabilita teoretic, nu era dotata cu mijloace de impune practic autorita-

110 Dourt marturii documentare, scrisori ale lui Vergennes, una publicatd In Hurmuzaki,supl. I, vol. I, p. 729-730, cu data de 15 august si alta inedita (Biblioteca Institutului Frantei,ins. 1 233, fol. 104), cu data de 17 august, mentioneaza faptul ca hanul a trimis la Camenita,ca delegatl ai sai pe Fornetti pe agentul domnului Moldovei In Crimeea. In primul documentse spune ca acesta din urma [agentul domnului Moldovei] a Mut tot ce i-a fost posibil ome-neste pentru a se sustrage de la o misiune pentru care arata ca nu este de loc autorizat s-oaccepte". Daca informatia lui Vergennes este justa, agentul domnului Moldovei In Crimeea,trimis Intr-o misiune ca accea nu putea fi decit chirurgul loan Benedict Locman, cell naturalizatla Iasi, care stim din surse indirecte di era trimis In acea vreme cu o misiune pe lingd hanultdtarilor (Arh. st. documente, path. 156, doc. 35, 72). Sint insd mArturii care nu confirnidspusele lui Vergennes. Rulhiere (op. cit., vol. I, p. 298) scrie ca Fornetti a fost le scut negocia-teur". Acelasi lucru 11 spune o scrisoare a lui Hennin, dupa informatiile ce le avea din Moldova,adaugind indoicinicul se pare" (Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 231, fol. 123). 0 pareredeosebita se Old intr-o scrisoare a lui La Roche, cu data de 8 august : Le sieur Fornetti . .

conjointement au sieur Mille, ayant ete designez de la part du serenissime Kan pour ses coin-inissaires ... a Caminick" (N. Iorga, Doc. ram. Callimachi, vol. II, p. 334, nr. 226). Credem caafirmatia lui Vergennes ar fi cea mai de luat in seams, Intrucit In scrisoarea dare Giuliani dela 15 august, La Roche spune ca le sieur Mille arrive a la fin de retour de la Pologne, avecles commissaires designes par le kan dans l'affaire qui vous est connuc" (ibidem, nr. 22)).

111 N. Iorga, op. cit., vol. I, p. CXXXIII.112 Scrisoarea lui Hennin catre Fornetti, de la 30 iunie (Biblioteca Institutului Frantei,

ms. 1 223, f. 45).113 Scrisoarea lui Betanski catre rezidentul Gerault de la 20 iulic. Biblioteca nationald

din Paris, ms. fr. 10 702, fol. 458. Vezi Iorga, Doc. ram. Callimachi, vol. II, p. 328, nr. 219.114 Scrisoarea lui Hennin Care Fornetti : Il vous paroitra charmant qu'un grand roya-

time ne soil pas en (gat de fournir sur le champ cette bagatelle, mais lorsque vous savez qu'ila fallu, pour ainsi dire, que l'on boursillat pour le rassembler, vous verrez que,

particuliersdans un pays

oil l'interet personnel a tent de pouvoir, il a ete difficile d'amener les a se depouillerpour le bien de leur patrie" (Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 233, f. 46).

116 Mentitmea despre durata conferintei de la Camenita In scrisoarea lui Betanski catreGerault (Biblioteca nationald din Paris, ms. fr. 10 702, fol. 452) ; N. Iorga, Doc. lam. Calli-machi, vol. II, 331, nr. 227 ; I. C. Filitti, Lettres et exlraits , p. 449, nr. CCCCXLII.

116 Protocoalele conferintei, mentionale In doc. de la Arh. Ministerului Afacerilor Strdine,fond. Pologne, vol. 277, fol. 321. Cf. si Hurmuzaki, supl. I, vol. I, p. 731, nr. MXXXIII.

si si

a-si

sa-si

si

last, st

31

www.dacoromanica.ro

338 V. BECHORDEA 18

tea, Inca rezolvarea nemultumirilor raminea mai departe tot in sarcinaautoritatilor centrale si a interventiei de la stat la stat 117. La conferinta amai participat din partea polonilor §i colonelul Stankievicz, ambasadorextraordinar la Poarta, care acolo astepta pasaport de la guvernul otomansa plece spre Constantinopol. 0 mentiune documentary precizeaza cael a dat ajutor delegatilor la discutiile contradictorii cu privire la interpre-tarea ternaenilor din chitanta hanului 118. Millo a avut grija a se intoc-measca procese-verbale ale §edintelor un protocol final al dezbaterilor.El a adus la Iasi un exemplar din aceste acte spre a le prezenta domnului,care pe baza for a intocmit raportul catre Poarta. Copii de pe aceste acteau fost trimise din Moldova, atit ambasadei franceze 119, eft guvernuluipolon 128. Prin raportul de la 15 august, Grigore Callimachi informa Poartaca. la Camenita conferinta a terminat cu succes lucrarile sale si satisfactiacuvenita hanului a fost efectuata 121, infirmind astfel, prin rezultate pozi-tive, indoielile aratate de Vergennes la inceputul actiunii de mediere. Prinaceasta, conflictul, care dura de cinci ani alimenta starea de nesigurantamai cu seams pentru viata si avutul locuitorilor fara aparare, a luatsfirsit, ca sa faca loc, in aceste tinuturi, altor cinci ani de liniste.

Privitor la misiunea lui Millo in Polonia, mentiuni documentarearata ca la inapoiere el a &cut domnului in scris o amanuntita dare deseams asupra activitatii lui 122, precum §i aprecieri din partea diplomatilorfrancezi referitoare la modul de comportare al trimisului moldovean. Inscrisoarea de la 30 aprilie, rezidentul Rennin comunica domnului ca printactul sau, Millo a izbutit atraga stima din partea celor cu care duceatratative, cu toate ca, obiectul discutiilor nu be era placut 123. Vergennesinsusi, multumit de rezultatele la care nu se astepta, scria la 3 iunie luiPaulmy ca vestea succesului negocierilor lui Millo a produs o mare satisfac-tie la Poarta 124. Ca fasplata, domnul Moldovei 1-a avansat la rangul demare spatar 128.

In registrul de socoteli ale domniei din acea vreme 126 au fost notatecheltuielile necesitate de misiunea lui Millo in Polonia. Sumele date pentrucheltuiala lui personals, pentru curierii care mergeau la Var.ovia si Came-nita, precum §i pentru darurile cumparate si trimise de domn, o data cuMillo, hatmanului i altor demnitari poloni, au fost totalizate la 7 255 de

117 In timpul cind delegatii erau adunati la Camenita, polonii s-au plIns ca hanul a fAcuto:noua infractiune, arestind la Balta, pe teritoriul principelui Lubomirski, patru gentilomi,pe care i-a adus la Causani (Biblioteca nationals din Paris, ms. fr. 10 702, fol. 409).

118 N. Iorga, Doc. fam. Callimachi, vol. II, p. 463-464, nr. 84.119 Arh. Ministerului Afacerilor StrAine, fond. Pologne, vol. 277, fol. 324.120 N. Iorga, Doc. fam. Callimachi, vol. II, p. 332, nr. 229.121 Hurmuzaki, doc., Supl. I, vol. I, p. 731, nr. MXXXIII.122 0,j'ai fait un recit a son Altesse", scria Millo ambasadorului Paulmy, dupa lnapoierea

lui de la Camenita (Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 277, fol. 324).123 Biblioteca Institutului Frantei, ms. 1 233, f. 27.124 Ibidem, f. 52.124 In scrisoarea catre Paulmy, Millo spune : Son Altesse, pour recompense de rues

services, m'a bien voulu honorer de la charge de Son Grand Spathar, ce qui veut dire son grandport-epee" (Arh. Ministerului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 277, fol. 324).

126 N. Iorga, op. cit., vol. II, p. 120.

§i

ai

si

www.dacoromanica.ro


lei 127. La Inapoiere, Milo a adus, din partea hatmanului, daruri pentrudomn si celelalte persoane care au cooperat la terminarea cliferendului128.Hanul a primit si el, din partea sultanului, daruri de branuri scumpe, odata cu ordinal de a pleca in Crimeea, nemaiavind pretext a rAmina, laCaU§arli 129. Un dar mai pretuit pentru Moldova era In.departarea costisi-torului vecin de la granita ei.

CONCLUZII

Diferendul polono-tatar din 1758-1763 este o urmare a invadariiMoldovei de catre han, incurajat de catre Frederic al II-lea, iar agitatiade la frontiera Moldovei si Poloniei se datoreste interesului pe care diplo-matia prusiang, 1-a avut de a indemna pe tataxi la actiuni razboinice,amenintind pe doi dintre adversari rusii i austriecii cu expeditiade prad5, a acestora .Amenintarile rAzboinice ale hanului au creat o perma-nents stare de neliniste In tarile limitrofe, lipsite de mijloace proprii deaparare, ca Moldova si Polonia, unde staruia in permanents teama unei notrevgrari a cetelor pradalnice. Aplanarea conflictului prin acordarea dedespAgubiri pretinse de han, pentru unii supusi ai sai deposedati de poloni,a fost Incercata, in mai multe rinduri prin tratative bilaterale, Ina elen-au fost incununate de succes decit in momentul cind mediatia a fostincredintata domnului Moldovei, cu than,' opunerea diplomatiei franceze,care pentru ratiuni proprii st5,ruia In rezolvarea lui la Constantinopol.

Interesul diplomatiei franceze era atit de ordin economic apara-rea pozitiilor cucerite de capitalul comercial al Orli sale In oriental mij-lociu cit si politic : mentinerea influentei franceze In Polonia, spre a opregAti sa reziste presiunii rusesti.

fn actiunea de aplanare a conflictului diplomatia franceza a avutdirectiva executia din culise, lasind domnului Moldovei rolul de a pregAtipe poloni sa accepte conditiile hanului. La reusita tratativelor a contri-buit si incetarea subsidiilor prusiene care, in vederea apropiatului sfirsital razboiului de sapte ani, nu mai glsea necesara demonstratia armata ahanului, f6cIndu-1 prin aceasta mai dispus a participa la discutii.

Pentru statul feudal polon greutatea cu care s-a adunat suma des-p5gubirilor a fost un indiciu al descompunerii lui apropiate.

127 Din suma totals, Millo personal a cheltuit 4 815 lei, 2 000 secretarul La Roche, trimisIn Polonia tot pentru chestiunea mediatiei, iar cu restul de 440 de lei $i 60 de bani s-au cump5ratdiferite obiecte pentru daruri (Ibidem).

128 Callimachi a primit un atelaj de cai, cumparat pentru 500 de ducati, Millo o tabacherade aur cu fundul dublu de 140 de ducati si 2 000 de tinfi cheltuiell de deplasare ; fratele sauun ceas de aur un altul la fel pentru La Roche. Hatmanul a dispus ca la schimbul ducatilor Inpialtri diferenta sa fie incasata de Millo. Nici Fornetti nu a fost uitat (scrisorile lui Betanckidare Gcrault, Biblioteca Nationala din Paris, ms. fr. 10 702, fol. 446 $i catre Paulmy, Arh.Ministcrului Afacerilor Straine, fond. Pologne, vol. 278, fol. 189).

129 N. Iorga, Doc. ram. Callimachi, vol. II, p. 646, nr. 29 si 30.

,si

si

www.dacoromanica.ro

340 VS MIHORDEA 20

Interventia diplomatic5, a domnului Moldovei, Facutil, din ordinulPortii acceptata cu un sentiment de jen6 de catre poloni, soldata, curezultate pozitive, a contribuit la crearea climatului de liniste la granitamoldo-polon6, prin plecarea armatei tataresti in Crimeea.

ANE X A

Iasi, 13 martie st. v. 1763

Grigore Callimachi, doinnul Moldovei, mediator In conflictul polono-tatar, expune hatmanului Branicki punctul siiu de vedere si-i reco-

. manda pe boierul Ianacache Millo, triinis In Polonia pentru negocicri.

Copie dune lettre du Prince de Moldavia a in. le Grand General de Pologne".

Monseigneur,

Si jamais evenement cut droit de flatter mon ambition, c'est pour le coup cclui qui, meprocurant l'honncur de cooperer a l'accommodernent d'un different epineux, est pourtant unepreuve bien gloricuse de In confiance que daigne mettre en moi le plus vaste des Empires, enme rendant mediateur entre deux Etats puissans.

Les Polonais de la frontiere vers la Tartaric ayant enleve, it y a environ 4 ans, a bon nombrede Tartares divers effets qui reunis forment un objet de consideration, S.H. 1 le Ser-me Kancrut devoir quitter pour quelque temps sa residence ordinaire de Bakche-serai en Crimee, pourse rendre dans nos environs, a dessein d'operer un dedommagement que les droits du bon voi-sinage lui faisaienl envisager comme prompt at immanquable ; mais, apres un long sejour a Kaye-schan a, cc Prince prit le parli de retourner en Crimea sur ce que, contre tout espoir, it vit infruc-tueux tous les efforts qu'il avait pour lors mis-en oeuvre pour cette fin. Comme it importaitA S.h. de ne point laisser les choses en cet etat, et y allait de son honneur a souffrir que sessujets restassent endommagez, elle se resolut, mnalgre les frais d'un second voyage, A revenirvers nous, bien decidee de ne rebrousser chemin qu'apres avoir obtenu une reparation, elle renou-vella en consequence ses justes instances ; et comme plusieurs cents at divers pourparlers quieurent lieu entre elle et ceux de la Pologne, n'avancerent pas plus les choses qu'auparavant,ccux-ci se contentant d'opposer la negative a ce qu'on mettait en avant de la part des Tartares,et formant, qui plus est, eux inclines des pretentions, it fut resolu de designer respectivementdes commissaires pour prodder a une discussion formellle de cette affaire.

Les commissaires resppectifs rendus au lieu convene, apres un milr examen, at d'apresles valides preuves que produisirent ceux de la Tartaric, avouerent que le dommage cause A sessujets par ceux de In Pologne passait les 120 mille dens, dommage qui fut demontre par un katbien detailld at trouverent que la perte en revanche, essayee par les Polonais de la part des Tar-tares, formait A peine un object de 20 mille ecus. Un acte de cette nature joint A l'aveu enoncedes commissaires de la Serenissime Republique, semblait assurer aux Tartares une prompte satis_

1 Sa Ilautesse, reverenta cuvenita In mod obisnuit numal sultanului.2 Cau§ani.

qu'il

qi

www.dacoromanica.ro

-21 PARTICIPAREA MOLDOVEI LA APLANAREA CONFLICTULUI POLONO-TATAR 341

'faction ; maisnullement, ceux-la malgre la conviction de leur tort, exposerent gulls ne pouvaientrepondre pour une somme aussi considerable et n'offrirent que quelques cinq a six mille ducatspour tout dedommagement. L'on a tents ensuite de faire agreer cette meme offre a le faveur d'unepuissante mediation aupres de Ia Porte Ottomane, mais le minis tere persuade que le SerenissimeJan n'y acquiesceroit jamais, apres avoir validement, comme 11 l'a fait demontre l'equite de sespretentions, n-a pu lui meme l'adinettre.

Je dirai plus, ii est si eloigne aujourd'hui d'improuver In fermete de ce Prince A exiger unepleine satisfaction, et reconnoit tellement le bon droit qui l'autorise, qu'il est lui meme fortementresolu de s'employer efficacement pour lui faciliter le payement des cent mille ecus, qu'il exige-sans delay et jusqu'au dernier denier. C'est par une suite de cetle resolution que S.A. montres gracieux seigneur, le supreme Vizir de l'Empire, inspire d'ailleurs par l'amitie qu'i vousporte, emit a votre Altesse pour l'engager par les motifs les plus pressans a terminer, une foispo.ir toutes, une affaire qui n'a (NA que trop traind en longucur ; et comme ce minis ire respec-ttible l'a infinemeat a cceur, it faisit (sic I) toutes circonstances propres a en accelerer l'accom-modement, ainsi ma position entre la Pologne et la Tartarie me facilitant les moyens ct, corres-pondre tant avec l'une qu'avec l'autre, la connaissance qui ne lui echape pas de l'amitie parti-euliere qui me lie avec votre Altesse. Celle qu'il a de Ia bonne volonte qui m'inspire touj ours pourle bien etre des deux Etats limitrophes, tout cela, dis-je, et la justice surtout qu'il daigne rendre ala fidelite de mes services, l'ont pousse a m'honnorer de la mediation la plus flateuse dans ledifferent dont it s'agit.

La lettre ci-dessus mentionnee de M. le gr. Vizir, qui vous sera rendue par le Sieur Mille,run de mes principaux officiers en sa qualite de grand Banos 3, suffiroit sans doute pour faire.concevoir a V. A. la necessite de terminer au plutot avec le Kan, et combienpourroient devenir facheuses les suites d'un plus long delay, si, contre toute athentc,it en arrivoit autrement ; mais pousse non moins par l'ordre expres que j'en ai, que par les devoirsde notre amitie, j'y dois joindre, quelques desagreables qu'elles soient, les assurances de l'immu-able resolution prise par le Kan de ne se dezister en aucune fagon de sa juste demande, et de nobouger de Kayschan, que lorsqu'il aura regu les cent mille dens qui lui reviennent, et commeon eloignement de sa residence ordinaire lui est dispendieux, s'il allait etre de nouveau frustre de

l'espoir qu'il a congu d'etre bientOt satisfait, it ne lui resterait plus pour se liberer de ses depensesextraordinaires que de solliciter de nouveau aupres de Ia Porte la permission de se faire justicepar lui-meme en envahiss ant la partie limitrophe de la Pologne, qui confine avec ses etats ; per-mission, dis-je, qui lui serait indubitablement pour lors accordee, comme l'unique moyen dese dedomager, et qui pourroit bien couter a la Serenissime Republique le triple de ce qu'il demandvamiablement. Outre un desagrement de cette nature, it resulterait pis encore de ce degu d'uneprompte reparation, et c'est que la Sublime Porte ne pourroit guere oublier le peu de cas quela Serenissime Republique aurait fait de ses wives instances, dans une occasion on l'equite seul e,la foi des capitulations et les droits du bon voisinage auraient du lui dieter ce qu'on solliciteaujourd'hui d'clle. J'ajouterai a ces reflexions que la Sublime Porte, convaincue de la justicedu proced6 du Kan, ne voudroit pas desobliger ce Prince, en manquant d'egard au recours qu'ilpuroit aupres d'elle, pour operer d'autant pl.-,stOt le recouvrement qu'il a la patience d'attendredepuis tant de tems, et de se promettre de la fiddle observation des traitez.

Je ne dois pas meme dissimuler a V.A. que la Porte fut entree deja dans les vues de cePrince, en lui permettant de represailler si moins fiddle a son amitie avec la Republique, ellen'eut considers l'incompatibilite d'une pareille voye avec la bonne harmonie qui a subsists jus-qu'ici entre les deux Etats. Elle vent bien se flatter encore que in meme fidelite de la part de la

3 Marc ban.

www.dacoromanica.ro

342 V. 31:111ORDEA 22

Pologne, aux etroites liaisons des deux couronnes, produira, pour le coup, le plus vit empresse-ment de votre part a entrer dans ses vues raisonnables, en evitant de donner la moindre atteintecette bonne intelligence oil de causer le moindre refroidissement, et cela pour une bagatelle dans lefonds. Oui, Monseigneur, la Porte se persuade, et j'ose egallement l'esperer, que cette affaire vase terminer A la faveur des soins que vous en prendrez ; et pour lors, outre la reconnaissancequ'elle conservera de ce service envers toute la Republique en general, elle exaltera surtout enV. A. le religieux observateur de la justice, des traitez etc., ainsi que l'empressement et le zeledont vous avez fait preuve en cette occasion, empressement, dis-je, qui, comme vous pouvez bienle presumer, ne pourroit qu'infiniment aider l'auctroy (sic I) des requisitions que la Republiques'est trouvee et se trouve assez souvent dans le cas de faire par votre canal aupres de l'Empire.

Apres avoir ainsi exposé A V.A. l'etat de fermete du Kan A obtenir pleine reparation, etcelui des dispositions de la Porte A l'appuyer, j'estime superflu de vous prevenir que ce seroitpure perte qu'on renouvelleroit l'offre de six mille ducats, ou tea autre de cette forme. Il conste,et c'est de l'avenu des Polonais meme, que la perte qu'ont essuye les Tartares dans les.seules terres de Mr. le Prince Lubomirski, passe les 36 mine ecus or ; sur ce pied IA, l'offre-mentionnes n'aquitteroit pas meme la moitie de ce seul article. Il s'agit de toute autresatisfaction, et c'est d'une restitution entiere, comme je l'ai deja plusieurs fois repete,de cent mine ecus ; restitution ou, pour mieux dire, reparation d'autant plus indispen-sable, que divers interets la requierent et qu'elle ne peut servir qu'a augmenter l'amitie-de la Porte, dans de temps critiques, oil la Serenissime Republique en a plus de besoinque jamais. Elle aura bien, je n'en doute pas, cette satisfaction ; et je me flatte que V.A.me fera part avant peu d'une resolution aussi salutaire que necessaire au repos rnutuel de nos.contrees. C'est au reste sur quoi je la prie instament presse d'avoir la-dessus une reponse-cathegorique.

Quelque longue que soit déjà cette lettre, j'aurois A y aj outer ; mais comme j'ai eu soind'instruire pleinement sur l'objet de sa mission le Soeur de Mille, que je prends la liberte derecommander aux bontes de V.A., it aura celui de suppleer de vive voix, en cas de besoin, A ce-qui pourroit manquer A celle-ci, que je nesaurois d'ailleurs etendre davantage sans la rendreinsuportable.

Je joins ici de la part de M.le Chevalier de Vergennes, ambassadeur de France pres laPorte, une depeche qui ajoutera, sans doute, une nouvelle force aux instances que j'ai l'honneur dereiterer A V. Altesse, pour le succes de l'accommodement en question. J'ecris en meme temps adivers Seigneurs qui m'honnorent d'une amitie particuliere dans vos contrees, pour les prier devouloir bien aussi employer leurs bons offices pour le meme but. Comme, au reste, la Sublime-Porte fonde proprement sur vous l'espoir d'une heureuse issue de l'affaire que je leurrecommande, ces lettres sont fort laconiques et ne servent, pour ainsi dire, qu'a leurrecommandcr scion l'usage le Soeur Mine, aussi bien laissai-je A votre choix de les remettre

leur addresse, si vous le jugez A propos.J'ai l'honneur d'etre, avec la plus haute consideration,

Monseigneur,de votre Altesse

le tres humble et tres obeissant serviteurGregorius Yoannes Terrarum

Moldaviae Princeps.

Jassi, le 13 mars v. style 1763

(Aft. Etr. correep poi. Pologne, vol. 274, fol. 857-860)-

a

a

a

A

www.dacoromanica.ro

INFORMATII DESPRE OR GANIZAREA ADMINISTRATIVAFISCALITATE IN TARA ROMANEASCA (1764 1765)IN OPERA LUI ATANASIE COMNEN IPSILANTE

DE

OLGA CICA NCI

Atanasie Comnen Ipsilante, unul dintre descendentii familiei impe-riale a Comnenilor (asa cum ne marturisesc cele doua inscriptii ce s-aupastrat in locuinta sa de la Neohori, publicate de G. Aftonidis in prefataeditiei sale), s-a nascut la 29 august 1711 la Constantinopol. Data mortiisale nu ne este cunoscuta.

Asupra vigil activitatii lui Atanasie Comnen nu avem stiri de lacontemporanii sai si de aceea vom folosi informatiile autobiografice cuprinsein lucrarea sa 'ExxXlcrLoccnExcliv xat nat-rtxiLv T(.7.)v manta pr,f3Aiov H',0' xatI' vot. Ta [.LeT3: Tlv 'ciAcoatv (1453-1789) (Istoria ecleziastica §i politicain douasprezece card. Cartea a VIII-a, a IX-a $i a X-a sau dupacaderea Constantinopolu1ui (1453-1789).

Urmarind succintele informatii autobiografice pe care autorul ni leprezinta in diferite capitole ale lucrarii sale, putem stabili ca intre 1724 si1727 Atanasie Comnen se afla la Iasi, unde tatal sau, Teodor ComnenIpsilante, era camarasul ocnelor. Alaturi de beizadelele domnului MihailRacovita, lua lectii de greaca cu vestitul profesor din Hios, ieromonahulNathanail Kallonari.

Dupa mazilirea lui Mihail Racovita, Atanasie Comnen nu Vara-seste Iasul o data cu tatal sau, in 1727, ci ramine la ruda sa, aga loanIpsilante. In 1728 pleaca la Constantinopol, unde urmareste in continuarelectiile lui N. Kallonari. Apoi studiaza filozofia medicina la Pavia,Bologna si Florenta, iar in 1734 11 gasim la Venetia.

Terminin.du-si studiile in 1744, ajunge prim medic al vizirului RaghipMehmed-pasa, pe care it insoteste in calatoriile sale prin Europa, Asia siAfrica, Rind martor la diferite evenimente politice importante. Din aprilie1764 pina in august 1765 ocupa functia de mare spatar in Tara Roma-neascal iar in 1769 este capuchehaia domnitorului Grigorie Ghica. Refe-

..srunn", tomul 19, nr. 2, D. 343 -361, 1966.

gi

gi

www.dacoromanica.ro

314 OLGA CICANCI 2

rindu-se la evenimentele din 1769, Atanasie Comnen Ipsilante relateaza :Sint martor ocular §i auditiv al tuturor celor ce le voi reda In viitoareascriere istorica" 1.

Bucurindu-se de mare influents la Poarta 2, in 1778 este numitdragoman al acesteia in tratativele cu rusii din Crimeea, ea grec credin-cios al imparatiei" si cunoscator al trebilor Europei si al situatiei regate_for sale" 3.

In acelasi an soseste la Bucuresti, la invitatia donmului AlexandraIpsilante. In 1788 11 gasim din nou in Tara Romaneascii.

Atanasie Comnen relateaza in 12 carti istoria ecleziastica si politics a111114 incepind cu Iuliu Cezar ping la anul 1789. Se presupune ca manu-scrisul lucriirii a fost luat de arhiepiscopul Constante, in primal sfert alveacului al XIX-lea, din casa lui Atanasie Comnen de la Neohori si adusla manastirea Sf. Ecaterina din Sinai. Aici este descoperit de arhimandritulG. Aftonidis, care publics la Constantinopol in 1870 cartile a VIII-a,.a IX-a si a X-a, cuprinzind istoria ecleziastica si politica a lumii de dupa-caderea Constantinopolului (1453) ping la 1789 (probabil ultimul an deviata al autorului).

Arhimandritul Aftonidis semnaleaza In prefata editiei sale lipsaanui numar de pagini din cartile a VIII-a si a IX-a.

Cercetind prin arhive si biblioteci, Papadopulos-Kerameus a consta--tat ca aceste pagini, care se refers la manuscrisele grecesti si arabe dinSinai si Cairo, precum §i fragmente si copii dupil uncle texte, se gases°in Biblioteca imperials a Academiei de itiirrte din Petersburg, adaugatela Codicele episcopului rus Porfirie Uspenskij, la p. 652 6A7 (acesta le-arupt din manuscris si le-a adaugat la lucrarea sa asupra manuscriselorgrecesti §i arabe din Sinai si Cairo).

Papadopulos-Kerameus le publics in Hurmuzaki, vol. XIII, p. 465-480 (in traducerea lui G. Marna), sub titlul : Peirti care lipsesc din editiascrisii care trateazei despre intimplarile big-oricesti fi politico de AtanasieComnen Ipsilante. Adangate la capitolele al XXI-lea, al XXXI-lea si alXX_III1-,lea. Tot Papadopulos-Kerameus gaseste ultima parte a scrieriilui Comnen Ipsilante in biblioteca manastirii Maicii Domnului din Halki,in 1883, publicfnd fragmente din manuscrisul gasit in Hurmuzaki, vol.XIII, la p. 143 -173: Scrieri bisericesti si politico in doucisprezece parti.Partea a doutisprezecea si cea din urra (bucati alese).

In istoria sa, Atanasie Comnen povesteste pe scurt, in ordine crono-logica, principalele evenimente din Europa, Asia si Africa legate indeosebide Imperial otoman. Importante pentru istorici sint cartile a IX-a si aX-a, care cuprind evenimente contemporane cu autorul. In cadrul acesteiistorii universale, istoria tarilor romane ocupa eel mai mare spatiu. Aceastase explica, credem noi, prin desele contacte pe care autorul le avea cu.aceste tari, precum si datorita pozitiei pe care o avea In Constantinopel,local uncle se hotarau succesiunile la domnie fn tarile romane. Ca urmarc,

1 Atanasie Comnen Ipsilante, T« µcr& -r+v 6EAocnv, Constantinopol, 1870, p. 564.2 Cf. I. Hammer, Histoire de ('Empire Ottoman, vol. XVI, Paris, 1839, p. 39.

Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 564.

www.dacoromanica.ro

INFORMATII DESPRE ORGANIZARVA ADMINISTRATIVA LA A. C. IPSILANTC d43

autorul ne da numeroase amanunte legate de domni si familiile lor, delupta pentru obtinerea si mentinerea domniei, facind chiar unele comentariiinteresante asupra unor evenimente politice.

Nu cunoastem data la care autorul si-a Inceput istoria. Presupunemeiti Atanasie Comnen consemna evenimentele pe parcursul desfasurarii lor.Interesant este faptul ca pentru unele identificari de localitati citeazaIstoria otomand a domnitorului Dimitrie Cantemir, tomul I. Desigur caAtanasie Comnen foloseste si alti cronicari. Papadopulos-Kerameusidentifica in cartea a 12-a pasaje intregi copiate din Daponte.

0 traducere in rezumat a scrierii lui Atanasie Comnen Ipsilante,incepind cu 1462, este facuta de C. Erbiceanu, intr-o comunicare tinuta laAcademia Romana in 1880 si publicata in Analele Academiei 1?omane,Memoriile Sectiei Istorie, t. II, seria a 2-a, 1881, p. 427-535. Fragmentereferitoare la Virile romane au fest traduse si publicate si de N. Iorga inHurmuzaki, vol. XIV, partea a 2-a.

Yn editia arhimandritului G. Aftonidis este prezentata o anexa(11a.pric-critia) intitulata "E0tRoc Tijc 60(011ov:wile Pacret.Aeiag (Despre obice-iurile Imperiului otoman), alcatuitd din 12 capitole, din care desprindemstiri interesante asupra starii economice si politice a Imperiului otoman.

Dupd un capitol introductiv, in care autorul vorbeste despre Impe-riul otoman in general, in capitole speciale slut prezentate diferite dregato-rii si institutii (vizir, devlet, ceausi, ulemizi, muftis, organizarea armatei sia flotei etc.), precum si diferite regiuni ce intrau in componenta imperiului(arabii sub dominatia otomana, Egiptul, tatarii sub dominatia otomand,Albania, Cipru).

Foarte interesant pentru istoria tarsi noastre este capitolul al XII-lea, intitulat "E0cp.oc Tivcov ircapzicov (Obiceiul acelor provincii [Moldovasi Tara RomaneascA]).

in comunicarea sa tinuta in 1880 la Academie (in care da in rezumattraducerea istoriei lui Atanasie Comnen Ipsilante, oprindu-se indeosebiasupra pasajelor referitoare la Wile romane), C. Erbiceanu remarcdimportanta acestui capitol pentru istoria tarii noastre, fard a reda insacuprinsul sau.

in prima parte a capitolului amintit, Atanasie Comnen se ocupa deMoldova, facind observatii asupra reliefului, organizarii administrative, aprincipalelor orase si a evolutiei tributului de cind s-a predat Moldovaturcilor ca feud ping in vremea lui Constantin Mavrocordat", incheind cudescrierea amanuntita a ceremoniei investirii domnilor roman la Constan-tinopol. Aceste informatii nu au o importanta deosebita, deoarece sintprezentate mai pe larg de alte izvoare.

Parcurgind paragraful referitor la Moldova, ai impresia ca autorulnu cunostea prey bine situatia din aceasta tart romaneasca, pe care ovizitase in copildrie. Cu totul alta este situatia atunci cind ne vorbestedespre Tara Romaneasca, unde Comnen Ipsilante a ocupat in a douajumatate a veacului al XVIII-lea, asa cum semnalam mai sus, functiiimportante, venind deci in contact nemijlocit cu realitatile din aceastaara. De altfel, nu numai in anexa, dar si in textul istoriei sale, ComnenIpsilante se °cup& mai pe larg de Tara Romaneasca.

-3

www.dacoromanica.ro

346 OLGA CICANCI 4

La inceput, Atanasie Comnen Ipsilante ne da catagrafia" celor17 judete (xc(80,Exta.) ale Tarii Ronanesti, descriind asezarea fiecaruijudet, raportat la harta tarii, relieful, capitala fiecarui judet, principaleleorate si pozitia for fate de orasele turcesti" de peste Dunare, distantadintre orase (calculate in ore), resedintele episcopiilor etc. tirile date deAtanasie Comnen sint confirmate si de alte izvoare mai tirzii ca, de pilda,Mihail Cantacuzino 41 F.G. Bauer 5 §i Dionisie Fotino 6 (mai pe larg).

In fruntea fiecaruia dintre cele 17 judete era un asa numit isprav-nic", prin care se facea stringerea impozitelor anuale. Aceasta inovatiede a numi ispravnici ne spune autorul este mai noua si a fost inven-tata de catre Nicolae Constantin Mavrocordat, voievod al Tariff Roma,nesti, si care s-a transmis si dincolo in Moldova" 7. Impusa de tendinta decentralizare administrativ-fiscala constatata in perioada fanariota, reformslui Constantin Mavrocordat din 1740 punea in fruntea fiecarui judetcite doi ispravnici. Astfel, afirmatia lui Atanasie Comnen Ipsilante cafiecare judet are in frunte cite un ispravnic pare inexacta. Cu toate aces-tea si alte izvoare (calatorii strain Panzini 8, Carra9) ne informeaza ca, infruntea fiecarui judet este cite un ispravnic. De asemenea, Bauer, in lucra-rea amintita, ne spune ca fiecare judet are cite un ispravnic, iar citeodatasi doi" 19.

Ispravnicii aveau in subordine un numar de slujitori 11, impartiti incapitanii 12, care aveau in frunte un capitan. Ispravnicii aveau atit atri-butii administrative si fiscale, cit si judecatoresti, preluind unele atributiiale capitanilor de judete. Caci ne spune Comnen Ipsilante domniaavea legaturi si un fel de stapinire asupra celor 17 judete ale Tarii Ro-manestiprin numitele capitanii. Capitanii fiind sub puterea noului spatar,se aflau sub comanda sa ; fiecare dintre capitani are sub ascultarea somenzili si slujitori, care inainte vreme erau de asemenea barbati superiori

4 Mihail Cantacuzino, Istoria politica geograficd a Tdrii Romdne$i, ed. Tunusli, Bucu-resti, 1863, p. 170 $i urm.

6 F. G. Bauer, Memoires historiques et geographiques sur la Valachie, Frankfurt-Leipzig,1878, p. 17.

8 D. Fotino, 'IaToptcc 771q 7triXar. AccxEceg rec,riA Tpotvcraficotac BAocyjocg >cal MoAkur.ag,vol. III, Viena, 1819, p. 185 si urm.

7 Atanasie Comnen-Ipsilante, op. cit., p. 782.8 Intr-o scrisoare adresata lui Diodato Morane, la 13 ianuarie 1777, publicata In L'Eu-

rope Orientale", II, Roma, 1922, p. 168 si urm.J. L. Carra, Istoria Moldovii §i romanii, Bucuresti, 1857, cap. V.

10 F. G. Bauer, op. cit., p. 60.11 Termenul de slujitor 11 Intllnim Inca de la sfirsitul veacului al XVI-lea, ca o categoric

de ostas, alaturi de curteni (sau rosii In Tara Romaneascii), calareti etc. Erau organizati In jurulunui ora§ de garnizoana. In a doua jumatate a veacului al XVII-lea, numarul for scale. LasfIrsitul veacului al XVII-lea termenul de slujitor se extinde asupra tuturor celor aflali inslujba statului feudal, atlt fobtii curteni, cit $i mercenarii Hind numiti slujitori" (Istoria Romdniei,vol. III, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1964, p. 93). Istoria lui Mihail Cantacuzino ii defincsteca fiind ostasi cu leafs $i cu imbracaminte".

28 Capitania era unitatea cea mai mare de slujitori, care cuprindea un numar variabil deoameni, avind In frunte un capitan. Unitatile slujitorilor din judete erau desemnate dupe resedintacomandantului. In Tara Romfineasca, Incepind cu a doua junnitatc a veacului al XV II-lea,capitaniile stet In subordinea mareltil spatar. Cf. I. C. Filitti, Des pre vechea organizare adminis-tratio-fiscald a Principatelor Romdne, ed. a 2-a, Bucurebti. 1935.

qi

www.dacoromanica.ro

5 IINFORMATLI DESPRE ORGANIEAREA ADMINISTRATIVA LA A. C. IPSILANTE 347

In ierarhia militara cu ajutorul arora se rezolvau Inainte toate proble-mele politice In cele 17 judete, prin acestia i prin capitanii for adunaui aduna impozitele Inainte de a fi fost inventata aceasta institutie a

ispravniciei, in vremea domnitorului Constantin Nicolae Mavrocordat,care le-a dat stapinirea judetelor, luindu-le pe acestea de la capitani" 13.

Informatiile date de Atanasie Comnen Ipsilante shit confirmate si deate izvoare. Astfel, Bauer, observind felul in care erau administratejudetele Tariff RomAmesti in 1769-1774, deci la citiva ani dupa AtanasieComnen, arata ca in acele Principate existau marl capitani num* capi-tani de o role, cu garzile for compuse din slujitori sau soldati de Cara. Intimp de pace, acesti slujitori se schimbau cu tindul pentru paza granitelor

in timp de razboi sluj eau cu totii sub ordinele marelui spatar.Nicolae Mavrocordat a micsorat mult numarul for , fiul sau, prin

reforma sa, i-a mai redus Inca, astfel incit n-au mai ramas decit putinii-a lipsit pe capitani de autoritatea si de privilegiile for si a pus in loculfor in judete boieri a caror indatorire este de a str'inge (raffle ; ei indeplinescin acelasi timp functia de judecatori si de comandanDi in judetele lor.Acesti oficiali se numesc ispravnici" 14. Mihail Cantacuzino, in capitolul/1Despre slujitori" 15 din istoria sa, dind unele explicatii asupra organizariislujitorilor din Tara Romaneasca, prezinta un tablou incomplet al capita-niilor din citeva judete. De pilda, In Rininicu-Sarat se citeaza numai treieapitanii (Focsani, Gradistea, Macsineni), in Ialomita trei etc., fail, amentiona numarul slujitorilor din resedintele capitaniilor respective.

Folosind anexa lui Atanasie Comnen Ipsilante, putem stabili cuprecizie locul numarul capitaniilor pe judete, precum numarul sluji-torilor i menzililor (reorganizate de Constantin Mavrocordat) dinfiecare resedinta de capitanie.

Atanasie Comnen Ipsilante, ca mare spatar deci comandant altuturor slujitorilor din Cara si din orasul Bucuresti 16 precizeaza ca a fostmicsorat i numarul slujitorilor in fiecare ispravnicie i, din cei multicfi aveau imprastiati in cele 17 judete, eu am gasit numai urmatoriichid am devenit protospatar in Tara Romaneasca in 1764, la 24 aprilie,raminin.d stapin al acestei functii ping la 18 august 1765, pina cind a ventla Bucuresti stirea noii domnii a lui Scarlat Ghica" 17.

Din tabelul anexat reiese ca, in Rimnicu-Sarat erau 9 capitanii cu.364 de slujitori si 226 de menzili ; in Ialomita erau 5 capitanii, cu 47 deslujitori si 217 menzili ; in judetul Ilfov 7 capitanii, cu 380 de slujitori291 de menzili ; in judetul Vlasca 9 capitanii cu 120 de slujitori si 206menzili ; in Teleorman 7 capitanii, 14 slujitori si 211 menzili ; in judetul

13 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 783-788.14 F. G. Bauer, op. cit., p. 37.15 Mihail Cantacuzino, op. cit., p. 31-32. Revine In cap. LV (p. 172 si urm.), enumerind

eipithniile din fiecare judet.16 Spaarul cel mare are autoritate peste toti slujitorii ; caliiretli din Bucuresti, arnautii,

.catanele, lufegii, scutelnicii, ; are 2 boieri zapcii, capitanul de lufegii bas-buluc balade seimeni. Ceaustil sAu are temnite prin mahalale. Mai are sub autoritatea sa toate postele

capitaniile de margini " (Mihail Cantacuzino, op. cit., p. 23).17 Urmeaza tabloul repartizarii slujitorilor menzililor pe judete (Atanasie Comnen

Ipsilante, op. cit., p. 788 si urm.).

§isi

i

tiff

si

§i§i

§i§i

sirji

si

si

7i si

www.dacoromanica.ro

348 OLGA CICANCI 6-

Olt 7 capitanii cu 148 de slujitori si 120 de menzili ; in judetul Buzau erauasa-numitele catane ale Buzaului, in numar de 30, si 30 de menzili ; in jude-tul Prahova, la Ploiesti, se gaseau 50 de slujitori si 50 de menzili, precumsi 36 de slujitori ai judetului ; in judetul Dimbovita erau 2 capitanii cu15 slujitori si 25 de menzili, precum si 30 de cazaci sub ascultarea agai dinTirgoviste ; in judetul Arges erau 7 capitanii, cu 57 de slujitori si 25 de-menzili. In cele 5 judete de dincoace de Olt erau : in judetul Romanati 5capitanii, cu 92 de slujitori si 100 de menzili ; in Dolj se gaseau. 4 capitanii,cu 132 de slujitori si 70 de menzili ; plus cele 120 de catane sub ascultareabanului Craiovei, numiti calareti si menzili ai Craiovei (102 slujitori si52 de menzili) ; in judetul Mehedinti 11 capitanii, cu 215 slujitori si 15menzili ; in judetul Vilcea 2 capitanii cu 81 de slujitori. In cele 17 judeteale Tarii Romanesti erau, in 1764-1765, 1 917 slujitori si 1 696 de menzili,in total 3 754 de oameni.

In continuare, Atanasie Comnen ne d5, catalogul slujitorilor dinBucuresti" 19, cuprinzind seimeni, scutelnici, lefegii, catane ale tariff,menzili si catane straine. Erau in Bucuresti 436 de seimeni, impartiti in6 capitanii, plus 28 de zapcii, care se imparteau in 7 steaguri. Scutelniciierau impartiti in 12 capitanii, in numar de 608, in afara de cei 37 de zapcii(adica odabasizi, ceausi si stegari). Ciltanele tariff, impreuna cu capitanulsi cu 3 zapcii, erau in numar de 67, adica, precizeaza autorul, ei erau7/curierii documentelor domnesti in cele 17 judete". Cei 162 de lefegii aispatarului erau impartiti in 3 cete si ei duc cu rindul scrisorile domnesti".Cei 150 de menzili ai Bucurestiului erau impartiti in 2 cete, in frunte cucapitanul lor, fiecare ceata slujind cite o saptamina si jumatate cu rindul.In Bucuresti existau deci, in 1764-1765, 1 361 de slujitori si 150 de-menzili.

Comparind datele transmise de Comnen Ipsilante cu cele ale cata-stihului din iunie 1752 19, vom constata ca numarul slujitorilor din Bucu-resti creste de la 363 20 (in 1752) la 1 511 (in 1764-1765). Adica nespune Atanasie Comnen slujitorii si menzilii din Bucuresti si eel? 17judete se urea la 5 285 21 de barbati si atitia am Omit si eu cind am devenitspatar, deli inainte erau mai mult de 20 000, dar nici pe ei nu i-au lasatliberi, ci au fost impusi la impozite de 2 567 de grosi" 22.

Consideram ca putem avea incredere in exactitatea cifrelor date deAtanasie Comnen Ipsilante, mare spatar in Tara Romaneasca in perioadala care se refera, deci si comandantul acestor slujitori si menziligii. Trebuiesubliniat de asemenea faptul ca autorul, atunci cind precizeaza numarulslujitorilor si menziligiilor din fiecare judet, repeta de fiecare data ; ati-tia am gasit in judetul Ilfov etc.". Comparind informatiile date de AtanasieComnen Ipsilante cu alte izvoare mai tirzii, constatam ca in cele 17 judeteerau : la Atanasie Comnen Ipsilante 88 de capitanii (in afara celor din

Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 790.19 I. Ionascu, Aspecte demografice si sociale din Bucuresti la 1752 (anexil, p. 131 $i 132),.

In Revista arhivelor", 1959, nr. 2.22 Ibidem, p. 127-128.21 Fatd de 3 144, clti Wiseste Bauer In timpul rizboiului ruso-turc din 1769-1774.22 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 792.

is

www.dacoromanica.ro

7 INFORMATII DESPRE ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA LA A. C. IPSILANTE 349

Bucuresti) ; la Bauer 78 de capitanii ; la Mihail Cantacuzino 78 de capitanii(in afara celor din Craiova i Bucuresti), iar la Dionisie Fotino 98 decapitanii (in afara celor din Bucuresti).

In ceea ce priveste numarul slujitorilor, asa cum am vazut dinpasajul citat mai sus, in 1764-1765 erau 5 285 de slujitori, in timpulrazboiului ruso-turc din 1769-1764 erau 3 144, iar in 1818 Dionisie Fotinone da cifra de 6 423 de slujitori.

Tabelul intocmit de Atanasie Comnen este interesant prin faptul caindica cu precizie felul in care erau repartizati slujitorii menziligiii indiferite judete sau in diverse resedinte ale capitaniilor. Atit Bauer, cit siM. Cantacuzino ne dau uncle informatii despre organizarea administrativ-fiscala a Tarii Romaneati, fara a da insa indicatii atit de precise ca AtanasieComnen. Informatiile date de Comnen Ipsilante in istoria sa au meritulde a fi singurul izvor care prezinta un tablou amanuntit al organizariiadministrative a Tarii Romanesti dupa reforma lui Constantin Mavro-cordat.

Comparind informatiile lui Atanasie Comnen cu cele date deD. Fotino in istoria sa, putem urmari evolutia organizarii administrative aTani Romanesti de la 1764 ping la sfirsitul veacului al XVIII-lea, deoareceeste cunoscut faptul ca in veacul al XVIII-lea organizarea militaracelor doua tari avea in vedere numai paza frontierelor, politica internit,executia incasarii darilor i serviciul de Curte" 22. Totodata, putem constataca numarul capitaniilor creste de la 88 la 98, iar numarul slujitorilor dela 5 285 la 6 423. Aceasta crestere se datoreste masurii luate de domnitorulAlexandra Ipsilante, care infiinteaza in 1775 pe linga resedintele judete-lor cite o polcovnicie 24 la ordinul ispravnicilor, precum voievoduluiGheorghe Caragea, care, prin decretul din 18 august 1815, organizeazacite o capitanie in judetele de margine pentru stirpirea hotilor" 23.

De asemenea, cu ajutorul tabelului anexat putem urmari felul in care.erau repartizate menzilurile (postele) pe teritoriul Tarii Romanesti in_1764 1765. De aceea ni s-a pa,rut interesant sa prezentarn in anexa (intraducere ti cu uncle identificari) tabelul lui Atanasie Comnen Ipsilante,cu atit mai malt cu eft el nu a fost folosit piny in prezent de istoriografia,de specialitate.

Mentionarea obligatiilor banesti ale tarilor romane catre Poartaotomana constitute o preocupare a lui Atanasie Comnen Ipsilante, atitin textul istoriei sale, cit mai ales In anexa de care ne ocupam. AtanasieComnen Ipsilante prezinta o lista a peschesurilor de bairam a Tarii Roma-nesti. Tabelul intocmit de autor ni se pare cu atit mai interesant, cuasa cum ne marturiseste Bauer, atunci cind vorbeste de obligatiile TariiRomanesti catre Poarta, din 1761 amanunte despre toate aceste contribu-tii nu se mai gases° de la reforma incoace, deoarece socotelile an fost.

" Istoria Romeirtiei, vol. III, p. 398.24 V. A. Urechia, istoria romanitor, vol. I, Bucure§ti, 1881, p. 43.24 Ibidem, vol. X, p. 519 §i urm.

Si gi

a

ei

cit,

www.dacoromanica.ro

350 OLGA CICANCI 8

&cute intre domni si agentii for la Constantinopol" 28. Desi intre 1769 si1770 Bauer scotoceste" prin arhivele tarii i is informatii de la ispravniciijudetelor, ne marturiseste ca, nu se gaseste nici o lista anterioafa amanun--OM a sarcinilor anuale ale tarii. Agentii domnilor la Constantinopolprimesc bani din vistierie trimit cheltuielile cu amanuntul doar domnului,far/ ca acestea sa mai fie trimise arhivelor din Cara" 27.

Desigur a Atanasie Comnen, datorita relatiilor pe care le avea laPoartg, a intrat in posesia unei asemenea liste, redind-o intocmai in scrie-rea sa sub titlul Cheltuielile bairam peschesului in bani" 28, precizindca este vorba de cele date dinauntrul tarii". De data acestea autorul neprezinta atit situatia peschesurilor de bairam din Tara Itomaneasca, cit

cea din Moldova, asa cum reiese din fraza de incheiere a tabelului pre-zentat : Acestea le dadea inevitabil domnul Tarii Romanestilui Itamazanbairam i domnul Moldovei lui Curpan bairam" 28.

i Daponte subliniaza in Efemeridele sale ea bairam peschesulRomanesti era egal cu cel din Moldova in a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea.

Din lista prezentata de A. Comnen reiese ca sultana mama primea10 000 de grosi, prima cadina 5 000, agaua vistieriei 2 500 de grosi, agauaConstantinopolului 2 500 de grosi, blanarul seraiului 1 000 de grosi etc.,in total 21 100 de grosi. In acelasi mod, adicg mentionind funclia dregg-torului respectiv §i suma in grosi primitg, continua lista peschesurilor debairam. Vizirul, vistiernicul, marele referendar, marele sambelan, primullacheu al sultanului, seful rauzicantilor, chehaia-bei, secretarul Ministeruluide Interne, directorul-adjunct de cancelarie etc. primeau. 1 210 grosi.Vistier-efendi impreuna cu intendentul vistierul sau, casierul sau, primulsau agent fiscal, marele intendent etc. primeau 3 723 de grosi. Marelelogofat slujitorii sai, chehaia, casierul, intendentul ceausilor etc. primeau1 210 grosi.

Alai reginlizi" 30 ai Portii, ca secretarul divanului, secretarul mare-lui vizir, secretarul lui divan-efendi, seful cancelariei imparatesti, marelemaestru de ceremonii etc., primeau 3 550 de grosi. De remarcat ea dintretoti acesti secretari care primeau sume varlind intre 100 si 500 de grosi,secretarul din cancelaria vizirului, care se ocupa cu problemele Roma,-nest, primea 50 de grosi. Cei trei alai-ceausi muzicantii seraiului primeau90 de grosi. Toate cele date seraiului subliniaza autorul se Insu-meaza la 47 745 de grosi"

Yn continuare, Comnen Ipsilante ne arata tine ce fel de blanuri seprimeau din tarile romane. Astfel, sultana primea o blana, de samur una

26 F. G. Bauer, op. cit., p. 95 ; cf. I. C. Filitti, care afirma In lucrarea sa Vechea organi-zare fiscald a Principatelor Romane (Bucuresti, 1935, p. 52-53) Ca dacil pentru Moldova existaunele liste de cheltuieli din 1764, 1776, 1777 etc., pentru Muntenia, din aceste vremuri, nu cunoscasemenea tablouri amilnuntite de cheltuieli".

27 F. G. Bauer, op. cit., p. 36.29 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 793.29 !bider, p. 795.39 Dregatori.31 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 795.

si

:

si

Tariff

$i

$i

si

31..

8isi

www.dacoromanica.ro


de ris, sultana mama si prima cadina cite o blang de samur, ca si agauaConstantinopolului si intendentul tezaurului imparatesc. Aceste blanurivalorau 38 300 de grosi : Toate cheltuielile de atunci comunica auto-rul se ridicau la 86 046 de grosi" 32. La sfirsitul capitolului referitorla tarile romane (din anexa), Atanasie Comnen prezinta, o foarte lungalista a unor dregatori mai mici care beneficiau de pe urma peschesuriloi,fara a ne da insa o ciffa, a celor primite si care, desigur, ar man considera-bil suma cunoscuta.

Comparind informatiile lui Atanasie Comnen cu alte izvoare, vomputea urmari evolutia peschesurilor de bairam. Astfel, Daponte ne dain Efemeridele sale, la sfirsitul anului 1739, cheltuieli in valoare de circa60 000 de lei. Din memoriu133 prezentat de boierii munteni conteluiOrloff, cu prilejul Congresului de la Focsani, care reda, tabloul sarcinilorbanesti ale 'pill Romanesti in preajma razboiului ruso-turc din 17691774, reiese ca bairam peschesul era 75 000 de lei. Dar nici unul din iz-voarele amintite nu ne prezinta un tablou atit de amanuntit al pesche-surlier de bairam ca cel prezentat de Comnen Ipsilante. Tabelul scoate inevidenta marele numar al beneficiarilor acestor peschesuri. Totodata,el ne arata eforturile domnilor roman, care platesc si pe cei mai neinsem-nati slujitori (lachei etc.) ai Porjii pentru mentine domnia intr-operioada cind ritmul schimbarilor in domnie este vertiginos.

Daca la bairam peschesul Tarii Romanesti am adauga : haraciul,care in vremea, lui Stefan Racovita (1764 1765) ajunsese la 619 pungi 34(309 900 lei) ; geaigeaua, introdusa de C. Mavrocordat in 1761, careinsuma 500 000 de lei pentru sultan si 125 000 pentru marele vizir ; muca-relul de 250 000 de lei anual ; cheltuielile cu turcii veniti in Cara, cu tatarii,pasalele si lefegiii, cu capuchehaielele etc. semnalate de alte izvoare alevremii, adaugind, potrivit en informatiile pe care le da autorul in isto-ria sa, atunci cind se ref era la domnia lui Stefan Racovita, cele 600 depungi pe care le datora C. Racovita sultanului pentru domnia sa, precumsi cele promise de Stavrachi pentru domnia lui Stefan Racovita etc.vom constata o crestere a obligatiilor Tarii Romanesti catre Poarta inaceasta perioada. Dominatia eternal* in forma turco-fanariota pe careo capita in veacul al XVIII-lea, se caracterizeaza si prin agravarea, inproportii nemaiintilnite de la sfirsitul veacului al XVI-lea, a exploatariieconomice la care sint supuse Moldova si Tara Romaneasca din parteaPerth si a dregatorilor ei" 35.

Memoriul din 1772 arata ca cheltuielile in bani ale Tarn Romanesticu turcii in preajma razbeiului din 1769-1774 se ridicau la 1 938 113 lei,adaugind ca nu este cunoscuta suma la care se ridica cheltuielile cu rege-alele 36(adiea cu marii dregatori).

32 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 795.33 Genealogia Cantacuzinilor de Dania Mihail Canlacuzino, ed. Nicolae Iorga,

Bucuresti, 1902, p. 507-508.34 Sum1 mentionata de mai multe izvoare, ea Atanasie Comnen Ipsilanti, Bauer,

Memoriul boierilor munteni din 1772 etc.36 Istoria Romdniei, vol. III, p. 346.36 Genealogia Cantacuzinilor, p. 508.

9 c. 3.273

a -ti

yi

www.dacoromanica.ro

352 OLGA CICANCI 10

Daca o vom socoti si pe aceasta la circa 260 000 de lei ceea, cee departe de a fi suma exagerata vom ajunge la un total anual de2 600 000 de lei, care fac In aces vreme nu departe de 650 000 de galbeni'l 37.

Cresterea obligatiilor catre Poarta pare sa-1 fi impresionat .i peAtanasie Comnea Ipsilante, care subliniaza ca impozitele darile auprogresat s-au urcat intr-un mod. de necrezut sau grew de crezut" 38.Aceasta 11 obliga pe Stefan Racovita, sa puna numeroase impozite dari,ceea ce a provocat o rascoala la Bucuresti, in urma careia este Indepartatde la domnie 39.

Desigur ca lucrarea de fata nu-si propune sa stabileasca o cifraexacta a obligatiilor Tarii Romanesti catre Poarta otomana intre 1764 si1765. Consideram insa ca prezentarea tabelului transmis de ComnenIpsilante, nefolosit "Ana, in prezent in lucrarile de specialitate, va Intregitabloul, Inca incomplet, al obligatiilor pe care le avea Tara Romaneascacatre Poarta otomana in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea.

Atanasie Comnen Ipsilante ne prezinta in capitolul al XII-lea dinanexa istoriei sale date interesante asupra organizarii administrative aTarii Romanesti in deceniul al 7-lea al secolului al XVIII-lea, precum

peschesurile date de Wile romane Portii otomane in aceasta perioada.Ocupind dregatoria importanta de mare spatar, putem considera informa-tiile pe care autorul le-a avut la dispozitie ca fiMd oficiale. Desi istorialui Atanasie Comnen Ipsilante este citata in unele lucrari, anexa prezen-tata nu a fost folosita piny acum. Folosirea acestor date va imbogatiinformarea asupra istoriei Tarii Romanesti in a doua jumatate aveacului al XVIII-lea.

ANEXA

In Rimnicul-Sarat am gasit noun capitanii, cu urmatorii slujitorirmenzili :slujitori menzili

Avea capitanul Focsaniului In steagurile sale 200Avea in numitul bugluc" al sau 103Mara de acestia, in cele noun capitanii erau urmatorii :avea capitanul menzilului la Focsani 40

29 VP Virtescoi 41 6

PI " Crucea-Comisage 42 25

, , Minnie " 10 50

37 M. Berza, Exploatarea Tdrii Romonqli de ccitre Poarld (sec. XVIXVIII),In "Studii", 1958, nr. 2, p. 68.

88 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit., p. 787.3° Ibidem.40 prou.goi.)xt., resedinti.41 Bouptccrx6f, satul Traian, r. Focsani.42 Kpo,r*ce Kotuaccyci, Crucea Comisoaiei, r. Braila.43 Rimnicul, ca Licheresti, Orasu de Floci, Ciocoiesti, Gherghita, Hodivoaie, Rusi

de Vede, Zimnicea, Buzau, Ploiesti, Tirgoviste, Lovi.te, Caracal, Craiova, Calafat, Cernetl sIntcapitanii din veacul al XVII-lea.

§i

f}i

PP

1i¢t

0

www.dacoromanica.ro

11 INFORMATII DESPRE ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA LA A. C.

avea capitanul menzilului la BA ltii numita

IPSILANTE 353

slujitori menzili

9 9 9 9 9 1 Martologi 44 10

Pt ft ft Belciugata 45 10 -9 9 Maxineni 48 36

19 99 Unturoasa 47 50If f t Gradistea 48 50

364 226Yn Ia lomita am gasit cinci capitanii ;Are capitanul la Girbova 48 47

99 Stelnica 30Licheresti 51 60

99 Slobozia 52 70Oras 54

p. 783 in Ilfov am gasit ,case capitaniiavea capitanul din Giocanesti "

411 440

50Obilesti 55 60

99 Podul Pitarului as99 si a judetuluiPP

40

99 99 din Oltenita 5799 Gherghita 58

6055

Gopaceni 56 66

in Vlasca am gasil noun capitanii :451 731

avea capitanul din Cacaleti 60 509 9 9 9 Calugareni 61 3299 99 Podul Doamnei 62 5099 99 Baciul 63 - 50

44 MopTc(),07,,L

45 MrceXawyck:scx, sat, r. Braila.46 Agtvivr;, sat, r. Braila47 OUvroupoiacc, sat, r. Faurei.48 rPeC8I.CTTSCC, azi Girbovi, sat. r. Urziceni.48 rxEp7co6x, azi Girbovi, sat, r. Urziceni.5° .1.1ravosx, sat, r. Fetesti." Atxt.pian, orasul Galarasi.52 .1',Xortoki53 ()poi;64 TZ:OXOLVECITL, sat, r. Calarasi.ba 07raia-n, sat, r. Lehliu.

1168ouX IILTc'epouXou, sat, r. Oltenita.OX-Livv*c, orasul Oltenita.

58 l'xepyxi*c, sat, r.ae Korrocfc'ivt., sat, r. Giurgiu.60 KcoccxXie:t., azi Izvorul, r. Giurgiu.61 KocAorcpkvi, sat, r. Giurgiu.62 11680a sockgvEt, sat, r. Videle.63 11,17rer*O., sat, r. Videle.

PP

PP

as

PP

Pt PP

ae

U

Plole11.1.

www.dacoromanica.ro

354 OLGA CicA Nor

avea capitanul din Frasinesti 64

12

slujitori menzili20

ft Pt Gaesti 65 20

f f VP Hodivoae 32

PP PP Izvor 67, numiti martologii 39

ft f Udeni 68, numiti c5tane a slopului? (roi.5 crA6nou) 29

ft ft din Timirasii di 1\leri 69 4

571 937

In Teleorman am gAsit sapte cdpitanii, cu urmatorii slujitori menziligii :avea cApitanul din Balaci 70 29

ft f Rosiorii de Vede 11 60

Pt Vii.oara '72 30

f ft Piatra, altminteri Kakaneu73 50

Pt Zimnicea 74 40

PP PP. inatorilor 75 37

f f f CiOlarle§ti 50

f rosiorii de Calara1i77 40 11

718 1 148

In judetul Olt am gasit iarali sapte capitanii cu urmatoarele :avea c5pitanul din Udei 30

ft Banesei 79 11

P3 Pt Slatinei 80 35 50

Gurgiu 81 20

PI Serb5nelli 82 50

Pt PP Vilinei -seaca 83 32

SP PP Slatnei 84 40

PP PP catanele BUZ:111111i 95 30 50PP PP Ploiestiul Prahovci 86 30

926 1 31864 Copocookra, sat, ( ?)

rHaktITL, orasul Griesti.X06 OZ, sat, r. Giurgiu.

67 To 'I66pr., probabil r. Costesti.68 O1 1., sat, r. Titu.6° T;Lii.t,pc'ecn-6r-ik7i., Meri, sat, r. GAiesti.70 MmiXcc-cr,t, sat, r. Rosiorii de Vede.71 Po :cn.-8e-668F.:, Gras.72 Bi1:crolpoc, sat, r. Zimnicea.73 III&Tpa, sat, r. Zimnicea.74 Zip.vt4oc, oral.75 BOUVCC66P, sat, r. Zimnicea.78 'l'oXotvkcr-n., sat, r. Rosiorii de Vede.77 To:at.-8i-xce)Api,c, Rosiorii de Vede.78 058ac, sat, r. Turnu-Milgurele.

Mnacveciacc, sat, r. Turnu-Magurele.80 EVETLVIX., oral.81 1'OUPy6L, azi CAlinutuiu, r. Turnu-115gurele.82 EEprravarl:, sat, r. Draganesti-Olt.83 BCCYLVC6 crz..c'exac?

84 EACITLVOL, oral.86 1100C2E01.), oral.86 IIAoecm, oral.

Pt

Pt

Pt

st

"ee

79

ee

www.dacoromanica.ro

13 INFORIVIATLI DESPRE ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA LA A.

La Sdcuieni am gasit trei capitanii :

avea capitanul din Gageni 87

C. IPSILANTE 355

slujilori menzili

50

f Nlargineni BB 50slujitorii judetului 36

1 012 1 368

In Dimbovita se gdsesc cloud cdpitanii :avea cdpitanul din Wien' 89 15

, Floresti 90 25Cazacii agai din Tirgoviste 91 80are capitanul din CImpulung-Musce192 33

,, ,, ,, Calinesti 93 10

Cimirasii din Branesti din acest Muscel 3

1 150 1 396

In Arges am gasit cloud cdpitanii : si alti nenumarati slujitori :avea capitanul vinatorilor 20

,, din Loviste 94, altfel Clineni 50erau asa-numitii schileri, din Pitesti 95 3

are cdpitanul din Curtea de Arges 96 14

Cimirasii 8

1 220 1 421

In cele cinci judete de dincolo de Olt se gdsesc [urrnatorii slujitorigi menziligiii :

In Romanati se gasesc cinci capitAnii :P. 791 avea capitanul din Caracal " 62 30

Prada 98 eatanelor nurniti catane si pradali 30Podul Bals 99 50Leu 1°° 20Islaz 101 18

f f f t

f f f

f f f f JP

ft f f ,.

87 rxe.revt, orasul Ploiesti.88 Mot.p*vivt,, sat, r. Cimpina.89 BaXivt, sat, r. Muscel.so cXopkan, sat, r. Domnesti.91 Tt.px66ta-re, oras.92 Moua.e.:iA Ktp.rrouXouyi.ou, ora'.

RcaLvicrrL, sat, r. Pitesti.94 A661,a-re, oras.9a nLT6aTt, regiune.

Koup-rc 8i "Acr*c, oras." Kocp&xca, oras.ae rIpoiaccq?ea IlbSouX-Mrciaat., orasul Bals.100 Abu, sat, r. Craiova.102 Ipde,"1, sat, r. Turnu-Magurele.

1 318 [s;c1 1 539

f

-f

t

98

es

www.dacoromanica.ro

356 OLGA CICANCI 14

In Do lj se gaseau patru capitanii : stujitori menzilt

avea capitanul din Calafat 102 20<slujitorii> judetului de sub <conducerea> banului Craiovei 80avea capitanul din Tintareni 1°9 40

pp PP Ciorologi 104 70

PP Potera 106 12Mande de sub Banul Craiovei 64Calarasii si menzilii Craiovei 102 52

1 616 1 681

In Mehedinti am gasit unsprezece capitaniisub polcovnicul din Cernesti 106 102avea capitanul din Vodita 157 25

PP Baia de Amnia 10

PP Jilturi 156 15

PP PP Dumbravile 199 15

PP PP OVA 110 22PP Plamnita 111 6

PP Gogosi 112 15

PP PP Plaiesii Muntelui 113 10

JP PP Clmpului 114 10PP Ablanita 115 5

1 836 1 696

In Vilcea am gasit doua capitanii :

a judetului la Rtmnic, metropola 41avea capitanul Vinatorilor 20

PP eatanelor 20

1 917 1 696

In Gorj am gasit doua cdpitanii :

a judetului, In metropola Tlrgu -Jiu 112avea capitanul din Carbunesti, at Pradacizilor 10

PP voluntarilor 116 19

suma slujitorilor menziligiilor din cele 17 judete 2 048 1 706

102 Kcacepirt, oral.103 TaivrCepivi, sat, r.204 Topox6y1,, azi Cioroiasu, r.106 116-rtpa106 'repvkaTt., Cerne(.i (?), sat, r. Turnu-Severin.101 BO8v*c, sat, r. Turnu-Severin.108 ZLATO,:ipi, Ji1ju, sat, r.109 AootorpciOtae, plasa ?110 TO probabil ocol, r. Turnu-Severin.111 11)41,vv*, Plenita, r. Calafat.112 rxoyxCai, Gogosu, r. Craiova.113 rlAiin voi.iv.reAout114 Mac= xttl7sou).061:116 'Av.isXcivirr,a, lablanita, r. Vinju-Mare.116 paivr'tipos.s.

:

PP

3)

'0x6XL,

P1501

5i

Filia1i.

www.dacoromanica.ro

15 INFORMATII DESPRE ORGANIZAREA ADMIN1STRATIVA LA A. C. IPSILANTE 357

Catalogul slujitorilor din Bucuresti, compus din seimeni, socotelnici, lujegii,cdlane ale WU, menzili §i calcine sin:fine.Seimenii, cuprinzind §i numdrul celor case capitanii a acestora,afard de bas-buluc basiu1112 §i cei 28 de zapcii §i a doi surumagii seImpart In sapte steaguri :

slujilori menzili

Atltea am gasit si eu cind am Post facut spdtar In sus-numitul an. 436Socotelnici impartiti in 12 steaguri, cuprinzInd i numdrul celor 12 capitaniai acestora si al 37 de zapcii, adicA al odapasizilor 115, ceauOlor si stegarilor. 608Mande tarii Impreund cu capitanul si cu cei 3 zapcii ai acestora ; acestiaslut curierli documentelor domnesti in cele 17 judete. 67Lufegiii spdtarului shit impartiti In 3 cete ; 162ei poarta (duc) scrisorile domnesti, impartiti in atItia pe saptamInd.Lufegiii de sub [comanda] spatarului si capitanul lufegiilor. 108Menziligiii Bucurestiului, impartiti in cloud cete si stabiliti o ceata pentruo saptamlnd $i jumdtate ; au fiecare §i capitanul lor. 150

3 429 1 856

Adicd totalitatea slujitorilor i menziligiilor din Bucuresti $i cele 17 judete se insuma la 5 285de bdrbati §i atitia am gasit si eu clnd am devenit spatar...

Cheltuielile pesehesului de bairam in baniCele date dinfiuntru [tarii]:SeraiuluiMamei sultanuluiPrimei cadineAgalei Constantinopolului 119AgAi vistieriei 120, bldnarului Seraiului 221Agalei Seraiului 122

Cele date epitropului :EpitropuluiVistierului 123 sauMarelui referendar 124Sefului ceremonialului 1255efului portarilor 126

10 000 de gro§i5 000 PP PP

2 500 Pt PP

2 500 ,, f 9

1 000 PP 77

100 PP )9

21 100 ,f ,,

7 500 de grosi500 PP

250 OP

350 PP

350 PP

117 Capitan de oaste.118 Starostele paznicilor.119 Darusade-agasi.129 Haznadar-vistierul sultanului.121 Kiipk-basa.122 Babusade-agasi.us Haznadar.124 Talhisci-aga intocmea rapoartele marelui vizir.125 Capugilar-chelaisi.126 Selam-agasl, reprezentantul sultanului sau al vizirulul, Insdrcinat sd le Intoarcd

saluturile (dupd eticheta orientald).

www.dacoromanica.ro

358 OLGA CICANCI 16

Primului lacheu al sultanului 127 250 de gra§iCaraculacului 129 100Sefului muzicantilor 122 50 * PP

Celor sapte agale 130 ale oastei de rezerv5, purtAtorului spadei sultanului, 50primului lacheu, celui ce aplica pecetea vizirului, c el ce se I ngrijestede calimara vizirului, eel ce se Ingrij este de cat tanul vizirului,purtatorului cheilor vizirului, celui ce se Ingrijea de rufarie 700 de grosi

Cele date beiului intendentBeiului intendent 131Secretarul intendentului 132Ajutorul sefului cancelariei 133Vistierului lui vistier-beiCasierului sauSecretarul vistieriei sate 134Muhurdarului 185Caraculacului 136 sauPrimului sau lacheuPrimului sau ems 137Perdegiului sau 138

p. 794 Cele date vistierului-efendi 139Vistierului efendiIntendentului sauVistierului sauCasierului sau 140, muhurdarului 141avea 100 de grosiIntendentului muzicantilor sai 143Primului sau agent fiscal 144Marelui intendent al minelor 142

sau, muzicantului pa§a 142, care

10 100 de grosi

3 500 de grosi500100 PP

250 99

250200 PP

200 PP

100 JP

50 9,

40 PP

15 PP

5 205

2 500 de grout250 PP

150 99

300 PP

25 9,

300 PP

200 PP

127 Bas-eiohodar, primul lacheu al sultanului sau care avea sub ascultare 40 de lachel122 Functionar atasat pe ling5 marele vizir sau chehaia-bei.120 Mehter-basi, seful mehterilor (muzicantilor). Un fel de capelmaistru.130 Edeke-agalasl.131 Chehaia-bei.132 Chehaia-chitipi, avea sub ascultare 25 de logofeti (cheiatipi).13s Calfe-efendi.134 Hazne-chiatipi.133 Apnea pecetea.136 Functionar atasat pe lin ga chehaia-bei.131 Bas-ceaus comandantul unui regiment de ieniceri.138 Perdegideri.138 Defterdar-efendi.140 Chesedar.141 Cel ce tine pecetea.142 Mulitar-basl.143 Mehterler-chehaiesl.144 Bas paki culu aga, agaua agentilor fiscali.149 Aleden-efendi mai marele peste extractiile miniere.

SP

:

www.dacoromanica.ro


Micului intendent al minelor 100 PP

Chesedarului minelor 50 PP

Celorlalti din cancelaria minelor 32Caftangiului sau 33 PP PP

Cele daruite lui Reis efendi 116Marelui logofat

3 940 grosi

2 000 de grosiChehaiei sale 200Casierului sau, impaciuilorului in judecati 147avind inainte numai 30 grosi 250 PP

Ceaus bast-agalei 1 000 P

Intendentului ceausilor "a 75 PP

Secretarului ceaus 149 75 PP

Ceausului calauza 150 40 PP

Ceausului pentru rugaciuni 151 20 PP

3 61.0 grosi

Cele date celorlalti demnitari ai Portii :Marelui secretar al cancelariei 152 500 de grosiDiacului cancelariei 153 500 PP

$efului cancelariei divanului imparatesc 154 500 PP

Marelui maestru de ceremonii 155 500

Raportorului 156 divanului imparatesc,d upa Impaciuitor

500500

If

Starostelui ceremonialului 157 100 /2

Primului adjunct al sefului biroului 10) PP

de corespandenta 159 100 PP

Casierului cancelariei divanului 159, casierului sefului biroului de 100 PP

corespondenta, dupd Impaciuitor 200 7P

secretarului Iflac 160 al voievodului Valahiei 50 ,t3 650 f I

146 Mare logofdt (minisiru de externe).147 Musalahan, impaciuitor In judecati.148 Ceauslar-emini.149 Ceauslar-kiatipi.150 Ctlav-ceaus.151 Doagi-ceaus.152 Belgiuc-lescheregi.153 Chiuciuc-tescheregi.154 Mectupci-efendi.153 Beilicci-efendi.156 Tesrifagi-efendi care pastreaza registrele ceremonialului impAratesc.157 Tesrefagi-calfasi, starostele ceremonialului.158 Amegi-efendi. Saul biroului de corespondentil.152 Tesrifagi-chesedari.165 Iflac-chiatipi, secretar la cancelaria vizirului pentru afacerile cu Tara Romaneasea.

:

lf

PP

www.dacoromanica.ro

360OLGA CICANCI

Si celorlaltl :

Alai-ceau§ilor 161

Muzicantilor 1mparAte§ti 162p. 795 Muzicantului marelui vizir 163Muzicantului lnchisorii 164

Toate cele date seraiului se Insumeaza la 47 747 de gro§i.

36 de grosi22

16 PP PP

16

90 de gro§i

18

Blanurile.

Se dadeau regulat : o bland de samur sultanului cu porfire (7copcpUpLcc) separate ; sil dadea regulatsultanului o bland de rls ; o bland de samur sultanei-mame, o bland de samur primei cadlne ;o bland de samur agalei Constantinopolului 169 ; o bland de samur intendentului tezauruluiImparatesc 166 ; 10 peghe 167 stofa lui danludi sali 169. Aceste bldnuri costa 38 300 de grosi.Toate cheltuielile de atunci se ridica la 86 046 de gro§i.

Intendentului tezaurului imparatesc, primului diac al intendentului vistieriei 166, inten-dentului baltagiilor 170, primului camerist 171, agalei primei cadihe, primului cafegiu al agaleiConstantinopolului 172, primului cafegiu al primei cadlne, agalei cafegiului, primului cafegiu,agalei vIstierului, celui care se ocupd cu aprovizionarea seraiului cu nuci 173, lui gentagl-aga 174,secretarului agalei vistieriei, starostelui blanarilor 179, ajutorului celui care aprovizioneazd se-raiul cu nucl 176, celui care procura struguri 177, lui bas-eski 178, secretarului comandamentuluigdrzii seraiului 179, sefului clerului 180, agalei haskiilor 181, primei agate a haskiilor.

Cele date dregatorilor din afara palatului :Maestrului de ceremonii, casicrului maestrului de ceremonii, ajutorului secretarului, intendentu-lui, lnsotitorului marelui vizir, lnsotitorului intendentului marelui vizir, beicului Tarii Roma-ne§ti, agalei aprozilor, agalei gardienilor, agalei Ingrilitorilor de prisdri, celor ce se ocupa demosteniri, casierului agalei ceau§ilor, muhurdarului agalei ceausilor, starostelui muzicantilor luiReis efendi, aprodului secretarului diacului divanului, prim-ciohodarului vizirului, ajutoruluimaestrului de ceremonii, casierului intendentului ceau§ilor, secretarului ceausilor, agalei calau-

161 ceaul care pizea inaintea alaiului fdclnd ordine. Erau In numdr de trei.162 Mehterhane-seheriani.263 Mehterhane-sadriali.164 Mehterhane-cule.166 Darusade-agasl.166 Hazne-chehaia.187 7riixec188 Danludi-sali.189 Bag-iazigi.170 Baltagi-chehaiasi.171 Primului camerist odabast.178 Cafegi-bast -aga.179 Caz-becci-basl.174 Gentagl-aga (?)176 Chiurcgi-bast.176 Uezuingi-coz-becci.177 Caz-becci-halifesi.176 Bas-eski-aga (?).179 Iazigi-efendi.180 Ruhani-efendi.161 Haseki-aga comandantul corpului de gardd al palatului.

www.dacoromanica.ro


zelor, efendi-ului de rugaciuni, ajutorului de calauza, ceausului vistier, intendentului portarilor,celor care se Ingrijeau de corpul agalei ceausilor, diacului sefului garzii palatului, secretaruluiienicerilor, aducAtorului condicii si maestrului de ceremonii.

Cele date fall ceremonial, dar obisnuite :$efului cancelariei postelor, ajutorului sefului Ingrijitorilor de pasAri, intendentul debarcaderuluisultanului, arhitectului de la Curucisme, portarului fanarului, oamenilor diacului.

Acestea le dA inevitabil domnul Tarii Romanesti lui Ramazan-bairatn si domnul Moldoveilui Curpan-bairam.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

V I A T A T I I N T I F I C A

SESIUNE CONSACRATA COMEMORARII A 25 DE ANIDE LA MOARTEA LUI NICOLAE TITULESCU

Nicolae Titulescu a lost o personalitate remarcabild alit a diplomatiei romanesti, citIi a celei europene , un eminent om politic Ii patriot, un tenace militant pentru apararea inde-pendentei nationale, pentru pace 1i colaborare Intre popoare. StrAduinta in a asigura paceasecuritatea colectiva, realismul luciditatea in conceptia In lupla pentru realizarea acestorpostulate i-au adus omului de slat roman Inaltul atribut de academician al piled".

La 17 mantic 1966, cu prilejul implinirii a 23 de ani de la Incelarea sa din viata, aavut loc la Bucurelti o sesiune comemorativii sub auspiciile Ministerului Afacerilor Externe,Academiei, Minislerului Invdtdmintului Asociatiei de drept international si relatii interna-tionale.

Sesiunea a fost prezidata de Corneliu Aldnescu, ministrul aiacerilor externe, care, evocindfigura lui Nicolae Tilulescu, a aratat ca acesta a fost slujitorul credincios al marilor intereseumanitare. Nicolae Titulescu a mililat pentru apararea independentei $i suveranilatii inter-nationale, pentru pace $i relatii de buna vecindtate intre state.

In conlinuare, au fost prezentale palm comunicari. Profesorul universitar George Maco-vescu a prezentat comunicarea Nicolae Titulescu diplomat roman progresist; activitatea sapentru apararea independenfei, suveranitalii integritaiii teritoriale a Romdniei, pentru apdrareasi consolidarea pith crearea unui sistem de securitate colectivd. Profesor, ambasador, ministrude externe, Nicolae Titulescu a fost singurul diplomat care a detinut functia de presedinte alcelei de-a XI-a 1i a XII-a sesiuni (1930, 1931) ale Adundrii Generale a Societatii Natiunilor.Apreciind ca glndirea actfunea lui Nicolae Tilulescu au avut, fdra Indoiala, limite, deter-minate de conditiilc istorice in care si-a desfdsural activitatea, autorul a subliniat ca precum pa-nitoare In viata si opera Iui a fost intuirca marilor interese permancnte ale poporului roman.Precumpdnitor este ca In mod conitient el a slujit cu pasiune patriotica aceste interese. Precumpdnitor este ca Titulescu a intuit principalele directii de dezvoltare ale relatiilor internationale,ccea cc asigurd ideilor sale majore de politich externs un loc incontestabil in istoria diplomatieiromane internationale, dar si o certa valoare practica actuabI.

Nicolae Titulescu considera pacea drept bunul eel mai de pret at unei Sari. In con-ceptia sa pacea era legalii organic de respectul suveranitfitii de stat, al independentei nationaleede egalitatea in drepturi a tuturor statelor marl ¢i mici. Titulescu respingea conceptia despresuveranitatea slatelor care paean sa legilimeze arbitrarul, legea celut mai tare In raporturile

swum", tomul 19, nr. 2 p. 363-378, 1966.

gi gi

si,fi

si

gi

to

to

to

www.dacoromanica.ro

364 VIATA $T1INTIFICA 2

dintre state. El se pronunta pentru respectarea tratatelor, pentru o lume In care sa nu dom-neasca dreptul fortei, ci forta dreptului.

Principalele sale actiuni de politica externs reflects preocuparea sa centrals de a salv-garda independenta tarii pacea In Europa, Impotriva primejdiei fasciste. In urma negocierilor,Nicolae Titulescu a semnatatit ca reprezentant al Romaniei, cit ca reprezentant al MiciiIntelegeri , la 3-4 iulie 1933, conventiile de la Londra, avind la baza propunerile formulatede U.R.S.S. Titulescu a actionat In directia sporirii eficacitatii Midi Intelegeri, semnindla 16 februarie 1933 pactul de reorganizare a acesteia. Aceeasi preocupare gAsit expresiasi in crearea unei alte organizatii, anume Intelegerea Balcanica, Infiintata la 9 februarie 1934intre Grecia, Iugoslavia, Romania Turcia.

Titulescu a sesizat rolul Uniunii Sovietice In apararea pacii gi securitatii generale. Iniunie 1934, In ciuda lmpotrivirii unor cercuri din Romania, sub presiunea opiniei publice dintarn datorita actiunilor diplomatice directe ale tut Titulescu, au fost stabilite relatiile diplo-matice dintre Romania gi U.R.S.S.

In continuare , autorul a subliniat una din ideile caracteristice gindirii politice a tut Titu-lescu, care Ili pastreaza astazi actualitatea, anume securitatea colectiva. Militant activpentru securitatate colectiva, el a luat apararea Etiopiei, victims a agresiunii fasciste, a intre-prins actiuni diplomatice pentru dezarmare. Impotriva lui Nicolae Titulescu si a politicii sale auactionat gruparile fasciste interne la 29 august 1936, regele Carol al 11-lea 1-a demis din guvern.Prin activitatea sa Nicolae Titulescu a aparat interesele de perspective ale Romaniei.

Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania,a prezentat comunicarea Nicolae Titulescu despre relatiile economice dintre slate. Pasind pescena vietii politice, Titulescu a participat activ si la dezbalerea solutionarea diferitelor pro-bleme privind dezvoltarea economics a tarii. Constientul orn politic, sesizind racilele regimuluiexistent, cauta solutionarea for Intr-un mod mai democratic.

In viltoarea framintarilor din anii 1913-1914, Nicolae Titulescu s-a pronuntat pentruvot universal $i reforms agrara. Intre 1917 $i 1921, Titulescu a detinut In doua rinduri porto-foliul finantelor. In aceasta calitate, el a propus impozitul progresiv pe venit, ceea ce reprezentaatunci un pas inainte In legislatia fiscala romaneasca. El era constient ca nu prin reforms fiscalase pot repara nedreptatile financiare, dar In acelasi timp era convins di le poate Minna. Reformapropusa de Titulescu lovea in primul rind In ImbogAtitii de razboi. Titulescu propunea totodatasi majorarea salariilor functionarilor.

In 1920, cind manic puteri au stabilit cotele de reparatii, Titulescu a aratat limpededrepturile Romaniei. Negociator tenace, cu o suplete admirabila In Intrebuintarea formulelor detranzactie, el a aparat interesele majorc ale Romaniei la conferintele pentru reparatii de laSpa (1920) si Londra (1925) s.a., ca un adevarat expert financiar.

In comunicare s-a relevat gi ideea promovata de Nicolae Titulescu privind cooperareaeconomics dintre state. Dczvoltarea relatiilor economice dintre state trebuie sa se intemelezepe respectul drepturilor fiecarui popor. Fiecare tarn are dreptul suveran de a alege cu cinesa Incheie acorduri sau tratate. A fost subliniata activitatea lui Nicolae Titulescu la Geneva,precum aportul sau la Incheierea conventiei privind creditui agricol international. El eraconstient de faptul ca relatiile comerciale dau o consistenta relatiilor politice. Autorul a examinatpozitia lui Nicolae Titulescu fats de relatiile comerciale, subliniind ca ideile sale si-au gasitazi rezolvarea. Conceptiile sale Inaintate au intrat In glndirea social-politica.

Diplomatul de dimensiune europeana a avut o bogata activitate stiintifica privind drep-tul international, Aceasta latura a activitatii sale a fost infatisata In comunicarea Contribuf ialui Nicolae Titulescu la dezvoltarea dreptului internalional, a profesorului universitar Grigore

sisi

sisi

si

si si

si

si

si

lid

www.dacoromanica.ro

3 VIATA STIINTIFICA 365

Gearnanu. Cursurile sale tinute la Universitate aveau o remarcabild claritate gi precizie, eraubogat informate bazate pe texte de legi. Autorul a disciplinat gi metodizat expunerea uneirespectahile cantitati de informatii privind teoriile asupra dreptului international. Titulescu acombatut teoriile care negau dreptul international ca stiinta. Respingind fare echivoc ideea unuisuprastat, el definea Iegea internationald" (dreptul international) ca o lege de coordonare",accentuind ca situatia fiecdrui stat fats de celdlalt nu apare Ca o stare de dependents, ci cauna de independents ".

Puternic adversar al razboaielor nedrepte, de agresiune, Nicolae Titulescu a semnat Innumele Romaniei pactul Briand-Kellog, prin care razboiul era scos in afara legilor, tar In 1933conventia de la Londra privind definirea agresorului. Conventia sublinia ca nici un considerentde ordin politic, militar, economic sau de and nature nu poate sä justifice declansarea unei agre-siuni. Scqaterea rdzboiului In afara legilor nu era suficienta, ci trebuiau create instrumentelenecesare pentru Impiedicarea lui. Acest rol revenea, dupe N. Titulescu, pactelor rcgionale desecuritate deschise tuturor tarilor.

Conceptia lui Nicolae Titulescu, dupd care dreptul international trebuia sa fie un dreptal pacii, a strapuns vijelios In barajul conceppilor reactionare, avind vitalitate astazi.

Profesorul universitar Traian Ionascu, membru corespondent al Academiei RepubliciiSocialiste Romania, a dezvoltat comunicarea Nicolae Titulescu profesor si cerceldtor In dreptulcivil. Dupe studii eminente la Facultatea de drept din Paris, fiind doctor si laureat al acesteia,Titulescu a fost numit In 1905, la virsta de numai 23 de ani, profesor suplinitor de drept civilla Universitatea din Iasi $i trecut patru ani mai tirziu la Bucuresti, unde a devenit ulterior titula-rul catedrei. A dezvoltat studiul dreptului civil, a dat o interpretare normelor de drept civil.El a combatut absurditatea ca omul e facut pentru lege", nu legea pentru om. Yn comunicarea fost subliniata contributia lui N. Titulescu In problema succesorala, invoielilor agricole etc.Jurist erudit,si profund, se pronunta Impotriva nedreptei repartitii a proprietatii arabile. Autorula conchis ca N. Titulescu, prin laborioasa sa activi tate, constitute o mindrie a poporului, o sursdde lmbarbdtare, o confirmare a sperantelor poporului roman.

Sesiunea a constituit o manifestare vie a pretuirii pe care poporul noslru o are WA delupta nelnfricata a stralucitului diplomat-patriot Nicolae Titulescu.

M. Rusenescu

SESIUNEA ANUALA DE BEFERATEA .$COLII Sl7PERIOARE DE PARTID STEFAN GHEORGHIU"

DE PE LINGA. C.C. AL P.C.R.

Mire 15 si 22 decembrie 1965 s-au desfasurat lucrarile sesiunii pc sectii : istorie, filozofie,economie.

Yn zilele de 15 $i 16 decembrie au avut loc lucrarile sectiei de istorie, fiind prezentate 22 decomunicari. La lucrarile sesiunii au participat cadre didactice doctoranzi de la Scoala supe-rioara de partid Stefan Gheorghiu", cercetatori ai Institutului de istorie a parti-dului de pe MO C.C. al P.C.R., ai institutelor Academiei, alti lucratori pe frontul ideologic.

Cuvintul de deschidere a fost rostit de Petrie Aron, rector-adjunct al scolii superioare departid Stefan Gheorghiu" de pe ling C.C. al P.C.R.

si

si

sistiintifici

www.dacoromanica.ro

366 VIATA ?TtINTIFICA 4

Prima comunicare prezentata a tratat tema Pozifia miscarii muncitoresti NM de problemafaraneasca to preajma credrii P.S.D.M.R., autori fiind conf. V. Ionescu si lector A. Varghida.Acestia au prezentat activitatea publicistica desfasurata de socialisti In preajma crearii P.S.D.M.R., do demascare a exploatarii linpilarii la care era supusa taranimea. Rezultatul activitatiipolitice vsi organizatorice desfasurate In rindul taranimii de militantii socialisti pina In 1892, auaratat autorii In concluzie, a contribuit la Intelegerea necesitatii luptei comune a proletariatului

taranimii Impotriva claselor exploatatoare, Impotriva regimului burgbezo-mosieresc.Comunicarea Conferin fa de la Galati din 29-30 iunie 1 iulie 1901, moment important

In lupta pentru reorganizarea parlidului clasei muncitoare din Romania a fost prezentata deI. Sendrulescu de la cursul postuniversitar. Analizind conditiile In care a avut loc Conferint a, pre-cum $i desfasurarea ei, autorul a tras concluzia ca, aceasta a stabilit pina la un moment dat tac-tica pe care trebuia s-o foloseasca miscarea socialists ; a delimitat mai precis cimpul de actin=ne at sindicatelor de acela al cercurilor Romania muncitoare" ; a pregatit pe muncitori Invederea unei lupte mai energice impotriva corporatiilor si a politicii reactionare a cercurilorburghezo-mosieresti.

Cu un interes deosebit a fost urmarita comunicarea Unele idei inaintate to lucrarile luiConstantin Dobrogeanu-Gherea din anii 1910 1911, de Augustin Deac, director-adjunct atInstitutului de is torie a partidului de pe linga C.C. al P.C.R. ArAtind In introducere uncle A-

mite si greseli care s-au manifestat in conceptia socialistului roman, ca neglij area in buns masuraa rolului factorilor interni exagerarea celor externi in dezvoltarea societatii, dezaprobarea editorrevolutionare de biota a maselor etc., autorul a relevat uncle idei Inaintate desprinse din lucrarileNeoiobagia Socialismul to feirtle tnapoiate ale ginditorului socialist roman cum sint : necesita-tea miscarii muncitoresti din Romania, constatarea ex istentei conditiilor obiective pentru aceastamiscare, rolul clasei muncitoare si al partidului ei socialist In lupta pentru transformari burghezo-democratice, pentru socialism.

Comunicarea prezentata de conf. N. Huscariu si lector I. Gavrila a avut ca tema : Rolul.. ifnsemndtatea miscdrii sindicale In lupta pentru refacerea Partidului Social-Democrat din Romania.Refacerea partidului politic al clasei muncitoare, realizata In 1910, a reprezentat un Intreg procesistoric, complex contradictoriu, care a cuprins tot deceniul Mtn al veacului nostril. Izvoritadin conditiile social-economice $i politice ale acestei perioade, refacerea P.S.D.R. a fost rezult at ulmai multor factori, printre care un rol important 1-au avut sindicatele m uncitoresti. 7n continuare,autorii au analizat drumul lung ti anevoios parcurs de mitcarea muncitoreasca pins la refacereapartidului politic al clasei muncitoare in 1910.

Conf. N. Petreanu a prezentat comunicarea : Acfiunile greviste ale muncitorilor forestieridin nordul Moldovei dirt anii 1923 1924. Subliniind faptul ca actiunile greviste ale muncitorilorforestieri se incadreaza in lupta generals desfasurata de clasa muncitoare din Romania in aceastaperioada, autorul a aratat ca aceste actiuni au fost precedate de o intensa activitate de organ izarea muncitorilor. Sindicatele au participat activ la pregatirea acestor actiuni, ajutind pc muncitoriIn formularea revendicarilor fats de patroni sustinindu-i tot timpul In lupta.

Mai multe comunicari au fost consacrate problemelor luptei Impotriva fascismului, deaparare a independentei integritatii tilrii.

Astfel, lectorii I. Babici si L. Geica au sustinut comunicarea despre Rolul asocia(iei stu-denfilor revolufionari (1933 1935) In mobilirarea studenfimli romdne la lupta Impotriva peri-colului fascist.

Partidul Comunist Roman, in decursul istoriei sale, a privit problema studenteasca nunumai ca o parte integranta a luptei pentru apararea culturii nationale progresiste, ci si ca o pro-blema de baza privind formarea cadrelor de intelectuali, educati In spiritul dragostei fats de pa-trie, slujirii cu devotament a poporului roman. Aceste scopuri au determinat crearea In anul uni-

si

yi

si

Ii

8

si

www.dacoromanica.ro

5 viATA $TIINTIFICA 367

versitar 1932 1933 a organizatiei de masa Asociatia studentilor revolutionari, aflata sub In-drurnarea directs a U.T.C. Imbinind formele activitatii ilegale cu cele legale se arata In comu-nicare, Asociatia studentilor revolutionari a Infruntat curajos actele teroriste ale legionarilor si ademascat In fats tineretului studios pericolul ce-1 reprezenta fascismul atit pentru cultura roma-neasca, pentru civilizatia lumii.

Comunicarea Une le aspecle ale politica externe a Romeiniei to anii premergatori celui de-aldoilea rdzboi mondial a fost prezentata de Gh. Zaharia, director-adjunct al Institutului de istoriea partidului de pe linga C.C. al P.C.R.

Stabilind coordonatele principale ale politicii externe a Romanei In perioada dintre celecloud rdzboaie mondiale, politica caracterizata prin grija claselor dominante de a-si consolidapozitiile economice, de mentinere a statu-quo consfintit prin tratatele de la Paris, autorul a rele-vat existenta In politica externs a Romaniei, In unele perioade, a unor aspecte complexe si con-tradictorii.

In anii premergillori celui de-al doilea ra'zboi mondial, rind erau in joc drepturilepoporului, destinele istorice ale Romaniei, singura cale pentru salvgardarea inde-

pendentei integritatii ei teritoriale, a aratat autorul in concluzie, era aceea pe care o promovacu hotarlre consecventa Partidyl Comunist Roman, calea coalizdrii tuturor fortelor demo-cratice, patriotice, In scopul zdrobirii fascismului intern, al asigurdrii unui regim democraticIn interior si a unei politici externe independente, de intelegere cu U.R.S.S.

Urmarind modul cum au fost reflectate In scrierile lui N. Iorga problemele miscarii munci-toresti, nazuintele maselor largi muncitoare spre democratie umanism, C. Mocanu, docto-rand, In comunicarea Problema munciloreascd In publicistica lui N. Iorga, a prezentat o serie dereferiri ale marelui carturar roman, Inca de la Inceputurile activitatii sale creatoare, cu privire laclasa muncitoare lupta acesteia pentru o viata mai bund, pentru drepturi libertati. Autorulcomunicarii a subliniat totodata ca N. Iorga nu s-a apropiat de materialismul istoric, deli Meusecunostinta cu literatura marxista.

In comunicarea Unele aspecle privind rolul presei comunisle democratice In lupta Impotrivapericolului de fascizare a fdrii (1934 -februarie 1938), I. Spdlatelu, de la cursul postuniversitar,a aratat ca In perioada la care se refers comunicarea, P.C.R. a folosit o mare varietate de mijloacede actiune, legale ilegale, pentru organizarea unei largi miscari antifasciste. Dintre acestea, unmijloc deosebit de eficient 1-a constituit presa comunista democratica, care a demascat ideologia

organizatiile fasciste, desfdsurind totodata o sustinuta activitate pentru apararea libertatilororganizatiilor democratice.

M. Nedelea a sustinut comunicarea Despre pozifia partidelor istorice" In perioada dicta-turii militare-fasciste. Continutul de clasd al dictaturii militare-fasciste, raportul concret alfortelor de clasa din Romania, gradul diferit de dezvoltare a constiintei luptei antifasciste,a diferitelor forte sociale, lupta perseverenta desfAsuratd de Partidul Comunist Roman, carea stat In fruntea miscarii de rezistenta antifascistd, luptInd pentru stringerea Intr-un singurfront a tuturor fortelor patriotice shit citeva probleme tratate de autor. Totodata, Impinsede propriile for interese economice politice $i sub influenta cretterii luptei maselor populare$i a evolutiei nefavorabile a conjuncturii militare politice pentru Germania hitleristiipentru dictatura militard-fascists, cercuri importante ale burgheziei au evoluat treptat spre opozitie de desprindere de regimul dictaturii militaro-fasciste sau char de ostilitate fata deel. Autorul, analizlnd pozitia diferitelor grupari politice In anii rdzboiului contradictiileexistente In sinul acestora, a tras concluzia ca atragerea tuturor fortelor patriotice, antihi-tleriste, inclusiv a diferitelor grupdri ale claselor exploatatoare, la actiunea comund de eli-berare a Romaniei de sub jugul fascist a confirmat justetea orientarii strategice tactice

10 c. 3273

cit $i

li-bertatile

;i

si

Ii

1

si

si

1i

ti ri

ti

www.dacoromanica.ro

368 VIATA sTitisrrwicA 6

a P.C.R., capacitatea sa de a aplica In mod creator, In conditii sociale si politice extrem decomplexe, principiile generale ale Invataturii marxist-leniniste.

In comunicarea Aspecte privind slarea de spirit antifascistd a armatei romdne in anii1940-1944, V. I. Mocanu, de la cursul postuniversitar, a scos in evidentd cd in rindurilearmatei romane a existat In toata perioada rdzboiului antisovietic o puternicd stare de spiritantifascistd, care s-a accentuat si a crescut pe mdsurd ce rdzboiul se prelungea. Autorul aInfatisat in comunicare formele variate de luptd ale ostasilor Impotriva razboiului hitlerist sia celor care-1 dezlantuiserd, pentru apararea independentei si suveranitatii nationale.

Rolului formatiunilor de lupta patriotica In instaurarea guvernului democrat (23 August1944 6 Martie 1945) i-a fost consacratd comunicarea lui A. Karetki, doctorand.

Create In focul luptei pentru pregatirea si desfasurarea insurectiei, ca organe insurec-tionale a cAror menire principald era lupta Impotriva armatelor hitleriste, pentru doborlreadictaturii militare-fasciste, formatiunile patriotice au continuat lupta si dupd 23 August 1944,pentru adIncirea revolutiei, pentru apdrarea intereselor maselor populare. Rolul activ pe care1-au avut formatiunile de luptd patriotice in lupta maselor pentru rezolvarea sarcinilor anti-fasciste, antifeudale si democratice ale revolutiei este indisolubil legat de participarea for lalupta pentru instaurarea unui guvern democrat. In incheiere, autorul a subliniat cd formatiunilede luptd patrioticA, Ca organe armate ale revolutiei, s-au Incadrat pe deplin In lupta oamenilormuncii, avind un rol hotarltor in apararea, consolidarea si largirea cuceririlor revolutionare dela 23 August 1944.

I. Capra, de la cursul postuniversitar, in comunicarea Din activitatea P.C.R. pentruorganizarea maselor de baza ale faranimii in perioada luptei pentru instaurarea regimuluidemocrat-popular (23 August 1944 6 Martie 1945), a prezentat actiunile intreprinse de partidpentru cuprinderea organizatoricd a taranimii si conducerea ei pe fagasul revolutiei, directiaatacului principal fiind Indreptata Impotriva fortelor reactionare coalizate In jurul monarhiei,al P.N.T. si P.N.L., care, folosind diverse manevre, se lmpotriveau efectuarii reformei agraresi altor reforme democratice.

A urmat apoi comunicarea prezentata de lector V. Patrui si asistent St. Lache, Despreimportanfa reformei agrare pentru consolidarea regimului democrat-popular. Desdvirsirea reformeiagrare, au aratat autorii, a fost o continuare fireascd si necesard a batAliei pentru ocupareasi impartirea pamInturilor mosieresti desfasuratd In toamna anului 1944 si in primele luniale anului 1945. Ea a cuprins : exproprierea tuturor paminturilor potrivit prevederilor Iegii,lichidarea oricarei forme a dijmei si arendasiei, Inldturarea greselilor ivite In procesul infdp-tuirii reformei si inminarea titlurilor de proprietate tdranilor Improprietdriti.

Infaptuirea si desavirsirea reformei agrare constituie o actiune units In cadrul pro-cesului nelntrerupt al revolutiei populare. Acesta, ca si Intreaga activitate a guvernului, auconsolidat alianta muncitoreascd-tArdneasca fdurita In focul luptei pentru pamint.

Conferentiar M. Fatu a prezentat comunicarea Cu privire in incercarea de regrupare aforfelor politice ale claselor exploatatoare in vederea alegerilor parlamentare din 1946. Pornind dela importanta alegerilor parlamentare din 1946, autorul a InfAtisat cdutdrile febrile din parteaunor grupdri politice vechi, ale unor fractiuni ale partidelor burghezo-mosieresti reactionarede a gas! solutii noi", de a formula not programe politice cu caracter diversionist, de a salveidealurile vechi ale principalelor partide burghezo-mosieresti, toate acestea avind menirea dea abate masele de la lupta revolutionary.

Lector, Maria Tudose, a sustinut comunicarea Rolul comiletelor provizorii din Bucurestiin pregdtirea condifiilor in vederea credrii Sfaturilor populare: 1949 -1950. Autoarea a aratat inconcluzie cd faurirea organelor locale ale puterii de stat reprezinta o cucerire revolutionary

www.dacoromanica.ro

7 VIATA 369

deosebit de importanta a poporului nostru. Ele au izvorit din conditiile concret-istorice aletarii noastre, permittnd atragerea la opera de conducere a treburilor statului a maselor populare.

Valeria Potop, doctorand, a prezentat comunicarea Intarirea organizaliilor de parlid InIntreprinderile industriale din Moldova In anii 1950-1960. Autoarea a prezentat, pe bazamaterialului documentar cules din regiunile Moldovei, raportul dintre dezvoltarea industrieisi Intarirea organizatiilor de partid, fenomene care se Intrepatrund si se conditioneaza reciproc.

Tot In sedinta de comunicari din cadrul sectiei de istorie au mai Post prezentate un numarde comunicari pe teme ale istoriei miscarii muncitoresti internationale, ale constructiei departid si de stat.

C. Florea si J. Brill, conferentiari, au sustinut lucrarea 2Jarxism- leninismul despre pridemotrice ale procesului revolufionar mondial.

Luptei Romdniei pentru transformarea Balcanilor Intr-o zona a pacii si colaborariiinternationale i-a Post consacrata comunicarea lectorului Tanase Negulescu.

Comunicarea Constitulia Republicii Socialiste Romdnia expresie a profundului demo-cratism at statului nostru a Post prezentata de lectorii P. Velica si F. Dellis.

A urmat apoi comunicarea lui D. Ha lip, conferentiar, si P. Simionescu, lector. intitu-lata Munca qi conducerea colectiud fn aclivilatea organelor de partid. Folosirea de Mire organelelocale ale P.C.R. a activului de parlid.

Comunicarea Cu privire la propaganda tehnica desfasuratd de sindicate In lumina hold-rtrilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. to scopul ridicdrii nivelului de cunoftinle lehnice ieconomice at oamenilor muncii a lost sustinuta de N. Oniga, seful Comisiei cultural-educative aC.C.S., I. Toma, lector, A. Antal si A. Pop, asistenti. Referatele au Post urmate de discutii.

Cuvintul de Inchidere a lucrarilor sectiei a Post rostit de Petrie Aron. D-sa a relevat careferatele prezentate In cadrul sesiunii sectiei de istorie rod al activitatii stiintifice a cadrelordidactice si doctoranzilor precum si discutiile purtate au adus o contributie valoroasa laaprofundarea unor momente importante din istoria patriei si partidului nostru ceea ce asi facut ca ele sa fie urmarite cu interes.

N. Pelreanu

CALATORIE DE STUDII YN U.R.S.S.

Cdlatoria In U.R.S.S., lntre 16 noiembrie si 14 decembrie 1965, era legata de conti-nuarea cercetarilor referitoare la Evangheliarul slavo -romdn tiparit la Sibiu. In urm a dezbaterilor care au avut loc la Institutul de istorie din Bucuresti (2 iunie 1965), Institutul delingvistica din Cluj (15 iunie 1965) si In sedinta Sectiei de filologie a Academiei din 26 iunie1965, s-a conturat clar parerea acceptata unanim ca este vorba de primul text romanesc tiparitcunoscut pins In prezent. Avind In vedere toate acestea, precum si faptul cd textul, necu-noscut pina azi, prezinta un mare interes pentru istoria limbii romane din secolul al XVI-leas-a ajuns la concluzia pregatirii unei editii fototipice, Insotita de reproducerea integrals atextului. Astfel, era necesar ca Inainte de definitivarea textului pentru tipar sa se facd o con-fruntare cu originalul aflat la Biblioteca publics din Leningrad. Totodata, pentru aprofundareacercetarilor, s-a hotarit sa se mearga la o analiza mai atenta a hirtiel, a cernelii si a filigra-nului, facuta cu metoda izotopilor la Laboratorul de restaurare si conservare a documentelor

namx.rtaptcA

www.dacoromanica.ro

370 VIATA 8

din Leningrad. In timpul acestei calatorii mai aveam sarcina de a cerceta toate fondurile decarti rare din Moscova si Leningrad, in vederea depistarii cartii romanesti vechi.

De la 17 noiemhrie 1965 mi-am putut Incepe activitatea la Leningrad, deoarece lasectia de Carte rara" a Bibliotecii publice din Leningrad totul era preggtit, conform progra-mului anuntat Inainte. Prin bunavointa colectivului de la aceasta sectie, precum si al sectleide Manuscrise", mi s-au creat conditii optiine pentru a putea sA folosesc cu maximum derandament timpul ce mi-a stat Ia dispozitie.

In primul rind am facut confruntarea textului, transcris de mine dupa microfilm, cusi am pregatit textul pentru a fi batut la marina.

Para lel cu munca de confruntare, am continuat munca inceputA Inca in1964 de depistare a altor tiparituri romanesti aflate la aceasta sectie. Subliniez de lainceput ea Biblioteca din Leningrad este cea mai bogata In ce priveste cartea veche, inclusivcartea veche romaneasca. Aceasta biblioteca are traditii foarte vechi si solide in cercetareacartii rare si aid se desfasoara o sustinuta munca de cercetare. In sectia de carte raracondusa de T. N. Koprieva lucreaza un numar mare de colaboratori. Aici sepastreaza un numar impresionant de incunabule, inclusiv incunabulele cu caractere chirilice,tipariturile din Cracovia din 1491 si cele ale lui Macarie din 1494-1495 de la Cetinje, ca sitoata biblioteca lui Voltaire, ca tin fond aparte etc. Sectia are, In ce priveste tipariturile chiri-lice, trei cataloage : alfabetic, cronologic si topografic. Astfel, cercetarea este foarte mult usu-rata. Colaborind cu Vera Ilinicina Lukianenko, care are In pastrare fondul de carte rara chiri-lica (slavon A-bisericeasca si romana), am putut parcurge intr-un timp foarte scurt un mare numarde tiparituri romanesti Ia aceasta sectie. Cit priveste secolul al XVI -Iea, care m-a preocupatcel mai mull, am putut studia urmatoarele carti tiparite pe teritoriul tarii noastre : Tetra-evanghelul Iui Macarie din 1512, Tetraevanghelul din Sibiu 1546 ; Evangheliarul slavo-romcln ;Apostolul tiparit de D. Liuhavici la Tirgoviste, atilt exemplarul tiparit la comanda domnuluiTarii Romanesti, cit si cel tiparit la comanda domnului Moldovei, T riot penticoslarul, tiparitde Coresi la Tirgoviste in 1557, in doua exemplare (intr-unul din aceste exemplare s-au pastrattoate cele 11 xilogravuri cunoscute), Tetraevanghelul coresian din 1562 si cel din 1579 ; Dfineiuldin 1580 ; douti Evangheliare slavone, un Sobornic si o Psallire, ultirnele patru nedatate, tipariteprobabil tot la noi in secolul al XVI-lea. In once caz, hirtia pe care sint tiparite provinede la moara de hirtie din Brasov. Fondul foarte hogat al tipariturilor chirilice din secolul alXV-lea si al XN, I-lea mi-a permis sa fac un studiu comparativ al tipariturilor noastre dinsecolul al XVI-lea cu tipariturile lui Scweipolt Fyol von der Nelnstadt an der Eysch, ale IuiMacarie, imprimate Ia Cetinje, cu tipariturile chirilice venetiene si alte tiparituri cu aceleasicaractere de la Praga sau tipografii sud-slave. Acest studiu comparativ este deosebit de sugest ivsi el ne va ajuta foarte mutt la identificarea tipariturilor noastre anonime" din secolidal XVI-lea.

Sectia Cartea rara" de la Biblioteca publica din Leningrad este bogata nu numai Ince priveste cartea romaneasca din secolul al XVI-lea. Am reusit sa depistam un numar im-presionant de carti tiparite In noi In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Printre allele, sem-nala'm ca shit si uncle tiparituri necunoscute literaturii noastre de specialitate. Cercetarea sidescrierea for va conslitui o preocupare a noastra in viitorul apropiat.

A doua biblioteca mare din Leningrad, care are un fond Insemnat de carte romaneascaveche, este Biblioteca Academiei de Stiinte a U.R.S.S. Si aid exista o sectie mare de carterara bine organizata, cu un numar de opt colaboratori, specialisti in diferite ramuri ale istorieicartii vechi si tiparului. In scurt timp am reusit sa depistam un numar de 21 de tiparituri roma-nesti din secolele XVI XVIII aflate la aceasta biblioteca.

TfrisrrIFICA

ori-ginalul

www.dacoromanica.ro

9 VIATA 5TIINTIFicA 371

In afara de aceste doua biblioteci marl din Leningrad, care contin cele mai multe cartiromanesti vechi, am facut sondaje la Biblioteca Muzeului de arta, la cea a Muzeului religieisi ateismului si la Biblioteca fundamental& a Universitatii A. A. Jdanov din Leningrad. SiIn aceste biblioteci am gasit tiparituri vechi romanesti din secolele XVII XVIII.

Pe linga sectiile de carte rail, la sus-numitele biblioteci m-am interesat si de sectiilede manuscrise. Astfel, am avut ocazia sa studiez mai In detaliu cea mai veche copie a cartiilui Miron Costin De neamul moldovenilor..., aflata la Biblioteca publics din Leningrad, pre-cum si alte trei manuscrise romanesti tot la aceeasi biblioteca. La Biblioteca Academiei si laArhivele Filialei Institutului de istorie al Academiei de Stiinte a U.R.S.S. am putut depistaun numar de patru manuscrise romanesti nesemnalate pina In prezent In literature de specia-litate romaneasca.

Unul din punctele esentiale ale programului la Leningrad a fost efectuarea unor analizeasupra hirtiei si filigranului Evangheliarului slavo-roman sibian, In comparatie cu alte tiparituriromanesti din secolul al XVI-lea aflate la Leningrad. Dupa studierea fondurilor de carte railde la diferite biblioteci s-a constatat ca este nevoie de un numar foarte mare de analize,anume 78 de fotografieri cu izotopi, ale compozitiei hlrtiei si ale filigranelor. Analizele 'acuteau confirmat intro totul concluziile trase de not mai Inainte cu privire la stabilirea perioadeide tiparire a cartii. Studiul acestor fotografii de compozitie a firelor sitei si a filigranului,In comparatie cu filigranele de pc hirtiile datate de la Arhivele statului din Brasov, Sibiusi Cluj, va putea sa aduca lumina definitive In problema care ne intereseaza. Analizele si foto-grafiile facute au demonstrat, totodata, cit de aproximativa si imprecise este desenarea fili-granului si a firelor sitei cu ochiul liber, facuta chiar si cu cea mai mare atentie. Prin buna-vointa prof. V. S. Liublinski, directorul Laboratorului de conservare si restaurare a docu-mentelor, specialist In istoria culturii ruse si apusene, am avut ocazia sa vizitez si celelaltesectoare ale Laboratorului de restaurare si conservare a doctunentelor.

Dupil efectuarea cercetarilor la Leningrad, In ziva de 2 decembrie 1965 am sosit InMoscova, unde am lucrat mai Intli la sectia de carte rara a Bibliotecii V. I. Lenin". Siaici exista un bogat fond de carte veche romaneasca, dintre care sapte tiparituri romanesti dinsecolul al XVI-lea. Spre surpriza mea, cel mai bogat fond de carte veche romaneasca 1-amgasit Insa la Moscova, la sectiile Manuscrise" si Carte rara " ale Muzeului central de istorie.Aici am identificat 48 de tiparituri romanesti vechi, printre care un numar destul de maredin secolul al XVI-lea si nu o data In mai multe exemplare. Amintesc doar ca Lilurghieruldin 1508, tiparit de Macarie, se gaseste in doua exemplare la Muzeul central de istorie dinMoscova. Unul din exemplare este foartc bine pastrat, Ii lipseste doar o singura file, iar copertalui este originala. La fel si din Aposlolul, tiparit de D. Liubavici la Tirgoviste In 1547, sepastreaza la acest muzeu doua exemplare. Printre manic raritati de carte romaneasca vecheaflate In Muzeul de istorie mai amintim Mineiul lui Liubavici din 1546 si Telraevanghelul slavonal lui Coresi din 1562.

Printre cartile de un interes aparte gasite la Muzeul central de istorie mai amintim otiparituri facuta la Iasi In 1789, continlnd o lista a numelor persoanelor din armata rusecare doreau sa Invete limba romana, un abecedar de limba bulgara, tiparit la Bucuresti, undictionar romano-rus tiparit In 1829 la Bucuresti etc.

Un numar mai restrins de tiparituri vechi romanesti se gaseste la alte biblioteci dinMoscova, printre care amintim Intli de toate Biblioteca fundamentals a Universitatii din Moscova,Biblioteca central& istorica si allele.

In timpul cit am stat la Moscova am studiat si unele fonduri de manuscrise. Astfel, amavut ocazia sa lucrez mai mutt la sectia de manuscrise a Bibliotecii V. I. Lenin", unde amgasit atit manuscrise romanesti care ne intereseaza, cat si unele documente de o important&

www.dacoromanica.ro

372 VIATA *TIINTIFICA 10

aparte. Amintesc, printre allele, o scrisoare din 1846 adresatd de catre revolutionarul democratsas din Brasov, Anton Kurz, lui Grigorovici, cu o serie de informatii stiintifice de mare interes.Am putut sd stau cloud zile si la Arhivele centrale de stat ale actelor vechi, unde, pe lingdcercetarea descrierii cAlAtoriei facute de Nasciokin In 1643 In Moldova, am avut ocazia sa facun sondaj In fondul lusupov, care confine materiale referitoare la istoria noastra.

Prin bundvointa unor profesori de istorie si de istoria literaturii vechi de la Univer-sitatea din Ujgorod I. I. Sternberg, A. M. Ignat si V. A. Mikitas si I. L. Homenko,directorul Muzeului regional , am obtinut cele mai ample si detaliate informatii desprefondurile de carte rard alit de la Biblioteca UniversitAtii, cif si de la Biblioteca Muzeuluiregional. Am obtinut cele trei cataloage de manuscrise si tiparituri vechi aflate in acestefonduri, cataloage Intocmite si publicate de catre prof. V. A. Mikitas Intre 1961 si 1964. Dinaceste cataloage se poate constata ca fondul de carte rata In cele cloud biblioteci este de ase-menea foarte bogat In tiparituri vechi romanesti. In Biblioteca Universitatii din Ujgorod sepastreazd azi fosta Bibliotecd episcopald si recent a fost predatil UniversitAtii si fosta Biblio-teed a mAndstirii de la MukOevo. Astfel CA In aceasta bibliotecd se pdstreazd un numAr marede carti manuscrise si tipArituri vechi, printre care cinci manuscrise romanesti din secoleleXVII XVIII si 12 tipArituri romanesti din secolele Un numAr de cloud manu-scrise romanesti din secolul al XVIII-lea se pastreazd la Muzeul regional din Ujgorod, Impreundcu unele tiparituri romanesti vechi.

Cu sprijinul prof. I. I. Sternberg, am obtinut un microfilm de pe filele Telslavon sibian din 1546, care lipsesc in exemplarul din Leningrad. Aceste file cuprind

si epilogul cartii, In care numele lui Filip Moldoveanul apare tiparit faro prescurtari. Tot-odatd, pe una din filele fotografiate se gaseste o xilogravurii cu monograma lui Filip Moldo-manta si cu sterna orasului Sibiu, iar pe o altd fila o xilogravurd cu sterna Moldovei.

In timpul cAlatoriei am avut un schimb util de pareri cu specialistii cartii vechi dinMoscova si Leningrad. S-a organizat o sedinta de lucru a specialistilor In istoria cartii raresi tiparului din orasul Leningrad. La sedinta am fost solicitat sS fac o expunere despre ulti-mele cercetAri romanesti in domeniul istoriei cartii vechi si sa-mi expun concluziile referitoarela identificarea Evangheliartilui slavo-romtin, primul text romanesc tiparit cunoscut pina acum.

In discutii s-a conturat ideea Intocmirii unui catalog al cartii romanesti vechi In biblio-tecile din U.R.S.S. lntocmit In colaborare cu specialistii sovietici si tipArit la noi. Fara aangaja forurile noastre stiintifice si culturale, In-am informat dacd o asemenea colaborare arputea interesa si pe specialistii din U.R.S.S.

Dupa pArerea noastra, o asemenea colaborare ar fi foarte folositoare pentru tam noastra,ar prezenta garantia unci depistari exhaustive a cartii vechi romanesti In bibliotecile din U.R.S.S.si ar aduce o contributie insemnatd la completarea bibliografiei vechi romanesti. Acest catalogar putea ss aducd noi lumini si asupra circulatiei cartii romanesti de-a lungul veacurilor, deoa-rece ea ar cuprinde toate informatiile pe care le-ar procura exemplarele din aceste cArti aflateto U.R.S.S. Ne &dim aici la faplul ca pe multe din tipdriturile romanesti aflate In biblio-tecile din Moscova si Leningrad se and o serie de lnsemndri marginate cu date asupra circu-latiei cartii, asupra unor evenimente de istorie politica si culturald romaneascd sau europeand.

Colaborarea la Intocmirea catalogului general ar putea fi Incepuld cu publicarca intr-orevistd de specialilate a cataloagelor cartii romanesti vechi, pe fonduri, din diferite biblioteci.Astfel, pentru a putea sa ne dam seama de utilitatea unor asemenea cataloage s-ar puteapublica Intli de toate catalogul astfel conceput asupra fondului de carte romAneasca vechedin sectla de Carte raril de la Biblioteca publica din Leningrad.

Aceeasi preocupare si dorintd de colaborare s-a manifestat II la specialistii sovieticiWA de cartile manuscrise romanesti aflate la bibliotecile pe care le-am vizitat.

lului

www.dacoromanica.ro

11 VIATA $TIINTIFICA 373

Mentionam ca un lucru care ne-a dat o deosebita satisfactie ce lucrarile romanesti,cataloagele de manuscrise cronici, lucrari de bibliografie bibliologie romaneasca, sintcunoscute apreciate de specialistii sovietici.

Trebuie sa mentionam totodata faptul ca aceste fonduri de carte rare sint des consul-tate de specialistii din alte tari, In special din Jugoslavia, Bulgaria, Ungaria, CehoslovaciaPolonia. Mai mult, specialistii din Jugoslavia Ungaria au facut cercetari in Leningrad petema cartii romanesti vechi. Atentia acestor specialilti era concentrate in ultimul timp tocmaiasupra Evangheliarului slavo- romdn, identificat de not ca prima tiparitura romaneasca. Bib lio-teca de stat Szechenyi" din Ungaria Biblioteca nationala din Belgrad au cerut si auobtinut microfilmul complet de pe aceasta tiparitura, precum dupd alte tipArituri romanestidin secolul al XVI-lea.

In timpul deplasarii mele am vizitat si Institute le de istorie din Leningrad si Moscova,am purtat discutii cu istoricii sovietici care se ocupa de istoria Romaniei, ca cu istoriciidin domeniul istoriei universale. Am vizitat facultatile de istorie de la ambele universitati.

In concluzie, subliniez ca deplasarea a constituit un real folos pentru studierea cartiivechi romanesti, ca extinderea colaborarii dintre specialistii romani sovietici ar aduce rezul-tate pozitive cercetarii acestui capitol important din istoria culturii romAnesti.

Totodata, trebuie sa mentionez ca am Intimpinat cea mai larga intelegere din parteaforurilor competente sovietice si a specialistilor sovietici rata de tema pe care o urmaream. Inspecial prin deosebita amabilitate a lui V. S. Liublinski, la Leningrad mi s-au creat conditiioptime de activitate. Ali s-au executat toate microfilmele cerutc, la'. la Biblioteca publica dinLeningrad si la Biblioteca V. I. Lenin" din Aloscova, unde am cerut un numar mare de-microfilme, care nu s-au putut executa In timpul scurt eft am stat acolo, am obtinut promi-siunea ca microfilmele comandate vor fi expediate pe adresa Institutului de istorie din Bucu-relti, unde lucrez.

Totodata, subliniez ca intreaga organizare a muncii mele in timpul deplasarii, datoritaeforturilor depuse de A. K. Hromov de la Sectia de relatii cu tarile socialiste din cadrul,Academiei de Stiinte a U.R.S.S., a fost de nature sa-mi faciliteze indeplinirea programuluiprevazut.

L. Deming

DOCUME.NTE PRIVIND ISTORIA CONTEMPORANA. A ROMANIEIIN ARHIVELE REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE

Calatoria de studii informare stiinlifica pe care am facut-o in Republica DemocratsGermane In lunile septembrienoiembrie 1965 a avut ca obiectiv cercetarea fondurilor prin-cipale de arhiva referitoare la istoria antecedentelor si a celui de-al doilea razboi mondial,a relatiilor romano-germane din aceasta perioada.

Deutsches Zentralarchiv Potsdam cuprinde In fondul general Akten des AuswartigesAmt" materiale deosebit de interesante inedite asupra relatiilor economice financiare aleFrantei, Anglici, Italiei cu tarile Micii Intelegeri Intelegerii Balcanice, cu Ungaria si GermaniaIn perioada 1920-1940. Problemele referitoare la dezvoltarea economics a Germaniei dupaprimul razboi mondial, participarea capitalurilor straine In industria germane, relatiile comer-elate ale Germaniei cu principalii sal sustinatori, pot fi urmarite in mapele England Handel

si

si

si

§i

gi

sisi

pi

gi

p

5

www.dacoromanica.ro

374 VIATA $TIINTIFICA 12

Deutsche Handels Kammern in England, England Industrie, England Wirtschaft etc., careacopera, cu mici goluri, perioada 1920-1936.

Un Insemnat numar de dosare cuprind materiale privind evolutia relatiilor economicefinanciare ale Romaniei cu diferite state europene in perioada dintre cele dour razboaie

mondiale. Astfel, mapa Rumanien Handel tontine acte asupra comertului Romaniei cu GermaniaIn 1938-1944. Mapa Rumanien Wirtschaft are unele documente interesante In legatura cuparticiparea capitalurilor germane In economia romaneasca In 1939, Indeosebi dupa Incheiereatratatului economic romano-german din 23 martie 1939. Un important aspect al relatiilorGermaniei cu Romania alte tari balcanice comertul cu armament si materiale de razboi,incepInd cu 1936 si pins In 1943, poate fi urmarit in mapa Handel mit Kriegsgereit. Relatiileeconomice $i de comert ale Romaniei cu diferite tari dupd primul razboi mondial pins In1944 sInt bogat reprezentate In documente de o valoare necontestata In numeroase mape,ca de pilda Ilalien Finanzwesen, Po len Finanzwesen, Po len Handel, Ungarn Handel, Jugosla-wien Handel, Turkel Handelsbeziehungen, England Handelsbeziehungen, Turkel Finanzwesenetc. Este important de semnalat faptul ca mapele enumerate mai sus cuprind documentereferitoare la legaturile comerciale, financiare ale statelor respective cu un numar mare detaxi europene, printre care cele balcanice ocupa locul central.

De un interes cu totul special pentru istoria Romaniei In perioada dinaintea celui de aldoilea razboi mondial si din timpul acestui razboi sint mapele ce contin scrisori, diferiterapoarte, telegrame, informari apartinind lui Clodius, Wiehl, Morath, Griinbeck, functionarisuperiori ai celui de-al treilea Reich, care an urmarit relatiile Germaniei cu Romania si altetari balcanice. Actele personale ale lui Clodius, impartite Intr-un mare numar de dosare,se refers la probleme ca : relatii economice cu Romania (tratate, acorduri, protocoale, 19391944), cu Bulgaria (1932-1942), Anglia (1940-1943), Franta (1932-1939), Iugoslavia(1939-1941), Polonia (1939), Turcia (1935-1943), Ungaria (1940-1944) ; corespondentsasupra chestiunii ocuparii regiunii petrolifere din Romania (1935-1944) etc. Alaturi de acestea,mentiondm existenta unei ample corespondente diplomatice din timpul razboiului Intre Minis-tern! de Externe german 1i reprezentantii sai din Bucuresti, Galati $i Timisoara, acte lnsumateIn mapa Telegrammkorrespondenz mit den deulschen Vertrelungen, avind un numar importantde dosare.

Nu putem Incheia aceasta sumara relatare asupra arhivei centrale din Potsdam fall.a aminti de numeroasele documente, apartinlnd aceluiasi fond al Ministerului de Externegerman, privind legaturile economice-politice ale Germaniei cu Romania alte state dinsud-estul Europei In ultimul patrar al secolului al NIX-lea pina la primul razboi mondial.Problematica anilor 1914 1918 relatii internationale, relatii economice-politice romano-germane, relatiile Romaniei cu puterile Antantei, tratativele de pace de la Versailles i Trianon

este de asemenea bogat reprezentata In fondul Akten des Auswiirtiges Amt.Siichsisches Landeshauptarchiv Dresden se remarca prin diversitatea fondurilor pe

care le poseda, fonduri referitoare atit la chestiuni de politica interns, cit si de politics externs.Relatiile economice ale Germaniei cu Virile din sud-estul Europei documente diplo-

matice, corespondents de afaceri, tratate conventii, presd Incepind cu 1900 $i pins Inpreajma izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, pot fi urmarite In fondul Ministeriumdes Auswartigen Angelegenheilen, mapa Deutsche Handels Kammern in Ausland. Mapa Handels-verhaltnisse mit Rumanien, ca mapa Auslieferungsverkehr in Rumanien dau posibilitateaurmaririi amanuntite a evolutiei legaturilor comerciale romano-germane Intre 1904 si 1936.Tratatele conventiile economice Incheiate de Germania cu Romania In perioada dintre celedoud razboaie mondiale protocoale confidentiale, tratative, corespondents comercialastnt incluse In mapa Handelsvertrag mit Rumcinien (6 volume). 0 mare importanta are pentru

sl

91

ei

si

www.dacoromanica.ro

13 VIATA $TIINTIFIcA 375

cercetatorul acestor probleme existenta unui numar considerabil de taieturi din ziarele si re-vistele germane si strAine anexate la dosarele amintite. Mentionam in mod special Insemnatateabogatului fond Gesandlschaft Berlin 1830 -1936, Informatorische Aufzeichnungen, care cuprindecorespondents diplomatica selective cu reprezentantele germane din tdrile europene. Dinpdcate, acest fond se opreste in 1936. Documentele diplomatice provenind de la ministrii germaniIn Romania sint deosebit de abundente, completind documentarea noastra In numeroase aspecte.Pentru studierea legAturilor economice politice dintre tarile balcanice marile puteri dupdprimul rdzboi mondial, fondurile Handelsbeziehungen zu Jugoslawien, Handelsbeziehungen mitTschechoslowakei, Handelsbeziehungen mit Frankreich, Handelsvertrag mit Ungarn, Handels-vertrag mit Tiirkei, Handelsvertrag mit Polen oferd largi posibilitdti de documentare, de stabi-lire a unor interesante jaloane de cercetare. Existenta in arhiva din Dresda a unui fond specialde taieturi din ziare reviste (Zeitungs Ausschnitte) apdrute in diferite tdri, clasate pe problemesi cronologic, este de un real folos, avind o importantd tot atit de mare ca $i documentelepropriu-zise. De pilda, mapele Nationale Minderheiten, Deutschlum im Ausland, NSDAP, contindate extrem de interesante asupra organizatiilor fasciste germane din diferite tdri, a activi-Valhi for politice si de propaganda, a legaturilor cu centrul NSDAP din Berlin. Presa germandreferitoare la Romania este aproape complete pentru perioada 1921-1931, oferind posibili-tatea completdrii informatiei si a confruntdrii datelor, a analizei unor not aspecte ale event-mentelor petrecute.

Pentru cercetatorul istoriei politice economice a Romaniei In se colul al X IX-leaarhiva din Dresda oferd un cimp vast de studiu. Relatiile romano-germane In perioada 18661914 sint amplu redate, in special In scrisori diplomatice corespondenta comerciald. Trata-tivele si tratatul de pace de la Buftea, tratatele -de pace de la Versailles si Trianon si rezul-tatele for sint titluri ale unor bogate fonduri arhivistice, cuprinzind documente autentice sipresd.

Deulschcs Zentralarchiv, Abteilung Merseburg completeaza documentarea de arhivA inspecial prin colectia impresionanta de ziare reviste, In majoritate germane, ordonate peprobleme $i cronologic. De o deosebita important" este fondul Donau-Foderation und KleineEntente Vier-Alachte Pakt, referindu-se la perioada 1932-1933, In care activitatea diplomatic"a Romaniei poate fi urmAritd zilnic In presa germand, francezd italiand. 0 colectie intere-santa turd, dar, din pAcate, redusd ca lntindere (1933-1936) este formats de ziarele germaneapdrute In straindtate $i In special de organele de presa ale organizatiilor politice fascistegermane. Fondul se numeste Volksbund fur das Deutschlum in Ausland $i cuprinde un marenumar de mape.

Pentru istoria contemporand a Poloniei, arhiva din Merseburg este un adevdrat tezaur.Relatiile economice politice ale Poloniei cu Germania, Franta si Anglia dupe primul rdzboimondial, politica externs a Poloniei legaturile sale cu Ungaria horth3.sta, cu tank MiciiIntelegeri Balcanice, politica poloneza fatd de Romania $i activitatea diploma-tied a lui Gafencu lu vara anului 1939, chestiunea Danzig-ului izbucnirca celui de-al doileardzboi mondial, relatiile polono-romane in septembriedecembrie 1939 etc. sint problemepentru a cdror studiere arhiva din Merseburg pune la dispozitie un mare numar de materialeinteresante inedite.

In incheiere ne vom opri o clipd asupra fondului Preussisches Ministerium fair Handelund Gewerbe, care cuprinde documente de mare valoare pentru numeroase chestiuni legatede comertul Moldovei Tarii Romanesti incepind cu anul 1836. Fondul continua pind in1920, iar perioada de dupd aceastd data $i pins In 1933 poate fi urmarita in mapele privindtratatele comerciale cu regatul Romaniei 5 volume.

gi

si

gi

gi

gi

fl fi

si

fi

si

sip Intelegerii

si

fi

www.dacoromanica.ro

376 VIATA STIINTIFICA 14

Alaturi de arhive, cercetatorului In domeniul istoriei contemporane a Romaniei Ii staula dispozitie marile biblioteci din centrele universitare, la zi cu publicatiile de specialitate,carti si reviste. Dintre acestea, biblioteca Institutului pentru istoria tarilor de democratiepopulara al Universitatii Karl Marx din Leipzig, Inzestrata cu colectii complete ale revistelorde istorie aparute in R. D. Germans, R. F. Germans, In tarile din sud-estul Europei, InFranta, Anglia si S.U.A., cu serii complete ale volumelor de documente referitoare la celde-al doilea razboi mondial si antecedentele sale, este de un real folos celor ce se preocupade istoria universals contemporana, ca si de istoria contemporana a Romaniei. BibliotecaDeutsche Biicherei din Leipzig, cu fondul sau aproximativ de 3 000 000 de volume, este poatecea mai completa colectie a tuturor publicatiilor In limba germane In toate specialitatile.In domeniul istoriei contemporane, pe linga carti de specialitate editate In toate t Arnemonografii, studii, colectii de documente, inemorii, teze de doctorat , Deutsche Bachereipune la dispozitia cititorului serii complete ale celor mai importante reviste de specialitategermane si straine.

Viorica.211oisuc

C R O N I C A

Universitatea din Bruxelles (Universite litre de Bruxelles) a conferit In cadrul sedinteiacademice din 9 noiembrie 1965 titlul de doctor honoris causa unui numar de savanti straini ;Intre cei cinci laureati ai facultatii de filozofie si litere, alaturi de Jacques Heurgon,Jankelevitch, Eric G. Turner, Edouard M. J. Perroy, se numara si acad. prof. Em. Con-durachi, directorul Institutului de arheologie al Academiei Republicii Socialiste Romania, secre-tar general al A.I.E.S.E.E. Cu acest prilej, Universitatea a tiparit o placheta specials.

In cadrul aceleiasi calatorii in Belgia, acad. Em. Condurachi a prezentat st cloud conic-rinte : una la facultatea de filozofie si litere, cealalta, intitulata Antigone el christianisme, Insedinta de deschidere a Institutului de crestinism primitiv, care si-a inceput activitatea laBruxelles In aceleasi zile.

*In sala mica a Palatului Republicii Socialiste Romania a avut loc simbatil, 13 noiem-

brie 1965, o conferinta organizata de Consiliul pentru raspindirea cunostintelor cultural-stiin-tifice si Comitetul fostilor detinuti antifascisti, dedicatal comemorarii a 25 de ani de la prabu-sirea Doftanei. Nicolae Cioroiu, directorul Muzeului de istorie a partidului, a vorbit despretrecutul glorios de lupta al partidului nostru In conditiile grele ale ilegalitatii, evocind momentedin lupta dusa de comunisti si alti antifascisti in Inchisori, printre care un loc de seamy 1-aavut Doftana. Conferinta a fost urmarita cu interes de un numeros public.

Prof. univ. Mihai Berza, directorul Institutului de studii sud-est europene, membrucorespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, a conferentiat, in a doua parte alunii decembrie 1965 sub auspiciile U.N.E.S.C.O. la Scoala nationala de limbi orientale dinParis, despre viata si opera marelui carturar roman Nicolae Iorga.

Vladimir

www.dacoromanica.ro

15 VIATA *TIINTIFicA 377

Prof. M. Berza a tinut de asemenea la Scoala practica si de studii inalte a Universitatiidin Paris o conferintA cu tema Formarea nalionale la romdni. Dupd conferinta,mult apreciata aplaudatd de asistenta, vorbitorul a raspuns numeroaselor intrebari pusede istorici lingvisti, specialisti in problemele romane balcanice.

Yn zilele de 27 si 28 decembrie 1965 au avut loc in capitala.lucrarile primei reuniunia Comisiei pentru istoria ideilor In Europa de sud-est din cadrul Asociatiei internationale destudii sud-est europene. La reuniune au participat : prof. Mahir Domi (Albania), Emil Geor-giev (Bulgaria), prof. Andre Mirambel (Fran%a), prof. Apostolos Dascalakis si prof. C. Th.Dimarras (Grecia), prof. Rosa del Conte (Italia), Milorad Pavie (Iugoslavia), prof. J. Irmscher(R. D. Germano), prof. Mihai Berza si Virgil Candea (Romania), prof. Ladislau Galdi (Ungaria).Lucrarile reuniunii au fost conduse de prof. Mihai Berza, membru corespondent al AcademieiRepublicii Socialiste Romania si presedinte al Comisiei.

Participantii la reuniune au discutat adoptat programul de lucru al Comisiei pentru1966 si 1967, program axat pe studiul umanismului $i al iluminismultii In culturile Europeide sud-est.

*Yn ziva de 21 ianuarie 1966, In sala Teatrului C.C.S. din capitala, a avut loc o adunare

publics, organizata de Comitetul orasenesc Bucuresti al P.C.R. $i Institutul de istorie a parti-dului de pe lingo C.C. al P.C.R., consacrata comemorarii a 25 de ani de la asasinarea mise-leasca de catre legionari a lui Constantin David, activist de seamy al Partidului ComunistRoman.

Au luat parte tovarasii Alexandru Draghici, membru al Comitetului Executiv si alPrezicliului Permanent al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretaral C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., reprezentan%i ai unor institutii centrale organi-zatii obstesti, vechi militanti ai miscarii muncitoresti, activi!ti de partid, membri ai familieicelui comemorat, muncitori din intreprinderile bucurestene, oameni de cultura din capitala,

Despre lupta activitatea desfa'surata de Constantin David pentru libertatea poporului,impotriva terorii burghezo-mosieresti, a vorbit Ion Turcu, membru supleant al C.C. al P.C.R.

Cel mai than omagiu adus lui Constantin David bi tuturor revolutionarilor care aucontribuit prin jertfa for la faurirea Romaniei socialiste II constituie infaptuirea obiectivelorInsufletitoare stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R., pentru dezvoltarea multilaterala apatriei ridicarea ei pe culmile tot mai Inalte ale civilizatiei.

con§liinleisi

si si

*

si

si

ziaristi.si

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

R E C E N Z I I

H. DAICOVICIU, Dacii (colectia Pagini din istoria patriei),Bucure§ti, Edit. §tiintificg,, 1965, 260 p.

Sdpillurile arheologice Intreprinse in ul-timii 15 ani pc intregul teritoriu al Romdniei,studiile de interpretare a materialelor obti-nute pentru vremurile mai noi, acelea asupraizvoarelor scrise au dus la o cunoastere maiadincita a isloriei stravechi $i vechi a Orlinoastre. Para a neglija aportul valoros al

dintre care amintim pe V.Parvan, cu lucrarea sa fundamentals Getica,pc savantul de renume mondial care a PostN. Iorga, cu monumentala sa opera Istoriarornanilor (in 10 volume) , prin volumul Idin Istoria Romdniei (1960), rezultat al munciicolective a actualilor cercetatori, s-au pusbazele unei dezvoltari ullerioare a stiinteiistorice din acest domeniu, In lumina noiiconceptii marxist-leninisle.

Este cunoscut ca, in lipsa unor izvoarescrise, arheologia reprezinta disciplina isto-flea care a largit mult orizontul cunostin-telor noastre privind trecutu] evolutia socie-tdtilor omenesti. Ea ne permite sa In(elegemnumeroase aspecte ale culturii materialechiar uncle manifestari de natura spirituals,ce pot fi coroborate cu Itirile scriptice. Inacest sens, publicarea de catre Institutul dearheologie a culegerii de lzvoare privind isloriaRomdniei, vol. I (de la Hesiod Ia Itinerarullui Antonius), In Editura Academiei Repu-blicii Socialiste Romania (1964), reprezinta

STUDII", tom ul 19, nr. 2, p. 379 402, 1963.

un bun prilej, daca nu pentru descoperirca defapte noi, cel putin pentru o interpretare maiadecvata a lor, datorita folosirii objective atuturor surselor ce intereseazd istoria veche atarii noastre.

Tocmai bazlndu -se pc totalitatea acestorizvoare arheologice, epigrafice narative, ca pe studiile mai vechi sau mai noi cucaracter de sinteza privind pe geto-daci, H.Daicoviciu prezinta dezvoltarea istorica adacilor din cele mai indepartate timpuri pingla cucerirea romans a unei marl parti a Daciei,la inceputul secolului al II-lea e.n.

Lucrarea de fata este impartita In saptecapitole, cu urmatoarele Whirl generale : I.Cei mai viteji si mai drepti dintre traci" ;II. Pe calea care inchegarca statului" ;Burebista" ; IV. Dacia de la Burebista IaDecebal" ; V. Calatorie prin inima Daciei" ;VI. Cultura spirituals a daco-getilor" Infine, capitolul al VII-lea, Decebal".

Lucrarea cuprinde note si o nota biblio-grafica pe capitole In care se mentioneaza celemai importante studii referitoare la diferiteprobleme sau aspecte ale istoriei economice,politice sau sociale a dacilor. Ceea cc esteinteresant de subliniat este faptul ca autorulrelevd punctele de vedere deosebite in uneleprobleme ce Sint Inca in discutie, pornind dela ideea exprimata in prefata ca cititorul

si,

$i

III.

inainta)ilor

si

ftd

fl

ft

www.dacoromanica.ro

380 RECENZII 2

nespecialist are dreptul sa cunoasca limiteleactuale reale ale cunostintelor noastre despretrecutul patriei". Aceasta este o manifestarede probitate morald si intelectuald ce se Inca-dreaza In orientarea generald a cercetariistiintifice In Ora noastrd. Diferitele etape aledezvoltdrii geto-dacilor sint bogat ilustratecu fotografii ale obiectelor sau monumentelorrespective, cu schite si planuri si cu o hartsa Daciei, care cuprinde principalele asezdridin epoca fierului, Inainte de cucerirea Dacieide catre romani. In acest mod, studiul luiH. Daicoviciu se adreseazd nu numai publi-cului larg dornic de a cunoaste trecutul istorical poporului nostru, dar chiar si specialistilor,si cu deosebire profesorilor de istorie din scolilede culturd generald, precum si studentilor.

In primul capitol, autorul, amintind celedint!' stiri despre get], arata ca dupd unifi-carea geto-dacilor sub Burebista vecheadistinctie geografica (nu etnica I) intre dacisi geti Ili pierde once insemnatate". Unitateaetnica a geto-dacilor se bazeaza pe limbd siculturd materiald. In cuprinsul lucrdrii Insdse relevii, pe baza materialelor arheologice,dezvoltarea istorica deosebitd a getilor dinregiunile extracarpatice, din Dobrogea si dela sud de Dundre, fatd de triburile Inrudite aledacilor din sectorul intracarpatic si regiunileadiacente de la est si vest. De altfel, acestpunct de vedere a fost -exprimat cu autori-tate de acad. prof. C. Daicoviciu in IstoriaRomdniei, vol. I: Influente mai puternicescitice, grecesti si sudice (tracice) au dus la ousoard diferentiere a culturii a geticen sie daco- moesicen din sudul si estul Daciei,de restul culturii dacice din centrul si vestulteritoriului" (p. 260). Luarea in considerarea acestei dezvoltdri diferentiate pe zone,departe de a duce la negarea unitatii de cul-turd materials si spirituald a geto-dacilor incadrul carpato-danubian, permite scoatereaIn evidenta a rolului istoric al dacilor, a cdrorputere create incepind cu secolul al II-leaI.e.n., cum subliniazd Pompeius Trogus (lucre-menta Decorum per Rubobostem regem), pentrua atinge expansiunea maxima In timpul luiBurebista si cea mai Malta organizare catre

sfirsitul secolului I e.n., In vremea lui De-cebal.

Dupd cum afirma autorul, unitatea geto-dacilor se bazeazd pe originea comund ce-siare rAddcinile In epoca bronzului, clnd peteritoriul i srii noastre se deshisoard fenomenuladoptarii unui limbaj indo-european si InHallstatt, perioadd in care, in urma celorcloud marl migratiuni de la sfirsitul epociibronzului si din secolele VIIIVII 1.e.n.se desdvirseste configuratia etnica a triburilortrace, din care fac parte cele getice si dacice,de la Dundrea de Jos si din regiunea carpatica.Tot acum, o data cu lnfiintarea coloniilorgrecesti, apar si primele izvoare scrise despregeti, cei mai viteji si mai drepti dintre traci",mai intit la Herodot pentru getii din Dobrogeacare s-au Impotrivit lui Darius si apoi stirile

narative si epigrafice se 1nmultesc, larda permite insd o reconstituire integrald numaicu aceste izvoare a dezvoltdrii istorice a getilorsi cu atit mai putin a dacilor, pentru careizvoarele scrise apar de-abia in secolul alII-lea I.e.n., cind Incepe sd se lndrepte expan-siunea romans spre nordul Peninsulei Balca-nice si spre Dundrea mijlocie.

Cu privire la limba vorbita de geto-daci,H. Daicoviciu, arat A a eaasa cumreiese din cele citeva glose, toponimice sionomastice apartine grupului safem al lim-bilor indo-europene, fiind o ramurd a limbiivorbite de tracii de la sud de Balcani. Sementioneazd parerea lui Vladimir Gheorghiev,sustinutd si intr-un articol apdrut In Studiiclasice", III (1961), Sur l'ethnoget-Ose despeuples balkaniques le dace, l'albanais elle roumain, care sustine ca traca si geto-dacasint cloud limbi diferite. Infatisarea si portulgeto-dacilor slut redate dupd uncle indicatiiale scriitorilor antici cu caracter etnograficsi pe baza relief urilor de pe ColumnaTraiand, si pe alte monumente.

In capitolul al II-lea, in cadrul evolutieigenerale economice si sociale determinatd dedezvoltarea fortelor de productie antrenatdde folosirea fierului, se examineazd procesultrecerii de la Hallstatt la La Tene, ardtin-du-se ca pe baza fondului hallstattian

www.dacoromanica.ro

3 RECENZII 381

local si sub influenta fecunda a Greciei senaste civilizatia de tip La Tene" (p. 37). Inprivinta influentei grecesti, autorul semna-leaza rolul pe care 1-au avut coloniile de pelarmurile Pontului sting in transmiterea unorbunuri culturale, asa cum se constata atltprin ceramica superioara cu picturi, eft siprin cea de uz comun, pe care o Intilnim alaturide cea locala de tip hallstattian, lucrata cumina, si care apartine bastinasilor, In multeasezari din Dobrogea si de la Dunare saudin cimpie. In Transilvania In acel timp seconstata existenta unor elemente scitice, carecu timpul s-au topit In masa autohtonilor"(p. 41). Scitii, Impreuna cu grecii, ui -au exer-citat influenta $i la Dunarea de Jos, asa cumse manifesta In arta getica ilustrata de mor-mintul princiar" de la Agighiol de lasfirsitul secolului at V-lea ti care apartine unuisef traco-get, Kotys. In perioada Hallstatt-ului se constata pe tot cuprinsul Romanieiasezari intarite ce apartin geto-dacilor. Alteinfluente ce s-au manifestat acum sint celeilire, cum se vede la Balta Verde.

Necropolele bilstinasilor In care se re-marca trecerea de la Inhumare la incinerarecatre sfirsitul perioadei Hallstatt constituteo indicatie a unora dintre credintele geto-dacilor asupra carora s-au oprit atit de insis-tent scriitorii antici, Incepind cu parinteleistoriei".

Vorbind despre generalizarea civilizatieiLa Tene cu Inceputul secolului al II-lea I.e.n.,H. Daicoviciu spune : La inceputul seco-lului al III-lea Insa, intervine $i In Transilva-nia un factor extern care grabeste, asemeneainfluentei elene din regiunile extracarpatice,dezvoltarea fireasca a societatii autohtone.Acest factor 11 constituie celtii" (p. 54). Daciitransilvaneni, rezistind Impotriva patrunderiiceltilor, au Imprumutat de la celti ceea cefratii for de dincolo de Carpati Imprumuta-sera de la greci $i de la tracii sudici : o maiavansata tehnologie a fierului roata olarului"(p. 56). Ei realizeazS progrese In cursul seco-lului al III-lea, iar dare sfirsitul acestui secolse vor manifesta ca forta politica pe planextern.

Write istorice sint concentrate intr-adevarnumai asupra sectorului de sud-est In seco-lele VI III Leal. Astfel, Herodot mentio-neaza rezistenta pe care an depus-o gatiiImpotriva lui Darius, iar Tucidide arata caDobrogea apartinea In secolul al V-lea rega-tului odrisilor, sub Sitalces Seuthes. Inacea perioada infloresc coloniile grecestide la Marea Neagra. In a doua jumatate asecolului al IN-lea, In anul 339, este amintitun rex Histrianorum", teful unei uniunitribale a getilor dunareni, care se opuneregelui scit Ateas. In cele din urma, Dobrogeajail in componenta statului macedonean allui Filip al II-lea. Apoi are loc expeditia luiAlexandru Impotriva tribalilor, cind mace-donenii trec Dunarea pe barcile monoxile alelocalnicilor $i Infring pe getii care se refu-giasera intr-o atezare intarita (dava). Getiiniai slnt amintiti ca participanti la infrIngereageneralului macedonean Zopyrion, care Intre-prinsese expeditia contra oratului Olbia (326).Pe la anul 300 apare puternica uniune detriburi condusa de Dromichaites, al cardcentru ar fi fost pe Arges, chip interpretareadata de acad. prof. C. Daicoviciu, si careobtine vicloriile cunoscute Impotriva luiLisimach, devenit dupa moartea lui AlexandruMacedon rege al Traciei. 0 inscriptie histriandcare dateaza din secolul al III-lea amintesteo alts uniune tribala la Dunarea de Jos, aceeaa lui Zalmodegikos, care blocase veniturileHistriei. 0 ally capetenie getica este Rhe-maxos, a carui putere se exercita deopotrivdpc ambele maluri ale Dunarii $i in Dobrogea,fiind in acelati time si protectorul coloniilorgrecesti de pe litoral si in primul rind alHistriei, care-1 theania in ajutor Impotrivatracilor conduti de Zones.

Descoperirile arheologice raportate lasecolele al III-lea $i al II-lea I.e.n., cInd areloc generalizarea civilizatiei I.a Tene pe totcuprinsul teritoriului locuit de geto-daci $i

intarirea legaturilor in cadrul regiunii carpa-to-dunarene, dezvaluie gradul malt de dezvol-tare a agriculturii, a mestesugurilor, precumsi a comertului, ceea ce este atestat nu numaide monedele grecesti macedonene, dar si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

382 RECENZII 4

de aparitia monetAriei dace cu stilul ei carac-teristic. Evident aceasta dezvoltare economicsa avut consecinte In organizarea sociald si arelatiilor de proprietate. Diferentierea socialdIntre aristocrat! (larabostes, pileali) §i oameniide rind (comati), trecerea la obstea teritoriald,sclavia patriarbald incipientd etc. vor duce ladestramarea comunitatilor si Inceputul detrecere a pragului democratiei militare Inorganizatii mai cuprinzatoare.

0 asemenea organizatie politica si mill-tara (arche) este aceea a lui Burebista dinsecolul I i.e.n., al cdrui regat" era organizatdupd modelul statelor elenistice din aceavreme, fiind un slat in toed puterea cuvin-tului" (p. 88), avindu-si centrul, nucleul",In Muntii Ordstiei. Relevind actiunea internsa lui Burebista si a marelui preot Deceneu Invederea Intdrird legAturilor Intre triburiledace si getice, H. Daicoviciu subliniazil capolitica de cuceriri dusd de cel dintli celmai mare rege din Tracia" era Insufletitil Inprincipal de lupta Impotriva romanilor, acAror pdtrundere economicA si apoi militaryse accentueazd in acest timp, mai !nth InDobrogea, apoi spre Dundre. In ce privesteIntinderea stdpinirii lui Burebista, autorulmentioneazA victoriile asupra celtilor, boi sitaurisci, asupra unora din coloniile pontice,precum si pdtrunderea fortelor de care dis-punea Burebista ping la Haemus. Desi autoruladoptd punctul de vedere potrivit cdruia loculde unde a pornit unificarca triburilor daco-getice ar fi fost In Muntii Ordstiei, el discutasi opinia lui R. Vulpe, care considerd ca leagd-nul puterii regale ar fi fost In cimpia munteand(p. 100-101), opinie pe care o respinge. Inacest chip, Burebista apare pe scene istorieientice europene ca un dinast din interiorularcului carpatic, a cArui putere lsi are originea,pe plan economic-social, in marile resurse aleregiunii si in dezvoltarea ei din secolele ante-rioare, iar pe plan politic In acea ocrestere aputerii dacilor sub regele Rubobostes» decare atit de laconic vorbeste Pompeius Trogus"(p. 105).

Dupd ce prezintA in capitolul al IV-leasituatia din Deck., dupA asasinarea lui Bure-

bista, subliniind mentinerea nucleului stataldin Muntii Ordstiei, cu succesiunea la tron, laSarmizegetusa, a lui Deceneu, Comosicus,Coryllus (Scorilo), Dorpaneus (Duras) si apoiDecebal, precum si cuceririle facute de romanila Dundrea de Jos si in vecindtatea Daciei,H. Daicoviciu face o expunere ampld asupracivilizajiei dacilor In secolul I 1.e.n. si secolulI e.n., In capitolul intitulat sugestiv Cala-toile prin inima Daciei" (V), care este cel maicuprinzator si de un deosebit interes.

Intr-adevdr, dupa cum reiese din desco-peririle facute In Transilvania, in MuntiiOrdstiei si In alte dar si In regiunileextracarpatice mai mult sau mai putin hive-cinate, civilizatia oppidand a dacilor lacare remarcam, se pare, un mai accentuatconservatorism Imbracd forme clasice deo deosebitd originalitate, in urma asimilsriiatitor elemente culturale, la care se adaugdsi cele romane. Acum se inmultesc celatiledace cu ziduri tipice (murus dacicus), se con-struiesc terase, sanctuare rectangulare saucirculare, ca cele de la Sarmizegetusa, menti-nindu-se uneori si vechile fortificatii cu valuride pAmInt si palisade. Unele centre, cu unrol politic sau religios mai accentuat, cacele din Muntii Ordstiei, sau cu relatii econo-mice mai largi, incep sA Imbrace anumitecaractere urbane. Autorul se opreste asupraceramic!!, cu vase lucrate cu mina sau cu roata,cu forme si ornamente proprii dacilor sau pic-tate, la care se Imbind original motive geo-metrice, animate si vegetate, aratil importantape care o are la daci metalurgia fierului dincare se faureau diverse unelte si armele careinfricosau atit de mult pe romani. Resturilearheologice ne permit cunoasterea mai wri-thed a vietii dacilor in momentul in care ei,ca ramura cea mai nordicd a tracilor, segilsesc Inclestati intr-o lupta pe viata si

moarte cu cc! mai marl cuceritori ai antichi-romanii. Ele ajutd la o interpretare,

mai justa a reliefurilor de pe Columna Traiandceea ce autorul si intreprinde In aceasta lu-crare plina de continut.

In gall de viata economics a dacilor,descoperirile arheologice completeazd si datele

si

parti,

tatii,

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII 383

pe care le avem de la scriitorii antici cu pri-vire la viata spirituals a stramosilor nostri.In capitolul privind cultura spirituals a daco-getilor, autorul explica politeismul dacilor,uncle ritualuri, ritul incinerarii mortilor, folo-sirea scrisului (litere grecesti litere latine)

cum este inscriptia de pe marele vas decult (dolium) gasit la Sarmizegetusa redactataIn limba data: DECEBALVS PER SCOR ILO

arata care erau uncle preocuparitifice ale dacilor. In afara de cunostintelemedicale, un exemplu al existentei preocupa-rilor stiintifice la preotii dad este, dupd pa-rarea lui H. Daicoviciu, sanctuarul rotunddin incinta sacra a Sarmizegetusei. Lap. 187-194 este cuprinsa aceasta interpretareoriginals privind caracterul de calendar alacestui mare sanctuar de 29, 40 m, cu treirinduri de cercuri. Potrivit acestei interpre-tari, anul la daci avea 360 de zile.

Pentru a termina cu aspectele culturale,mentionez ca arta dacilor este de asemeneaprezentata, cu uncle caracteristici ale ei.Autorul subliniaza tendinta de ornamentarea obiectelor celor mai uzuale, faptul ca artalucrarii argintului constituie una din trasa-turile caracteristice ale dacilor In acest do-meniu, tendinta spre motive geometrice etc.Reprezentarile zoomorfe sau antropomorfe-sint cu total rare.

Ultimul capitol (Decebal") ne Infatiseazafigura de luptator, om politic si diplomat alui Decebal, personalitate puternica a anti-chitatii, desfasurarea razboaielor cu romaniiIn timpul lui Domitian Traian. Subliniindca litera tratatului [cu Domitian] era maidegraba favorabila Romei" (p. 207), autorulface uncle consideratii asupra Intaririi puteriilui Decebal pregatirii romanilor o data cuurcarea pe tron a lui Traian. Comentlnd soartatrista a izvoarelor literare privind cele douarazboaie cu dacii, H. Daicoviciu se opresteasupra valorii istorice a reliefului de pe Co-lumna lui Traian. Dupa parerea sa, dateleacestui monument artistic trebuie confruntatecu cele literare $i cele arhe ologice, pentru recon-stituirea celor cloud razboaie daco-romane dela Inceputul secolului al II-lea.

Dupa prezentarea modului In care s-audesfasurat cele doua razboaie, autorulIncheie cartea cu un epilog, care cuprindemomentele principale ale istoriei Daciei romane,clnd se trece la etapa romanizarii dacilor.

Nu am trecut In revista declt uncle aspectemai importante din istoria geto-dacilor asacum este ea infatisata In lucrarea lui H. Daico-viciu, care a adus o contributie reald valo-roasa In domeniul cercetarii trecutului po-porului nostru.

D. Berciu

E. CIMPONERIU, Resita luptaloare, Bucure§ti, Edit. §tiintificA, 1965,328 p.

Drumul greu glorios de lupta revolu-lionara parcurs de eroica noastra class munci-toare de la primele sale forme de lupta pins4a constructia victorioasa a socialismului InRomania constituie In prezent obiectul uneivaste munci de cercetare istorica. In rIndulrealizarilor Inscrise In ultimul timp pe aceastalinie se Incadreaza, dupa cum se mentioneazaIn cuvintul introductiv al lucrarii recenzate,si Incercarea monografica de fats, menitasa aduca la lumina zilei clteva aspecte impor-

11 a. 9273

tante din trecutul de lupta at proletariatuluidin Resita, unul dintre cele mai marl si maivechi centre ale industriei grele din taranoastra"1.

Interesul deosebit manifestat de autoarepentru istoria luptelor revolutionare duse de

1 E. Cimponeriu, Refifa luplaloare, Bucu-resti, Edit. stiintifica, 1965, p. 6. In continuare,trimiterile la aceasta lucrare vor fi facute Intext.

gi

lei

si

si

ci stiin-

si

si

Ii

si

www.dacoromanica.ro

384 RECENZII

muncitorimea resiteana este cu totul justi-heat, cad Uzinele Resita, lnfiintate acumdoud secole lntr-o regiune In care mineritul

prelucrarea fierului erau cunoscute depeste 2 000 de ani, demonstreaza existentaunei vechi traditii nu numai In domeniulindustriei metalurgice din Cara noastra, darsi In domeniul luptelor muncitoresti. Apdrutala doi ani dupe o alts lucrare monograficaprivind istoria mai recenta a Resitei 2, carteaEcaterinei Cimponeriu vine sa completezetabloul luptei revolutionare duse de munci-torimea resiteana Intre cele dourt razboalemondiale, tablou zugrAvit de aceeasi autoaresi In lucrarea la care ne referim, In cadrulunui capitol consacrat special acestei probleme.

Cartea, continind sapte capitole, esteInsotitd de o selectie de 41 de plane, repre-zentind aspecte semnificative ale dezvoltariiistorice a Resitei lntre 1855, data primeiplane, pina In zilele noastre.

Primul capitol at carpi este consacrat,trecerii In revista a principalelor aspecte aleevolutiei Resitei In perioada de pind la primulrazboi mondial. Ideea pe care o desprindemdin acest capitol este subliniata In incheiere

anume ca drumul parcurs de proletariiResitei de la nasterea uzinei pins la termi-narea primului razboi mondial a Post un drumgreu, anevoios, plin de jertfe, care alaturi,de unele InfrIngeri, a cunoscut multe victoriice lnvederau largile potente revolutionareale acestui detasament al clasei muncitoareinlaturind sute de obstacole... subliniazaautoarea proletarii de pe Valea Btrzavei auInvatat sd foloseasca arma minunata a orga-nizarii, se pretuiasca teoria revolutionard, sacunoasca importanta solidaritatii de class si ainternationalismului consecvent. Din mijlocul

2 Ne referim la lucrarea Uzinele Reqita Inanii constructiei socialiste, elaborate de uncolectiv de cercetatori de la Institutul de cer-cetari economice at Academiei Republicii So-cialists Romania, In colaborare cu un colectivde lucrAtori al Uzinelor metalurgice Resita.Lucrarea a aparut in Editura Academiei, Inanul 1963.

9

for au rasarit oameni vigurosi, clarvazatori,hotarlti, curajoli, patrunsi de spiritul abne-gatiei, conducatori ai viitoarelor marl bataliide class" (p. 43).

Un moment Insemnat In lupta revolu-tionara a clasei muncitoare din Romania,implicit $i a muncitorilor din Resita, 1-a con-stituit intensa activitate dusa pentru faurireaPartidului Comunist Roman, proces caruia Iieste consacrat at doilea capitol al earth.Crearea partidului, subliniaza autoarea, adeschis o noun epoca si In fata proletarilorresiteni, care trebuiau sa lupte impotrivametodelor crincene de exploatare ale burghe-ziei, a marilor monopoluri internationale sia unui aparat de reprimare puternic (p. 77).Analizei aspectelor esentiale ale luptei munci-torimii resitene In anii ce an urmat creariiP.C.R. li este consacrat capitolul al III-leaal cartii. Prelucrind o serie de materiale docu-mentare edite inedite, autoarea urmarestesa surprinda In acest capitol cresterea comba-tivitatii de lupta a muncitorilor resiteni Inpreajma marilor Wain de class desfasurateIn anii crizei economice din 1929-1933 ; peaceasta linie, tratarea grevelor, demonstra-tiilor celorlalte actiuni muncitoresti, culmi-nind cu greva generals de la Resita din 1926,degaja concluzia el muncitorimea resiteand,alAturi de muncitorimea din alte centre, se-prezenta units, gata sa intre In lupta eroica

grea impotriva capitalistilor In anii crizei.Factorul hotarItor care a facut posibila orga-nizarea $i desfalurarea luptelor muncitorilorresiteni a Post Intarirea influentei P.C.R.Cresterea influentei partidului asupra munci-torilor subliniaza autoarea a contribuitla pregatirea proletarilor de pe Valea Birzaveipentru noile importantele batalii ce aveausa urmeze In conditiile izbucnirii crizei eco-nomice" (p. 128).

Datele prezentate de autoare In capitolulat IV-lea al cartii dovedesc ca, In 1929-1933,muncitorimea resiteana s-a incadrat organicIn marile batalii de clasd ce au avut loc Inlntreaga tars fit, cot la cot cu muncitorimea

celelalte mase de oameni ai muncii dinRomania, a lovit necrutator In planurile bur-

gi

Si

li

si

si

si

ti

www.dacoromanica.ro

7 REcENzli 385

mosierimii de a iesi din criza pe umeriicelor ce muncesc. Nu pe spinarea noastra I"este intitulat sugestiv unul din paragrafeleacestui capitol.

Capitolul al V-lea al carpi, parcurglndperioada anilor 1934 februarie 1938, anali-zeaza contributia muncitorimii resitene lalupta maselor muncitoare din Romania impo-triva pericolului fascist, pentru crearea Fron-tului popular antifascist. La succesele Inre-gistrate de miscarea democratica, antifascistadin tara noastra In acei ani s-au Inscrisrezultatele pozitive obtinute de muncitoriiresiteni In lupta lor. Munca sustinuta a comu-nistilor resiteni, subliniaza autoarea, atit inmijlocul mucitorilor romani, cit si In al celorapartinind minoritatilor nationale, calificatisau necalificati, tineri sau vIrstnici, barbati

femei, a avut ca principal rezultat frinareapericolului fascist In acest important centruproletar. Muncitorii resiteni au respins cuhotarlre propaganda legionary hitlerista,situlndu -se cu consecventa pe linia lupteipentru infaptuirea Frontului popular anti-fascist In Romania (p. 218 -219).

In al VI-lea capitol este analizata luptamuncitorimii resitene lmpotriva dictaturii re-gale. Autoarea surprinde saltul calitativ surve-nit In munca comunistilor din Relita prinInfiintarea in 1938 a comitetului local al P.C.R.,prezinta o serie de actiuni prin care munci-torimea resiteana manifestat In 19381940 ostilitatea fata de noul regim instauratIn februarie 1938 si fatii de ma'surile adoptatede acesta.

Ultimul capitol al cartii este consacratprezentarii luptei muncitorimii resitene impo-triva dictaturii militare-fasciste. Perioada sep-tembrie 1940-23 August 1944 a reprezentatpentru muncitorimea resiteana nu numaiperioada anilor in care ea s-a solidarizatdeplin cu marile actiuni revolutionare anti-fasciste care au avut loc In diverse centre aletariff sau pc planul intregii tart dar, In acelasiLimp, o perioacla In care ea s-a manifestatdin plin, organizind numeroase actiuni proprii,multe dintre elc incuntinate de succes. Luptaarea, plina de sacrificii, a proletarilor de pe

Valea Blrzavei, pozitia for profund interna-tionalista antifascista, hotarirea curajulcu care s-au Impotrivit dictaturii fasciste $irazboiului hitlerist au contribuit la instaurareacu un ceas mai devreme a acelei ere detransformari Innoitoare care va lichida pentrutotdeauna exploatarea omului de catre omIn tara noastra" (p. 295), subliniaza autoareaIn Incheierea cartii.

Din ansamblul lucrarii se desprind uneleparti mai bine realizate, cum ar fi, de pildii,lupta dusa de masele populare In 1918 pentrudesavIrsirea unitatii nationale pentru re-forme sociale (p. 34 -43: Pentru eliberareasociala nationala") ; desfasurarea greveigenerale a resitenilor din 1926 (p. 107 128 :Greva generala din 1926"), excepttnd expli-carea sfIrsitului grevei, a cauzelor nereusiteicare ni se par simplist redate, insuficientIntemeiate ; tratarea miscarii greviste reven-dicative a muncitorilor din Resita In 19301931 (p. 149 -164: Inclestare"). 0 notabung a lucrarii, pe care o consideram demnade mentionat, o constituie de asemeneastudierea de catre autoare a unui importantvolum de materiale de arhiva, ceea ce a permisredarea unor aspecte mai putin cunoscuteon Inca necunoscute In literatura de specia-litate. Cercetarea fondului U.D.R. aflat InArhivele statului Bucuresti, a Arhivei Corn-binatului metalurgic Resita, precum si aaltor arhive surse documentare mai putinstudiate pina In prezent a permis autoarcisa introduca in circuitul stiintific o serie dodate si fapte interesante.

In general, a-tit pentru specialisti, citmai ales pentru masa larga de cititori careiali este adresata, o asemenea carte poatesuscita interes prin eel putin trei elemente :prin tema propriu-zisa, prin materialul fapticcontinut prin multitudinea profunzimeaconcluziilor subliniate de autor. Daca in pri-vinta importantci temei !i a numarului marede aspecte prezentate cartea se impune Infata cititorilor, nu acelasi lucru putem observaInsa in legatura cu concluziilc trase de autoare,concluzii care nu shit de natura sa satisfacanici cantitativ nici calitativ. In earl de

gheziei

gi

gi

gi

gi gi

gi

gi

gi

gi

gi gi

ti-a

www.dacoromanica.ro

386 RECENZII 8

aceasta, cartea are si o serie de alte lipsuri,la care ne vom refer! In cele ce urmeaza.

Modul In care este organizat materialulcuprins In carte dovedeste intentia auloareide a face din fiecare capitol o prezentare aevenimentelor politice si a actiunilor munci-torilor resiteni dintr-o perioada distinctd aistoriei miscarii muncitoresti si a partidului.Prin denumirea fiecdrui capitol nu cu cifrace indica ordinea for In carte, ci cu denu-mirea perioadei istorice pe care de fapt oreprezinta fiecare dintre ele, cititorii Inspecial cei mai putin initiati s-ar fi orientatcu mai 'mad usurinta In lucrare. Cartea arfi reprezentat astfel, In adevaratul sens alcuvintului, o istorie locals a Resitei, In caream fi gdsit mai usor ceea ce am fi dorit, faraa ni se cere a deduce on a cauta singuriperioada despre care anume este vorba intr-unul on altul din capitole.

Una din deficientele principale ale lucrdriio consideram nere4la Incadrare a luptelorrevolutionare ale resitenilor In ansamblulvietii politice a Orli. Desi se observa ca autoa-rea a staruit pentru gasirea unei solutil citmai judicioase pentru aceasta, rezultatul nise pare satisfacator doar In parte. Cititorulafla doar lucruri vagi despre obiectivele in-terne $i externs ale politicii guvernelor bur-ghezo-mosieresti, ba, uneori, formulari echi-voce tin locul unor explicatii mai cuprinza-toare pe care autoarea ar fi fost de dorit sy letacit Asa, de exemplu, evenimente deosebitde importante, cum au fost cele de la fineleanului 1937 si inceputul anului 1938 (sfirsitulguvernarii liberale, alegerile parlamentare dindecembrie 1937, instalarea guvernarii goga-cuziste InIdturarea ei, dupd 44 de zile, depe scena politica In favoarea instaurdrii puteriipersonale a regelui Carol al II-lea), sint expe-diate de autoare Intr-un singur aliniat la p. 222,fara a Incerca caracterizarea politick a aces-tor momente, a consecintelor for profundeasupra vietii politice a tarn. Am remarca chiarca imprecizia formularilor privitoare la acesteprobleme poate facilita Intelegerea eronata acontinutului schimbarilor de guvern care auavut loc. Asa de pada, prin Insasi titlurile pe

care le formuleaza cele (lona paragrafe con-sacrate luptei revolutionare dusa de maselepopulare din Romania In 1938-1940 (Cres-te si se intareste detalamentul antifas-cist din Resita", p. 229-232 ; Imbinareastrinsa a luptei pentru apararea intereseloreconomice ale muncitorilor cu lupta antifas-cist's", p. 232-243), ca 1i din textul 'nerd-rii, reiese CS autoarea nu Indreapta ascutisulprincipal Impotriva dictaturii rega e.

in ce priveste ancorarea de dare autoarea Resitei In lupta revolutionary generals des-fasurata In Romania Intre cele doua rdzboaiemondiale o considerilm mai bine realizatd.Uncle momente ale acestei lupte stilt tratatechiar mai mult declt impunea tema lucrarii.Este cazul prezentarii Congresului Sindicate-lor unitare de la Timisoara (1929), luptelorgreviste de la Lupeni (1929), grevei de la Aninadin 1935 (care este tratatd, de altfel, nepotrivitIn capitolul ce analizeaza luptele revolutionaredin 1929-1933), demonstratiei de la 1 Mai1939 din capitals, manifestatiei de la Ma-laxa" Impotriva instalarii dictaturii militare-fasciste Ii a altor episoade. In lucrare abundade asemenea datele economice cc nu erauneaparat reclamate de tema 3 §i care, de alt-fel, fac sa urmarim cu greu pe alocuri firulrosu al cArtii. Legat de aceasta am observachiar ca uncle dintre aceste date, preluate ne-critic din documente 4 nu Intotdeauna deprima mina necoroborate cu alte surse, parexagerate pentru cititorul ce are curiozitateade a be compara cu date aparute In ultimullimp Intr-o serie de alte lucrari. De asemenea,pe baza verificarii la sursa a unora din datelecuprinse In carte, on a compararii for cumodul In care sint Infiltisate de autori In lu-crdri aparute anterior acesteia, se constatanumeroase si regretabile erori, In specialexagerdri, inadvertente, care, luate izolat

3 Analiza aspectelor economice ale proble-mei face de fapt obiectul unui capitol aparteal lucrarii Uzinele Re#fa to anii construc(ieisocialiste, pe care autoarea 1-ar fi putut reco-manda pentru detalii.

4 Vezi, de exemplu, tabelul de la p. 141,cifrele indicate la p. 187 v.a.

SI

si

www.dacoromanica.ro

9 RECENZU 387

sari In totalitatea lor, arunca o lumina de-favorabila asupra cart,/ Asa, de pilda, autoa-rea caracterizeaza nejust Congresul sindicalde la Sibiu din iunie 1922 ca fiind teatrulunei tradari" (p. 94) ; deformeaza realitateaistorica In legatura cu succesele partialedobindite In actiunea de Infaptuire a Frontu-lui popular In Romania (p. 205) ; apre-ciaza Ca gresitA sustinerea de catre mase aimprumutului de lnzestrare" din 1939, deliacest Imprumut a avut ca obiectiv principalfortificarea si apararea granitei de vest a tariilmpotriva pericolului iminent reprezentat Inacel moment de Germania hitlerista (p. 242) ;mentioneaza ca la Resita In 1942 se raspindeaziarul ScInteia", deli acest organ de presaisi incetase aparitia In 1940 (p. 274) s.a.m.d.

Tratarea excesiva in carte a unor pro-bleme necerute neaparat de tema se face Indetrimentul elucidarii unor momente care arfi trebuit sa stea mai mult in atentia autoarei.Ne &dim, de exemplu, la necesitateaexplicarii cauzelor pentru care la Resitacomitetul local al partidului comunist aluat fiinta abia In 1938, un timp indelungatdeci neexistind in acest centru riauncitorescacel organ de conduccre si Indrumare a munciicomunistilor, organ capabil sa ridice pc unplan superior intreaga miscare revolutionara.De asemenea, o atentie mai mare ar fi tre-buit sa acorde autoarea relief:11.H raporturilorce au existat Intre muncitorimea resiteana sitaranimea din satele vecine, In special de pcdomeniile U.D.R., relevarii, pe aceasta linie, asucceselor inregistrate In procesul de faurire aaliantei muncitoresti-taranesti. Deli documen-tele vremii pastreaza mrirturii nenumaratereferitoare la legitturile ce au existat Intremuncitorii resiteni si taranii din imprejurimi,autoarei i-au scapat In mod regretabil aspec-tele privitoare la aceasta problems. Mai ana-litic, pe baza unor date de istorie localA, arfi trebuit tratate si aspectele legate de luptelefractioniste, de consecintele lor nefaste pen-tru miscarea revolutionara din Resita. 0 tra-tare mai ampla ar fi Post necesarA si In prezen-tarea pozitiei patriotice a muncitorimii re-

sitene fata de o serie de evenimente impor-tante ce au avut Joe pc plan intern on inter-national. Asa, de pildA, de un real folos pen-tru specialisti si foarte interesant pentru citi-tori In general ar fi lost prezentarea mai pelarg de care autoare a pozitiei active, de luptaInversunata, a muncitorimii resitene ImpotrivaDictatului de la Viena, aceasta cu atit maimult cu eft in lucrare se afirma ca la Resita auavut loc cu acel prilej manifestatii de protestatit In uzina, eft si In fata vechii case de cultura(p. 243). Aceste exemple, faro a epuiza serialor, tin sa sublinieze faptul el autoarea ar fiputut aduce contributii valoroase pentru isto-ria miscarii noastre muncitoresti tocmai prinadincirea unor asemenea aspecte locale, evi-tind tratarea lor foarte generals, in unele ca-zuri cu date deja cunoscute.

ConceputA initial ca lucrare de disertatie(sustinuta de altfel de autoare acum citivaani In fata consiliului stiintific al Scolii su-perioare de partid Stefan Gheorghiu"),cartea Ecaterinei Cimponeriu a suportat peparcurs, pins a ajunge In stadiulserie de modificari si Imbunatatiri. Cu toateacestea, unele probleme an ramas tratate lanivelul la care reusisera sä ajunga cercetarilein domeniul istoriei miscarii muncitoresti dinCara noastra In perioada In care autoareastrIns materialul si a redactat lucrarea sa dedisertatie. !Titre timp lnsa, not cercetari anscos in iveala documente ce au permis adin-circa concluziilor cunoscute atunci, an Im-bogatit nemasurat nivelul general al cunoas-terii evenimentelor din Intregul interval cu-prins Intre cele doua razboaie mondiale, ca sidin alte perioade ale istoriei miscarii noastremuncitoresti. Acest lucru ar fi necesitat dinpartea autoarei o munca mai intensa de revede-re a lucrririi sale In lumina ullimelor rezultateale cercetarilor pe frontul istoric, in scopulInlaturarii din lucrare a acelor aprecieri sidate ce nu se verifica In lumina noilor cerce-tari, in scopul sublinierii acelor parti dinlucrare mai pline de continut si Invatilmintepentru Intreaga miscare revolutionara. Por-

publicarii, o

si-a

www.dacoromanica.ro

386, RECENZI1 10

nind de aid, autoarea ar fi putut, de pilda,oferi cititorilor o prezentare mai veridica asucceselor dobindite de miscarea revolutionarydin Romania pe linia realizarii unitatii deactiune a clasei muncitoare. Asa ar fi pututaparea mai In relief contributia organizatieiP.S.D. din Resita si a masei membrilor aces-tei organizatii atit In lupta grevista, cit si lareusita celorlalte actiuni revolutionare. Ana-liza multilaterala a greutatilor ce au stat Incalea realizarli pe plan local a unitatii deactiune ar fi ferit pe autoare si trateze In modunilateral si simplist aceasta problema deose-bit de importanta (p. 157, 172, 174, 176, 181,193 etc.).

Yn completarea tabloului luptelor revolu-tionare desfasurate de muncitorimea resi-teana in anii dintre cele doua razboaie mon-diale, o contributie insemnatii ar fi adus-osi prezentarea concreta si detaliata a aspecte-lor legate de legaturile variate ale comunis-tilor cu masele largi de muncitori, cu celelaltecategorii sociale din Resita si din lmprejurimi.Este regretabil ca lucrarii ii lipseste prezenta-rea detaliata a activitatii organizatiilor demasa legale conduse de P.C.R. ce au activatIn acei ani si In Resita. In afara de sindicate,U.T.C. si U.T.S., lucrarea aminteste doar, incel mai bun caz, de uncle organizatii cu acti-vitate fructuoasil si in Resita (Blocul munci-toresclaranesc, Comitetul national antifascist,Amicii U.R.S.S., Blocul democratic, Ajutorulrosu etc.). Prinderea Intr-un context mai larg,Insolit de concluzii judicioase, a problemelorlegate de aclivilatea organizaltilor de masa,ar fi facut posibila prezentarea la reala valoaresi a contributiei allor partide si organizatiicare au grupat mase dintre cele mai largi(P.S.D., B.M.T., Blocul democratic etc.) si

care, Impreuna cu P.C.R., au mobilizat oame-nii muncii la lupta Impotriva regirnuluiburghezo-mosieresc, pentru liberlate, Impo-

triva fascismului, pentru pace.

Istoria muncitorilor resiteni reprezinta opagina importanta in cartea glorioasei istoriia luptelor clasei muncitoare din tare noastrapentru lichidarea exploata'rii, pentru un viitorluminos. Ea reflecta justetea liniei marxist-leniniste a partidului comunist in diferiteleetape ale existentei sale, cresterea capacitatiide conducere si a influentei sale asupra mase-lor. Infruntind pe exploatatori, masurilerepresive ale cercurilor guvernante si greu-tatile din propriile rinduri, muncitorimearesiteana a reusit sa transforme In decursulanilor uzinele de pe Va lea Blrzavei intr-oadevarata citadela revolutionary a lupteide clasa.

Prezentarea acestei lupte de catre E. Cim-poneriu intr -un volum special consacrat, ori-cite lipsuri ar avea el, constituie pentru lucra-torii de pe frontul istoric un Indemn la con-tinuarea cercetarilor pe aceasta linie, pentruelaborarea si in viitor a unor lucrari privindlupta muncitorimii si din alte uzine on cen-tre muncitoresti, care, In anii dintre cele douarazboaie mondiale, s-au situat in primelerinduri ale luptei Impotriva exploatarii bur-ghezo-mosieresti, a fascismului, pentru liber-tate, independenta nationals si socialism.

Punlnd la dispozitia maselor de cititorinoi lucrari despre trecutul de lupta al princi-palelor detasamente ale clasei noastre munci-toare, lucra'torii pe frontul istoric vor facemai usor Intelese cititorilor succesele realizateazi de aceleasi detasamente in marea ba'taliepentru desavirsirea constructiei socialismuluiIn patria noastra. In cazul Resitei, ea esteastazi un factor important In constructia si

modernizarea Intregii industrii a Orli, unpionier al dezvoltilrii sale tehnice ; prin pro-dusele pe care le exports, ea este dincolo deholare un mesager al nivelului tehnic si culturaal muncitorilor si al insasi vietii noastre noi.

Glt.l. Ioni(d

www.dacoromanica.ro

i i RECENZII 389

Cronica Ghiculestilor. Istoria 11Ioldovei 'intro anii 1695-1754.Text grecesc Insotit de traducerea romaneasca, cu pretata, introducere, glosar si indice.Editie Ingrijita de Nestor Camariano Ariadna Camariano-Cioran, Bucuresti, EditAcademiei Republicii Socialiste Romania, 1965, LV-1- 808 p. (Colec(ia Cronicile medic-

vale ale Romdniei, V)

Continuind laudabila opera de publicarea izvoarelor narative medievale, EdituraAcademiei a scos de curind la lumina CronicaGhiculeqtilor, unul din cele mai de seamaizvoare pentru cunoasterea istoriei Moldovei

Tarsi Romanesti In prima juma'tate asecolului al XVIII-lea. Cronica a fost editatade Nestor Camariano si Ariadna Camariano-Cioran, cunoscatori apreciati ai limbiiculturii grecesti, care au folosit, pe lingatranscrierea cronicii facuta de DemosteneRusso, si manuscrisul grecesc al cronicii,care se afla acum in Cara.

Textul cronicii este precedat de o prefatao introducere (p. VLV), In care editorii

folosind studiul cunoscut al lui D. Russodespre Cronica Ghiculestilor arata impor-tanta cronicii ca izvor narativ pentru eveni-mentele petrecute Intre 1695 si 1754, legatu-rile dintre aceasta cronica celelalte cronicicontemporane, care au fost in buna partecompilate de autorul acestei cronici. Tot-odata, se analizeaza limba In care a fostalcatuita cronica, conceptia autorului eise arata modal in care an lucrat editoriigreutatile destul de serioase ce au avut deIntimpinat In traducere.

Pentru perioada de pina Ia 1730, editoriidovedesc ca ea este o compilatie dupa diversealte cronici moldovene (aceea atribuita luiN. Costin, cea editata de C. Giurescu, Pseudo-Amiras cronica lui Axinte Uricarul), celemai multe asemanari fiind constatate IntreCronica Ghiculcqlilor qi letopisetml lui N. Costin.Dupa cum arata editorii, autorul a tradusdestul de fidel" cronicile inglobate in cronicasa, numai ici-colo se constata netnsemnateprescurtari intervertiri" (p. XVI). Pentruuncle parti ale cronicii sale, autorul pare afi folosit mai multe originale romanesti, pecare le-a compilat.

Cronica prezinta o importanta deosebitapentru perioada 1730-1754, perioada pentrucare autorul nu a folosit alte izvoare narative

pe care a descris-o din amintirile sale perso-nale. Mind un intim al Ghiculeltilor, trainddeci In preajma acestora, cronicarul a avutposibilitatea sa asiste la toate evenimentelede seams din aceasta vreme. In plus, el ainclus in cronica sa numeroase documentece i-au fost puse la dispozitie de domnii dinfamilia Ghica.

Din aceasta cronica ni s-a pastrat numaiprimul volum, la sfirsitul caruia autorulanunta el va descrie continuarea domnieilui Matei Ghica cele ce urmeaza" intr-unal doilea volum, care din nefericire nu a fostgasit pima acum.

0 problems dificila este aceea a auto-rului cronicii, ramas pina acum 1i el necu-noscut. Editorii nu ne dau un raspuns preacategoric cu privire la originea sa. La p. IX,sub titlul autorul este moldovean", se afirmaca el nu este grec", dar argumentul adusaid nu este prea convingator. La paginaurmatoare se sustine ca autorul este unmoldovean dintre intimii lui Grigore Ghica,pentru ca la p. XIV sa se presupuna caautorul este un grec crescut In taro ", carestia si romaneste (asa cum pare mai probabil) ;la p. XXIV insa, autorii sustin ca este sigurca autorul cronicii este moldovean" caacesta alcatuit cronica In limba romans,dupa care el sau altcineva a tradus-o Ingreceste.

Caracterul de cronica oficiala a domnilordin familia Ghica rezulta cu limpezime dintextul acesteia, In care doinniile for ocupaun spatiu mull mai lntins dcctt alteleunde autorul ci anonim nu-si precupetestelaudele cele mai exagerate Ia adresa acestordomni. Pentru el, Grigore Ghica a stralucit

gi

51-a

51

.*.

Ii

si

9

ti

9t

9

9

9

www.dacoromanica.ro

390 RECENZ1I 12

Ca o lumina datatoare de viata" (p. 257),fiind un erou al secolului de fate ", lnzestratcu virtuti neasemuite" (p. 595), si unfoarte bun apArAtor at saracilor" (p. 613),care avea in tot timpul un singur Bind o

singura grija : indreptarea starii bunultrai at norodului, uiurarea darilor apararea

ocrotirea celor saraci" (p. 615). Laudeasemanatoare shit aduse lui Matei Ghica,care era un strAlucit" preapios" domn(p. 695), prevazator binefacator at tutu-rora" (p. 701), care veghia zi de zi ca toatalumea sa traiasca In tihna linilte" (p. 703)etc.

Pentru a nu -li supara protectorii, autorulcronicii nu se de In laturi st-i scuze de unelefapte, dind vina acestora asupra boierilor(In cazul rascoalei din Bucureiti lndreptatelmpotriva lui Matei Ghica 1i a boierilor sal).

Din aceasta cauza, aia cum arataeditorii la p. XXII, cercetatorul nu trebuiesa is drept adevarate toate afirmatiile dinaceasta cronica oficiala 1i partinitoare, citrebuie sa o compare 1i cu celelalte izvoarecontemporane.

Mentionam Inse ca, In aceasta cronica,alti domni slat laudati, nu numai

C. Mavrocordat era astfel un domnmilostiv, drept 1i darnic", care practicavirtutea prin fapte" 1i care s-a preocupatnumai de binele Orli (p. 621-623).

Dintre top domnii de care se vorbeltein aceasta cronica, doar Mihai Racovita siD. Cantemir slut prezentati In culori maiputin favorabile.

Partinirea cu care Infatiseaza cronicarulpe domnii din prima jumatate a secoluluial XVIII-lea se datorelte conceptiei saledespre originea diving a monarhiei. El afirmacategoric ca orice stapinire Ii cirmuire, fiebuns, fie rea, se trage de sus 1i de acolo seorinduelte" (p. 711). Parerea sa In aceastaprivinta seamana surprinzator de mult cuaceea a lui Miron Costin, dupa care domnul,on bun, on rau... de la Dumnedzau este",pentru ca nu-i nici o putere, 'aril de laDumnedzau data" (M. Costin, Opere, ed.P. P. Panaitescu, p. 72). Deli traieste la

mijlocul secolului al XVIII-Iea, autorul necu-noscut at cronicii nu se dovedelte a fi unspirit prea avansat.

Autorul cronicii un prea fidel supusal Portii ne ofera numeroase stiri despreevenimentele petrecute in Imperiul otoman :schimbari de viziri si de diverli alti marldemnitari, razboaiele purtate de trupeleturcelti, rascoale incendii etc. Nu lipsescInsa nici Itirile uneori destul de bogatedespre Imprejurarile din Rusia, Polonia $iImperiul austriac, legate indeosebi de rela-tiile acestora cu Imperiul otoman.

Cit privelte Tara Romaneasca, Itirilenu slut prea bogate, autorul aratInd adeseorica last povestirea evenimentelor de aid inseama muntenilor. $tirile despre Tara Roma-neasca se Ilrefera Indeosebi la domniile luiGrigore 1i Matei Ghica In aceasta tart si larelatiile dintre domnii Moldovei 1i aceia aiTarii RomAnesti.

Foarte interesanta pentru cunoaltereaatitudinii Portii rata de domnii celor douttsri romane din aceasta vreme este afirmatiacronicarului ca dregatorilor turd le placeasa fie vrajbt tntre cei doi domni, ca sit tragilei foloase sa is bani Ii daruri de la amIndoi"(p. 533). Domnii din aceasta epoct au avuttoata grija sa fact pe plat Portii, plra"fiind o institutie cultivate pe scant largede domni si de boieri, spre paguba celor touttari.

In introducere, editorii exagereaza putincInd afirma ca aceasta cronica oficiala estesi o Infatisare a modului de exploatare apoporului, a necazurilor 1i a suferintelorsale" (p. XXX), care ocupa de fapt un locfoarte modest In cronica, al carui autor,dupe cum arata editorii, gaseste ca e normalca boierimea Ii aristocratia clericals sa sebucure de tot felul de privilegii, jar masataraneasca sa suporte toate greutatile sta-tului" (p. L).

Traducerea textului grecesc este facutacu multi competenta pricepere. Autorii auIntimpinat dificultati serioase cu traducerea,din cauza abundentei unor constructii

ca $i a numeroaselor nume proprii gresit

$i

$i

5i

itsi

Itsi

si

si

II Ghicu-lestii.

ui

si

difi-cile,

www.dacoromanica.ro

13 RECENZII 391

transcrise. Stilul traducerii este ingrijit,autorii pastrind unele forme arhaice, propriilimbii folosite In prima jumatate a secoluluial XVIII-lea. Sint Ina li clteva traducerimai putin reulite. De pildA, la p. 609 sespune ca sfetnicii lui Ioan Mavrocordat segindesc numai la propriul for interes, caniste gura- cases "; traducerea corecta estese gindesc cu gura cascata numai la propriulfor interes". La p. 611, nu este vorba deslujba mirelui" In saptamlna mare, ci deslujba deniilor" etc.

Textul cronicii este Insotit de numeroasenote, In care editorii compara afirmatiileMute aici cu acelea oferite de alte izvoare,semnalind nepotrivirile Ii Intregind cele rela-tate de cronicar cu Itiri din alte izvoare 1i cubibliografie, dovedind astfel o buns informare.In unele din aceste note (p. 71, n. 2, p. 367,n. 1, p. 581, n. 2, p. 655, n. 1), se aduc preti-oase Indreptari sau completari la cronologiadomnilor din prima jumatate a secolului alXVIII-lea, ca 1i numeroase date suplimen-tare despre persoanele intilnite in textulcronicii.

Deli editorii semnaleaza In general grele-lile uncle din acestea le-auscapat din vedere. De pildA, la p. 291 croni-carul considers pe Balica un hatman al luiGhcorghe Ghica, pe cind Balica hatmaneste Intilnit In documente in 1579-1581,1583-1586 1i 1609.

Editorii s-au straduit sa identifice perso-najele ce apar In aceasta cronick uneori cunume schimbate (Constantin In loc de Costinetc.). Dupa cum declard ei MOO In introdu-cere, munca aceasta a fost deosebit de difi-cila, dar ea a fost in general Incununata desucces.

Totuli, uncle personaje puteau fi maibine identificate. Panaiotachi, marele postelnicde la p. 11, este cunoscutul PanaiotachiMorona ; Mitrea vornicul de Ia p. 13 se numeaApostol Mitrea ; domnul Mihnea de la p. 245este Mihnea al III-lea sau Mihai Radu (1658-1659) ; Dabija se numea Eustratie, nu Eustatie(p. 765) ; Stroe vornicul de Ia p. 247 esteStroe Leurdeanu etc. Cit privelte pe solul

polon primit de Nicolae Mavrocordat liidentificat de editori ca fiind Mozowicki(p. 183, n. 1), acesta se numea in realitateStanislaw Chometowski 1i era voievodulMazoviei (vezi P. P. Panaitescu, Cdldtoripoloni prin jdrile romdne, p. 120 1i urm.,unde se descrie pc larg solia acestuia).

Uncle numiri proprii care apar transcrisegresit In cronica sint lasate asa de editorialit in text, cit Ii In indice deli ar fifost bine ca ei sa Indrepte aceste numirimacar la indice ; astfel, Cornescu banul dela p. 13 1i 764 este, de fapt, Cornea Brailoiu,marele ban al lui C. Brincoveanu de la 1695la 1704, Veliscu de la p. 197 1i 207 este Veli-cico, Cocuranu de la p. 331 este Cucoranu,Musul de la p. 591 este de fapt Mosul, mana-stirea Dangu din Iasi se numelte corectDancu (p. 683 si 765), localitatea Sf. Stefande linga Constantinopol (p. 585, 613, 703)este cunoscuta sub numele de San Stefano,Fota Vladeanu (p. 723) este de fapt FotaVladoianu (vezi Documenle privind rela(iileagrare, p. 549 1i 583) etc.

Buluc -bala Arapu (p. 119) se numeaasa, astfel Melt el trebuia scris cu literkmare (vezi Ii p. 441, unde Arapu apare canume propriu) ; la fel Constantin Muselimde la p. 125. (Mentionam ca 1i C. Brincoveanua avut un ceaus de aprozi AlexandracheMuselinul, amintit la 7 iunie 1700, Arh. st.Buc., Mitr. Tarii Rom., CLXV/2). Desprefamilia greceasch Balasache-Muselim, din carefaceau parte 1i Constantin Ii Serban, capu-chehaia lui Grigore voda Ghica (ambii amin-titi In cronica la p. 461) vezi si I. C. Filitti,Arhiva Gh. Gr. Cantacuzino, p. 251-252.

Datorita faptului ca autorii nu au facuttotdeauna identificarea exacta a personajelorIntilnite In cronica, uncle din acestea figureazain indice de cite doua ori, o data la numelede botez 1i a doua oars la ccl de familie,cititorul neavertizat avind astfel impresia caare de-a face cu doua persoane diferite ;astfel, Nicolae Donici, mare logofat, estetrecut Ii ca Donici Nicolae (p. 767) si caNicolae mare logofat (p. 784), Mihai Canta-cuzino mare spatar figureaza 1i cu acest

cronicarului,

,

www.dacoromanica.ro

392 RECENZII 14.

nume (p. 761) $i cu acela de Mihai marespdtar (p. 781), Costachi Lupu mare vorniceste trecut cu acest nume la p. 764 si cuacela de Lupu mare vornic la p. 778.

La sfirsitul cronicii (p. 741-751) segilseste un foarte bogat glosar, 1n care sedau explicatii despre cuvintele straine sautermenii arhaici intilniti in cronica. Uncledin cuvintele de care se vorbeste aici puteaulipsi din glosar, fiind in general destul deeunoscute (boiernas, buzdugan, camata, carets,cismea, clacA, curte, dajdie, foisor, harem,havuz, lacheu, lefegiu, mAscarici, meterez,radvan, sofa, stAretie, surghiun etc.). In schimb,mai trebuiau adilugate altele (agiac, p. 599,cilici-caftan, p. 571, ageac-zade, p. 617 etc.).

Uncle explicatii din glosar dif era deacelea date chiar in cursul cronicii de autorul

De pildA, cronicarul explica la p. 529termenul de bina-emini ca fiind supraveghetor{le ciao:1W ; autorii glosarului ilnumesc inspector{le cladiri; cornaritul apare ca fiind o darepe boi de negot. (p. 61), in timp ce in glosareste o dare pe vitele cornute ; la p. 689,eunita este socotita vacarit de primavard,tar in glosar vdcdrit de vara; muvela e consi--derat de cronicar revizuitor al judecAtii(p. 331), far de editori judecator in serviciulmuftiului etc.

Citeva explicatii din glosar nu slut preaexacte : mortasipia nu este zeciuiala de la.cIntarirea marfurilor", rupta nu este o darepersonals ", vataful nu comanda un ,,grupde dregatori" etc.

Comparind acest glosar cu unul asema-nator (acela al volumului de Documenteprivind relatiile agrare, aparut In 1961),remarcam numeroase deosebiri la explicatiaacelorali cuvinte (chehaia, dava, mumbalir,musadea, nizam etc.). Deosebirile mentionatedau nastere la uncle nedumeriri legitime cuprivire la exactitatea acestor glosare facsi mai mult simtita lipsa unui dictionaristoric, in care toti acesti termeni salt gaseascaexplicatia cea mai potrivitd.

Cit priveste indicele (p. 753-803), pelinga observatiile de mai sus, remarcam caautorii nu au fAcut identificarea localizareasatelor, oraselor, regiunilor, manastirilor etc.intilnite in cronica, asa cum se obisnuiestela un indice stiintific. Se spune, de pildd,Adam, mandstire ; Adjud, localitate ; Aidin,localitate ; Baba Rea, localitate etc., dar nuse specifics raionul, regiunea sau Cara undese gasesc acestea.

Desi foarte bogat, indicele nu este totulicomplet, din el lipsind uncle cuvinte agd(p. 63, 73, 93, 95, 163, 177 passim), Bogdanloan (p. 643), buluc -bala (passim), Craiova(p. 195) etc.

Cu aceste mid lipsuri, care pot fi usorremediate la o a doua editie a croniciicare va fi necesard in curind editorii aupus la indemina cercetatorilor o sursa impor-tanta de informatii, necunoscuta cleat inparte pind acum, care va ajuta la o maibund cunoastere a istoriei Moldovei in primajumatate a secolului al XVIII-lea.

0. Cicanci §i N. Stoicescu

E. D. TAPPE, Documents concerning Rumanian history ( 142V 1601)collected from the British Archives by , The Hague, Mouton & Co.,

1964, 162 p.

Cunoscutul cercetator englez al istorieiRomaniei E. D. Tappe, a publicat in cadrulunui pretios volurn un numar de 218 docu-ments, extrase din arhivele engleze, cuprivire la Cara noastra din perioada 1427-1601. Aceste lignite cronologice exprima

pentru cea dintli data existenta celui mavechi document gasit la Londra privitor laromani, far pentru a doua anul uciderii luMihai Viteazul, primul domn care a infAptuitunirea Tdrii Romanesli cu Moldova si Tran-stIvania. Trebuie sa preciziim insa ca majori-

el.

Ii

SI

It

www.dacoromanica.ro

15 RECENZII 393

tatea documentelor se referd la primele douaprovincii amintite mai sus si doar patruprivesc Transilvania, acestea numai din,perioada lui Mihai Viteazul.

Documentele publicate In colectie provinIn majoritate de la Public Record Office"(dupd 1589 din fondul The State Papers,,Turkey "), altele din British Museum siciteva din arhive particulare, depistate cuajutorul folositoarelor repertorii Reports ofthe Historical Manuscripts Commission" ; Ineditarea lor, cercetatorul englez s-a ajutatsi de copiile scoase dupd aceste documenteInainte de 1939 de cAtre fostul atasat culturalal legatlei romane din Londra, D. N. Ciotori,In prezent depuse la Paris.

Majoritatea documentelor publicate deTappe slnt scrise In limba englezd, citevaIn limbile latind italiand unul singur Infrancezd. Ele provin, piny la 1583, de ladiferiti demnitari laid ecleziastici aflatila curtile din rasdritul Europei, Austriei sauItaliei cuprind relatdri indirecte asupra

evenimentelor din ladle noastre. Dupd 1583sint publicate ample extrase din rapoartele.ambasadorilor englezi Ia Poarta WilliamHarborne (pentru perioada 1583-1585),Edward Barton (pentru anti 1588-1597) siHenry Le llo (pentru intervalul 1598-1601),cu Itiri importante privind mai cu seams,pe Petru Cercel, Aron vodd Mihai Viteazul.

Dupd continutul lor, documentele sepot clasa In cloud mart categorii : prima,

cuprinzInd relatdri asupra istoriei tilrilornoastre, ,Fu referire la evenimentele internesi la relatiile dintre romani si turd, tittari,poloni, rust unguri ; a doua categoricseflecta uncle aspecte privind legaturiletarilor romane cu Anglia, ca, de pilda, solidi-(area sprijinului reginei Elisabeta la Poartride catre unit pretendenl,i la scaunele dedomnie, citeva Itiri despre caldtori engleziin Moldova si Tara Romaneasca sau infor-inatii privind contacte directe Intre ambasa-(Iorii englezi de la Constantinopol domniiromAni.

Priinul document al colectiei, din 13actombrie 1427 (p. 17, doc. 1), se referd la

protectia acordatd de regele Henric al VI-leaunui comite aroman, Paulus, din partileGreciei (in parlibus Graeciae), izgonit deturd refugiat la Curtea Angliei. AceastdItire nu a Post ignorata In istoriografia noastra,deoarece N. lorga mentiona, dupd alte izvoare,prezenta acestui aroman tesalian la CurteaAngliei In articolul Les premieres relationsentre l'Anglelerre et les pays roumains duDanube (1427-a 1611)1.

Tappe reproduce apoi o relatare asupracampaniei Intreprinse de turci Ia 1462 Impo-triva Tarn Romanesti In timpul lui VladTepel, alcdtuita de pelerinul englez WilliamWey (p. 17-19, doc. 2) cunoscutil de asemeneapartial de istoricii noltri 2. In continuaresint Infdtisate In cadrul colectiei citeva stirisporadice privind pe Neagoe Basarabintentiile sale de a ataca Chilia In 1518,alaturi de regele Poloniei (p. 20-21, doc. 6),legaturile lui Radu de la Afumati PetruRarer cu Joan Zapolya, campania Intreprinsdde sultanul Soliman Magnificul pentru izgo-nirea lui Rarer din Moldova In 1538 $.a.(p. 23-31, doc. 9-24) ; uncle informatii sereferd si la luptele pretendentului Radu Iliecu Mircea Ciobanul In primdvara anului 1553(p. 32, doc. 28-29). Deosebit de interesanteni s-au pArut cloud rapoarte trimise dinViena la 22 si 23 decembrie 1561, privitoarela Infringerea lui Alexandru Lapusneanu decare Despot, cuprinzind ltiri necunoscutepind In prezent unde se precizeaza ca Inmlinile aventurierului biruitor au cdzut 11cdrute Incarcate cu tezaurul domnului fugar,precum Intreaga sa munitie piesele deartilerie ; dupit cum se arata mai departe Inaceste izvoare, cu averile lui Lapusneanurealizate din spolierea supusilor sai", Despot

1 In Mélanges d'histoire offerts a M. CharlesEgmont . . ., Paris, 1913, p. 561. Vczi si N.Iorga, Histoire des relations anglo-roumaines,Iasi, 1917, p. 6 si editia engleza A History orAnglo-Roumanian relations, Bucuresti, 1931,p. 6.

2 Cf. Francisc Pall, Notes du pelerin WilliamWey a propos des operations militaires desTures en 1462, In R.H.S.E.E.", XXII(1945), p. 264-266.

si

si si

si

si

si

si

si

si

si

si

si

si si

.

www.dacoromanica.ro

394 RECENZII

rAsplatit ostasii prietenii, acordindIn trei dintre sprijinitorii sal suma de 60 000de coroane (p. 33-35, doc. 33-34).

Un alt document pretios din colectiapublicati de Tappe 11 constituie memoriuladresat Senatului Venetiei In 1574 de Giro-lamo Lippomano asupra Moldovei (p. 39-41,doc. 49), In care se face un scurt istoric altArii de la Alexandru eel Bun la Ioan vodacel Viteaz si se arata trista ei stare, de peurma devastarilor In rilzboaie si a molimelor,In contrast cu prosperitatea bogatia eidin trecut.

Foarte interesante sint, fararelatarile ambasadorului englez de la Constan-tinopol William Harborne din 15 iulie 1583si 27 iulie 1584 cu privire la originea luiPetru Cercel, ajuns domn al Prii Romanestiprin interventia la Poarta a regelui Henrical Ill -lea al Frantei, $i la metodele sale deguvernare. Astfel, dupa Harborne, PetruCercel n-ar fi lost fiul domnului Patrascucel Bun, ci un grec sarac din Moreea cunumele de Alexandru, care s-ar fi atalatsuitei regelui Henric la fuga acestuia dinPolonia, clstigInd apoi treptat prieteniasprijinul suvcranului Frantei (p. 44, doc. 56).In timpul domniei sale, Petru Cercel esteacuzat de a fi luat marl same de bani de laboierii de frunte ai t aril, fosti sprijinitori ailui Mihnea Turcitul, spre a-i mentine Indreglitorii ; In acelali timp el ar fi sporitbirurile supulilor sai, grevInd totodata cutaxe arbitrarc comertul negustorilor strainiIn Cara, ar fi stirnit astfel dupa colpor-tArile Inregistrate de ambasadorul engleznemultumirea generala (p. 45, doc. 58).Harborne afirma ca domnul ar fi fost inspiratIn masurile sale de catre un secretar al hi,genovez, pe care nu-1 numelte, dar care nupoate fi altul decit Franco Sivori 3, autorulcunoscutului memorial asupra Tarii Roma-nesti de la sfirsitul secolului al XVI-leade un negustor venetian, Marc Antonio

3 Asupra lui, vezi Stefan Pascu, PetruCercel si Tara Romdneascd In si irsitul secoluluiXVI, Cluj, 1944, p. 135-277.

Stango, alezat de multa vreme In tarn (doe_cit.). FarA Indoiala ca In aceste stiri trebuie-sA vedem o Ingrosare a realitatii de dare-ambasadorul britanic ostil domnului, alesprin interventia francezh $i slujind interesele-acestei puteri In sud-estul Europei. Nici unizvor contemporan nu infirma originea dom-neasca a lui Petru Cercel $i In monografia sa,dedicata acestui domnitor, dupa o analizaatenta a izvoarelor, prof. $t. Pascu trageconcluzia ca Petru Cercel era Intr-adevarfiul lui Patralcu eel Bun 4, iar amanuntelepe care le da In acest sens Sivori asupraoblriiei si tineretii sale slnt categorice. Tappepublica apoi raportul lui Harborne din5 aprilie 1585, cuprinzInd stiri asupra caderiilui Petru Cercel fugii lui peste granitti,In care Imprejurare domnul pierdutIntregul situ tezaur In miinile voievoduluiTransilvaniei (p. 49, doc. 62); faptul esteconfirmat nu numai prin relatarile lui Sivori,dar prin alte documente publicate Incolectia Hurmuzaki B.

In schimb, nu mai era necesarA inclu-derea In aceasta colectie a scrisorii palati-nului de Bar, Stanislaus Golski, catre Petruvoda Schiopul at Moldovei din 12 mai 1591,privind pregatirile pretendcntului la tronLazar de a navali In Moldova cu o seamitde cazaci din regiunile rasaritene ale Podolici(p. 59-60, doc. 82), deoarece a fost de mull.publicata In colectia Hurmuzaki 6.

In sflrsit, o mare parte din documentelecuprinse In acest volum (aproape 2/3) serelent la ridicarea PHI Romanesti In vremealui Mihai Viteazul lmpotriva turcilor, asacum se reflecta In rapoartele ambasadorilorenglezi de la Constantinopol, Barton si Lello.Astfel, la 30 noiembrie 1594 se arata Inche-ierca aliantei Intre Mihai, Aron voda alModovei principele Transilvaniei SigismundBathory razvratirea for fatti de Poarta(p. 72-74, doe. 109); Intre 12 februarie

4 Ibidem, p. 13-21.5 Ibidem, p. 68-69.6 Hurmuzaki, Documente privitoare la isto-

ria romdnilor, vol. III Bucurelti, 1880,p. 149, nr. CXXXV.

1G

lndoialS,

I

si1i

si

sl-a si

si

Ii

Ii

si

sili-a

www.dacoromanica.ro

17 RECENZII 395

22 noiembrie 1595 se dau numeroase stiriprivitoare la incursiunile victorioase ale luiMihai pe cele doua maluri ale Dunarii, Infrin-Aerea turcilor la Vidin si esecul complet al-expeditiei de represalii a lui Sinan Pasa InTara Romaneasca, Incheiata prin dezastrulde la Giurgiu (p. 76-103, doc. 114-145).Faptele de arme deosebite ale domnuluiroman 1-au determinat chiar pe Barton sase exprime lntr -o scrisoare adresata la7 noiembrie 1595 secretarului de stat, SirThomas Heneage, In acest mod elogios asupralui : Este un lucru de mare admiratie si denernaipomenita faima ca ceea ce atltia Impa-rati, regi si printi n-au putut spera sit Infap-tuiasca vreodata, un Mihai, eel mai dinurma si mai sarac dintre principi, sa izbu-teasel sa o faca, zdrobind ostirea sultanului"(p. 99, doc. 133).

Clteva stiri interesante shit date si Inlegatura cu negocierile Intreprinse de MihaiViteazul In 1597 1598 pentru restabilirealegaturilor cu turcii In momentul In care voie-vodul 1si Indrepta atentia asupra situatieidin Transilvania, unde atitudinea atit de soya-toare a lui Bathory si uneltirile imperialilor

provocasera o criza grava.Ne este redata Intr-o copie redactata In

italiana o scrisoare a lui Mihai adresata la 11f ebruarie 1597 patriarhului Alexandriei,Meletios Pigas, In care H ruga sa joace rolulde mediator Intre dlnsul si turci, cu care voia

Incheie pace, conditionata lima de res-pectarea vechilor drepturi si privilegii aletarn (p. 110 112, doc. 149). Despre mersulnegocierilor si alte ciocniri ale Iui Mihai cuturcii si tatarii din anii 1598 1599, atacareaSilistre:, Vidinului si a Isaccei, ne relateazape larg o serie de rapoarte ale ambasadoruluiLello, adresate Intre 6 mai 1598 si 5 mai 1599secretarului de stat Sir Robert Cecil (p. 112-128, doc. 150-193). In sfIrsit, stiri tot asade amanuntite sint date si asupra recunoa--terii Jul Mihai ca stapinitor al Transilvanieide catre sultan (28 ianuarie 1600), pregatireacampaniei si intrarea In Moldova (26 aprilie si29 mai 1600) si frica turcilor de a nu fi atacatide domnul roman In propria lor tarn, forti-

ficlnd pentru aceasta un castel la Gurile Du-narli (5 iulie 1600) (p. 130 134, doc. 193200). 0 ultima serie de rapoarte alcatuiteIntre 4 octombrie 1600 si 26 septembrie 1601

se refera la invadarea Moldovei de catrepoloni, Infringerea lui Mihai In Transilvania siTara Romaneasca, pribegia sa si revenireaIn Transilvania alaturi de Basta, izbindaasupra lui Bathory de la Gorasla'u si ucidereamiseleasca a domnului pe cimpia Turzii(p. 137 144, doc. 206 217).

Publicarea documentelor din arhiveleengleze privitoare la domnia lui Mihai Viteazulne apare a fi deosebit de utila, deoarece elecompleteaza stirile atit de amanuntite pe planextern care le cunoastem asupra acestei peri-oade din izvoarele austriece, polone, ruse,franceze si chiar turcesti. To:Ansi, uncle aspecteale sprijinului acordat lui Mihai Viteazulde catre ambasadorul englez Barton pentrucapatarea domniei, precum si alte informatiiIn legatura cu aceasta chestiune extrase dinrelatarile calatorilor Edwai d Bushell si Wil-liam Aldrige, care au trecut prin tarile noastreIn aprilie 1594, erau mai demult cunus cuteistoriografiei romane 7.

Yn ceea ce priveste uncle legaturi aletarilor noastre cu Anglia In secolul al XV I-lea,prezenta colectie de izvoare contine citevadocumente deosebit de sugcstive, reflectindinteresul pe care-1 prezenta regiunea sud-es-tica a continentului european In politica deechilibru initiata de regina Elisabeta In ulti-mul deceniu at veacului, concretizata prindorinta de a Injgheba, In alianta cu Henrical IV-lea al Frantei, un bloc antihabsburgic,In special antispaniol, Inglobind cele treitari romanesti si Polonia ; proiectul a esuat,iar Anglia s-a marginit, dupa crearea LigiiSfinte, doar a Incerca o mediere Intre tarilecrestine si Poarta. Pe plan economic,Moldova prezenta cea mai mare important&pentru negustorii englezi In a doua juma-

7 Ele au fost pe larg Infatisate In studiul luiI. Podca, A Contribution to the Study of QueenElisabeth's Eastern Policy (1590-1593), InMelanges d'Histoire Generale", vol. II, Cluj,1938, p. 464 si urm.

sa

www.dacoromanica.ro

396 RtCENZII 18:

tate a secolului al XVI-le a. deoarece prinfolosirea drumurilor comerciale ale aces-tei provincii se puteau asigura lega-turile permanente Intre Marea BalticaMarea Neagra, Inglobind regiunile cuprinseIn sfera de activitate economics a cunoscuteiEastland Company".

Un prim contact politic direct stabilitcu englezii, reflectat In colectia de documenteeditata de Tappe, II reprezinta calatoria luiPetru Cercel la Londra, In calitate de preten-dent la scaunul Tarii Romanesti, interven-tia pe care a facut-o pe linga Sir John Wolley,secretarul reginei Elisabeta, spre a obtinesprijinul suveranei la Poarta (p. 41 42,doe. 52). Desi acest document a fost cunoscutf olosit In amintitul studiu al lui I.Podea(p.450),el a scapat totusi atentiei prof. $t. Pascu,care In monografia sa asupra lui Petru Cercela negat prezenta pretendentului la Curteareginei Elisabeta (p. 24). Aceeasi rugamintede sprijin a fost repetata de Petru Cercella Paris, fats de ambasadorul Angliei, SirHenry Cobham (p. 42 43, doe. 53 55).

Un alt pretendent, de data aceasta latronul Moldovei, loan Bogdan8 , era adapos-tit la 16 octombrie 1589 la resedinta ambasa-dorului Barton din Constantinopol, solicitindprin intermediul sau concursul secretaruluide stat Sir Francis Walsingham pe lingaregina (p. 54 55, doe. 74).

Alte documente privesc trecerea cala'-torilor Henry Austell prin Moldova (26 octom-brie 1585), Henry Cavendish si Richard Mal-lorye prin Tara Romaneasca (27 iulie 1589),cu uncle informatii succinte transmise amba-sadorilor Harborne $i Barton (p. 49 50,doe. 63 si p. 54, doe. 73), partial cunoscuteistoriografiei romanesti.

Contactele oficiale ale Moldovei cu An-glia s-au stabilit In timpul domniei lui PetruSchiopul, rind, In urma trecerii lui Harbornela Iasi, cu prilejul calatoriei sale de Intoarcere

8 Asupra pretendentului loan Bogdan, vealN. Iorga, Raldcirile to Apus ale unui pre-lendent romdn, loan Bogdan, In secolul al XV I-lea, In Analele Acad. Rom.", M.S.I., seria aIII-a, t. VIII (1928), p. 283 300 + VI pl.

de la Constantinopol In patrie, a fost acordatnegustorilor englezi, dupa cum se stie, ceLdintli privilegiu comercial (27 august 1588) 9Un rol deosebit In aceste negocieri 1-a jucatmarele postelnic Bartolomeo Brutti, care Inca_de la 1 iunie 1587 adresase o scrisoare Inlimba italiand reginei Elisabeta necunos-cuta pina In prezent asigurind-o de cre-dinta lui oferindu-i serviciile sale Ii ale-domnului Moldovei (p. 50, doe. 64). Fideli-tatea fats de regina Angliei a fost din nouevocata Intr-o alts scrisoare, expediata Eli-sabetei la 29 august 1590, la care Brutti primimultumirile suveranei (p. 57 -59, doe. 79 -80)_

in sfirsit, o serie de documente intre8 februarie si 2 octombrie 1592 evoca legaturilestrinse pe care le-a avut ambasadorul englezBarton cu Aron voda al Moldovei, a cfireivenire la tron s-a datorat In cea mai maremasura sprijinului politic si financiar acordatde diplomatul britanic pe linga marele vizir

alti dregatori otomani (p. 60 65, doe_85 96). Pentru recuperarea unor sume debani datorate lui Barton !i altor creditori decatre Aron voda, a fost trimis In Moldovaun emisar al sau, Thomas Wilcox, care aexpediat o scrisoare din Iasi la 21 aprilie 1594cu privire la rezultatele misiunii sale-(p. 58-59, doe. 102). Daca In privinta achitariidatoriilor calatoria lui Wilcox n-a fost preafructuoasa, In schimb el a obtinut de la Aronvodd satisfactie In problema exercitarii liberea cultului reformat In Moldova. In timpuldomniei lui Petru Schiopul, bisericile husi-%nor" (de fapt ale diferitilor reprezentantiai cultului reformat) fuseserfi Inchise acor-date prin mijlocirea postelnicului Brutti - iez u-itilor izgoniti din Transilvania (p. 62, doe. 86)Aron voda a anulat Insa masurile restrictiveale predecesorului sau, restabilind liberlateacultului protestant In Moldova si restituindreformatilor bisericile ocupate In mod abuzivde iezuiti. Informatiile procurate In aceastaprivinta de colectia lui Tappe vi n insa saconfirme gi sa eompleteze aspecte cunoscutemai dinainte atit din II istoire des relations

9 Hurmuzaki, Docurnente . . ., vol. IIT1.p. 108, nr. CX IV.

II

5i

si

si

si

Si

www.dacoromanica.ro

19 RECENZII 397

anglo-roumaines a lui N. Iorga (p. 17 18)cit $i din valorosul studiu at lui I. Podea, AContribution to the Study of Queen Elisabeth'sEastern Policy, unde problema restabiliriicultului protestant in Moldova de catre Aronvoda, la cererca reprezentantilor englezi, esteamplu si competent dezbautd (p. 456 464).

Pretiosul volum de documente al luiE.D. Tappe cu privire la istoria tarilor romaneextrase din arhivele engleze se Incheie cu orelatare a ambasadorului Le119 din 24 octom-brie 1601 cu privire la intentiile turcilor de ainstala pe Radu Mihnea In scaunul de domnieal Tarii Romanesti In local lui Simion Movila(p. 144 145, doc.

Documentele inedite sau cele partialcunoscute , publicate de cercetdtorul E.D. Tappe cu toatil rigurozitatea

aduc o serie de contributii pretioasc privitoarela unele aspecte din trecutul tarilor noastre$i la primele for contacte cu Anglia.

Alaturi de izvoarele interne editate in aniidin urma si de documentele colectiei Hurmu-zaki In al cdrui profil se integreaza de alt-fel , prezentul volum de documente englezeal lui E.D. Tappe reprezinta un aport In-semnat cu privire la trecutul tarilor romaneIn epoca feudalA si nu ne ramine decit sa neexprimam dorinta ca aceasta frunioasa initi-ative sä fie continuatd, editindu-se atit.actele din fondurile State Papers Office Po-land" si Austria" pentru secolul at XVI-leacare cuprind stiri mai cu seamy cu privire laMoldova $i Transilvania, cit pentru perioa-dele istorice urmatoare.

P. Cern000deanu

* Vingt-cinq ans de recherche historique en France (1940-1965), t. I;L'Enseignement et la _Recherche. Les Publications, t. II; Bibliographie,

1965, LXIV-F204 p. ; 520 p.

CArtile bine 'Acute an facultatea pretioasade a servi concomitent mai inultor categoriide cititori : specialistilor prin continutul lor,celor tineri ca exemplu de metodd, documen-tariitilor prin informatiile principale sau ac-cesorii, bibliografilor ca surse secundare. 0asemenea lucrare este aceea pe care Comitetulfrancez de stiinte istorice a oferit-o partici-pantilor la al XII-lea Congres internationalal istoricilor ce a avut loc la Viena intre 29august si 5 septembrie 1965. Sub titlul Doti&zeet cinci de ani de cercetare 'storied In Franfa(1940 1965), cloud volume Insumind 1m-preund peste 500 de pagini prezintd primul

cercetarea si publicafiile perio-dice, al doilea o bibliografie a contributiiloristorice franceze din perioada sus-mentio-nata : 6 460 de titluri.

Desi de valoare, cum vom vedea, inegald,ambele volume formeaza o lecture instructivepentru istoriograf, ca pentru documentaristsau bibliograf : deed cercetatorul va folosi

cu profit izvoarelc consemnate in vol. IIdocumentaristul va cistiga in egala indsuradin expunerile privind stadiul actual al sti-intelor istorice in Franta prezentate in eeldintli. Sarcina dificila de a infatisa Istorio-grafia francezd contemporand : tendinfe Firealizdri luat-o Jean Glenisson. Dificilapentru ca istoricii francezi sint, cu putine ex-ceptii, refractari istoriografiei (in sensul de.istorie a istoriei"), ata tnclt studiile privindmantle studiilor istorice in Franta sint re-lativ rare. GlOnisson citeaza Insa cele cltcvalucrari cu acest obiect care i-au putut usuramunca, ccea ce °fell o interesantii bibliografierecenta (p. IX X), cu tema istoricii fran-cezi despre istorie".

Pentru ca una din trAsaturile istorio-grafici noastre nationale declare Glenisson

este continuitatea $i, contrar aparentelor,linistea evolutiei sale de o sutd de ani Incoace"aceastil evocare a unui siert de veac de istoriefrancezi{ Incepe cu 1900, data aparitiel revis-

218).

InvOldmIntul,

si

ai

zi

si-a

www.dacoromanica.ro

398 RECENZII 20

tei de sinteza istorica a lui Henri Berr, publicatalntr -o perioada clnd spiritul istoric francezera al pozitivismului promovat de Charles-Victor Langlois si Charles Seignobos. Lapostulatul unei stiinte adevarate, Intemeiatepe document, care este acela al istoriei empi-rice, Berr 11 adauga pe acela al unei stiinteorganizate care uneste istoria cu geografia,antropologia, sociologia filozofia In cadrulacelui centru international de sinteza condusde 1ntemeietorul seriei Evolutla

In felul acesta, individualismul istoricilorempirici anteriori fusese Invins de spiritulde sinteza promovat, ce e drept, de un nespe-cialist, Henri Berr. Aceasta a Post prima etapilimportanta strabatuta de istoriografia fran-mil de la Inceputul secolului nostru. Etapaurmatoare era rezervata unor oameni de me-serie : Lucien Febvre si Marc Bloch. Spredeosebire de Berr, ei sent prin excelentapracticieni apartinind mediului universitar.Ei recomanda istoricului o filozofie o ati-tudine noua : participarea la viata timpuluilor. Acesta a Post 1nsusi programul Analelorde istorie economice ,ci sociald Infiintate In1929 de cei doi savanti, anume Incercareade a explica tuturor spiritclor cultivate lumeaIn lumina metodei istorice. Influenta for asu-pra lumii universitare a Post, dupa Glenisson,uriasa, pentru ca ei au contribuit mai mulldecit oricine la raspIndirea conceptelor generalacceptate astazi In aceste cercuri. Antipozi-tivist, aspru critic al lui Langlois Seignobos,Febvre a considerat totdeauna obiectivitateaistorica drept o naivitate (lui Ii apartin cuvin-tele : Nu exists istorie exists istorici").Grija de a nu apartine unei filozofii a istorieia generat totusi la Febvre Bloch o pozitiefilozofica, aceea a relativismului care, constataGldnisson, a dat o noun valoare ipotezei, adicainterventiei personale a istoricului fata dedocument. Era un mod de a scoate pe cerce-tAtor din sclavia izvoarelor Indemind laIntelegerea prezentului prin trecut", nouaatitudine a deschis calea istoriei comparative.De aid decurgea o noun atitudine fata dedocumentele scrise, materialul exclusiv al_p ozitivistilor invitarea cercetatorului de a se

adresa oricarui gen de izvor. Momentul era,ni se pare, de o importanta capitals pentrudocumentarea istorica Insasi, chematA saopereze cu once urme de creatie materiahl

spirituals a umanitatii. Citeva dintre lu-crarile lui Febvre ilustreaza aceasta nounatitudine care leaga istoria de geografie(La terre et revolution humaine, 1922), deetnografie sociologie (Les caracteres origi-naux de l'histoire rurale francaise, 1931).

Afirmata In cadrul marei crize economice(1929), noua scoala a lui Febvre si Blochreflects In buna tnasurA evenimentele drama-tice care premerg izbucnirii celui de-al doilearazboi mondial. Atentia pe care un GeorgesLefebvre o acorda studillor revolutionare,repartitiei sociale a proprietatii, exploatarii,istoriei sociale economice In general estedirect legate de climatul politic care a dus laformarea Frontului popular. Georges Lefebvrenu a ascuns de altfel niciodata influenta exerci-tata de Marx asupra operei sale. Gldnissondeclare el Insusi : Trebuie de altfel recunoscutca ar fi paradoxal sa vorbim de curentele careau marcat miscarea istorica de astazi firsa-1 evoca pe autorul Capitalului".

Fara adeziuni formale la materialismul is-toric, cercetatorii shit sensibili la numeroa-se din indicatiile lui Glenisson citeaza ca ex-empla metoda lui Franpis Simiand, care obis-nuieste pe istoricii francezi cu ideea ca analizaeconomice analiza socials shit inseparabile ".

In anii 40 ai secolului nostru istoriogra-fia franceza nu mai este dominate de eruditie

pozitivism, ci de spiritul de sinteza In carefactorii economice sociali ocupa un loc In-semnat. Era un triumf al *colii analelor,pe care11 proclama In raportul sau In 19501a Congresulinternational de stiinte istorice Fernand Bran-del.

Istoriografia franceza contemporana poatefi apreciatA, dupa Glenisson, prin analizatezelor de doctorat a caror statistics demon-streaza ca 41 % dintre ele (si 40 %din lucrarile dediploma) shit consacrate studiilor de istorieeconomic! social!. Once studiu In istorio-grafia franceza de azi Incepe de altfel cu oinvestigatie economice si sociall. Dintro

;1

umanitatil".

si

si,

$i

fi

si

st

fi

ft

p

si

flIi

fI

www.dacoromanica.ro

1 RECENZU 399

faptele relevante pentru orientarea cerceta-rilor istorice, Glenisson subliniaza freeventanotiunilor de criza,conjuncturd, structurd, acre-ditate de aceea§i Scoala a analelor. Atentiaacordata istoriei economice explica mareacerere de lucrari privind istoria tehnicii §iistoria §tifirtei. Istoria socials apare, In raportcu istoria economics, drept mult depa§ita.In schimb, studiul grupurilor, categorlilor§i claselor" a progresat astfel incit, observaGlenisson, conceptul de class domina in-contestabil o discipline influentata cu voiesau fah/ voie In multe din sectoarele sale decatre marxism". Iar data n-au fost redactateInca adevarate sinteze, aceasta este datoritaezitarilor metodei, care. . . s-a limitat preamult timp sa zugraveasca numai moravurile§i opiniile claselor conducatoare". Preocupareade a descifra fenomenele cu aceasta tendintaIn istoriografia franceza apare In comunicarilerecente ale lui Albert Soboul, Evolufia con-ceptelor de (stone sociald In epoca contemporandsau a lui Jean Lhomme, Locul burgheziei Inexplicaf tile istorice.

In a doua parte a studiului sau, Gle-nisson scoate In evidenta preocuparile prin-cipale ale istoriografiei franceze de azi §irezultatele de seams pe care le-au dat acestepreocupari. El constata o noun inclinare spreeruditie care trecuse printr-o criza dupa1930-0 spre metoda critics ceea ce nu este,din perspectiva noastra, decit dovada progre-selor atinse de documentarea in istorie.

Aceasta explica, fara Indoiala, avIntuIluat de publicatiile de documente (corespon-dents, izvoare narative, documente economice,sigilii etc.), ca §i apelul atent la mijloacele teh-nice moderne care §i-au pus amprenta in generalpe §tiintele auxiliare ale istoriei. in Incheiere,Glenisson cauta sa degajeze atitudinea isto-ricilor francezi fats de propriul for domeniu,constatind mentinerea incontestabila a spi-ritului Swiii analelor, ceea ce Inseamna oatitudine deschisa §i comprehensive a istori-cului fats de toate §tiintele sociale sau, cumafirma George Lefebvre in 1957, o largire adomeniului istoriei nu numai In timp §i spatiu,ei fats de ansamblul colectivitatii umane".

12 c. 3273

Didier Ozanam li Jacqueline Misrakiprezinta In paginile 3 65 InvaldmIntul §tcercetarea istorica to Franfa. Programele ana-litice, conditiile de studii In faeultatile de li-tere §i §tiinte umane, Icolile normale superioare,la College de France, Scoala nationala de limbiorlentale vii, $coala practica de Inane studiisau la Luvru formeaza un manunchi de infor-matii din care retinem, ca deosebit de impor-tanta pentru conceptia bibliografica franceza,asocierea la Ecole Nationale de Chartes aInvatamintului §tiintelor auxiliare ale istorieicu formarea arhiviltilor §i bibliotecarilor. Bi-bliografia este o §tiinta auxiliary a istoriei,obligatorie pentru viitorul istoric dupa cumcunoa§terea tehnicii de confectionare a docu-mentelor, de descifrare §i critics a izvoarelorscrise este obligatorie pentru bibliologi.

Cercetarea istoricd este organizata in pri-mul rind in cadrul Centrului national de cerce-tali §llintifice (C.N.R. S.), care numara In 1963121 de cercetatori in domeniul istoriei, fats de832 pentru toate stiintele umanistice. Acade-mile (Inscriptions et Belles Lettres ; Scien-ces morales et politiques) desfasoara numaiactivitatea de comunicari §tiintifice $i publi-catii. Comitetul de lucrari istorice li ltiinti-lice publics documente privind istoria Frantei§1 organizeaza un congres al societatilor sa-vante, iar Comitetul francez de §tiinte istoriceasigura participarea Frantei la congreseleInternationale din acest domeniu. Arhivele,bibliotecile Ii muzeele contribuie la progresulstudiilor istorice nu numai prin izvoarele pecare le pastreaza, ci §i prin colaborarea dintrearhivilti, bibliografi 1i muzeografi cu cerce-tatorii, In vederea depistarii qi punerli siste-matice in valoare a surselor de informatii.

Cercetarea §tiintifica se desfapara 1i

printr-o intinsa retea de societati *tiintificeavind Ca obiectiv epoci, regiuni, teme, insti-tutfi, prea variate pentru a le putca enumera.0 lista a celor mai importante organisme 11centre de cercetari istorice existente In Frantase da la p. 67-132. Acest util repertoriu in-dica forul tutelar, adresa, numele directoruluiistoricul, obiectul, organizarea Ii activitatea,instrumentele de lucru, numarul persona-

- www.dacoromanica.ro

400 RECENZII 2 2

lului $l al cercetatorilor, relatiile, publicatille,titlurile acordate o scurta bibliografie pentrucele 86 de centre istorice din Franta.

Primul volum al lucrarii de care ne ocupamse incheie cu o trecere In revista a publicatiiloristorice franceze. Pierre Marot de la InstitutulFrantei se ocupa de inventarele si repertoriilede arhive (p. 135 146) si de tezele sutinutela Ecole Nationale de Chartes (p. 163 194).Primul din aceste capitole este un comentariual numerelor 237 337 din vol. H ( Bi-bliografia), explictnd stadiul lucarilor declasare valorificare a fondurilor arhivalefranceze. Din prezentarea lui Pierre Marotreiese rolul important ce revine conservatori-lor arhivelor In stabilirea metodelor de re-dactare a repertoriilor gi inventarelor. Detezele de doctorat conditille obtinerii forse ocupa cunoscutul istoric al relatiilor inter-nationale Pierre Renouvin, la p. 147 162.Cercetarea stiintifica desfasurata independentde centrele mentionate mai sus formeaza obiec-tul unui penultim capitol, datorat lui CharlesHigounet (p. 165 172). De loc neglijabil,acest sector al cercetarii a dat nu numai mo-nografii voluminoase sau manuale fundamen-tale (ca acela de Diplomaticd francezd sipontificald, a lui A. de Bollard), dar colectii,ca. raspIndita Que sais-je?", enciclopediica aceea a Pleiadei, condusa de RaymondQueneau, sau Enciclopedia francezd, Inceputade A. de Monzie si Lucien Febvre II condusa azide Gaston Berger. Lucrarile bibliografice capretioasa Sources du travail bibliographiquede L. N. Malcles, sau introducerile In cerce-tarile istoric e ,din care trebuie citata in pri-mul rind L'histoire et ses methodes, a lui CharlesSamaran slut mentionate In acelasi capitol.

Lista a 90 de reviste de istorie sau domeniiconexe, intr-o prezentare practicer cuprinzinddatele esentiale (anul infiintarii, director,for tutelar, obiect, cuprins, periodicitate,volume aparute, adresa redactiei si a edito-rului), incheie acest prim volum, care reuleitesa defineasca structura, orientarea efortu-rile desfasurate de istoriografia franceza nunumai in sfertul de veac pe care 11 indica titlullucrarii, ci de fapt de Ia 1900 $i 'Ana' astdzi.

Bibliografia (vol. II, p. 201-518) estemai mult totodata, mai putin declt ne-amastepta. Mai mull, pentru ca, departe de ase limita Ia lucrarile de istorie propriu-zise(inclusiv istorie de arta, a dreptului, econo-mics, literary, a stiintei etc.), ea cuprindeetnografie folclor (p. 453-487), texte filo-zofice (de exemplu, Platon, nr. 1709-1715),religioase (nr. 2069-2124) etc. $i, pe lingerautori francezi, ea include, dintr-o dificultatede identificare exacta pe care bibliografiin-o ignorer (cf. p. 205), si nume de autoribelgieni, canadieni, elvetieni sau alti istoricede limber franceza. Mai putin, pentru cabibliografia este numai una de carti. Autoriiau omis voluntar articolele de periodice, faptcare reduce considerabil imaginea realer a pro-ductiei istoriografice franceze In intervalulconsiderat (este suficient sa mentionam faptulca principalele lucrari privind conceptia isto-riografiei de azi a savantilor francezi, ca acelea,ale lui F. Brandel, pe care le citeaza GlenissonIn vol. I, p. LVII, shit publicate In reviste).

In sfirsit, indexarea s-a oprit Ia cartileaparute Ia Inceputul verii anulul 1964duper cum vom vedea, unele categorii delucrari care duper criteriile adoptatetrebuiau incluse In bibliografie au fost omise.0 observatie totusi : clack' anul de aparitieal lucrarii lui Jerome Carcopino indexata lanr. 1 094 nu e gresit, bibliografia cuprinde

carti din 1938.Tehnica bibliografica are meritul de a fi

adus, treptat, listelc de carti la perfectiuneaunor instrumente de lucru. Munca de depistarela de obicei cea mai mare parte a efortului deIntocmire a unei bibliografii. Clasarea, fara afi de lot o operatie simpler, este totusi maiputin laborioasa. De aceea arta bibliografuluieste de a-Ii proiecta corect instrumentulprintr-o Mina schema de sistematizare.

Utilitatea unei bibliografii depinde declasarea materialului indexat In asa fel inch,potrivit unei scheme logice, lucrarile privind,acelali domeniu, tema, problema, sa fie ale-zate la un loc.

Adaptind cu uncle modificari planul Bi-bliografiei Internationale de stank istorice,

§i

0

§i

§i

§i

sl,

0

0,

II

www.dacoromanica.ro

23 RECENZII 401

Pierre Couperie a sacrificat caracterul deinstrument al bibliografiei de care ne ocupamaceluia de inventar, sistematic, desigur, darinsuficient pentru orientarea rapids, sigurAsi completa a cercetatorului.

Ar fi gresit se credem ca criteriul de bazaal unei bibliografii istorice este clasarea crono-logica si teritoriall. Sectiunile posibile inmasa de publicatii istorice sint mai multe siredactorii schemei Bibliografiei internalionalede t i /zip istorice, aplicata si In bibliografiaistorice franceza, au stint aceasta, de vremece fac loc In tematica for unor diviziuni ca :institutlile, istoria culturii materiale si spiri-tuale cu compartimentele acestora (arta,literaturA, muzicA, mestesuguri etc.), problemeistorice, stiinte auxiliare ale istoriei etc.Spatiul nu ne permite a reproducempentru o analiza completa, schema bibliogra-fiei In chestiune. Este, desigur, regretabil cAnici Sumarul" bibliografiei (vol. II, p. 519)nu indite aceasta tematica cu trimitereala paginA pentru orientarea cititorului carecu grew lei gaseste capitolul sau diviziuneadorita. Ne multumim cu citeva observatii.Cele dintli privesc clasarea lucrarilor.

Un sistem de clasificare aplica, fireste,indexarea lucrarilor de la generale la celecu tema specials, dar este surprinzator 55intilnim In capitolul B (Manuale, lucrarigenerale"), diviziunea 12 (Istorie religioasa"),subdiviziunile generalitati" si lucrari spe-ciale" (cf. p. 252 si 255), prima tautologies,a doua contradictorie, pentru ce anuleazatitlul capitolului insuii. Aici sint clasate lu-crari speciale despre fetisism, simbolism, mu-zica ecleziasticii si drept canonic, despre uncult special indo-european, care, evident,nu au ce eau ta intr-un capitol de Manualesi lucriiri generale".

Unul din izvoarele principale ale dificul-tatilor de clasare pc care le-a avut de Intim-pinat redactorul bibliografiei a fost,concepi ia invechita care desp:rte radicalLumea veche" de Lumea noun ", ceea cea justificat capitolul D Popoarele VecliiuluiOrient" (avind ca subdiviziune si Iranul"),separat de alt capitol R Asia" (avind ca

subdiviziune si Asia occidentals" si Asiacentrals "). Nu ne mire in asemenea conditilca lucrari despre regatele bactriene sint clasateIn capitole diferite (cf. nr. 1 543 si 6 300),la fel ca lucrari despre Orientul mijlociu"(cf. nr. 1 344 si 6 305). De aceea, poate,lucrarea lui Rene Grousset, L'Empire duLevant ; histoire de la question d'Orient, nouv.edit., Paris, 1949, este clasata la capitolul R,subdiviziunea Asia occidentals si centralA"(nr. 6 303, p. 469), in timp ce istoria Turcieiformeaza o subdiviziune a capitolului KEpoca moderns ", p. 374.

Insuficientele schemei de clasificare aparsi din alte citeva exemple. Lucrarea lui GastonSaffroy, Bibliographie des almanachs et annu-aires administratifs . du XVI' siecle a nosjours, dans 1959 (nr. 34) n-are nimic de-aface cu Arta earth" unde este clasatA dincauza absentei unei rubrici de lucrari biblio-graf ice (plasate dupe criterii variate, In maitoata lucrarea). 0 curioasil Istorie a potcoavei,de Germain Carnat (nr. 817), subintitulataContribu(ie la istoria civilizafiei, se Incadramai sorest la Istoria civilizatiei", declt 'laIstoria economics si socials, demografie,moravuri". Lucrarea lui Robert Garapan,La fantaisie verbale et le comique dans le theatrefrancais du Mogen Age a la fin du XV Ilesiecle, Paris, 1957, trateaza evident aceeasitema cu aceea a lui Gustave Cohen, Le theatrecomique au XV' siècle el dans la premieremoilie du XVI° siecle, Paris, 1940. Ele sintdespartite In capitole deosebite prin 70 depagini (nr. 1 171 si 2 717). Studiul lui C. G.Gulbenkian despre preistoria Orientului mij-lociu (nr. 1 337) trebula clasat la Preistoriesi protoistorie". El se gaseste In capitolulD Popoarele Orientului antic".

Diviziunile si subdiviziunile tematicesint, In sfIrsit, prea largi pentru a permite oclasare corectii a lucrarilor. Tata succesiuneatematica a operelor indexate la numerele963 -970: 963 picture franceza ; 964castele turcesti ; 965 muzica francezA inevul mediu si Renastere ; 966 gradini frau-ceze ; 967 istoria muzicii franceze ; 968grafica ; 969 simbolism religios ; 970

negresil,

sic!,

www.dacoromanica.ro

402 RECENZU 24

arts iraniana. Toate aceste lucrari slat indexateIn capitolul B Manua le, lucrari generale".

Alte observatii se pot face despre omisiu-nile bibllografiei. La sectiunea A, Stiinteauxiliare ale istoriei" (nr. 207-215), ne In-timpinA, de exemplu, absenta bibliografiilorgenerale de genul cclei a lui Louise-NoelleMalc les, citatA totusi ca instrument auxiliaral cercetArii istorice In primul volum al lucrarii.Daci Diclionarul de personaje lilerare ;I dra-matice, de Robert Laffont si Valentino Born-piani, vol. I II, Paris, 1957-1960, esteindexat In Bibliografie (nr. 1 182), de ce lip-seste Diclionarul operelor, al acelorasi autori(vol. I IV + index), ca si Diclionarul deautori, la fel, dace nu $i mai importante decitdictionarul indexat?

Descrierea bibliografica a operelor nu esteaid ea 'Ara repros. Studiul lui Jean Scherer,Extraits des Bares I et II du ,,Contre Celse"d'Origene d'apres he papyrus no 88747 duAlusee du Caire (nr. 2 116) era firesc sA aibaIn vedetA numele lui Origen (sau sA-1 fi men -tionat eel putin la index). La fel traducerealui Christian Lacombrade din Synesius dinCyrene (Discours sur la royauti, nr.. 2 103),unde traducAtorul figureaza ca autor, acestaIns5 nementionat la index. Norme strictformale par sA fi ghidat pe bibliograf, altfel

nu se explica de ce tratatul Entretiens d'Ori-gene avec Heraclide... editat de Jean Scherer(nr. 2 084), a fost clasat la litera E, iar autorulnu e mentionat cel putin la indexul de autori.Tn schimb, volumul omagial oferit lui EtienneGilson este clasat la litera G (nr. 4 122),deli numele autorilor impuneau alt trata-ment bibliografic.

Indicele de autori se multumeste sA tri-mita la numele din vedeta descrierii biblio-grafice (chiar chid acest nume este al traducl-torului, ca In cazul citat mai sus al lui Scherer).Obisnuitele trimiteri de la un capitol in altulpentru a semnala cititorului lucrarile cu con-tinut asemanAtor shit total absente. La felindicele de subiecte, care ar fi fost atit defolositor.

Instructive prin continutul ei bogat sivadat, bibliografia istorice franceza pe anii1940-1965 se dovedeste, din examenul demai sus, insuficienta ca valoare informativA,fiind incomplete In ce privelte cuprinsul $ielaborate dupg norme deficitare. Efortul dea-1 fi Inlaturat ultimul defect n-ar fi fost preamare, dacA redactorul ei ar fi folosit metodelemoderne, prin care bibliografii francezi audat pinA acum lucrAri exemplare.

Sande Cdndea

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

Revue d'Histoire de la deuxieme guerre mondiale'',nr, 57-60, 1965, Paris, P.U.F., 608 p.

Dupd 15 ani de la aparitie (noiembrie1950), Revue d'Histoire de' 'la DeuxiemeGuerre Mondiaje" continua sa ramlna unicapublicatie periodicA din fume destinata exclu-siv analizei Salt expunerii faptelor legate deistoria ultimutui conflict mondial dintre 1939si 1945. Editata de catre Comite d'Histoire dela Deuxieme Guerre Mondiale, de Societed'Histoire de la Guerre si de Centre Nationalde la Recherche Scientifique din Franta,revista In al carei comitet de redactieIntlInim etteva nume sonore in istoriografiafranceza contemporana P. Renouvin, E.Labrousse, M. Baumont, J. Droz, J. Cain,Henri Michel, J.-B. Duroselle)tigat merite incontestabile In elucidarea unorprobleme dintre cele mai importante privindistoria celui de-al doilea razboi mondial. Asa,de pilda, este de ajuns sa amintim contribu-tiile valoroase ale istoricilor grupati In jurulacestei reviste In cercetarea indeosebi a istorieiraiscarii de rezistenta din Europa 5i, mai ales,din Franta (nr. 1, 30, 35, 47, 49 si 55), a cam-paniei militare din vest din 1940 (nr. 3, 8, 9,Si 10-11), ca si a regimului deportatiloraflati In lagarele de concentrare naziste invremea razboiului (nr. 15-16 si 24), on a cap-tivitatii de razboi (nr. 25 si 37). De asemenea,revista a manifestat preocupari pentru exa-minarea situatiei interne a diferitor tan euro-pene (Franca, Belgia, Olanda, U.R.S.S.,

.,STI'DII", tomul 19, nr. 2, p. 103-414, 1936.

Polonia) in anii ocupatiei hitleriste,strategiei aliatilor occidentali in

razboi etc.Dupa cum observam, revista a arat'at

preferinte pentru studierea, In genere, a Unaproblematici variate, dar care este totusirestrInsa In raport cu amploarea consecin-tele conflictului mondial din 1939-1945: 'inprefata la numarul 59 din 1965, prof. PierreRenouvin sublinia tocmai ca se impune ca, pcviitor Revue d'Histoire de la DeuxiemeGuerre Mondiale" sa faca foe in paginile saleunor studii tratind aspecte noi, referitoare Inizbucnirea, desfasurarea rezultatele razhciin-,lui. In ultima vreme, redactia revistei s -astraduit sa Implineasca acest imperativ formu-lat de catre stralucitul istoric francez al reia-tiilor internationale care este P. Renouvin.Acest lucru poate fi lesne constatat dace urma-rim cele patru numere (nr. 57-60) din 1965ale publicatiei.

Studiile despre cauzele celui de-al doilearazboi mondial tiparite In 1965 se impun Inprimul rind atentiei cititorului care parcurgepaginile revistei franceze. Aceasta se explicitnu numai prin interesul peremptoriu fata deproblema respective, ci prin aceea ca pIna a-cum revista nu publicase nici un studiu specialreferitor la originea razboiului. In nr. 60 din1965 intilnim Insa doua studii tratind despreLes responsabilites hilleriennes dans le ridden-

It

si-a

aNei pi

11

5i

fii

www.dacoromanica.ro

404 REVISTA REVISTELOR

chement de la deuxieme guerre mondiale (p. 120) 11 Les origines de la deuxieme guerre mon-diale. Essai historiografigue (p. 45-53), apar-tinind prof. P. Angel vi, respectiv, lui F. Rys-zka. Vom starui ceva mai malt asupra studiu-lui datorat lui Pierre Angel, deoarece conside-rAm a el este caracteristic pentru a scoate Inevidenta o anumitte tendintA manifestatA Inshied istoriografiei burgheze din Franta, care -vipropune sa trateze In mod obiectiv procesulistoric, chiar vi atunci clnd este vorba de pre-zentarea unor evenimente mai recente.

Nu putem spune cre studiul prof. Angel nuprezintA unele lacune. Astfel, observAm caautorul nu anallzeazA In ansamblu problemaorigin!! celui de-al doilea razboi mondial. Asadupa cum reiese vi din titlu, el se °cut:a In spetade stabilirea rAspunderilor lui Hitler vi a aco-litilor lui In dezlantuirea acestui razboi. Or,dupA cum se stie, Hitler vi Germania nazistanu slut singurii responsabili de izbucnirearAzholului. Totusi, tinInd seama de faptul caIn anil din urma In istoriografia occidentalaasistam la Incercarile tot mai frecvente aleunor istorici burghezi (In special din R.F.G)de a disculpa pc fiihrerul nazist de oricevinovatie pentru provocarea celui de-al doilearazboi mondial, studiul istoricului francezcapita o deosebita semnificatie. Prof. Angelurmareste sa combats tendintele menite,dupa cum scrie el, sii-i dezvinovateasca petots acei pe care constiinta universals" i-atrecut definitiv In rInclul criminalilor de razboi(art. cit., p. 2). Autorul Zvi propune ca ataresa stabileasca, pe baza unor fapte verificatevi a declaratiilor autentice, responsabilitateaunui om si a colaboratorilor sii in pregatireacelci mai singeroase aventuri pe care a cu-noscut-o omenirea" (ibidem).

De la Inceput trebuie subliniat faptul, caun merit al autorului, cA, stabilind responsabi-litatea lui Hitler vi a regimului nazist In pre-gatirea vi dezlintuirea razboiului, Angel nupriveste actiunile clicii hitleriste ca fiind ruptede realitAtile sociale, cconomice vi politice e +cis-tente in cadrul celui de-al III-lea Reich Incursul deceniului al 4-lea. Cu alto cuvinte,Hitler vi acolitii sAi nu au (scut tot ce au voit

In Germania. Dimpotriva, aratA autorul, ei auactionat In numele anumitor interese, ei re-prezinta anumite forte sociale. Hitler, scriePierre Angel, simbolizeaza vi rezumA toatefortele care la un moment dat i-au delegatputerea suprema cu tripla misiune : de aizbavi Germania de o revolutie socialA, de arestaura economia zdruncinata de marea criza(din 1929-1933 Gh. B.) vi de a relua, cumai multi vigoare, dinamism vi metodic,politica expansionists; a celui de-al II-leaReich" (p. 1). Pornind de la aceste premise,autorul dezvaluie legaturile strinse care anexistat Intre Hitler, pe de o parte, vi generaliivi monopolistii germani, pe de alta. Autorulreleva rolul lui Krupp, Schacht s.a. In Inarma-rea celui de-al III-lea Reich (p. 6).

Intr-un capitol aparte, cal mai lung, P.Angel urmAreste Indeaproape pregatirile derazboi ale Germaniei hitleriste In domeniilepoliticii interne vi externe, militar vi ideologic.Extrem de interesante ni se par concluziilefinale ale autorului. Dupa ce analizeazA planu-rile criminale ale hitleristilor de Inrobire apopoarelor libere, interesele claselor conducti-toare din Germania, situatia generals ante-belica, Angel ajunge la concluzia justa caIncl mai putin decit primul razboi mondial,cal de-al doilea n-a fost rezultatul unui regre-tabil accident istoric, consecinta fatahl a uneinelntelegeri... El... a fost produsul unuicomplex, al conjuncturii unor factori obiec-tivi vi subiectivi, printre care se detaseazA...figura lui Adolf Hitler" (p. 20).

Dupii ce am prezentat principalele ideicare se desprind din studiul prof. P. Angel,ni se pare inutil sa mai insistAm asupra va-lorii lui deosebite. Aportul istoricului francezla combaterea teoriilor falsificatoare cu pri-vire la una dintre problemele fundamentaleale isloriografiei ulthnului razboi mondialeste cu atit mai insemnat, cu cit studiul saua fost tiparit in paginile unei publicatil carese bucura de prestigiu In lumea stiintificA vi,de asemenea, de o mare circulatie In Intreagalume.

F. Ryszka, In Les origines de la deuxiemeguerre mondiale. Essai historiografive, urma-

.>

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA REVISTELOR 40 5

reite In fond acelali tel ca si prof. Angel, sianume sa demalte incercarile unor istoriciburghezi din Apus de a denatura istoria raz-boiului, stabilind totodata vinovatia regimu-lui hitlerist pentru provocarea conflictului.Autorul arata ca originea acestui razboi nupoate fi cercetata separat de istoria nazismu-lui. El propune intreprinderea unui studiuamanuntit asupra celor aproximativ 15 000de lucrari aparute in perioada postbelica cuprivire la istoria nazismului, studiu care arputea duce la concluzii interesante. Oprindu-se asupra unor lucrAri cunoscute tratind despreistoria celui de-al III-lea Reich sau desprecauzele razboiului, Ryszka respinge straduin-tele unor istorici ca A.J.P. Taylor sau D.L.Hoggan de a denatura adevarul istoric. Des-pre cartes istoricului american Hoggan 1,F. Ryszka scrie ca autorul ei face a pro-paganda pura, o propaganda in favoarea luiHitler si a nazismului" (art. cit., p. 52).

S-a subliniat ca Revue d'Histoire de laDeuxieme Guerre Mondiale" a manifestat ingenere predilectie pentru studierea unor pro-bleme privind rezistenta, deportarea, captivi-tatea de razboi $.a. De-abia In ultimul timpse poate observa o largire a problematicii. Inacest cadru trebuie incluse $i eforturile mairecente ale revistei in directia cercetarii pro-blemelor economice $i sociale ale razboiului.Considerarn a acest lucru nu trebuie trecutcu vederea, data ne &dim la faptul caohiar si in momentul de fatA temele preferatein istoriografia occidentala a razboiului pri-vesc in excelenta aspectele lui militare, po-litice si diplomatice. Referitor la orientareacolaboratorilor publicatiei in discutie sprecercetarea fenomenelor social-economice alerazboiului, credem ca ea reflects intr-o ma-surd si sporirea influentei sociologilor francezidin grupul revistei Les Annales" asupra.cercetArilor istorice din Franta ; aia dupd cumte stie, aceitia din urma acorda un rol impor-

1 Cf. D. Hoggan, Der erzwungene Krieg :Die Ursachen and Urheber des 2. Weltkriegs,XII, Tubingen, 1961.

tant facto rilor economic! In explicarea feno-menelor sociale.

In 1965, revista a inchinat un numarspecial (nr. 57) examindrii problemelor eco-nomice si sociale ale ultimului razboi mondial.Este adevdrat a studille grupate in acestnumar se limiteaza la analiza situatiel Fran -tel din acest timp, dar problemele ridicate sisolutiile propose de istoricil francezi se dove-desc pretioase pentru intreprinderea unorcercetAri similare si In cazul altor tart. Inaceasta privintri, socotim ca merits sa fie re-produse cuvintele lui F. Boudot, care, stabi-lind In prefata la numarul amintit directiilede cercetare pentru aflarea rolului factorilorsocial-economici in desfasurarea razboiului,arata :... Evenimentele prezinta o dimen-siune economics si socialA. RAzboiul, diploma-tia lui, strategia si tactica lui nu puteau ficonduse decit gratie unui efort material siuman in care industria, agricultura, transpor-turtle, comertul, fiecare class socialA, fiecarecategoric profesionalA, fiecare individ erainteresat. Atitudinile de colaborare, de rezis-tenta sau de tergiversare erau direct onnu in raport cu aspectele vietii economicesi sociale". Cuvintele care urmeaza insa scotcu prisosinta in evidenta limitele concepticilui Boudot, ca si a celorlalti colaboratoriburghezi al revistei. Asa dupa cum s-a relevat,aceltia socot ca factorii economici au un rolIn dezvoltarea socials, dar nu determinant.Acest lucru reiese din cele adaugate de catreBoudot in continuarea celor spuse mai sus :...Chiar dacA sintem departe de a fi sigurica acestea (aspectele vietii economice $i so-ciale Gh. B.) au reprezentat factorul deter-minant, cel putin ele au treat un climat faracunoasterea caruia este imposibil sa intelegemcomportarea guvernelor si a indivizilor"(nr. 57, p. 3).

Dintre studiile tiparite In nr. 57, cel maiinteresant ni s-a parut acela semnat de catreJ. Fourastie : La population active frangaisependant la seconde guerre mondiale (p. 5 18).Autorul recunoaste de la bun inceput caren-tele cercetarii intreprinse de el : lipsa unuirecensamInt facut In anil razboiului care sa

www.dacoromanica.ro

406 REVISTA REVISTELOR 4

fi stabilit cu precizie totalul populatiei francezeocupata In procesul de productie In acestLimp. Ca atare, autorul recurge la datelefurnizate de cele cloud recensaminte extreme(din 1936 si 1946), care ti permit sd stabileascacomparativ, pe o perloadd de 10 ani, crestereasau dezvoltarea numArului populatei activefranceze In general, ca pe ramuri ale econo-

ObservInd ca sporirea numdrului de bratede muncA Intr-o ramurd a economies, ca peansamblul ei, denota dezvoltarea acesteia,Fourastie constata ca lntre 1936 si 1946 InFranta nu s-a semnalat in genere o cresterdsubstantiald a populatei active. De aici con-cluzia ca se exagereazd uneori atunci chid sevorbeste despre influenta razboaielor asupraeconomies natiunilor. Progresele tehnice da-torate efortului de rdzboi francez, apoi efortu-lui german de rdzboi, n-au lasat declt urineneinsemnate asupra structurii fundamentalea economies (Frantei. Gh. B.). Putine acti-vitati au tras vreun folds" (p. 17-18). Re-marca autorului francez dovedeste o data Inplus inutilitatea razboaielor, demascind Inacelasi timp falsitatea teoriilor acelora caresustin ca razboaiele ar avea un rol pozitivasupra progresului societAtii.

In cloud studii speciale, P. Durand siH. Delvincourt se ocupd de problema folosirlibratelor de mimed In ant regimului de laVichy si de diverse servicii ale Frantei (veziP. Durand, La polilique de l'emploi a laS.N.C.F. pendant fa deuxieme guerre mon-diale, nr. 57, p. 19 -40; H. Delvincourt,Problemes relatifs a l'emploi dans les P.T.T.pendant la deuxieme guerre mondiale, p. 4152).

A. Sauvy, In Hears et malheurs de laStatistique pendant la guerre (1939 1945),face o interesantil expunere privind activita-tea Serviciului de Statistics al Frantei Invremea ultimului razboi mondial (nr. 57, p.53-62). De asemenea, nu putem ignora celeclteva pagini, datorate lui P. Cezard, In careni se prezinta succint principalele fonduriarhivistice franceze deocamdata inaccesi-bile cercetatorilor ce cuprind informatiirelativ la utilizarea bratelor de munca In

Franta In anii rdzbolului (Fonds d'Archivesrelatifs a l'emploi pendant la deuxieme guerremondiale conserves our Archives Nationales,p. 85-88).

Respectind traditia, Revue d'Histoirede la Deuxieme Guerre Mondiale" publics Indiverse numere mai multe studii consacrateunor operatii militare desfasurate pe diferitefronturi de lupta In cursul celui de-al doileardzboi mondial. SpecificAm insa ca tie dataaceasta este vorba de trei studii asupra unorWalt care au marcat o cotiturd InsemnatrtIn mersul rdzbolului. Asa, de pilda, Lt. col.Le Goyet se ocupd de lupta de la Sedan (Lapercie de Sedan (10 -15 mai 1940), nr. 59,p. 25-52), col. Constantini de Walla de 11110Smolensk (La bataille de Smolensk (10 full-let-10 septembre 1941), nr. 59, p. 53-78),iar P. Gosztony trateazd despre La bataille deBudapest (1944-1945) (nr. 60, p. 21-44).Dintre studiile amintite, se remand in spe-cial primele cloud, apartinind unor cunoscutispecialist de la Service historique de l'Arm6e.

In studiul sau privind strapungereagermand de la Sedan, Le Goyet scrie, referin-du-se la consecintele acestei victorii militarenaziste, ca aici s-a hotArlt soarta Frantei In1940" (art. cit., p. 25). Intr-adevar, dupd cumeste bine stiut, in regiunea Sedan unitatileblindate hitleriste aflate sub comanda luiGuderian au produs prima bresd In frontulaliat In cursul campaniei din vest din 1940_Dupd aceasta remits, trupele hitleriste aucotit imediat spre apus, izolind astfel armatelefranco-engleze situate in nordul Frantei peteritoriul Belgiei. 0 blind parte din acestetrupe au Yost nimicite apoi In punga de laDunkerque, iar aveau deschisiicalea spre inima Frantei.

Le Goyet prczinta Intr-un mod originalluptele purtate In primilvara lui 1940 In regiu-nea Sedan. El analizeaza alternativ, zi de zi,desfasurarea acestei batalii. Din studiul sauludm cunostinta de situatia zilnicd a celorcloud armate care se Infrunta, de planurilepregatite de catre comandamentele respec-tive, In vederea Inceperii unei ofensive sauexecutdrii unei retrageri, dupd cum era cazul.

$i

si

llitleristii

www.dacoromanica.ro


Autorul ne furnizeaza informatii interesante,provenind din jurnalele de campanie alegeneralilor francezi Georges si Huntziger, cuprivire la masurile adoptate de ei in vedereastavilirii atacului inamic (p. 29-30).

Vorbind despre cauzele esecului francezla Sedan, Le Goyet arata Ca raportul deforte era cu totul defavorabil trupelor cOndusede Georges si Huntziger (1 :10). Autorul in-sists de asemenea asupra greselilor comisede catre comandamentul francez care -li fun-damentase planurile de razboi pe temeiul caregiunea Ardenilor cursul Meusei constituieun baraj sigur in fata tancurilor germane(p. 36, 53). Or, tocmai in aceasta regiuneWehrmacht-ul a executat lovitura principals,surprinzind .armatele franceze.

Ocupindu-se de batalla de la Smolensk,A. Constantini utilizeaza cea mai nota biblio-grafie sovietica strains asupra problemei.Autorul face o descriere detaliata a operatiilormilitare desfasurate timp de doua luni peacest front. El revine adeseori asupra impor-tantel bataliei de la Smolensk in cursulrazboiului, subliniind ca rezistenta eroicaopusa de armatele sovietice cu acest prilejau produs prima defectiune In rasarit Wehr-macht-ului nazist (art. cit., p. 56). Cu altsocazie, Constantini scrie : Trebuie ss recu-noaltem ca, la data de 10 septembrie (1941.

Gh.B.), cind s-a terminat aceasta luptagigantica, Wehrmacht-ul nu -li atinsese scopu-rile propuse. Daca el a provocat pierderi greleArmatei Ro1ii, atit In oameni, cit si In ma-terial, el a suferit de asemenea pagube consi-derabile, dar in special unitatile lui blindateau lost uzate" (p. 78). Totodata, autorulnu -li ascunde simpatia pentru abnegatiaaratata de poporul sovietic In lupta cu dusma-nul : in contact cu teribila realitate a razbo-iului in fata imensei amenintari care planaasupra pamintului patriei, omul rus, fie Caera ofiter, subofiter sau soldat, s-a regasitgratie indurarii, tenacitatii curajului sau,i-a cauzat lui Hitler primul lui elec" (ibidem).

Fars indoiala, sintem departe de a flexaminat toate materialele aparute in decursulanului 1965 In Revue d'Histoire de la Deu-

xieme Guerre Mondiale". Dintre acelea careau scapat analizei noastre, socotim a se impunatentiei cititorului studiile documentate pri-vind relatiile franco-americane In ajunul razbo-iului (vezi J. Mc. V. Haight Jr., Les negocia-lions relatives aux achats d' avions arnericains parla France pendant la periode qui precede imme-diatement la guerre, nr. 58, p. 1-34), situatiainterns a Frantei intre 1940 si 1944 (Ph. Ma-chefer, Sur quelques aspects de l'activile ducolonel de la Rocque et du Progres SociatFrancais" pendant la seconde guerre mondiale,nr. 58, p. 35-56 ; A. Hirschfeld, Le mouve-ment cooperatif dgricole sous ['occupation, nr.57, p. 63 84), on acelea tratind despre politica,externs a Iugoslaviei (K. M. Dineid, La poli-tique etrangere de la Yougoslavie (1934 1941),nr. 58, p. 57-66) si strategia Mara Brita-nii in vremea razboiului (J. M. d'Hoop, Lesproblemes strategiques de la Grande-Bretagne-( juin 1941juillet 1942), nr. 59, p. 5-23).

intocmai ca $i in anii precedenti, In mime-rele din 1965 ale publicatiei Revue d'His-toire de la Deuxieme Guerre Mondiale" unspatiu larg este rezervat recenziilor si notelorbibliografice pe marginea celor mai not lucraride specialitate aparute In diferite tari ale lu-mii. Parcurgerea acestor recenzii 1i note bi-bliografice ne permite sa aflam punctul de-vedere al colaboratorilor revistei in cele matdiferite probleme legate de istoria

Nu putem incheia aceste rinduri fara asublinia utilitatea bibliografiilor extrem decomplete adaugate la sfirlitul fiecarui numaral revistei. Aceste bibliografii, 1ntocmite deBiblioteca de documentare contemporanainternationals din Paris, cuprind ultimele lu-crari (cacti, studii, articole etc.) privind istoriacelui de-al doilea razboi mondial aparute Iiidiferite colturi ale lumii. Lucrarile cuprinse.In bibliografie sint alese dupa urmatorul plangeneral : I. Generalitali (subdiviziuni : Gene-ralitati", Bibliografie si istoriografie", Bio-grafii", ,,Memorii $i marturii") ; II. Situalla.interna(ionald din ajunul rdzboiului ; III. Rdz-boiul (subdiviziuni ; Generalitati", ,,Coman-damentul 1i conducerea razboiului", Operatii,Tehnica de lupta, arme Ii servicii", Istoricul

5i

$i

razboiului..

fl

si,si

www.dacoromanica.ro


unitatilor", Relatille Internationale", Ser-vicii secrete $i propaganda", Prizonieri sideportati", Crime de rdzboi sanctiuni") ;IV. Viafa internd a statelor (in ordine alfa-betica).

Pacind exceptie de la uzul statornicit,In nr. 57 din acest an se publics bibliografiaEconomiet franceze to timpul rdzboiului (1939-1945), alcdtulta de mitre J. Hornung de laB.D.I.C. din Paris.

Cu remarca cii nu sintem lntotdeauna deacord cu parerile exprimate de cdtre autorlistudiilor apArute In valoroasa publicatie Iran-ceza, apreciem ci materIalele tipArite InRevue d'Histoire de in Deuxieme GuerreMondiale" contribuie Intr-o mdsurd Insem-nata la elucidarea unor probleme intere-sante tinind de domeniul istoriografiei ulti-mului conflict mondial.

Gh. Buzatu

The English Historical Review",vol. LXXX, nr. 314-317, Londra, Edit. Longmans, 1965, 896 p.

In 1965, The English Historical Review"prezintd o serie de studii articole privindurmAtoarele probleme istoria evului mediutimpuriu englez; istoria institutiilor parla-mentare britanice (terra de predilectie acercetatorilor anglo-saxoni) ; istoria unor insti-tutil administrative medievale din Anglia ;uncle aspecte ale revolutiilor burgheze anglo-saxone din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea tratate In paginile a patru studii destulde cuprinzatoare $i, In sfirsit, un episod dinistoria diplomatiei britanice. Remarcam, ala-dar, a aproape In totalitatea lcr preocupdrilecolaboratorilor revistei pe 1965 s-au Indreptatspre istoria Angliei. Din aceastA cauza tema-tica de istorie universald este foarte putinreprezentatd, doar printr-un singur articolreferitor la Inceputurile domniei BourbonilorIn Spania.

In legaturd cu istoria evului mediu tim-puriu englez, D. P. Kirby, In Problems ofEarly West Saxon History, nr. 314, Intreprin-de o minutioasa analiza a referintelor din Cro-nica anglo-saxona, 1i din binecunoscuta Histo-ria Ecclesiastica a lui Beda Venerabilul, pri-vind istoria saxonilor de vest In secoleleVIIVIII. D. P. Kirby atrage atentia cis,deli Beda enerabilul nu se ocupd In modspecial de regatul Wessex-ului In cronica sa,4otusi Historia Ecclesiastica are In paginile

ei informatii de o mare InsemnAtate pentrucercetatorul istoriei timpurii a acestui regat.Autorul nu se margineste numai la analizareadatelor din cele cloud izvoare mentionate maisus, ci le confrunta cu alte izvoare nara-tive ale epocii. De asemenea, el a alcdtuitciteva tabele genealogice In Incercarea de astabili o oarecare ordine de succesiune si de9nrudire a diferitelor personaje de Curte,mentionate atit In Cronica cuiglo-sarona, cit§i In Historia Ecclesiastica.

Din grupul de articole tratind istoriainstitupilor parlamentare britanice semnaldmIn primul rind articolul semnat de J. F. LydonWilliam of Windsor and the Irish Parliament,nr. 315. William de Windsor, important dem-nitar la Curtea Angliei, a venit In Irlanda,In calitate de comandant In oastea fiului luiEduard al III-lea, Lionel, duce la Clarence.In 1369 el este numit locotenent regal Insar-cinat cu guvernarea provinciei, atentia saIndreptindu-se Indeosebi spre sectorul fiscal,In scopul realizarii unor venituri cit mai marlpentru rege. Aici ar fi Post interesant dacesautorul ar fi stabilit In ce mdsura expeditiadin Irlanda si Incercarea de a objine subs tan-Vale venituri banesti din aceastd provincieavea vreo legiiturd cu lungul costisitorulrizboi purtat de regele Angliei ImpotrivaFrantei. Guvernarea Irlandei de cAtre Windsoravea loc Intr-o perioadd de pauza a rAzboiuluide 100 de ani probabil ca regele Angliei se

li

li

si

l

si

l

www.dacoromanica.ro

'7 REVISTA REVISTETAR 409

gindea sa foloseasca aceasta pauza pentruumple vistieria golita In cursul campanii-

lor de pe continent. Autorul arata ca perce-perea veniturilor din Irlanda nu s-a facutprea usor. Comunele irlandeze s-au pHnsregelui Angliei ca reprezentantii for au votatmarl subsidii numai in urma presiunilorcxercitate de guvernator. Aceste subsidii auPost denuntate ca ilegale, iar rezistenta laperceperea for a Post considerate ca o actiunepe deplin indreptatita. Ca urmare, Windsoreste rechemat In Anglia pentru a fi anchetat.Este Insa absolvit de once vine reinstalatin post. In fata acestei situatii comunelcirlandeze devin mai prudente totodatarecurg la o tactics mai subtila ele refuza saacorde reprezentantilor for mandatul de avota subsidii ; in caz ca ei erau constrinsis-o face, comunele aveau latitudinea ca,In ultima instants, sa refuze aplicarea hotaririivotate prin constringere. J. F. Lydon vede inacest act mai mult decit un simplu refuz fatade perceperea unor impozite samavolnice.Autorul considers ca avem de-a face cu refuzulcomunelor de a acorda plena polestas (deplinaputere) reprezentantilor Tor, plena potestascare, odata acordatA, putea avea consecintegrave dace se exercita In conditii de constrin-gere din partea locotenentului regal. Incer-carea lui Windsor de a influenta electoratulde la Dublin in sensul alegerii unor reprezen-tanti, partizani ai principiului plena potestas,vine sa motiveze atitudinea comunelor irlan-deze fata de acest principiu.

Tot referitor la istoria parlamentului irlan-<lez poste fi citat studiul lui J. H. Whyte,Landlord Influence at Election in Ireland1760 -1885, nr. 317. Intemeindu-se pe nu-xneroase exemple, autorul arata ca landlorziiirlandezi, datorita Intinsei autoritati pe careo aveau asupra taranilor detinatori de loturipe domeniile Tor, aveau o influenta determi-nants asupra corpului electoral, format Inmare parte din acesti tarani. J. H. Whyteciteaza cazuri ca eel din 1777, de la alege-rile din Tipperary, cind un landlord, voind safie In termeni buni cu ambii candidati, ao rdonat ca jumatate din fermierii sit sit

voteze pentru un candidat jumatate pentrucelalalt candidat, Rua a tine seama cltusi deputin de preferintele Tor. Autorul ne ramineinsa dator cu explicatia acestei foarte lntinseautoritati a landlorzilor irlandezi asupra fer-mierilor Tor. Am fi dorit sa stim In ce masuraaceasta autoritate, care se exercita cu atitaputere In secolele al XVIII-lea si al XIX-lea,constituia o prelungire a vechii autoritatipe care o avea seniorul feudal asupra taraniloralezati pe domeniile sale.

Un articol care evoca perioada de lupteparlamentare dintre adeptii protectionismu-Jut adeptii liberului schimb este cel semnatde F. A. Dreyer, The Whigt and the PoliticalCrisis of 1845, nr. 316. Este vorba de Meer-carea lordului Russel, seful fractiunii conser-vatoare a whig-ilor, de a forma un guverncare sa abroge Icgea grlului. Acestei fractiunii se opunea grupul liberal din partidul whig,condus de Sir Robert Peel, un aprig luptatorImpotriva protectionismului in materie deconvert cu cereale. Cele doua conceptil pro-tectionism si comert liber aveau aderenti

adversari in ambele partide traditionalewhig si tory. F. A. Dreyer constata ca exis-tenta celor doua conceptii diametral opusemarcheaza inceputul descompunerii celor doulvechi partide politice care nu mai corespun-deau cu noua orientare economics a Anglieidin pragul celei de-a doua jumatati a seco-lului al XIX-lea. In acest sens, autorul subli-niaza ca deosebit de semnificativ faptul cain martie 1851 s-a incercat formarea unuiguvern prin unirea vechilor whig-i cu protec-tionistii din partidul tory, formula indreptataImpotriva aripii radicale a whig-ilor parti-zanilor comertului liber tory. Se prefiguraastfel regruparea fortelor politice In ceea ceva fi in viitorul apropiat partidul conser-vator si partidul liberal. Incercarea Insa n-aizbutit, cum n-a izbutit nici tentativa deabolire a legii grlului. Ne ingaduirn sa credemca interesanta evocare a luptei politice dintreadeptii protectionismului adeptii liberuluischimb n-ar fi avut decit de clstigat, dataautorul ar 11 intreprins o cercetare mai apro-fundata a puternicului conflict de interese, care

si

:

:

41

Ci

si

5

5

www.dacoromanica.ro

4 I 0 REVISTA REVISTELOR

opunea marilor familii aristocratice de pro-prietari funciari, partizani ai protectionis-mului, pe reprezentantii burgheziei industriale,partizani ai liberului schimb.

In legatura cu istoria unor institutiiadministrative medievale cita'm studiul luiJ. C. Sainty, The Tenure of Offices in theExchequer, nr. 316. Autorul abordeaza aid oproblems mai putin cercetata din istoria insti-tutionala a Angliei : modul in care erau deti-flute functiile esicherului (vistieriei). Studiullui J. C. Sainty acopera o mare perioada delimp : din preajma anului 1120, clnd a lostcreat esicherul, si pind la reformele din 1830,clnd a incetat sit mai functioneze. Autorulanalizeaza pe rind : componenta esicherului ;modul In care era numit personalul, atit celsuperior, cit §i cel subaltern ; durata ramineriiIn functie ; indatoririle legate de aplicareafiscalitatii ; retribuirea esicherului ; paturilesociale din care provenea. Autorul arata caintocmai ca alte functli cu caracter publicale societatii medievale, functiile esicheruluienglez erau venale, adica puteau fi cumparatesau vindute. Alteori insa, acordarea acestorfunctli se facea fie prin simpla bunavointa asuveranului, fie ca recompense pentru servi-ciile coroanei, elemente care si ele, larindul tor, subliniaza caracterul tipic feudalal institutiei. Detinerea unei functii in cadrulesicherului putea fi pe un numar limitat deani sau viagera. Asteptam ca studierea istorieiesicherului englez sd fie continuata cualte cercetari privind consecintele pe plan so-cial si economic ale functionarii acestei insti-tutii, caracterizata de autor ca departamentulde guvernamint cu cea mai lungs $i mai regu-late evolutie. De exemplu, marea rascoala din1381, asupra careia au intreprins cercetarispeciale istorici ca R. Hilton si A. Fagan,a avut ca una din cauze principale tocmaifiscalitatea excesiva aplicata de functionariiesicherului.

Un alt studiu de istoria institutiilor estecel al lui C.L.S. Davies, The Administrationof the Royal Navy under Henry VIII: theOrigins of the Navy Board, nr. 315, consa-crat Inceputurilor de organizare ale marinei

de razboi engleze, principalul instrument cucare Anglia va obtine, la finele secolului alXVII-lea, dominatia incontestabila a marilor.Autorul prezinta o serie de date interesanteprivind : cresterea rapids a numarului de navede razboi Intre 1509 $i 1547 ; constructiilede depozite, de santiere navale, de docuiiuscate atit de necesare repararii navelor,precum si date referitoare la formarea perso-nalului specializat. Se subliniaza ca cresterearapids a marinei de razboi s-a datorat, 'Inmare parte, usurintei cu care, In acea vreine,o nava comerciala putea fi transformata intr-una de razboi. Deosehit de interesat In dez-voltarea marinei militare s-a aratat regeleHenric al VIII-lea, care a si avut In aceastaprivinta toata asistenta renumitului sau mi-nistru consilier, Thomas Cromwell. Dato-rita masurilor lui Cromwell, administratiamarinei de razboi se transforms intr-un de-partament birocratic centralizat, astfel ca.

in 1547 se poate vorbi de The Navy Board"(Departamentul sau Ministerul marinei). Au-torul explica dezvoltarea marinei militareengleze prin ambitiile diplomatice si maritimeale lui Henric at VIII-lea prin amenintareacare Incepe sa vine de pe continent din parteaFrantei. Aceasta explicatie ar fi putut ficompletata, consideram noi, prin mariletransformari social-economice in sens capi-talist, care se produceau In secolul al XV I-lea.Henric al VIII-lea consilierii sai, prin atentiadeosebita acordata marinei de razboi, n-auMut altceva decit sä vine In intimpinareaacclor paturi ale societatii engleze care nazuiauspre o politica de mare expansiune maritime

comerciala, ale earei lnceputuri s-au con-cretizat prin lupta dusa Impotriva dominatieispaniole a marilor, la sfirsitul secolului alXVI-lea.

Soria de studii privind uncle aspecte alerevolutiilor burgheze anglo-saxone este ince-puta de studiul lui Conrad Russel, in litula tThe Theory of Treason in the Trial of Strafford,nr. 314. Autorul admite chiar de la Inceputu/articolului sau ca punerea sub acuzare pentrutradare a Inuit diseutalului consilier al Ini

sisi

si

si

si

si

si

si si

www.dacoromanica.ro


Carol I Stuart, Thomas Wentworth, lordStrafford, s-a facut sub presiunea multimiilondoneze, revoltata de sprijinul dat de Stra-fford politicii regale de instaurare a monarhieiabsolute. Pe de alts parte tusk actul de attain-der (punere sub acuzare) a avut si o motivarede drept, decurglnd din teoria politica sijuridica a timpului. Autorul arata ca Statutul

elaborat in 1352, luat In sens literal,restrIngea delictul de tradare doar Ia vata-marea persoanei suveranului. Cu timpulIn spatele acestei interpretari foarte limitate,au Inceput faca toe si influente aledreptului roman, care preciza a vinovat detradare putea fi $i cel care actiona Impotrivastatului, definit ca subiect de drept ce nuputea fi identificat cu persoana suveranului.Asadar, juristil englezi din preajma anului1640 aveau In mintea for conceptia ca In cazde tradare trebuie facuta distinctie Intre rege

stat. Or, vina de capetenie a lui Strafforda Post ca, prin masurile de ordin politic sifiscal propuse de el si aplicate de rege, atovit in Insasi structura statului $i In inte-resele poporului. Aici era de precizat de careanume popor era vorba : eel cuprinzlnd toatecategoriile sociale, sau numal acea parte cu-prinzlnd burghezia si nobilimea adepts asistemului de guvernare parlamentar? Ynlegatura en cazul Strafford, autorul discutai alte precedente, In care acuzarea de tra-

dare s-a Indreptat Impotriva celor carepuneau In pericol nu persoana suveranului,ci Insult statul. Aceste precedente au datnaltere, Inca de la sfirsitul secolului al XVI-lea,conceptiei ca un om nu poate fi silit sa fieloial faVa de o politica ce poate conduce tarala ruins. Interesantele consideratii ale auto-rului se impuneau a fi fost Intregite if printr-oanaliza a Imprejurarilor istorice In care aluat naltere 1i s-a precizat conceptia care pri-vea In mod diferentiat delictul de tradare.Nu trebuie uitat ca primele decenii ale seco-lului at XVII-lea constitute perioada de pre-gatire a revolutici burgheze din Anglia, pe-rioada In care gindirea politica li dreptulpublic evoluau In sensul apararii intereselorburgheziei.

Un interes deosebit 11 prezinta articolulsemnat de Lotte Glaw, The Committee ofSafely, nr. 315, In care autoarea se ocupa deactivitatea Comitetului de siguranta, organcreat de parlament In 1642, pind acum ne-glijat sag gresit Inteles de catre istorici.Dupa ce face un scurt istoric al comitetelorformate In cadrul celor doui camere aleparlamentului englez, autoarea trece la cerce-tarea comitetului, Infiintat Ia sfirsitul anului1642. Acest organ a derivat din Comitetulreunit de aparare at camerei lorzilor si atcamerei comunelor, Infiintat la 26 mai 1642,pentru a stringe veniturile necesare comba-terii armatei regale. Comitetul de sigurantaavea atributii multiple, ca dirijarea misca-rilor trupelor parlamentului ; procurarea deinformatii asupra situatiei armatei regale ;Incasarea gestiunea veniturilor necesareducerii razboiului ; aprovizionarea trupelor ;controlul celor care Intretineau legaturi curegele partizanii sat ; supravegherea opinieipublice ; controlul relatiilor cu Irlanda Iicu Scotia 1i al politicii externe In general.Comitetul de siguranta este considerat deautoare ca un organ executiv, menit a 11 prin-cipalul instrument de legatura Intre diferitelecorpuri ale sistemului : legislativ, adminis-trativ, militar. Oprindu-se asupra compo-zitiei comitetului, autoarea arati ci acestaera alcatuit din 45 de membri : 22 proveninddin camera comunelor si 23 din camera lorzilor.In comitet erau reprezentate toate gruparile1i tendintele din parlament : gruparea razbo-iului, gruparca pacii, gruparea celor ,,demijloc" li gruparea nehotaritilor. Deli nu aavut o functie oficiala conducatoare In comi-tet, John Pym s-a bucurat de o mare influentaasupra activitatii acestuia. John Pym erapartizanul razboiului 'Ana la capat 1i punctulsau de vedere a avut preeminenta In comitetIn perioada iulie-septembrie 1643, In lunileseptembrie-decembrie 1643, comitetul a capa-tat o orientare din ce in ce mai antirevolu-tionara, din care cauza atras dezaprobareacamerii comunelor cu o majoritate revolu-tionary foarte pronuntata. In asemenea con-ditil, la 18 decembrie 1643, s-a pus capat

reattach,

Si

51-a

bask

tisi

www.dacoromanica.ro


activitatii Comitetului de siguranta, ca unorgan ce devenise o piedica In calea desfa-surarii cu succes a revolutiei.

Cercetarii unui episod din perioada ime-diat urmatoare revolutiei li este consacratarticolul lui Austin Woolrych, The Callingof Barebone's Parliment, nr. 316. A. Woolrychrespinge opinia Incetatenita Ia istoricii englezicare s-au ocupat de revolutie, IncepInd cuS. R. Gardiner $i Sir Charles Firth si lncheindcu Trevor-Roper $i Christopher Hill, opiniepotrivit careia parlamentul, numit In deri-ziune Barebone (schelet), a fost ales In modliber, ca urmare a scrisorilor trimise In mai1653 de Cromwell 1i consiliul sau circumscrip-tiilor parohiale In care era impartita Anglia.A. Woolrych sustine ca doar In putine cazuriCromwell si consiliul sau au tinut seamy deavizul parohiilor la desemnarea membrilorparlamentului ; In majoritatea cazurilor, de-putatii au fost numiti dupa bunul plac allui Cromwell si al generalilor sai.

In legatura cu cealalta revolutie burghezaanglo-saxona, revolutia americana, este stu-diul semnat de Peter Marshall, Lord Hills-bourough, Samuel Wharton and the Ohio Grant,1769 177,5, nr. 317. Autorul trateazh aici unepisod deosebit de semnificativ al conflictuluidintre colonistii din America lei guvernul de laLondra, privind cunoscuta hotarlre a acestuiadin urma de a interzice, cu Incepere din 1763,crearea de not colonii la vest de Muntii Appala-chieni. P. Marshall arata ca, In primavaraanului 1769, un mare negustor din Phila-delphia, Samuel Wharton, aflat Intr-o greasitualle financiara, vine Ia Londra pentru aobtine aprobarea extinderii comertului cuindienii $i In valea riului Ohio. La aceastaIntreprindere se asociaza alti marl negus-tori din coloniile americana, care, pentru aobtine mai usor aprobarea guvernului, voiausa includa speculatori" englezi din metro-pola. Wharton $i asociatii sal au cerut sit li seacorde In amintita regiune o suprafata de2 400 000 de acri, In limitele careia urmau sitfaca negot. Scopurile for reale erau Insa multmai ambitioase : In jurul factoriilor corner-ciale Intariturilor lor, ei voiau sa Infiinteze

asezari stabile, In care sit aduca not colonisti,astfel sa transforme regiunea concedata

doar pentru comert Intr -o colonie de sine sta-tatoare, ca cele de pe coasta Atlanticului.Acest proiect a avut Insa un adversar Inver-sunat In persoana lordului Hillsborough, se-cretar de stat pentru America In cabinetukde la Londra. P. Marshall arata ca Hillsbou-rough manifesta banuieli foarte puternicefats de proiectul Infiintarii unor not coloniiIn interiorul continentului american. Opozi-tia lui Hillsbourough era motivata prin teamaca noile colonii puteau scapa controlului nte-tropolei, devenind astfel un punct de atractiepentru colonistii aflati in conflict cu admi-nistratia colonials engleza. In plus, aparitiaunor not colonii ar fi adus Insemnate pre-judicii marilor proprietari de pamint dinregiunea coastei Atlanticului, deoarece multidin cei care lucrau pe domeniile for ar fi alescalea emigrarii spre not teritorii, unde domneamai multa libertate unde lei puteau Inte-meia propriile for gospodarii. Disputa dintreHillsbourough $i Wharton s-a Incheiat cu osatisfactie personala pentru Wharton, deoareceHilsbourough a fost Indepartat din functiepentru atitudinea sa prea rigida. In SchimbInsa, Wharton a suferit un eiec total In Intre-prinderea sa, deoarece guvernul de la Londras-a aratat consecvent hotaririi sale din 1763de a nu mai acorda teritorii de colonizare invest de Muntii Appalachieni.

Un episod al istoriei diploatiei brita-nice este cercetat In articolul lui D. R.Gillard, Salisbury's Heligoland Offer. TheCase Against the a Witu Thesis», nr. 31GD. R. Gillard comb ate teza profesorului G. N.Anderson, dupa care lordul Salisbury ar finegociat, de pe o pozitie defensive, acorduldin 1890, prin care Anglia oferea Germaniciinsula Helgoland In schimbul recunoasteriiintereselor britanice In regiunea Nilului su-perior. D. R. Gillard este de parere ca nicidemiterea lui Bismarck din martie 1890, nicicrearea calor doul protectorate germaneWitu si Tana Juba ca o amenintare Witde posesiunile engleze din regiunea Niluluisuperior si nici situatia interns externs a

gi

31

si

It

It

It

11

www.dacoromanica.ro


Angliei din acel moment nu au fost factoricare se determine o pozitie defensive brita-flied in negocierile cu Germania. Dimpotrivd,dupd D. R. Gil lard, guvernul Salisbury aadoptat o atitudine foarte energica, pentrua determina Germania se accepte schimbul carea stat Ia baza acordului din 1890, schimb deo-sebit de important pentru pozitiile strategice§i economice ale Angliei in Africa. In legaturdcu aceasta era de precizat ca regiunea Niluluisuperior,aiezatain centrul Africii, reprezentao pozitie de prim ordin pentru dominareaIntregului continent, pozitie din care guvernulde la Londra voia se elimine orice influentsstrdind.

In sfir§it, pentru a incheia cu prezentareaprincipalelor materiale din revista pe 1965,citdm studiul de istorie universald semnat deHenry Kamen, Melchor de Macanaz and thefoundations of Bourbon power in Spain, nr.317. H. Kamen analizeazd In acest materialpersonalitatea complexd contradictorie alui Melchor Rafael de Macanaz, care a avutun rol important in activitatea de stat spa-niold de Ia Inceputul secolului al XVIII-lea,elaborind In acela§i timp numeroase §i volu-minoase lucrdri cu caracter politic, juridic,economic 1i religios. Datorita pregAtirii salejuridice superioare (doctor In drept civil §icanonic al celebrei Universitati de la Sala-manca), Macanaz va ajunge In rindurile prin-cipalilor consilieri ai Iui Filip al V-lea, primulrege Bourbon al Spaniei. Dupe Henry Kamen,Macanaz este unul din acei reprezentanti aiclasei conducAtoare spaniole care vedeaurefacerea politica §i economice a tarn for nu-mai printr-o schimbare de dinastie. Ata§a-mentul sdu fata de Bourboni explica deciaceasta atitudine. In calitate de malt consilieral lui Filip al V-lea, Macanaz va fi inspira-torul a o serie de reforine menite se creeze oadministratie centrald, energica §i eficientd.El va determina pe rege sd decreteze, la 29iunie 1707, abolirea vechilor fueros (libertatiprovinciale) ale Valenciei, Aragonului §i Cata-loniei, ca urmare a rascoalei acestor provinciiImpotriva noii regalitati de origine francezd.

Prin aceasta mdsura, vechiul regat al Arago-nului 1§i Inceteazd definitiv existenta, farfostele sale provincii 1§i pierd autonomiatraditionald, devenind dependente direct decoroand. In 1715, Macanaz cade in dizgratie§i pleaca In exil In Franta. Acolo va continuatotu1i sa facii uncle servicii coroanei spaniole,trimitind informatii cu caracter diplomatic.In lunga perioadd de exil, Macanaz se arata,in repetate rinduri, ostil influen%elor italiene,austriece §i franceze in Spania. El sustinuseins taurarea unui monarh de origine francezd,dar nu 1i invadarea Spaniei de consilieri §i

functionari francezi. Rcvenirea Spaniei Inrindul marilor puteri nu poate avea loc decitnumai printr-o aliantd cu Anglia, cel maiputernic stat marl tun §i comercial al timpului.De altfel, refacerca economica a tarn sale ovede §1 prin promovarea unei politici comer-ciale active.

Personalitatea contradictorie a Iui Ma-canaz, de care arninteam mai lnainte, apareIndeosebi dacd facem o comparatie Intreatitudinea sa politica §i uncle manifestdri peplanul publicisticii cu caracter canonic. Adeptal Intruirii puterii regale centrale §i adversaral suprematiei temporale a papei, Macanazse va dovedi In schimb un fervent apdratoral inehizitiei. A scris §i o lucrare In 8 volumeconsacratd combaterii jansenismului, conchi-zind ca Spania a fost salvatd de acest curentreligios neconformist numai gratie contro-lului exercitat de inchizitie.

In sfir§it, incheind studiul sau despreMacanaz, H. Kamen arata ca acesta ocupiiun loc important §i In istoria culturald aSpaniei, crearea Bibliotecii nationale de laMadrid hind un rezultat direct al eforturilorsale.

In afara studiilor §i articolelor prezentatepind acum, revista englezd de istorie confineo rubrics de note §i comunicari privind maiales evul mediu englez, precum §i o bogatdrubricd de recenzii §i Insemndri bibliografice,

5i

www.dacoromanica.ro


din care desprindem o scurta Insemnare refe-ritoare la lucrarea dr. Erik Roth asupra re-formei In Transilvania.

In concluzia succintei noastre recenzii,consideram ca merita a fi subliniate Inca odata preocuparile legate de revolutiile burghezeanglo-saxone si mai ales cercetarea si punereaIn lumina a unor aspecte mai putin cunoscute

din revolutia engleza. In aceasta privintaeste de remarcat ca din cele 12 studii sau arti-cole mai importante citate aici, patru, deci otreime, shit consacrate importantei tome dez-Mute de istoriografia contemporana, si a-nume era revolutiilor burgheze.

S. Colwnbeanu

www.dacoromanica.ro

IN SE MN AR I

ISTORIA, ROM INIEI

GEORGE POTRA, Petrache Poenaru ctitorat tnvOlOmIntului In (era noastrd, Bucu-resti, Edit. stiintifica, 1963, 392 p., cuanexa documentara, glosar si bibliografie

Continulnd preocupari mai vechi, studiulmonografic (In ciuda subtitlului) al prof.G. Potra prima reconsiderare, in anii nostri,la asemenea proportii, a acestui mare Inaintasal swill romanesti se dovedeste a fi util siinteresant. Util, nu numai prin materialuldocumentar begat pe care se bazeaza sau caample o lacuna simtitA In literatura de specia-litate, el si pentru a el raspunde unor proble-me actual; valorificarea traditiei pedagogiceromanesti fiind Inca la Inceputurile ei . Lu-crarea este interesanta, ant prin modul orga-nizat de prezentare, clt si prin analiza si de-ductiile autorului pe marginea unor ma-teriale.

Dupa Introducerea necesara, sobra dealtfel, tnsa cu unele afirmatii discutabile,autorul se ocupa, In primul capitol, deneamul Poenarilor, familia, copilaria siadolescenta celui care va deveni unul dinoamenii cu cea mai Intinsa cultura dinprima jumatate a secolului al XIX-lea InCara noastra, relevindu-i precocitatea si serio-zitatea fats de Invatatura, cunoasterea, prinexperienta proprie, a neajunsurilor Invata-mIntului a carui reorganizare, aparare si

dezvoltare va constitui scopul principal alactivitatii sale. Lipsit de mijloace materiale,dar sprijinit de rudele apropiate si de cei care1-au apreciat, Poenaru termina, ca bursier,scoala de la manastirea Obedeanu din Craiova,In 1816, dupa care intra copist la cancelariadin localitate a episcopiei R1mnicului. Aidlucreaza sub supravegherea viitorulut mitro-polit at Tarii Romanesti, Neofit, la solicitareasi recomandarea ca'ruia episcopul Rimnicului,Galaction, 11 prezinta In 1819 mitropolitululDionisie Lupu, efor al scolilor, care-i mijlo-ceste intrarea ca bursier la scoala lui GheorgheLazar de la Sf. Sava, unde-si lnsuseste toscurt timp cunostinte temeinice, dar mai aleseste patruns de spiritul Inaintat al mareluldascal, de care-si va aduce aminte Intotdeaunacu adInca veneratie. Remarcat de Lazar, estenumit profesor de limba greaca In locul lulEufrosin Poteca, trimis la studii (1819).Izbucnind miscarea revolutionary din 1821,Poenaru ajunge secretar intim al lui TudorVladimirescu, pe care 1-a servit cu sinceraconvingere, Delegatia trimisa la Laybach saprezinte, din Insarcinarea lui Tudor, dolean-tele tarii" congresului Sfintei aliante, dele-gatie din care facea parte si Poenaru, esteajunsa la Brasov, la sfirsitul lunii mai, devestea asasinatului mirsav". tntoarcerea laBucuresti fiind primejdioasa, Poenaru, dupao scurta sedere la Sibiu (unde era o parte dinrudele si prietenii sai), merge la studii In

Tryon", tomul 19, tar. 2, p. 415-440, 1966.

13 o. 3273

www.dacoromanica.ro

416 INSEAINAR1

strainatate, sprijinit In primul rind de unchiulsau Iordache Oteteleianu.

Tnsuiindu -Ii o temeinica multilateralapregatire, cu pretul unor grele lipsuri mate-riale (bursa de la Eforie, oblinuta cu greu, ova primi uneori dupa lungi asteptari), omulrealist care a fost Petrache Poenaru, secretarintim al lui Tudor In 1821, era convins, cre-dem, ca va sluji mult mai bine progresul tarnsale pe aceasta tale, deli autorul se grabestesa-i reproleze dupa parerea noastra preausor drumul ales (p. 27). Apoi vremeaoamenii vor fi influentat conceptia sa. Dupa5 ani de studii la iiena (1822-1826) si alti5 la Paris on In rodnice calatorii de studiiprin Franta si Anglia (1826-1831), Poenaruffievenea la Bucuresti In ianuarie 1832, Inchi-nindu-si Intreaga viata slujirii patriei sale.

lntre 1832 si 1866, P. Poenaru ocupanumeroase functii publice, dar nota domi-nants a activitatil sale a fost slujirea eompe-tenta si cu daruire a scolii romanesti, Indeosebipia In 1848. dupa revoltr(ie se va apelala el, der acum se ridicau oameni bolt cuoare Incepe sa se inteleaga mai greu. Inspectoral Icolilor din Bucuresti $i din tarn 1, directoral Eforiei (1832), Poenaru redacteaza proiectulregulamentului seolilor publice, cerut de Regu-lamentul Organic. Prezentat Adunarii Obstestila 11 februarie 1833, Intarit cu modificarileaduse de aceasta prin ofisul lui PavelFisseleff din 20 martie, depus la secrethriatulAdunarii la 25 martie 2, Regulamentul scoalelorpublice din prinfipatul 7'arii Romtlnesti estepublicat In Buletin, gazeta oficiala", nr. 2645 (13 iulie 18 septembrie) din 1833, prinurmare nu poate fi numit ]egiuire din 1832,cum sustine autorul (p. 74, 146 si 150), $i nuse poate spune ca intrase In aplicare din noiem-brie 1832 (p. 87). Cel mult se poate vorbi de

1 Numirea s-a facut la 1 februarie 1832(Arh. st. Buc., Min. Instr., dos. 4 129/1831,f. 6) si actul n-a fost semnat numai de B.Stirbei I Autorul mai are o scapare, afirmind(p. 85) ca numirea s-a facut la 1 martie (de

sa citeze izvorul), deli mai lnainte(p. 70-71) afirmase just : 1 februarie.

2 Analele parlamentare ale Romdniei, vol.partea I, Bucuresti, 1892, p. 479-543.

inceputul unei organizari scolare conform in-tentiflor celor ce redactau proiectul. Numitla 5 mai 1832 profesor suplinitor de geome-tric practica profesor de algebra la colegiulSf. Sava 8, Poenaru se dovedeste a fi unexcelent pedagog. El sustine legarea Invata-mIntului de nevoile Orli, avind de asemeneaIn vedere specificul national, Impotriva fran-tuzismului jignitor al marl! boierimi. Organi-zarea temeinica serioasa a seminariilorpentru preoti a fost o preocupare principaIa alui Poenaru, In colaborare cu B. Stirbei(trecut la conducerea Logofetiei treburilorbiserie6sti), ambii avind aceleasi planuri Inacest sens. Insarcinarea preotilor avind pre-gatirea preconizata de initiatori cu raspin-direa stiintei de carte, prin In primutrind la sate, era o orientare realista, menitasa aduca servicii utile Intr-o etapa ce In viitorse putea depasi, cu alit mai mult cu cit erapromovata de oameni cu studii serioase, carevazusera multe In apus, dar erau bunicunoscatori ai situatiei concrete din taro.Nici $tirbei, nici Poenaiu nu erau atei $i nuputeau gindi ca atare. Erau oamenii vremiifor autorul este dispus sa reproseze, cumina usurinta, lipsa unei conceptii mailnaintate. Proiectul pentru seminaruri, proto-popi preofi devine lege dupa 11 aprilie1834, hind publicati In Buletin, gazeta ofi-ciala", nr. 21 din 5 iulie 1834, urmat de Re-gulamentul pentru Invalaturile to seminare(inereli Tor In bund orinduiald, sanctionat la27 mai 1835. In afara de seminariile obisnuite,care pregateau grade Preotesti inferioare, se-minarul central din Bueuresti, functioninddupa regulamentul sanctionat la aceea!i data,pregatea oameni pentru ranguri bisericestisuperioare 4. Pregatirea preotilor in semina-

3 In ]egatura cu aceasta, autorul produceconfuzii cind afirma (p. 71) ca nu trecenici o lima" de la 1 februarie 1832 si Poenarue numit profesor de fizica geometrie la Sf.Sava (fail a cita izvorul), iar mai departe(p. 85) arata in mod just ea numirea s-a facutla 5 mai, dar la geometrie practica si algebra.

4 Nu cum lass autorul sa se inteleaga(p. 117). Vezi Analele parlamentare . . ., vol. V,.partea I, p. 227.

sSi

altfel, fArd

III,

$cola,

si

Si

Ii61

5

Ii

ti

Ii

www.dacoromanica.ro

3 INSEMNARI 417

rifle obisnuite avea In vedere si rolul for deInvatatori la sate. Regulamentele citate o

ant% instituind drepturi si obligatii 5. Intro-ducerea InvAtamIntului public la sate unuldin planurile cele mai scumpe, credem, alelui P. Poenaru si ale celor ce gindeau ca el

era atunci o necesitate. Nu stdruim aiciasupra acestui lucru. Relevam numai cadutorul a vazut cit de grea era realizareaacestei sarcini In vremea In care puterea poli-tica apartinea boierimii retrograde, care, deteama revolutiei, va lovi peste 9 ani In primulrind In organizarea InvatamIntului. $coalanationala organizata cu truda de slujitorii ei,cu sprijinul domnitorului Alex. Ghica pestea can't demitere autorul trece prea usor (dacdtot o aminteste I) speriase boierimea reac-tionara. Patrunderea stiintei de carte Inpopor, daca nu putea fi oprita, trebuia eelputin Incetinita, limitata, In interesul claseidominante. Acesta este sensul reformei"din 1847, pe care Poenaru, cu toate straduin-tele sale, n-a putut-o Impiedica. Autorul Iiurmareste atent activitatea pe aceasta linie.Revolutionarii din 1848 au considerat grijapentru InvatdmInt una din preocuparile forcele mai importante, dar Infringerea nu le-apermis realizeze planurile. Dupa revo-hrtie, Inlocuirea vechii suprastructuri era ochestiune de timp. Trecerea la noile rinduielipunca problema organizarii temeinice si a

dar si controlarea ei lndeaproape, Ininteresul celor care nu voiau sa cedeze cuusurinta, dar si al celor care se pregateau sdle is locul. Anii de pregatire a Unirii aduc peprimal plan probleme si oameni noi, cu carebatrInul ctitor si pedagog se lute lege maigreu. Despre un InvatamInt serios la sate nuse poate vorbi. $colile satesti au stat multavreme Inchise. Lipseau localurile si mijloacele,oamenii si entuziasmul, amintirea persecu-lillor de dupa revolutie fiind Inca proaspfitd.Apreciat de Cuza, Poenaru participa, ca mem-bru al Consiliului de Stat, la Intocmirea legit

5 Prevederea nu este Inscrisd In Regula-mentul Organic din 1832, cum sustine autorul(p. 121).

de unijicare a Invatamintului din 1864. Eultima lui contribujie importantd la organi-zarea InviijamIntului. Dupa 11 februarie 1866se retrage din viata publica. Batrinetea, darpoate mai mutt ritmul vremii si oamenii, Intrecare nu se mai simtea In largul lui, I-au deter-minat la aceasta. Dupd o viald de inuncasi luptd In slujba romanesti si dupa obdtrInete lovitd de suferinta, Petrache Poenarumoare la 2 octombrie 1875.

Interesanta spuneam ca este organizareamaterialului In studiul prof. G. Potra, daracest sistem se cere perfectionat pentru aevita numeroasele repetitii. Ne surprind rarelecitari din V. A. Urechia si nu sintem de acordcu Iipsa atitor alte trimiteri necesare, ca sicu unele incomplete. Incadrarea In epoca aunui eveniment este necesara, dar uneorise abuzeaza, ca si la citarile In text.

Cu aceste observatii, apreciem utilitateastudiului, mai ales prin materialul documentarprezentat, In problema studiatd. El nu vaputea fi ocolit de cei care vor studia istoriaInvAtamIntului romanesc, cu deosebire Inperioada regulamentara.

G. I.

* a Sludii articole de istorie (Societateade stiinte istorice si filologice din R.P.R.),vol. VI, Bucuresti, 1964, 387 p.

PublicaI,iile Societatii de stiinte istoricesi filologice relevd interesul fata de promo-varea mai ales a cercetarii de istorie locald,menita a aprofunda aspecte particulare aleunor fenomene sau procese importante dinistoria Romaniei, mai putin studiate. Inlumina consideratillor de mai sus, ultimulvolum de studii si arlicole de istorie este citse poate de edificator.

scent

A

si

sa-5i

scorn,

www.dacoromanica.ro

418 INSEMNARI 4

Din simpla parcurgere a sumaruluirevistei refine atentia, in primul rind, ungrup de articole consacrat reformei agraredin 1864. In Considerafii asupra legii ruraledin 1864, N. Adaniloaie analizeaza nuantatdiferite curente si opinii anterioare reformei,subliniind pozitia mosierimii conservatoare,care In anii Unirii se straduia sa asigureexproprierea totall a taranilor de pamintulpe care-1 aveau in folosinta. Ocuptridu-se deelaborarea promulgarea legii rurale din1864, autorul reliefeaza eforturile lui Cuza $iKogalniceanu pentru a realiza Improprieta-rirea taranilor pe loturile legluite. Se subli-niaza modul defectuos in care a fost aplicatalegea rurala, datorita abuzurilor molierilor

complicitatii acestora, mai ales, cu auto-ritatile inferioare. Se demonstreazii si apoise conchide ca mentinerea marii proprietatimosieresti si insuficienta intinderii de pamintacordata taranimii au facilitat persistenta Inagricuitura Romaniei a unor puternice resturifeudale. Mentionam, de asemenea, douaarticole speciale dedicate aceleiasi chestiuni,unul semnat de D. Gh. Ionescu intitulatAplicarea legii rurale din 1864 to judefulBuzdu, iar altul semnat de C. Boncu, Cuprivire la aplicarea legii rurale din 1864 injudeful Prahova.

Epoca formarii organizarii statuluinational roman este ilustrata prin lucraridedicate unor probleme speciale. Astfel,F. Mirtu, in Aspecte ale luptei pentru Uniredin anii 1857 -1858 In judeful Muscel, anali-zeaza activitatea desfasurata intre 1857 si1858 de fortele unioniste, printre care remarcape C. D. Aricescu si Tica Ion, deputat clacasIn Divanul ad-hoc. Un alt articol semnatde Matei D. Vlad intitulat Rolul lui Alexan-dra loan Cuza to fduriria Romania moderne,dupa ce urmareste participarea acestuia lamiscarea din 1848 din Moldova, descriecontributia lui Cuza la realizarea principa-lelor reforme burgheze la faurirea Roma-niei moderne.

De un interes special ni se pare articolulPatriotismul lui Mihail Kogalniceanu, de

Gh. Georgescu-Buzau. Infatisind conditiilesocial-politice ale tarilor romane In preajmaInfaptuirii marilor evenimente ale epociimoderne, autorul remarca o considerabilacreltere a constiintei de eliberare socialanationala a poporului roman. Devenindexponent al unei asemenea nazuinte, maiales dupa Unire, Kogalniceanu lupta in modconsecvent pentru independenta Romaniei.

Alte articole sint consacrate situatieiluptei muncitorimii taranimii din anumiteregiuni ale Orli pentru drepturi democratice

revendicari social-economice. Astfel, IonIacos semneaza articolul Greva muncitorilormetalurgisti din Bucuresti din iunie 1912,relevind a aceasta a fost una dintre cele maimarl manifestari ale proletariatului bucu-restean Inainte de primul razboi mondial.I. Dirdala si M. Rusenescu, In Despre situalia-materiald ,ii lupla muncitorilor forestieri dinBucovina tntre anii 1929-1931, infatiseazasituatia grea a muncitorilor, exploatati decapitalul strain autohton ameninlati cuscaderea salariilor cu somajul. Sint apoiprezentate actiunile de lupta ale muncito-rilor forestieri din Bucovina, mentionindu-seca centre mai importante localitatile Sadova,Vatra Dornei, Radauti etc. D. Zaharia, InSitualict materiald a muncitorilor (dranilordin judeful Bacdu to anii 1940 -1944, pebaza unor date statistice, urmareste evolutianivelului salariilor muncitorilor din Intreprin-derile din judetul mentionat, aratind tendintafor de continua seadere. Este infatisata apoisituatia grea a acestora in timpul razboiului,o buns parte din Intreprinderi, mentioneazaautorul, fiind distruse sau evacuate. In final,autorul prezinta aspecte din lupta muncito-rimii gi taranimii contra regimului antonescian.

In articolul Contribufii la cunoastereas(drii social-economice si a luptei jdrdnimiihunedorene pentru pamint Mire cele doudrdzboaie mondiale, Mircea Valea si ConstantinEnea infatiseaza puternice framIntari Inrindul taranimii hunedorene, provocate In-

si

gi

si

M

ii

i

ii

si

si

ci

1i si

www.dacoromanica.ro

5 INSEMNARI 419

deosebi de lipsa de terenuri pentru izlaz si

pAsune, de fiscalitatea excesivA etc. Autoriiurmaresc, In continuare, maturizarea actin-nilor de lupta ale taranimii, Ca urmare acreArii si cresterii influentei organizatielFrontul plugarilor.

DouA lucrari incluse In sumarul publicatieiprivesc transformarile socialiste din aniiputerii populare din regiunea Galati si inorasul Tirgu-Mures. In Aspecte privind natio-nalizarea mijloacelor de transport pe apd toregiunea Galati, Constantin Marinescu urma-reste efectele nationalizarii asupra dezvol-tarii mijloacelor de transport pe ape. SimionFuchs, In articolul Din istoria transformariisocialiste a oraplui Ttrgu-Mureq, prezintadezvoltarea puternica a industriei socialisteIn comparatie cu situatia dinainte de natio-nalizare.

Interesant ni se pare studiul semnat deC. A. Stoide In legdtura cu lzvodul Costdchesc.Pe baza unor investigatii minutioase si starui-toare, prin confruntarea diferitelor texte dincronici, autorul releva mOsura In care acesteaau folosit lzvodul Costachesc In relatareaevenimentelor politice mai importante. Autorulemite astfel ipoteza existentei unei cronicire dactate de familia de boieri Costachescu,care s-a pierdut, dar ale card informatii aulost utilizate la Intocmirea altor cronici, caletopisetul lui Nicolae Costin sau cronicaracovit eana etc. Aceasta constatare esteimportante, Intrucit releva preocupari mul-tiple In domeniul cronicaresc ale unor familiiboieresti care manifests interes pentru justi-ficarea pozitiei avute fata de anumite eveni-mente politice la care au participat.

Mai mentionam, de asemenea, studiulsemnat de C. Constantinescu-Mircesti si IonDragomirescu, intitulat Contribufit cu privirela cunoaqterea hotarului dintre Moldova siTara Romdneascd de la intemeierea Princi-patelor ptnd la Unire, In care autorii fac

clteva consideratii istorice interesante asupraunor localitati asezate pe hotarul dintre celecloud tad surori, ca de pilda cetatea CrAciunasi tlrgul Sod. Haiducici din Peninsula Balm-nica li este consacrat un articol semnat deSava Iancovici, Haiducia In Balcani, formade luptd sociald,si antiotomand. Autorul demon-streaza convingator, cu date sugestive, cahaiducia s-a manifestat In toate Wile dinBalcani aflate sub dominatia otomanA. Hai-ducii stnt prezentati nu numai In actiunirazlete, ci si In cadrul unor rascoale, cum alost cea a lui Tudor din 1821, sau In cadrulmiscArii de eliberare a grecilor dintre 1821si 1829. Autorul conchide cs haiducia sestinge o data cu eliberarea de sub jugulotoman.

Mai semnalam articolele semnate de1. Brezeanu Si V. Turlan In legatura cuMomente din istoria teatrului galatean, precumsi cel semnat de Petre I. Roman, intitulatV alorificarea to clasd a cercetdrilor de istorielocala.

In incheierea acestei scurte prezentatisemnalAm, ca un aspect negativ, 1 aptul camajoritatea articolelor incluse In sumar, deliinteresante, slnt consecrate In mod exclusivunor probleme social-economice. Ar fi clt sepoate de interesant ca In sumarul revisteisA-si face loc si cercetari dedicate unor pro-bleme politice. Mai observam, de asemenea,ca articolul semnat de Matei D. Vlad, delibinevenit si interesant, lass impresia, Intr-oanumita masurA, ca Infaptuirea Romanieimoderne ar fi un merit exclusiv al lui Cuzasi al cttorva colaboratori ai acestuia, consta-tare care nu concords cu realitatea istorica.Subliniem Inca o data oportunitatea aparitieiarticolelor prezentate, exprimlndu-ne sperantaca pe viitor continutul publicatiei va fi simai interesant.

A. S.si

www.dacoromanica.ro

420 INSEMNARI 6

ISTOBIA UNIVEIISA LA

M. I. TRUSS, Bitetuneno.aumuuecnas aeameitb-;tomb B. H. Ilefauna 1917 1920,Moctata, l43 -Bo HMO 1963, 312 p.

Lucrarea lui M. I. Trus, publicata subegida Institutului de marxism-leninism de pelinga C.C. a. P.C.U.S., prezintA pentru primadata in mod complet li sistematic subformA de cronica cu co mentarii pe bazadocumentelor li materialelor de arhiva, acti-vitatea bogata li multilaterala a lui V. I. LeninIn domeniul politicii externe In perioadaoctombrie 1917 decembrie 1920.

Este cunoscut faptul ca V. I. Lenin acondus nemijlocit politica externs a primuluistat socialist, a elaborat metodele li tacticatinerei diplomatii sovietice. In pofida progra-mului de lucru deosebit de aglomerat,V. I. Lenin a avut numeroase Intrevedericu diferiti oameni politici din tarile capita-liste (S.U.A., Anglia, Franta, Finlanda,Afganistan l.a.), a intentionat sa is 'personalparte la lucrarile Conferintei de la Genovaetc. Geniul leninist s-a manifestat cu stralu-cire si in domeniul politicii externe, dovedinddeosebita sa capacitate de a !psi tactica ceamai potrivita nu numai In lupta de clasa dininteriorul tarii, ci si In relatiile internationale.

Un larg studiu introductiv analizeathprincipiile de bath ale politicii externe leni-niste : coexistenta pasnica si internationa-lismul proletar. AtIt pe baza lucthrilor, cItsi a activitata practice a lui V. I. Lenin,autorul demonstreaza el principiul coexis-tentei pasnice dintre tarile cu sisteme socialediferite a stet de la Inceput la baza politiciiexterne a statului sovietic. Deli V. I. Leninarata posibilitatea ciocnirilor militare dintretarile socialiste si cele capitaliste, el subliniatotodatgt ca o serie de factori obiectivi lisubiectivi pot Impiedica tendintele militare,aventuriste ale imperialismului. Dintre aceltifactori, V. I. Lenin punea In evidenta :

cresterea puterii economice, politico-moraleli militare a statului socialist ; cointeresareareciprocA a statelor cu sisteme sociale diferiteIn s tab airea si dezvoltarea relatiilor economiceli comerciale ; solidaritatea internationala aoamenilor muncii din Intreaga lume ; pozipaunor cercuri cu vederi mai realiste ale burghe-ziei ; dorinta maselor populare de a trAi Inpace cu popoarele din alte Bari. Suma aeestorfactori putea asigura, dupa cum subliniaV. I. Lenin, posibilitatea coexistentei palnice.

Al doilea principiu de bath al politiciiexterne leniniste, internationalismul proletar,

gAsit exprimarea In Intreaga activitatepractica a statului sovietic. Autorul aratacA, pentru prima data In istoria omenirii, gu-vernul sovietic a declarat si a practicat opolitica de pace si prietenie Intre popoare, deegalitate In drepturi Si colaborare intre popoa-rele marl li mici, de sprijinire a luptei tarilordependente si coloniale pentru eliberare etc.

Lucrarea pune de asemenea In evidentadouA trasaturi esentiale ale politicii externe aguvernului sovietic, caracteristice pentru pri-mii ani dupARevolutia din Octombrie : ini-tiativa si maleabilitatea. Ele s-au manifestatprin folosirea unei tactici elastice, a celor maicorespunzatoare forme pentru sarcinile prin-cipale ale momentului dat. Astfel, In perioadaoctombrie 1917 martie 1918, clnd principalasarcina a politicii externe sovietice era ielireadin razboi, aiigurarea pacii necesare IntArirlidictaturii proletariatului, guvernul sovietic afolosit ca forme ale activitatii externe : rupe-rea de traditiile diplomatiei de pinA atunci,publicind tratatele secrete ale guvernuluitarist si provizoriu, adresarea directs care clasamuncitoare, oamenii muncii, masele desoldati din tarile beligerante, cerindu -le salupte pentru incetarea imediata a razboiuluiimperialist s.a.

In perioada martie 1918-1920, clnd pro-blema principala a revolutiei a devenit ceamilitara, politica externs a trebuit sa fie orien-

si-a

www.dacoromanica.ro

INsEDINAni 421

tata spre oblinerea Incetarii interventiei armatestraine, spargerea blocadei politice sl econo-mice, pentru realizarea pdcii, Infaptuirea coexis-tentei pasnice cu tarile capitaliste si stabilireaunor relatii economice reciproc avantajoase cuacestea. De aceea, In activitatea diplomatieisovietice In aceasta perioada au predominat :demascarea scopurilor de jaf ale imperialis-tilor, repetate propuneri de pace adresateinterventionistilor, Incheierea unor acorduricomerciale cu diferite firme straine etc.

Aparatul critic bogat si exigent Intocmiti anexarea la sfirsitul volumului a listei car-

tilor din biblioteca personals a lui V.I. Lenindin Kremlin referitoare la problemele de poli-tica externs sporesc interesul cititorului pentrulucrarea prezentata.

A. L.

Acad. I. M. MAISKI, jitu uenurnanuti. Haeocnomultaiturz nocita, In Hoamil Map",1964, nr. 12, p. 160 194; Bopb6a asemopoil. Opown. Ha aanueos nocita, InHot:tuft Mup", 1965, nrq 6, p. 168 186 ;nr. 7, p. 185 -210; nr. 8, p. 166 187.

Continuarea memoriilor fostului ambasadorsovietic In Anglia, I.M. Maiski, cuprinde peri-oada de la Inceputul agresiunii hitleriste Im-potriva Uniunii Sovietice 'Ana la a doua ju-innate a anului 1943, clnd autorul a parasitLondra, primind alte lnsarcinari.

Functla lndeplinita la Londra a permis auto-rului sa prezinte un material interesant, bo-gat In fapte inedite, lndeosebi In legatura cutratativele anglo-sovietice si partial cu celeamericano-sovietice In perioada 1941-1943.Autorul educe de asemenea date si fapte notreferitoare la activitatea si caracterizarea luiStalin, Churchill, Roosevelt si a altor oameni destat care au jucat personal un rol importantIn desfasurarea evenimentelor.

Partea din memorii intitulatA Zile de In-.cercare" se ocupa de primele luni ale razbo-iului dus de Uniunea Sovietica Impotriva co-tropitorilor fascisti, pina la sfIrsitul anului1941. Oprindu-se In mod special asupra

istoriei semnArii pactului de asistenta militardanglo-sovietic din 12 iulie 1941, asupra cald-toriei la Moscova a consilierului apropiat alpresedintelui Roosevelt, Hopkins, precum slasupra pregatirii si desfasurarii tratativeloranglo-sovietice din decembrie 1941 (vizitalui Eden la Moscova), I. M. Maiski prezintacititorului multe date inedite sf deosebit deinteresante.

In restul memoriilor, referitoare la peri-oada 1942-1943, autorul se ocupa In special,dupa cum reiese si din titlul acestei parti, delupta pentru deschiderea celui de-al doileafront In Europa.

Deli, dupa cum arata autorul, problemacelui de-al doilea front a fost ridicata departea sovietica din primele zile ale razboiuluisi a constituit obiectivul unor discutii tareMoscova si Londra Inca din 1941, ea a devenitdeosebit de acuta abia In 1942. I. M. Maiskigaseste doua explicatii pentru aceasta starede lucruri : 1) atlt timp cIt Anglia a dussingura razboiul In Occident, partea sovieticaputea sa is In considerare explicatiile luiChurchill ca Anglia nu dispunea de un poten-tial militar suficient pentru deschidereaimediata a celui de-al doilea front. In 1942,dupa intrarea In razboi a S.U.A., aceastaposibilitate a devenit real& ; 2) Continutulprincipal al tratativelor U.R.S.S. cu Angliasi S.U.A. din 1941 a constat In rezolvareaproblemelor majore, de ordin politic, precumsi a celor referitoare la aprovizionarea mi-Mara..

Urmarind In amanuntime cursul trata-tivelor pentru deschiderea celui de-al doileafront, I. M. Maiski demonstreaza ca nu-mai atunci chid pentru cercurilealiste din Anglia si S.U.A. a devenit clarca fortele armate sovietice erau capabile ssnimiceasca si fat% ajutorul for Wehrmacht-ul,pentru a preintlmpina avansarea ArmateiRosii In Europa Occidentals, ele au organizatdebarcarea In Franta, In vara anului 1944.

Autorul sustine CA adversarul principalal deschiderii celui de-al doilea front InEuropa, In tot cursul acestor ani, a fost prim-ministrul Marii Britanii, W. Churchill. Convins

7

imperi.

www.dacoromanica.ro

X422 INSEMNARI

fiind cs interesele Ilnperiului britanic eraulegate In primul rind de regiunile Atlanticuluisi Paciticului, de bazinul mediteranean siOrientul apropiat, Churchill punea problemaajutoraril U.R.S.S. pe planul al doilea. Pede altii parte, urmarind slabirea reciproca Inrazboi a Germaniei Uniunii Sovietice,Churchill urmarea economisirea pe cit posibila fortelor Marii Britanii Mama efortuluimaxim pe seama Uniunii Sovietice. De aici

conceptia militarA a lui Churchill : impo-triva strategiei asaltului", pentru strategiaasediului de lung durata".

I. M. Maiski prezinta date interesante cuprivire la pozitia lui Roosevelt in problemacelui de-al doilea front. Dupd cum sustineautorul, Roosevelt considera, spre deosebirede o opozitie foarte serioasd in sinul cercu-rilor conducatoare americane, ca dujmanulnumarul unu al Statelor Unite era Germania,si nu Japonia, ji urmarea nimicirea in primulrind a Germaniei. Din aceasta cauzA, incursul tratativelor anglo-americane din prima-vara anului 1942, Roosevelt a sustinut ideeadeschiderii celui de-al doilea front in Fringein 1942. Aceasta pozitie gasit exprimarea$i In comunicatul oficial prilejuit de vizitala Washington a lui V. M. Molotov la sfir-litul lunii mai 1942. In legaturd cu aceastaproblemd, autorul arata ca in cursul trata-tivelor anglo-americane din iunieiulie 1942partea englezd s-a pronuntat cu hotdrireimpotriva operatiei Overlord" in Franta,pentru operatia Torch" in Africa de Nord.Inconsecventa lui Roosevelt 1i presiuneaopozitiei din S.U.A. au contribuit ca Churchillsd reuseascd sA -li impund punctul de vederein aceasta problemd.

Cu toate acestea, divergentele anglo-americane s-au manifestat si mai tirziu, In adoua jumatate a anului 1942, In problemaconvoiurilor. Astfel, pozitia lui Roosevelt ajucat un rol pozitiv In reluarea transportu-rilor de aprovizionare pe calea de nord, prinMurmansk $i Arhanghelsk, intrerupta untimp din vine partii engleze. I. M. Maiskianalizeazd de asemenea divergentele anglo-americane in legaturd cu administrarea teri-

toriilor eliberate din Africa de Nord, In specialIn jurul numirii lui

Limitele acestei prezentari nu ne permitsA ne oprim la alte aspecte, nu mai putinimportante, ale memoriilor lui I. M. Maiski.Caracterizarea pozitiei diferitelor grupari poli-tice din sinul claselor conducatoare, atitdin Anglia, cit si din S.U.A. ; urmarirea evolu-tiei opiniei publice din Anglia ; prezentareadiferitelor planuri ale organizarii lumii dedupa rdzboi, elaborate in Anglia (Directo-ratul marilor puteri, protect sustinut deChurchill, Internationale a V-a a lui H. Wells,fabrica constitutionald" o forma a soda-lismului fabian a lui Butler s.a.) ; analizaunor greseli ale lui Stalin etc. constituie alteparti interesante ale lucrarii.

I. M. Maiski se oprelte de asemeneaasupra foloaselor colabordrii anglo-sovieticepentru ambele tart si educe multe fapteexprimind totodata o consideratie cuvenitacare demonstreaza cum mii mii de oamenidin diferite straturi sociale ale Angliei, fieprin diverse organizatli, fie personal, Ijimanifestau recunostinta, sprijinind moral $imaterial lupta poporului sovietic.

A. L.

* * Kipes K rdnika (Cronica pictatii)Budapesta, Magyar H elikon KO nyvkado, 1964, vol. I si II.

In anul 1964 a fost publicata in R.P.Ungara o noun editie a vestitei cronici dinsecolul al XIV-lea Cronicon Pictum. Editiacritics a textului a fost realizata de cunoscutulpaleograf al izvoarelor medievale latine LaszloMezei, traducerea in limba maghiard publicataparalel este facutd de Laszlo Gera. Textuleste insotit de (loud ample studii introduc-tive : al lui Derso Dercsenyi, intitulat Cronicapiebald i epoca sa, §i at Klarei CsapodineG ardonyi, intitulat Miniaturile Cronicii pictale.Textul este insotit de asemenea de un inditede nume proprii.

si

Darlan.

i

Ii

fl-a

si

si

www.dacoromanica.ro

9 INSEMNARI 423

Codicele Cronicii pictale se pAstreazA,dupa eft se stie, la Biblioteca de stat Szeche-nyi" din Budapesta, avind cota Clmae 404.Inainte ea purta numele de Cronica pictald dela Viena, cad s-a pAstrat peste trei secole Inbibliotecile din Viena (mai Int li In BibliotecaCurtii imperiale, iar apoi In Biblioteca natio-nalA austriaca). Acest codice a ajuns la Vienala sfirsitul secolului al XVI-lea, unde figureazaIn catalogul Intocmit de Sebastian Tenynagalla Inceputul secolului al XVII-lea. Pe bazaconventiei culturale Incheiate la Venetia In1932 Intre Ungaria si Austria, CroniconPic lum a fost redata Ungariei si se pastreazAin biblioteca amintita mai sus.

Importanta continutul cronicii sintcunoscute specialistilor, asa melt nu conside-ram necesar sa revenim asupra acestor aspecte.

Studiile introductive insistA ele maimult asupra valorii artistice. Elemente notde critics a izvorului sint putine. Autorii in-sista mai ales asupra criticii externe a codice-lui, In special asupra modului de ornare. Sedemonstreaza, pe baza unei argumentaribogate, ca arta de a ilustra cartea nu estestrAina nivelului general de dezvoltare cul-turala a Ungariei in timpul dinastiei angeviue.Se insista mult asupra influentei artei italiene.AceastA influenta pAtrunde in Ungaria prinstrinsele legaturi dinastice si prin participareamasiva a nobilimii din Ungaria la expeditiaitaliana a lui Ludovic I de Anjou ImpotrivaNeapolului. Aceasta expeditie de lung durataa facut posibila stabilirea unui contact maidurabil Intre nobilimea ungara viata dinoralele italiene. Se afirma astfel implicit exis-tenta elementelor renasterii In Cronica pieta-Id. Foarte interesant este studiul despre mi-niaturile cronicii.

Valoarea publicatiei consta nu numai Infaptul a ea ne prezinta o noun editie a textu-lui, In care, dupa cit se Itie, sint informatiipretioase referitoare la istoria tArii noastre,dar avem In fats o editie facsimile In culori aintregului text. Volumul al II-lea cuprinde InmArime naturals cele 76 de file ale codicelui,reprezentlnd cea mai frumos ilustrata cronicamedievall din Ungaria $i una din cele mai

frumoase cronici pictate ale Europei medievale.Ea cuprinde mai mult de 140 de miniaturi,marl $i mici, inclusiv douA vestite miniaturireprezentind lupta romanilor Impotriva oasteilui Carol Robert. Aceasta valoroasA frumoasapublicatie foloseste deopotriva istoricilorde arta'.

L. D.

PAVEL HAPAK, Definy leleziarskeho prei.myslu na Slovensku v rokoch 1848-1667 (Istoria industriei fierului dinSlovacia intre 1848 $i 1867), Bratislava,Yydavatelstvo slovenskej Akademievied, 1162, p. 301.

In prefata se arata ca telul acestei lucrarieste acela de a prezenta istoria prelucrariifierului In Slovacia, In perioada trecerii de lafeudalism la capitalism. /nsA accentul princi-pal se pune pe epoca dintre 1848 si 1867, datarealizArii dualismului austro-ungar. In acesttimp, prelucrarea fierului a fost una din celemai importante ramuri industriale, care adat de lucru unui foarte mare numar demuncitori. De aceea studiul acestei ramuri;industriale Inlesnelte, pe de o parte, cunoaste-rea mai adinca a conditiilor In care a traitclasa muncitoare din Slovacia, iar pe de alta aastfel de cercetare este oarecum solicitatAde avintul pe care 1-a luat, In momentul defate, industria siderurgicA In Slovacia.

Expunerea este Impartita In opt capitoleinegale ca importantA $i periodizare. Mai Int lieste vorba despre prelucrarea fierului In pe-rioada de la sfirsitul secolului al XVIII-leapina la revolutia burghezA din 1848 (p. 11-56).Capitolul constituie un fel de prefatare aexpunerii generale a lucrarii, trecindu-se Inrevista cele mai importante momente dinprocesul de dezvoltare a acestei industrii.Autorul arata ca primul cuptor halt s-aconstruit in Slovacia in 1680. Acestuia i-aurmat un al doilea, In 1703, care n-a fost pusIn functie declt In 1712, dupa inabusirea rAs-

si

gi

ii

oi

si

si

Ii

www.dacoromanica.ro

424 INSEMNARI

coalei conduse de Ftancisc Rakoczy at II-lea.In cursul secolului al XVIII-lea, numarulcuptoarelor si extragerea minereului de heriau un mare avint, Incit In perioada destra=marit relatiilor feudale, mai precis In 1808 si1811, se ajunge chiar la Infiintarea a douasocietati pentru prelucrarea fierului, Uniuneade la Mural! si Coalitia de la Rimavica. Pe dealts parte, se perfectioneaza si procedeele delucru introduse de marii proprietari pe mogiilecarora se dezvolta noua industrie. Datoritaacestui fapt, pe la 1830-1840, comitatulGemer, care detinea intlietatea In ceea ce pri-veste productia fierului In Ungaria, produceanual circa 250 000 de chintale de fier brut sifonts. Urma apoi comitatul Spin, cu 120 000125 000 de chintale, ceea ce este remarcabilpentru aceasta vreme.

Tinindu -se seama de evolutia fenomenuluieconomic, istoria acestei ramuri industriale aPost apoi Impartita In trei etape : industriafierului Intre 1848 si 1857, criza economics dela Inceputul anului 1858 pina la jumatateaanului 1861 si perioada stagnarii Intre 1861 si1867. Anii revolutiei burgheze (1848-1849)au Insemnat insa pentru industria fieruluidin Slovacia o stagnare temporara. La event-mentele politice si militare din acest timp,care an prejudiciat dezvoltarea Insasi a corner-tului din Ungaria, s-au mai adaugat si mAsurilefinanciare luate de guvernul maghiar revolu-tionar, care a procedat imediat la reformamonetara. Cu toate acestea, revolutia a creatnot conditil, In sensul ea, desfiintIndu-serelatiile feudale de productie, s-a trecut lainstaurarea noilor relatii capitaliste, care auInlesnit dezvoltarea ulterioara a industrieislovace. Astfel, Intre 1850 si 1857, produc-tia a .erescut de trei ors. Din cauzaunificarii pietei interne si procedeelor tehnice,de asta data mutt mai perfectionate, dar maiales pentru a se pone oarecum capat concuren-tei, In 1852 se ajunge la o regrupare a societati-lor industriale. Autorul urmareste, pe bazadatelor de arhiva, largirea tot mai mult aprocesului de productie pina la aparitia feno-menelar. de criza economics de In Inceputulanului 1858. Criza a atins mai ales productia

16

fierului brut care, la data aceea, satisfaceacererile pietei interne, ca si o parte din nevoilepietei europene: In cursul anului 1'859, situa-tia s-a ameliorat, Insa anul urmator dificulta-tile au apArut din nou, din cauza scaderiipretului. La Inceputul crizei, raporturile din-tre diferite Intreprinderi si plata interns dinSlovacia se consolideaza, dar imediat, in aniiurmatori, au loc transformari, ant In ceea cepriveste tehnica produCtiei, prin introducereamasinilor cu aburi, cit si in profilul Intreprinde-rilor, prin disparitia celor mici. Cu toate aces-tea, criza a avut urmari poiitive. Pe piatainterns, care lua o tot mai mare dezvoltare,proprietarii de Intreprinderi din Slovacia auInceput sa simta concurenta nu numai a pro-duselor din Austria, ci si din alte tars. In fataacestei situatii, ei cauta sa modernizeze, cit

de cit, mijloacele de productie, prin introduce-rea ultimelor inovatii tehnice.

Capitolul al IV-lea trateaza perioadastagnarii dintre 1561 si 1867 (p. 105-119),in timpul careia ramura principals a indus-triei slovace rAmlne productia fierului brut.Incepind de la jumatatea anului 1861 si pinala finele anului 1864, se Inregistreaza o cres-tere lenta a productiei, care Ina e intreruptade fenomene de criza, provocata In parte side lipsa de credit. Hapak arata ca, mai alesIn cursul celui de-al VII -lea deceniu, evolutiapietei interne a Inrautatit situatia generalldin industria fierului. Multe din Intreprinderilemici si Invechite tsi restring productia sau IsiInchid pentru totdeauna portile, asa cum s-aIntimplat cu cele din nord-estul Slovaciei.Situatia din aceasta perioada a scos la ivealAfaptul ca contopirea si concentrarea industrieifierului din Slovacia a Post un fencirnen econo-mic inevitabil, necesitate care a putut saspargA si tiparele conservatorismulul mosie-resc.

Alte patru capitole (p. 120-269) for-ineaza partea a doua a lucrarii, in care autorulse ocupA de problemele nivelului tehnic si desituatia generalA din industria fierului intre1848 si 1867, de modalitatile de desfacere aproduselor, de extractia minereului de Her

fierului

www.dacoromanica.ro

11 INSEMNAEI 425

In aceeasi perioada sl de situatia muncitori-lor slovaci intre 1848 si 1867.

Este interesant de mentionat c5 obiectede fier, produse in Slovacia, mai cu seamyuneltele agricole, erau cerute pe pietele dintarile romane. Negustorii din orasele transil-vanene, Arad, Brasov, Bistrita, Cluj, Fagaras,Oradea Mare, Timisoara, Sibiu, Satu-Mare

ca si din Moldova, se adresau directfabricantilor din Slovacia, spre a be trimitepluguri table, coase etc. In aceste oraseexistau, In perioade de stagnare a comertu-Iui, depozite Intregi de tevarie drugi de herde fabricatie slovaca, Un document vorbestechiar de un transport de astfel de produsecare, In 1856, a ajuns pins la Bucuresti. Au-torul afirma ca pe piata Transilvaniei pro-dusele slovace concurau cu cele roma-nesti.

De cele mai multe on produsele erautransportate prin intermediul unei retele denegustori la distante foarte mart, In Ungaria,Moldova si Tara Romaneasca, In bazinulDunarii de Jos (p. 210). Cit priveste situatialucratorilor, autorul reds date statistice in-teresante, din care se poate vedea conditiilemizere in care munceau. Femeile copiiilucrau alaturi de barbati Intr -o proportiede aproape o treime. Intre 1855 $i 1867,numarul lucratorilor slovaci (barbati, femei

copii) angajati In industrie a oscilatIntre 16 800 $i 19 400 anual. In legaturacu aceasta, autorul constata. ca In vecheamonarhie austriaca, cel mai mare nutriar decopii gi femei din industrie se afla in fabriciledin Slovacia Transilvania, unde Industrieextractive siderurgica se gaseau In mlinilecelor mai retrograzi proprietari. Acestia, Infata concurentei, solutionau problema reduce -aii de productie nu prin Imbuna-tatirea instalatiilor tehnice, ci folosind minade lucru ieftina. In acelasi timp, lucratoriislovaci erau socotiti ca cei mai priceputimai harnici din Intreaga monarhie. Cu toateacestea, in perioadele de criza, neavind delucru, emigrau In alte regiuni mai prospere,Impreuna cu nevestele copill. Multi dintreei au ajuns In Transilvania, unde erau conside-

rati tot atlt de destoiniei a si baiesii 'ro-mani din acele parr (p. 236).

Muncitorii slovaci erau bine primiti pre-tutindeni. In a doua jumatate a celui de-al7-lea deceniu, Mesa din Slovacia, Moraviasi Cehia s-au asezat in satele din jtukil Timisoa-rei (la Steindorf, de pita), pentru a lucre inminele de acolo. Datele gi cifrele, prezentatede autor, privitoare la problemele tratate sintfoarte intercsante ele dovedesc ca muncitoriiau Yost aceia care an treat premisele luptelotcomune impotriva claselor dominante dinfostul Imperiu habsburgic. Lucrarea educeelemente not, care ar putea fi completate cuxnateriale aflate In arhivele din Transilvania.Expunerea este imbogatita cu statistici gi

tabele care sporesc valoarea documentarya carpi.

Tr.I. N.

MARIA BOGUCKA,, Dzieje Poiski do 1795(Istoria Poloniei pins In 1795), War-szawa, ed. Wiedza Powszechna, 1964,322 p.

Cartea Nlariei Bogucka constitute o sin-teza a istoriei Poloniei din cele mai yechitimpuri pina in 1795, anul in care Polonia,ciuntita In urma a doua impartiri (1772 si1792), a fost definitiv impartita Intre celetrei state vecine Prusia, Austria si Rusia

desfiintata ca stat.Stilul viu at cartii, alegerea citatelor

celor mai reprezentative colorat redate facca aceasta lucrare sa fie una din cele maireprezentative carti de popularizare a istorieiPoloniei aparute In ultimul timp. Nu se poateafirma ca, prezentindu-Si astfel lucrarea, au-toarea neglijeaza aspectul ei stiintific ; dim -potriva, pastrIndu-si valoarea stiintifica, car-tea devine accesibila unei mase foarte largide cititori.

In constiinta sociala polorieia titimIn introducerea lucrarii istoria a jucat tdultimele aproape doua veacuri un rol insem-

s.a.

si

$i

si

ci

I

It

cheltuielilor

ci

I

01

p

,www.dacoromanica.ro

426 INSEMNARI 12

nat. Invatarea istoriei patriei In conditiileepocii de lnrobire, clnd ea se facea In tainacInd acest lucru constituia un element impor-tant de consolidare a constiintei nationale,aflatA In pericol din cauza lipsei fiintei statale,a ridicat foarte mult autoritatea studiuluiistoriei.

Aceasta a avut Insa loc pe seama uneianumite neglijari a adevarului istoric obiectiv.Istoria scrisa pentru Innobilarea inimilor,istoria tratata exclusiv ca a maestru al vietii a,pierdea des adevAratul sau caracter. Prinaceasta se explica marele numar de legendecare imbiba pina astazi constiinta societatiinoastre, cu toate ea rezultatele cercetarilorle-au rasturnat de mult".

Scopul earth de fats este de a reconstituiistoria Poloniei din cele mai vechi timpuri pebaza rezultatelor cereetarilor §tiintifice Intre-prinse in acest domeniu, foarte fecunde si bogateIn rezultate, In special in ultimii citiva ani.

Autoarea analizeaza o serie de problemeeconomice necesare Intelegerii proceselor istori-te, fapt care sporeste prestigiul acestui gende sinteze. Sint foarte bine Impletite lecturanarativa cu cronologia, cu capitolele dedicateeconomiei, relatiilor sociale sau culturii.

Prezentarea evenimentelor istorice in-terne' este facuta de autoare pe fundalul gene-ral al evenimentelor europene. Se degaja Insadin prezerrtare, pe de o parte, ceea ce a fostcomun si istoriei Poloniei, dar mai cu seamaproblemele care caracterizeaza numai aceastaistorie.

Fiecare popor i i traieste istoria sa inanumite conditii specifice, care-i determinaparticularitatile ce-1 deosebesc de alte popoare.M. Bogucka face o Incercare reuseste In ceamai mare masura sir prezinte conditlile spe-cifice In care poporul polonez $i -a fauritistoria, precum particularitatile dezvoltariiacestuia. Este prezentat foarte sugestiv rolulnegativ jucat de magnatii si sleahta polonezaIn istoria Poloniei. Nu mai putin sugestivInsa este prezentat rolul Renasterii (a douajumatate a secolului al XVII-lea) In dezvolta-rea vietil economice si social-culturale aPoloniei.

Cartea cuprinde 5 parti, fiecare dintre eleconstituind o anumita perioada istoricaPatrimoniul veacurilor timpurii" ; La ras-pintie" ; Republica Sleahtica" ; Sub domi-natia magnatilor" ; Epoca Renasterii". Fie-carei part' li urmeazA un calendar al principale-lor evenimente. Este foarte bogat ilustratacu fotografii, gravuri, stampe (146) si cu unanumit numar de harti. Bine ar fi fost dacldintre acestea nu ar fi lipsit cele cu caractereconomic si militar.

Un bogat indite bibliografic, un tabel cudescrierea ilustratiilor, altul cu a hartilor1i, In sfirsit, o lista a, celor mai recentelucrari aparute din istoria Poloniei $i univer-sal4 fac sa sporeasca valoarea lucrarii Marie'Bogucka.

M. M.

ATANASIOS XODILOS, 'H 'Ercapsta(1300,ixiav xcd. r& Isp&ra a5p.6crorror TO51821 (Eteria prietenilor primeleevenimente din 1821), editata de L.I. Vranusis si N. Camariano, Atena,1964, 173 (-175) p.-1-1 h.

Editia de fats a ap5rut sub ingrijirea Insti-tutului de cercetari meclievale neoelenice atAcademiei din Atena, cu prilejul comemorariia 150 de ani de la Intemeierea Eteriei.

Editorii memoriilor lui Atanasie Xodilos,L.I. Vranusis si N. Camariano prezinta,

in prima parte a editiei, cite un studiu intro-ductiv asupra textului publicat. In partea adoua a lucrarii este editat textul memoriilorlui At. Xodilos, avindu -se In vedere cele doulmanuscrise : de la Bucuresti (biblioteca luiD. Russo) si Atena (Biblioteca Parlamentu-lui din Atena).

Intr-un Cuvint Inainte" (p. 7-27),L.I. Vranusis prezinta cele doua manuscrise.Referindu-se la importanta memoriilor publi-cate, el consider% ca autorul acestora, ocupindun loc de seama In milcarea eterista, rectaunele amAnunte necunoscute despre rascoaladin 1821. Lucrarea cuprinde numeroase scri-sori, proclamatii alte texte, dintre care

si

$i

si

si

:.

Troy

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

13 INSEMNARI 427

majoritatea shit necunoscute. Ilias Fotinossemnaleaza pentru prima oar% In memoriilesale 1 existenta manuscrisului inedit al luiXodilos.

Manuscrisul din Bucurelti (denumit deeditori mss. B) a rSmas inedit pina la editiade fata, deli N. Camariano a tradus o partedin acesta In Documente privind isloria Romd-niei Rascoala din 1821, vol. IV (Eteria Prin-cipatele Romane), Bucuresti, 1960, p. 204-226,fara a publica Insa textul grecesc.

Manuscrisul din Atena (mss. A), ce segaseste sub numarul 41 In Biblioteca Perla-mentului din Atena, a fost prezentat pentruprima oar% de Sp. Lambras 2. El este o copienereusita a mss. B, fara titluri, nesemnat,neltiindu -se multa vreme cui apartine. Ana-liza grafologica ne demonstreaza ca ambelemanuscrise au fost scrise de Atanasie Xodilos.Comparind cele cloud manuscrise, L. I. Vra-nusis consider% ca p. 1 78 de la mss. Bcorespund cu p. 1 92 din mss. A, iar celecuprinse Intre p. 179 si 223 In mss.B lipsescdin mss. A. Descriind cuprinsul textului publi-cat, Vranusis face aprecieri asupra stilului,aratInd ea fraza lui Xodilos este greoaie, cunumeroase greseli (da citeva exemple dintext). Totodata, L.I. Vranusis afirma ca Tillse cunoalte Inca data la care Xodilos a Inceputs% -si scrie memoriile.

N. Camariano semneaza Prefata" edi-tiei (p. 29-42), prezentind lucrarile lui I. Fili--mon 1i Em. Xanthos ca fiind importante pen-tru cunoalterea evenimentelor din 1821. Incontinuare face o scurta prezentare a persona-litatii lui At. Xodilos (initiat" in Eterie In1817). Citeaza fragmente din corespondenta luiXodilos (In special cu Xanthos), care relie-feaza rolul important al lui Xodilos In rascoalagreaca din 1821.

N. Camariano considera XodilosIncheiat scrierea In 1840. Autorul prefeteisubliniazd ca descrierea luptei de la Galati siunele proclamatii ale lui Al. Ipsilanti an ra-

1 01 Mo. Triig iv Maxim Tarvt.xfjG bscc-Natal:etc:mg .rb 1821 1.roq, 1848.

2 Nioc tEXA/tvouvituov, 2, 1905, p. 300-361.

mas pina acum necunoscute istoricilor. Deasemenea, dictionarul criptografic pe careni-1 dd Xodilos este mai bogat decit celeeditate de I. Filimon si Em. Xanthos.

In partea a doua a editiei de feta estepublicat textul memoriilor lui Xodilos, avindu-se In vedere cele cloud manuscrise (de la Bucu-resti si Atena), publicatii, scrisori $i alte textedin Amintirile lui Xodilos.

In capitolul I, intitulat Progresul Eterieiprietenilor In rascoala" (p. 3-73), Xodilosdescrie pe scurt cum s-a dezvoltat Eteria,izbucnirea rascoalei, evenimentele In mijloculcarora si-au desfasurat activitatea conducato-rii rascoalei din 1821 In Basarabia si Moldova.In capitolul, amides, Actiunile eforilor"(p. 77-95), Xodilos prezinta In special actiu-nile eforilor din Odesa 1i alte centre din sudulRusiei, oprindu-se asupra activitatii sale deefor In regiunea Reniului. In capitolul al III-lea shit editate cinci scrisori ale diferitilorefori din anii 1820-1821. In capitolul urma-tor, intitulat Juramintul. Gradul ordineaeteriltilor" (p. 103-106), autorul se oprelteasupra ceremoniei initierii eteriltilor. Inultimul capitol (V), intitulat ,,Aitxov" (Dic-tionar), este redata cheia criptogramei eterilti-lor.

Editia este Incheiata cu o anexa (llotpecrmwe), In care este prezentata corespondentadintre Atanasie Xodilos, Emmanoil Xanthos(cap. I) 1i eforii din Odesa (cap. II). Acestescrisori au mai fost publicate In Memoriile luiXanthos (1845) si In Eteria prietenilor, a luiSakelarios F. Sakelarie (Odesa, 1860).

La p. 156-161 shit editate tabele cupublicatii, scrisori 1i alte texte din Amintirilelui Xodilos, iar la p. 162-173 un repertoriualfabetic.

La sfirsitul cartii avem o hart% a tarilordunarene din 1821, pe care este trasat mar-

lui Al, Ipsilanti, alcatuita de L.I. VranusisIn 1964.

Lucrarea lui Atanasie Xodilos constituieun izvor istoric important pentru evenimen-tele din 1821 din Basarabia 1i Moldova, lacare autorul a luat parte. Este meritul lui

si

si

cA $i -a

$i

sill"

www.dacoromanica.ro

428 //sTsEmNArti 14

L.I. Vranusis si N. Camariano de a ne fi datpentru prima oard o editie critics a memoriilorlui Atanasie Xodilos.

0. C.

PATRINELIS H. G., OI vsyck),ot pitopc;Mavou4 KopEv8so;, Mccvouip;rcaticry.51-1; xcet d xpOvo; stc-rcov (Marii retori Manuil Corinteanul,Antonie, Manuil Galisiotis si vremea forde activitate), fn AeXtiov T.* `Icrropt,>*wet 'E9NoXoyocijc 'grottp eta; -ric 'Encfc8ag(Buletinul Societalli de istorie si et-nologie din Grecia), XVI (1962),p. 17 38.

Autorul, pe baza unei bogate bibliografii$i a unui material inedit, aduce pretioase,pr2cizari cu privire la viata activitatea celortrei marl retori ai Patriarhiei din Constantino-pol $i stabileite rastimpul activitatii fiecaruia.

Patrinelis ajunge la concluzia ca ManuilCorinteanul a Post probahil mare retor Incadin 1483-1484, dar documentar apare din1504 pins in 1530, iar In septembrie 1531murise deja.

Dupa Manuil Corintcanul, postul de mareretor a Post ocupat de Antonie Karmalikis, gianume cu putin inainte de 1533 si pina in 1537.

Al treilea, Manuil Galisiotis, confundatcu Manuil Corinteanul, a ocupat postul demare retor din 1544 'Ana in 1549.

Manuil Corinteanul, care a Post profesorla Constantinopol, a lasat mai multe opere.Una din operele sale de teologie, ramasa pinaacum necunoscuta, se afla intr -un manuscrisla biblioteca Universitatii din Illinois. Aceastaopera intereseaza ii pe istoricii noitri, fiindcaeste dedicata doinnului Tarii Romanesti,Neagoe Basarab. Nu §tim ce cuprinde aceastadedicatie ce spune marele retor de la Con-stantinopol despre domnul roman. Patrinelisne dd numai titlul dedicatiei pe care 11 re-producem : VS 7.ravogrip,oTcrercp )(ad ixAcci.i.npo-^rirtp mei cOae.6.scrrc'rcp 'Icoivv-r) NOc-

-Tvos. u.cydato 64)2668ct xocl. 6xcraci. >tat colro-

xpck.roptz mars ClOyypo6Xaxicq Mcevou'tpitiyag (iiircap THIS ILE), &VI kxxX-riataq Eirrix(1)v

xcdpnv" (Prea-Inaltatului prea-strAlucituluipreapiosului domn Joan Neagoe, marelui voie-

vod yi stapinsi Imparatului a toatd Ungrovlahiasalutd cu fericire Manuil, marele retor atmarii biserici).

Faptul ca marele retor al Patriarhiei dinConstantinopol a dedicat opera sa domnuluiroman aratd ca Neagoe Basarab se bucura demare cinste In. cercurile intelectuale dinConstantinopol din acea vreme.

N. C.

JEAN-ALAIN LESOURD si CLAUDE GE-RARD, Histoire economique XIXe elXXe siecles, ed. a 2-a, t. I t. II, Paris,Edit. Armand Colin, 1965, 663 p.

Cititorul care ar cere aceastd lucraredupd fiia din catalogul unei biblioteci arrdmIne putin surprins la rdsfoirea ei. Aceastapentru cd cele cloud volume nu alcatuiese untratat propriu-zis de istorie economicd, asacum s-ar parea dupa titlu. Colectia U" dincare fac parte si pe care a inaugurat-o, cumai multe serii, cunoscuta casa de editurdfrancezd Armand Colin este o colectie demanuale universitare fAcute nu dupd chipulclasic, ci dupd un sistem cu totul original.Scopul urmArit prin aceste manuale, care seadreseazd studentilor de la facultAtile de stiintesociale, este de a oferi acestora alit o sintezdsuccinta, tratlnd elementele esentiale carac-teristice ale fiecdrui capitol de istorie economi-ce, cit $i de a le perfectiona metoda de studiuindividual, cAlduzindu-le pasii spre o cunoas-tere cit mai profunda a fiecdrei probleme Inparte.

Volumul I cuprinde trei pArti, $i aniline :1. Probleme de ansamblu principalele me-canisme ale viefii economice (Capitalismul",Moneda", Creditul brindle", Preturi,salarii, venituri", Miscari generale crize",Evolutia doctrinelor economice") ; 2. Pritneleetape ale economies moderne : 1760-1840

'AvrWvto.7,

si

a69-brrl

si$i

§i

¢i

5i

$i

&mat,

C

0t

www.dacoromanica.ro

15 /NSE.m.NARI.

(Vechiul regim economic", Revolutiile",Principalele puteri ale lumii spre mijloculsecolului al XIX -lea ") ; 3. Apogeul capitalismu-lui european 1840 1944 (Producatori siconsumatori, populatia", AvIntul mijloace-lor de transport". Aceasta parte continua Involumul al II-lea cu Agricultura", Ener-gia $t productia industriald", Comertul",Repartitia fortelor la Inceputul secolului alXX-lea"). Volu,mul se lncheie cu partea a4-a : 1914 -1960 (Razboaie, crize revolutii",Transformarile capitalismului dezvolta-rea .sistemelor comunIste", Variatille moue-tare $i evolutia bAncilor" Al 31-lea miliardviata si moartea oamenilor", Energia",Productia industriald agricold", Comertul

mijloacele de transport").Struotura fieedrui capitol este In general

urmAtoarea, : 1) terminologie definitii (nu-mai la capitolele care cer aceasta) ; 2) tratareaIn linii marl a problemei (divizata pe unitAti]ogice sau cronologice), InsotitA de elementeleei caracteristice si de numeroase materialedocumentare statistici, cifre comparativediagrame, hart! etc. ; 3) bibliografie, In carealaturi de indicarea lucrarilor se dau de celemai multe on scurte caracteristici asupracontinutului lor ; 4) teme pentru alcdtuireaunor mici luerdri independente.

Autorii, care au ajuns la editia a 2-a alucrdrii, declares In introducere ca manualulpe care-1 oferd reprezintd o experientd, fiindIncurajati In elaborarea lui de o serie de profe-sori cunoscuti, dintre care este de ajuns sdnumim pe P. Renouvin sau P. Barral. Intr-adevar, aprecierile slut meritate. Parcurgindun capitol oarecare, Iti dai seama cd autoriiau reusit sd prezinte esentialul problemelorIn formuldri de o desavIrsita claritate $i carefamiliarizeazd pe student, Intr-un timp foartescurt cu principalele elemente ale continutu-lui lor. Tablourile diagramele extrem desugestive completeaza cunoalterea si Ii atragpe calea consultarii unor volume de special! -tate, In care !tie dinainte ce va ceeace este deosebit de important la lecturacdrora porneste cu o pregatire suficienI.t pen-tru a le putea Intelege.

429

Bineinteles, lucrarea este scrisd de pepozitii burgheze, obiectiviste cu unele formu-ldri ce nu se pot accepta In totalitate. Pe dealtd parte Insa, bogatia informatiei 5i a mate-rialului faptic, cifrele comparative si diagra-mele extrem de sugestive fac din cele clouvolume un pretios instrument de lucru, ofoarte build documentare pentru cei ce studia-zA istoria economicd. (Vezi pentru exemplifi-care, vol. II, cap. XXI, p. 529-565, intitulatProductia agricold si industriald" In secolulal XX-lea).

Concentrarea unui material faptic ant debogat Intr-un mic numar de pagini (mai multde jumatate rezervindu-se materialului ilustra-tiv), cu o informatie attt de precisd interesantprezentatd, dd posibilitatea unel orientarirapide. Remarcdm capitolul Evolutiadoctrinelor economice " (vol. 1, p. 146-172),Impartit astfel : 1) perioada dinaintea libera-lismului secolului al XV III-lea ; 2) doctrineleliberate (de la fiziocrati la Adam Smith si laliberalii optimisti) ; 3) reactia liberalismuluiipind la K. Marx (socialismul utopic etc.) ;4) principalele aspecte ale doctrinei lui K. Marx(materialismul istoric lupta de clasii, valoarea

plusvaloarea, exploatarea si pauperizarea) ;5) Intre Marx $i liberalism. Des' In cadru}acestui capitol care cuprinde o sistematizarefoarte blind a doctrinelor economice marx-ismului i se rezervd volumul cel mai mare, po-zitia obiectivistd a autorilor reiese cu claritate.Cu rezervele facute, lucrarea reprezintd un-excelent IndrumAtor In istoria economics, maiales prin imensul material faptic pe care-1 pre-zinta' sub forme care fac usor de Inteles ele-mentele esentiale ale fiecdrei probleme.

Fara Indoiald, colectia U", prin seriile saleIstorie contemporand", Ideile politice"a reusit sa ofere studentilor Indrumatoarefoarte utile, cum au Post : La socield franfaise1789 -1960, Le Monde conlemporaine 19451963 S. a. Colectia reprezintA instrumentede lucru care nu trebuie sa lipseasca dinbiblioteca cereet5torilor din domeniultelor sociale.

C. V.

:

gasi shin-

I

si

1

si

1i

si

i

s.a.,

www.dacoromanica.ro

430 INSEMNARI 16

CHRISTOPHER BROOKE, Europe in theCentral Middle Ages 962-1154 [Londra],Longmans [1964], X V1+403 p.

Cartea de fata este al treilea volum din co-lectia In 11 volume intitulatA A General His-tory of Europe, de sub Ingrijirea prof. DenisHay de la Universitatea din Edinburg si toto-data editor al binecunoscutei publicatii TheEnglish Historical Review". Colectia IngrijitAde prof esorul Hay Incepe cu perioada de declina Imperiului roman si se incheie cu perioada1880 1945.

Autorul volumului, Christopher Brooke, estefiul cunoscutului medievist englez Z.N. Brooke

totodata el insusi Incepind din 1956profesor de istorie medievala la Universitateadin Liverpool.

Limitele cronologice impuse de BrookelucrArii sale se leaga de doua evenimente poli-tice : incoronarea lui Otto eel Mare ca imparatde cAtre papa loan al X II-lea In 962 si urcareape tronul Angliei, in 1154, a lui Henric d'An-jou, intemeietorul ala- zisului Imperiu plan-tagenet" care a cuprins nu numai regatul in-sular, ci gi partea de apus a Frantei. Am fi pre-ferat insa ca incadrarea cronologica sA se filegat de factori mai determinanti ai evolutieiistoriei europene medievale. Departe de a negaimportanta politica a celor doul evenimentecare au avut loc in anti 962 si 1154, considerAmCA evolutia societatii medievale europene IntrejumAtatea secolului al X-lea sijumatatea seco-lului al XII-lea n-a putut fi determinatA, inmod esential, de proclamarea ca Imparat a luiOtto cel Mare si nici de ridicarea pe tronul An-gliei a lui Henric d'Anjou, asa cum o sugereazalimitele cronologice, foarte precise, inserate deCh. Brooke in titlul cartii sale. De altfel, Insuliautorul, intr-un spatiu foarte larg al lucrarii,aratA CA in cei aproape 200 de ani de istoriescursi intre 962 si 1154 Europa apuseanA afost teatrul unor marl schimbAri social-econo-mice. In primul rind, populatia a Inregistratpretutindeni importante crested ; apoi, notpaminturi an fost date cuiturii, inovatii tehniceau fost introduse in agriculture, avind ca rezul-tat o productie cu un randament sporit

implicit, o limitare a fenomenului, endemicIn evul mediu : foametea. Tot In legatura cuextinderea suprafetelor agricole, Ch. Brookesubliniaza amploarea miscarii de colonizare :multi tArani In cautarea unor not paminturide hrana, pArasesc satele de origine ; la fel sifiii mai tineri (cadetii) ai familiilor baronialecavaleresti pleaca la marl depArtari de caste-lele for pentru a-si constitui domenii proprii.

Dar renasterea vietii economice se produce,asa cum atrage atentia si Ch. Brooke, nu numaiIn mediul rural, ci In mediul urban sau Indomenii legate de viata economia urbane.Autorul releva astfel crelterea Inmultireaoralelor propriu-zise : aparitia pretutindeni atirgurilor, progresele industriei, desigur boar-te mid In comparatie cu standardul modern dedezvoltare industrials, dar deosebit de mad inreport cu perioada precedents, a evului mediutimpuriu. In sfirsit, este subliniata activiza-rea considerabila a circulatiei mArfurilor : ne-gustorii, In numAr mereu sporit, se deplaseazapeste tot, In Mediterana ca pe marile dru-muri comerciale continentale care se extindpins in nord, cuprinzlnd Baltica in vastulsistem at traficului international. Ch. Brookeobserve ca In feint acesta Europa apuseana

extins in mod considerabil frontierele, faptcare a contribuit ca initiativa In economie, incomert si in activitatea spiritualA sa treacade la lumea islamica Bizant la lumea occi-dentals.

Capitolele speciale destul de Intinseslnt consacrate societatii feudale, cu stratifi-carea ei piramidala cu sistemul ei de guver-namInt original, derivat al acestei stratificAri.Ocupindu-se de societatea secolelor X X II,Ch. Brooke analizeaza ierarhia socials, legatu-rile de vasalitate, conditia paturilor popularerurale (libertate, serbie, sclavie), categoriilesociale urbane (negustorii, mestesugarii, pa-triciatul in formare) in sfirsit, locul femeiiin societatea feudala. Tratind sistemul deguvernamint, autorul cerceteazA.' regalitatea

diferitele institutii ale timpului : cancelariaregale, justitia cu curtile ei de judecata popu-lare, regale si feudale, arm ata sistemul derecrutare, organele fiscale si administrative,

si

si

sl

stsi

si

II

si

si a

si

si

si

si,

si

si

www.dacoromanica.ro

17 INSEMNAR1 431

aparitia unui nou drept public si a monarhieide drept divin.

Cite un capitol separat este apoi dedicatunora din formatiunile statale mai importanteale vremii : imperiul, regatul francez, regateleanglo-saxone de pe insula britanica, precumsi statele create de normanzi in Anglia, in Ita-lia si In Sicilia.

Numeroase pagini se ocupd de istoriapapalitatii, de luptele pentru suprematie din-tre puterea bisericeasca si puterea laica, deaparitia unor not ordine calugaresti si de pu-ternica miscare de reforms religioasa (ereziile)cu implicatii sociale atit de multiple.

Scolile, sistemul de invatamint, uncledoctrine filozofice medievale (Anse lin de Can-terbury, Abe lard, Burckhard de Worms, Node Chartres) constituie principalele problemedin capitolul consacrat istoriei culturii vest-europene In secolele X XII.

sfirsit, un ultim capitol trateazd prime-le cruciade, Bizantul si lupta de reconquista"inceputa de regatele din nordul Peninsuleiiberice.

Observam deci, din scurta noastra prezen-tare, ca istoria Europei" In evul mediu cen-tral" este de fapt o istorie a Europei occiden-tale, cu o incursiune In istoria bizantina. Isto-ria Europei centrale, de rasarit si sud-estice(cu exceptia Bizantului) iese aproape completdin cimpul de investigatie al autorului. Cre-dem deci, prin prisma acestei constatari, ca arfi lost mai potrivit daca prof. Brooke ar fianuntat chiar de la inceput, adica din titlu,Ca In cartea sa se va ocupa numai de Europaoccidentald, cum de altfel o si face In peste350 de pagini, exceptind, asa cum spuneammai sus, istoria Bizantului.

S.C.

S. A. BOGHINA, H.muopaqua e CILIAuyue u e nepuo0 epaatcaancsofi 6011,14b1(1850- 18d5), Hag. Hayna", Moscova,1935, 252 p.

In introducerea lucrArii (care are 6 capi-tole), autoarea face o succinta prezentare aproblemei emigratiei, cautInd sa stabileasca

14 c. 3273

locul si iznportanta acestui fenomen In istorianatiunii americane. Se arata ca obiectul lu-crarii este de a infatisa emigratia In anii ime-diat urmatori revolutiilor europene din 18481849, perioada In care aceasta emigratte acontribuil in masura hotaritoare la consolida-rca natiunii, constituind cel mai puternic iz-vor al fortei de muncii pentru economia capi-talists a S.U.A. si un dusman neimpacat alsistemului muncii sclavagiste. Se releva inarelerol pe care I-a jucat emigratia europeana fncadrul miscarii muncitoresti americane. j

Autoarea prezinta materiale documen-tare, de arhiva si literatura istorica, In spe-cial americans, care i-au stat la indemina sicare prezinta interes pentru cunoasterea diver-selor aspecte privind problema in discutie.

In primul capitol, intitulat PopulatiaS.U.A. in ajunul razboiului", se arata ca In-treaga populatie a S.U.A. se cifra In 1860,dupil datele celui de-al 8-lea recensamint, la31 443 321 de oameni, nefacind parte dinacest numar cei 295 400 de indieni, exclusi defapt din viata societatii americane, dar careconstituiau, fdra discutie, arata Boghina, oparte a populatiei S.U.A. Comparativ cu 1850,chid era de 23 191 876, sporul populatiei aPost dupa 10 ani de 35,5 %, contributia cea maimare datorindu-se emigratiei. Se mentioneazaca fats de populatia Europei, unde densitateaera de 28,3/km2, cea a S.U.A. era Inca foarteredusa (4/km2) si cu marl diferente de la unstat la altul. S.A. Boghina prezintd detaliatchestiunile legate de impartirea populatiei Indotia marl categorli, conform structurii social-economice a statelor libere si sclavagisteprivind compozitia etnica a populatiei S.U.A.Inainte de Inceputul razboiului civil (In 1860:indieni = 339 420, negri = 4 500 000 (din ca-re numai 488 070 liberi), europeni sau albi =26 922 837) despre regiunile cele mai popu-late si despre felul de via% al emigrantAlor. Sevorbeste apoi despre componenta de class apopulatiei S.U.A., sublintindu-se faptul caemigrantii europeni Ingrosau cu fiecare anrindurile clasei muncitoare.

In

;tuna-

www.dacoromanica.ro

432 INSEMNARI

Aturtel cind se ocupit de emigratia Irian-deza, cea mai numeroasa, autoarea eauta sa-ievldentleze cauzele, analizindu-i compozitiasoeialii (cea mai Mare parte Bind tarani), con-ditlile grele de yield munca in noua patrie,continuarea Ih conditii not a luptei pentrueliberared Mandel si lnflintarea pe teritoriulAmeric a until stat irlandez independent.Bog Iiiha considera el until din rolurile jucatede blserica catolica In cadrul emigratiei irlan-deze a fost acela de a Irina asimilarea aces-teia de restul populatiei Cultivarea ideiiizolarii. Se vorbeste despre discriminareanationals la care erau supusi, printre altii,emigrantil irlandezi.

Obiectul celui de-al treilea capitol esteemigratia germana, unde se arata ca In preaj-ma izbucnirii razboiului germanii constituiau,dupa irlandezi, cea mai numeroasa categoriede emigranti, ca cea mai mare parte dintre eise ocupau In cadrul economiei americane cuagriculture, ceilalti constituind un contingentlnsemnat al proletariatului, atit din punct devedere numeric, clt si din punct de vederecalitativ, al constitute' de class. Autoareascoate In evidenta unele din aspectele esen-tiale ale luptei emigrantilor germani Impotrivaexploatarii, pentru organizare, vorbeste des-pre existenta In cadrul emigratiei germane aunei paturi burgheze relativ putin numeroasa

intiustriasi, comercianti bancheri. Alaturide aceslia 1$t duceau existenta plina de lipsuri

greutati un numar considerabil de intelec-tuall, protesori, pedagegi, medic!, artisti etc.81 In tadr111 enligrantilor gernlant s-a trinttiratIkea aearii mild stat german, Inca de IA

18

inceputul secOlului, idea ce a intrat In desuetti-dine o data cu Incheierea procesului de asilni-lare a gekmartilor, de amerleanizart" a lor.Este pre ±ehtata pe larg contribUtia cleosebitape care emigratia germana a adus-o la viatapolitica a S.U.A., mai ales datorita Oameni-lor de la '48", din rindul carora s-a desprinsun front de stinga In frunte cu WeidemeyerSorge, conthicatOri de seams ai iniscarli prole-tare germane si americane.

Yn ultimul capitol sint dezbatute problem?privind emigratia In epoea celel de-A doudrevolUtii americane. Mai Intl'. stilt Analizatecauzele econoInite, sotiale politice ale elni-gratiei (Infringerea revolutiilor din 1848-1849

teroarea dezlanttlita, nevoia tatanitnii rd-inate de a capilta pamInt, seceta foameteacartofului", aceentuarea asupririi rationale,politice $l religiodSt etc.) ; apoi este urmaritadinamica emigratiei In 1848-1865, se vor-best? despre celelalte taxi europthe care aufurnizat cobtingente de ernigranti : pina Iti1860 venisera din Anglia aproape 590 000 deoameni, din Franta aproape 110 000, din OH-le scandinave 25 000, In numAr mai mic emi-granti diit Italia, Ungaria, Polohia, Celiia,Grecia.

In sfirsit, autoarea cauta sa arate In ce aconstat itnportantst decisebita pentru S.U.A. aemigratiei europene, rolul jucat de ea In viataeconomica si politica a societatii americane,conehizind ca In aceasta perioada fenomenillemigratiei ehropette a fost cal mai Miens,natiunea americane definitlythdu-se

aceSttli fehdinen.

BIZANTINOLOGIE

FR. DOLGER, Regesien der Kaiserurkundendes OstrOmigehen lielches 5. Tell, Mun-chen, Edit. C. H. Beck, 1965) XXXII+138 p.

Cit licest al tit-knelt tolutn se Inthe le unadin cele inai labOrioase opera din donletilt11bizantinologiei, instrument de hicru strict

C.

necesar oricarui cercetator care abordeazaproblems de istorie a Ilizantului.

Prithul Vanua al acestei luerari a aparutIn 1924. /n cele cinci volume, care cuprindperioada 565-1453j adica de la Iticeputuldomniei lui Instill al II-lea, silccesorul hitIttstinlah; pina la cucerirea Constantinopolu-

si

al

$l

si

sub

13.

d

gi

si

i

si

ti

www.dacoromanica.ro

19 /NSEMNARI 433

lul do turd, sint cuprinse no numhr de 3 555de regeste ale tuturor actelor imperiale cu-noscute fie In intregime, fie din mentiuni Inlucrari istorice sau In alle acLe.

In Wilma volum sint cuprinse regesteleIncepind cu 1341, urcarea pe iron a lui loanal V-lea Paleologul, perioadh de continua decadere a Bizantului, incheiath cu dispari(iadefinitive a slatului bizantin. Imperial redustreptat la o flsie de pamint in jurul capilalcisi la o parte din Pelopones phstreazil In actelede cancelarie formele exterioare vechi, uncleacte bravind realitatea cauth sit adopte inchun ton de mare putere, niajoritatea reflecthIrish adevarata stare de lucruri. Imperiul redusla ultima expresie, in imposibilitate sh se maiafirme In probleme cu adevarat de slat, estenevoit sit se multumeasch cu reglementareaunor diferende de caracter privat. Actele dinultimii ani slut In majoritate penibile cereride ajulor, pe care Bizantul le adreseaza ne-obosit, dar faril nici o sansh, statelor apusene.

Fr. Diilger subliniaza caracterul excesivde conservator, scrupulos la phstrarea forme-lor vechii administratii bizantine, chiar si inacesti ani de dertita. Desi intre 1341 si 1347Ana de Savoia, pc de o parte, se consideratutoarea legitima a tIndrului loan at V-lea,iar loan Cantacuzen, pe de alla parte, co-Impilrat, amindoi recunoscind totusi caracterulprimordial al drepturilor lui Ioan al V-lea, nuau emis nici un act semnat de ei. Atunci chidemiterea unui asemenea act nu a puLut fitotusi ocolith, cum a lost cazul cu reinnoireatratatului cu Venetia In 1342, s-a recurs laseinniltura stiugace a lui Ioan at V-lea, uncopil In virsta de 10 ani. Pentru a se iesi dinimpas rata ce loan Cantacuzen a fost Incoronatca imparat la Constantinopol, si deci recu-noscut de toata lumea (1347), actele imperiale(chrysobulloi logoi) au fost contrasemnate dinpartea cancelariei imperiale de Ioan Raul,care atesta valabilitatea si autenticitateasemnaturii lui loan al V-lea.

Ca si to volumele anterioare, autorul datoate elementele pentru ca actul sa poata fistudiat. Dupd data si rezutnatul acestuia, searatil forma in care se gAseste si local. Dach

exist t fotocopii salt facsimil se indica loculuncle se gSsesc, iar dach a fost publicat, cule-gerea sau periodical In care a aphrut. Ctndactul a fost mentionaL in vreo opera istoricasail inlr un alt material, se face trimitere laatesta, ca si in iticrarile moderne care seocuph de act. De asemenea, autorul face refe-riri cu privire la autenticitate si, eventual,observatii In legatura cu cronologia docutnen-tului. La actele care se phstreaza in intregimeshit reproduse si primele cuvinte cu careincep acestea.

I.a acest ultim volum a colaborat siP. Wirth, care a verificat textele dupa surselegrecesti sau ]aline, omogenitatea termenilorsi a adus uncle complethri.

Pentru Intreaga opera ar fi necesar unindict de locuri si persoane. Prime le volume artrelmi republicate Intr-o editie revizuitafiindch cercethrilc din ullimii 20 de ani anadus numeroase core ctari, mai ales In ce pri-veste dalarea unor documente.

E. Fr.

W. WOLSKA, La topographic chrelienne(le Cosmos Indicopleustes. Theo logic etscience au VP siecle, Paris, Presses Uni-versitaires de France, 1962, XVI+329 p.si XV pl.

Car lea de fata este teza de doctorat InMere prezentath la Sorbona de o Unruhcercetatoare, Wanda Wolska. Lucrarea cuprin-de o amanuntita analiza a unei curioase opereteologico-stiintifice de la Inceputul evuluimediu. Topograria creqlitui a cunoscut o oa-recare circulatie In Bizant si tarile ortodoxeIn evul mediu, ultima versiune rush fiind dinsecolul at XVI-lea. Amestec de fantezie, delucruri vazute, povestite sau citite, ea exprimdnivelul de cunostinte despre univers at omuluimijlociu din marile centre culturale ale Bi-zantului din secolul al VI-lea.

Se cunosc prea patine date despre autorulcartii. Anterior topografiei el a mai scris ocarte de descrieri geografice si una de astrono-

www.dacoromanica.ro

434 INSEMNARI 20

mie, amindoua astazi pierdute. Cosmas eraimportator (le mirodenii stabilit in Alexan-dria. Activitatea sa comercialS s a desfasuratIn bazinul A15rii liosii, In porturile etiopiene.Punctul cel mai Indep5rtat atins de CosmasIn calatoriile sale pe 4)(1 ar fi fost, dupa pare-rea autoarei, coastele Somaliei si pe uscat arfi ajuns pins in regiunea izvoarelor Nilului.\V. Wolska argumenteazS destul de judiciosIn opoziLie cu p5rerea susiinuta de N. Pigu-levskaia Ha n3 TfIXMoscova, 1951, p. 143) c5 niciodata Cosmas nua ajuns pins in India sau in insula Cep Ion (Ta-probane). Descrierea insulei Ion este fficut5extrem de sumar, autorul nu afirma ca inalte cazuri di a vSzut acele locuri, iar numelede Indicopleustes nu figureaia in nici untildin cele trei manuserise complete ale operei, cide abia in uncle fragmente din secolele alXI lea si al XII lea aflale la finele unor carLide natura religioasil. Penn.(' Colon, Cosinass-a servit, dupa cum singur aratS, de unclerelalari anterioare, In special de ale lui Sopatros. Legenda calatoriei lui Cosmas inIndia, porecla sa de Indicopleustes corespun-de scrie autoarea unui romantism medie-val" (p. 11).

Analizind opera, \V. Wolska caracteri-zeaza pe Cosmas ca fiind un autor pe alocuriplin de pitoresc si excelent povestitor. Cu Loa teacestea, In multe parLi expunerca este extremde stufoasa din cauza numeroaselor digresiunisi repetari. Topografiacrestina este un amestecde cosmografie, teologie si geografie. Cosinasemail sS Injghebeze un sistem comun intregit-lui univers, al lumii fizice si al celei spirituale.Din punct de vedere doctrinal, prin viziuneasa asupra universului si umanitaLii, opera esteprof und influenIala de scrierile lui Teodor dinMopsuest si ale scolii exegetice din Antiohia,cu care Cosmas a intrat in contact prin inter-mediul siricnilor nestorieni si al scolii de laNisibe. Interesul pentru comunit5tilecrestine din statul iranian este evident, Cosmasfiind unul din puLinii calatori care dau amanun-te numeroase despre acestia, probabil culesede la supusii iranieni intlIniti de el in calatoriilefacute la Adulis.

Autoarea analizeaza concepIiile cosmo-grafice ale lui Cosmas. Acesta din urma consi-ders forma universului asemanaloare templu-lui (tabernacul) construct (le Moise dupa reve-laLia divinS si format din doua spatii. Pentruca 55 Ming' perfec1iunea, omul parcurge douaetape sau conditii corespunzatoare celor douaspatii, numite catastase, influente evidenteale scrierilor lui Teodor din Mopsuest.

Cosmas este un adversar 11(345i-it al teorii-lor care admileau sfericitatea universului,teorii susLinute In vremea sa de monofizitulloan Philoponos din Alexandria, conducatorulunei scoli aristoteliene si autorul unei lucrilri,De ()pill(*) mundi. Polemica pe care o anga-jeaza cu Philoponos este vie, en luari de pozi-tie p5timase, cu cunoasterea a numeroasetexte religioase pe care le folosesle cu priceperein argunien Lare.

In partea a doua a carLii sInt prezentatedatele geografice din Topografie. Primintuleste considerat de Cosmas ca are o formaalungita si it imparle in cinci zone climatice,partea de nord cu o zona rece si una Lemperata,cea din sud la fel, iar tare ele se afla o zonatorida. Painintul locuit si descris de Cosmaseste zona temperatS din partea nordicS. \V.\Volska crede ca parerile lui Cosmas despreforma pamintului slut influenLate de teoriilestoice.

Autoarea nu se ocupa de descrierile factitede Cosmas locurilor cunoscute de el, care arprezenta interes pentru istoric, probabil Bind-ca intentioneaza sa editeze Topografia

deci nu a mai considerat util sa resumeceea ce va publica mai tirziu In intreginne.

E. Fr.

U. V. BOSCH, Kaiser AndronikosVersuch einer Darstellung ler

byzantinischen Geschichte in den Jahren1321 1341, Amsterdam, Edit. A. Hak-kert, 191i5, 216 p., 5 pl., 1 11. si o tabelagenealogicii.

Yn vremea lui Andronic al III-lea, Bizan-Lul a cunoscut o scurtS perioada de redresarepolitica dupa declinul din vremea predecesoru-

(Brit alrm, n lln,tuto,

Ce3

sau

cress

Una, si

Pa-laioloaes.

www.dacoromanica.ro

21 INsEmNART 435

lui sau. Aceastd perioada a format Maeda'unci monografii a bizantinologultii rus T. Flo-

publicata in 1879. Numeroasele izvoaresi sludii apdrute de alunci pentru vremeaPaleologilor a indreplatit pe lindra cerceliitoare Ursula Bosch sit reia problema, prezen-tind-o ca Iticrare de disertalie sub indrumareaprofesorilor Fr. Dolger si 1-I.G. Beck la Uni-versilatea din Munchen.

Autoarea este in special preocupald sit

sLabileascil dacd inerilele redresdrii politica aBizantului In cci 13 ani ai domniei lui Andro-nic al III-lea revin aceslaia sau prielenului sicolaboralorului sau apropial, loan Cantacuzen.Ultimul in opera sa istoricii sugereazd cu lui is-ar datora succesele mililare si diplomaticeale Bizantului din acea vreme. In schimb,N. Gregoras, celnlait mare istoric contentporan, care are pentru Andronic al III-lea intinerele aprecieri extrem do nefavorabile,laudit aclivitatea lui ca Imparal. Aeordindmai mull credit informat.iilor lui Gregoras,considerate pe bund dreptate mai objective,auloarea erode ca meritele in actiunile politicosi militare au apartinuL lui Andronic, o perso-nalitate puterniea si plinti de slrdlucire (p. 10),si ca de o influents egald cu a lui Cantacuzens-ar fi bucurat si alti doi sfetnici, TheodorSynadenos si Alexios Apokaukos.

In primal capitol sint analizate cauzeleizbucnirii conflictului intre cei doi Andronicsi slut expuse evenimentele din cele lrei etapeale ritzboiului civil pind la Infringerea definiti-ve a batrinului Andronic. Dupd parerea au-Loarei, In jurul tindrului Andronic s-ar fi grupatpaturile populatiei capitalei, aLrase de farmeculpersoanci acestuia, cei dornici de refor-me, oslili Curtii austere a batrinului Andronic,cu preocupari de nature teologica siIn timp ce ingrijordtoarele realitati politicoerau neglijate. Nu putem imparlasi acestpunct de vedere. Credem eh aces'. conflictavea rddacini mutt mai adinci ; conflictul re-prezinta o fazil a luptei pentru putere Intrecele cloud grupitri ale clasei dominante bizan-tine, aristocratia de funclii si aristocratiafeudala proprietary de marl domenii, luptd

care poale fi urindrild de a lungul intregiiistorii a Bizantului. Andronic al 11-lea a adu-nat in jurul sliu elemenle din rindul funelio-n5indi si a lovit In arislocratia funciara prinercarea tutor impozite prin suprimarea pensii-lor nob iliare. In schinib, parlizanii lui Androsic col llniir sint. dintre mari proprietari feudalidin imperiu si unit din primele sale indsuri,ajuns singur imparat, este sit consolidezemarea proprietate funciard, greu zdruncinalain anii rfizboitilui civil.

In al doilea capitol sint examinate rela-tiile Bizanl (dui eu Bulgaria si Hoarda de Aur,alit in vremea lui Andronic al II-lea, cit sisub urmasul situ. Se revile astfel asupra unorevenimente tratate in capitolul anterior, ceeace dt7ttilleaza economiei luerdrii. Pentru tatarinu putem Intelege de ce auLoarca folosestetermentil arhaic de still, utilizat de isloriciibizantini. Se subliniazd itnportanta actiuniidiplomatice a Bizantului in opera de atragerea tatarilor in sfera for de interese, actiuneneeesara pentru a fi opusa tendintelor agre-sive ale tarilor bulgari. Autoarea acceplainsinuarile lui Cantacuzen ca LAMM an prii-dat Tracia in 1323-1324, fiind chemati debatrinul Andronic ca urmare a aliantei sale cuHoarda do Aur. In rdzbolul civil participd siun Ivan Rusul, considerat de autoare ca unprincipe rus, vasal tiltarilor. Din cele relatatede Cantacuzen (vol. I, Bonn, p. 298) rezultaInsa ca acesta era an comandant militarbulgar.

Yn capilolul urmator sint cercetate rela-tiile Bizantului cu sirbii la Inceputul secolu-lui al XIV-lea. Autoarea considers ca eforlurileBizantului de a se apropia de slrbi sint urma-rea temerilor balrinului Andronic fats de ocruciadd franco-papal] In care slrbii ar fiputut avea un rol important datorita alian-tei cralului cu Carol de -Valois, cu Filip deTarent si cu Venetia. In atitudinea politicil aSerbiei In razboiul civil, autoarea atribuie unrol important lui Syrgianncs. Activitalea

si toti

yi

www.dacoromanica.ro

436 INSEIVINARr 22

acestui abil intrigant lipsit de scrupule a fostpe larg prezentata de regretatul St. Binon(13 zantinische Zeitschrift", vol. XXXVIII,1938, p. 133 155 si 377-407). U. Bosch estede parere ca Syrgiannes a fost In realitate ovictims a arnbitiei si malinatiilor lui Canta-cuzen.

Relatiile Bizantului cu tarile din apusulEuropei shit cercetare in capilolul al IV-lea.Andronic al III-lea, spre deosebire de prede-cesorul situ, cauta sit se apropie de latini pen-tru lupta Impotriva turcilor. Dupit parereaautoarei ar fi consimlit sit participe la cruciadaplanuita de Filip al VI-lea al Frantei Ii, Ca sitzildarniceasca proiectele acestuia de cucerirea Constantinopolului, a echipat o flota cu oa-meni adunali din Tracia si Macedonia, dar aasteptat zadarnic pe latini. Aceasta 1-ar fidelerminat sit se apropie de seldjukizi. In

continuare, autoarea expune noile Incercariale lui Andronic de a se apropia de apusproiectul expus de Varlaam, trimisul salt laAvignon si Paris, pentru clstigarea grecilorIn vederea unirii bisericilor este minutios ana-lizat. Insuccesul politicii prolatine a luiAndronic este atribuit de autoare nu ati tlipsei unor intentii serioase din partea apusu-lui, cit unei presiuni interne. Dupit parereaacesteia, discutlile de nuanta nationalists aleunor anumite cercuri teologice abat privireade la problemele esentiale ale timpului In

aceasta ar consta tragismul datorita caruiatrebuia sit esueze politica constructive a luiAndronic al III-lea (p. 145). Autoarea se refe-rs In special la curentul hesychast. Acesta aavut Insa principalul sustinittor In unul dincei mai apropiati partizani ai lui Andronic,ma refer la Cantacuzen.

Tot In acest capitol este inclusa actiuneade reconchista" a lui Andronic, prin careautoarea Intelege campaniile de recucerire ainsulci Chios, Phokaia, Thessalia, Acarnania

Epirul, Andronic reluind astfel cu succes

politica de prestigiu In Balcani a lui MihailPaleologu.

Un alt capitol este rezervat politiciioricntale : relatiile cu imperiul din Trapezunt,cu Urchan cu emirii seldjukizi. Apropiereade Sarukhan, emirul I.ydiei, si mai ales deUmur din Aydin, este explicatA ca fiind urma-rca esuarii aliantei sale cu latinii. Dupe pare-rea autoarei, Andronic ar fi urmarit prinalianta cu Umur sit puns bazele unei coalitiiantiotomane.

In ultima parte a cartii sint doar rezu-mate ohiectivele politicii interne a lui An-(Ironic al III-lea. Programul situ politic esteastfel enuntat : refacerea tariff dupe dezastrulprovocat de razboaiele civile, apararea granite-lor prin lucrari de fortificatie In special InMacedonia, ridicarea unor not cetati si re-pararea celor vechi, refacerea flotci reorgani-zarea justitiei prin crearea celor patru judeca-tori generali. Mamma este considerate de au-toare ca avind o tendinta antiaristocratica ;pe lInga dorinta de a curma abuzurile, com-petenta acestor judecatori se extindeaasupra tuturor beneficiarilor de imunitati.Se tie ca trei din cei patru judecatori, inscurta vreme dovecliti ca incorecti, au fostrevocati condamnati. Autoarea considers caprocesul ar fi fost tntr -o oarecare masura In-scenat de patriarhul care ar fi avut un anumitamestec. Celelalte masuri legislative ale luiAndronic sint enuntate fdra de nici un comen-tariu.

Volumul prezinta o expunere corectadestul de completa a evenimentelor politicedintre 1321 si 1341. Rolul politic modest atri-buit lui Cantacuzen In acelti ani reclama Insao mai temeinica cercetare, argumentele salenefiind suficient de convingatoare. Ceea ceInsa constituie lipsa principals a cartii esteignorarea aproape completa a situatiei politiceinterne.

E. Fr.

$i

si

si

Ii

6i

www.dacoromanica.ro

23 INsEmNARI 437

BIRLIOGRAFIE, ARIRVISTICA, MUZEOGRAFIE

\ 'L. MIK ITAS, gatnt pyKonueu i cma pod py-Onuc i namareos, Yucropog, 1961, 96 p.,

idem, Jaen i pysonucu i cmapod pymt.Onuc i namanoe, ttacinitta gpyra. Bulta-miunTono abDillebliOr0 yitinepcuTery,1964, 84 p., idem, Jaen i malt eanap-nainebn000 de paocaenoco hpaaanaouozomyselo. Onuc i narnadeoc, Budaercuqmeo:11,6 t B3bK020 yre t ee peumemy, 1964, 86.

Vasilii Lazarevici Mikitas, profesor IaUniversitatca din Ujgorod, a publicat In aniidin urina trei lucrari-cataloage asupra fonduri-lor de carte veche si manuscrise aflate InBiblioteca Universitatii si la Muzeul regionaldin Ujgorod. Primul catalog de Manuscrisesi tipiiri(uri oechi a aparut In 1961, In tipo-grafia Universitatii, cuprinzInd opisul si cata-logul complet al manuscriselor si tipariturilorvechi intrate in Biblioteca Universitatii dupaal doilea razboi mondial. Ele constituie defapt vechiul fond al fostei Biblioteci episcopatede la Ujgorod. Astfel, Biblioteca Universitatiidin acest oral a ajuns In posesia unuia dincele mai bogate fonduri, si nu IntimplatorV.L. Mikitas compare aceste fonduri cu celedin Lvov, Kiev si Leningrad In ce privestenumarul tipariturilor chirilice vechi si almanuscriselor. Este suficient sa amintim Canumai fondul provenit de Ia fosta bibliolecaepiscopala confine un numar de 65 de cartimanuscrise din secolele XIN XVIII si 267de tiparituri cu earactere chirilice din secoleleXV I XVIII.

Interesul istoricilor nostri fata de vechiulfond al bibliotecii episcopate din Ujgorod eramare si in trecut, deoarece el confine tipariturisi manuscrise provenite din nordul Transilva-nici si din Maramures. Mutt limp se spera case va putea da o solutie mai solida probleme-lor primelor texte rotacizante din Maramuressi presupusei tipografii din Peri, pe bazaacestor fonduri. intr-adevar, fondul de ti-parituri vechi si manuscrise al fostei biblioteciepiscopate din Ujgorod ofera surprize deosebitde importante pentru istoria culturii romanesti.

Astfel, catalogul complet lntocmit de V.L.Mikitas asupra acestui fond prezinta, faraIndoiala, un mare interes pentru cercetatoriinostri. Cea mai mare surpriza pentru not oreprezinta Tetraevanghelul din 1546, tiparitla Sibiu de care Filip Moldovcanul, singurulexemplar complet care sc gaseste actualmentela Biblioteca Universitatii din Ujgorod. V.L.Mikitas nu numai ca descrie acest exemplar,dar pentru prima data public' facsimilulpaginii cuprinzind o parte din epilogul cartii,din care apare clar ea Filip Moldoveanul estetiparitorul, ciici numele lui ca tiparitor esteredat fara nici o prescurtare. Aceasta repro-ducere rezolva definiliv disputa in jurul aces-tui tipograf roman, provenit din Moldova sistabilit la Sibiu. V.L. Mikilas ne informeazaca Tetraevangheitil, de format 195 295 mmcu 289 de file, este bine pastrat, ca are ocoperta de lemn invent In piele cu ornamentpresat pe el. Ca si alfi cercetatori, V.L. Mikilassubliniaza faptul ca Tetraevanghelul din 1546are multe si frumoasc xilogravuri.

Autorul menfioneaza si descrie pe scurtsi alte tiparituri romanesti, ca tin Liturgider,un Evanglieliar, un Slujebnic si un Moliluenic,toate din secolul al XVII-lea, din careprimele trei In limba romana.

Printre tipariturile secolului al XVIII-lea,V. L. Mikitas aminteste doua tiparituri Inlimba romana pastrate In biblioteca catalo-gatit, anume un Irmolagion si un Slujebnic.Fara Indoiala ca aceste tiparituri, care nu shitdatate de care V.L. Mikitas, deoarece shitexemplare deteriorate, fall Inceput si sfirsit,vor atragc atentia cercetatorilor romani,cu alit mai mull cu cit pe toate shit o

serie de Insemnari de mare interes.Cit priveste cartile manuscrise In limba

romana, V.L. Mikitas descrie urmatoarele :un Minei, un Ocioih, un Triod si o carte cudiferitc manuscrise de caracter religios. Toateacestea dateaza din secolele XV II XV III.

Ca o continuare a catalogului de mai sus,a aparut in 1964, tot de sub pana prof. V.L.

xu.

www.dacoromanica.ro

438 INSEMNARI 21

Mikitas, Catalogul manuscriselor si liparituri-tor vechi inhale In 1963 In 13iblioleca Uni-versitalit din Ujgorod, provenite de In vestitamanastire din Mukaeevo. Dupa o introducereamply despre istoria manastirii de is Mukaeevosi despre fella In care a fost folosit de cdtrecercetatorii mai vechi fondul de manuscrisesi carti vechi de la aceastd manastire, V.L.Alikilas descrie acele 130 de manuscrise litipariluri vechi care au lost. predate Universitatii. Si printre aceste manuscrise, carti,figureaza un numar mare de manuscrise dinsecolele al XVI lea si al XVII lea. In ce neprivtylc, semnalam faptul ca V.L. Mikitasdescric pe scut l Teologia moraliceasca din 1804.Mai important pentru not este faptul ca Incatalogul lui V.L. \likitas shit semnalate unnumar de 5 carti rornanesti din secolul alXVIII-lea, tiparite la Blaj. Se stie ca dinaceste tiparituri s-au pastrat foarte patineexemplare si de aceea cercetarea for va aduce,negresit, aspecte not in istoria culturii romd-nesti transilvanene din secolul al XVIII-lea.Totodata, In catalog este semnalat un exem-plar din Ocloihul roinhncsc tiparit la BucurestiIn 1701 de catre Stoica Iacub tipograful.Pe acest exemplar, precum semnaleazd V. L.

shit o serie de insemnari In limbaromAna din 1746. Tot in fosta bibliotecd arnanastirii din Mukaeevo s-a pastrat un exem-plar din istoria universals eclitata In Buda in1800 in limba romdna.

Tot In 1964 a political V. L. Mikitas sicatalogul manuscriselor si al cartilor vechiaflate In Biblioteca Muzeului regional dinUcraina subcarpatica. Muzeul regional dinUjgorod, infiintat In 1945 in eetalea dinacest oral, dispune de un foarte bogat fondde manuscrise si tiparituri vechi provenitepartial din fosta biblioteca a eparhiei greco-catolice din Ujgorod, a mandstirii din Moira-eevo, din biblioteca asociatiei culturaleIIpucoiTa" si alle fonduri, precum si dinachizitii permanente. Astazi, biblioteca mu-zcului dispune de o serie de carli manuscrisede o varietate exceptionala si tiparituri vechivaloroase. Este suficient sa amintint, deexemplu, Poluustavul din Ujgorod din secolul

al XIV-lea satt l'sultirea de la Alukalievo dinacelasi secol, on Evanghelia din 1401. Primuldintre aceste manuscrise prezinta pentru notun interes aparte, deoarece, dupa corn setnnaleaza prof. Mikitas, confine o serie de insent-nari in limba romana din secolele XVIXVIII. Acelasi interes prezinta si Biblia luiIvan Feodorov, din 1581, In care gasim lafila 462 o Insemnare din 1777 continincl listacartilor apartinatoare lui Gabriel Bandoleac.Printre cartile enumerate gasim o Psallireromdneascd §i, ceea ce este si mai important,o Grumatica romdneascd si alte trei titluride carti romrinesti. Printre manuscrise cata-logate reline atentia on Oeloih li un Molit-venic, amindourt din prima jumatate a seco-lului al XVIII-lea, copiate de un anumePavel dascalul din Mukaeevo. Textul manu-scriselor este In limba romana.

$i alte manuscrise si tiparituri vechiaflate in Muzeul regional din Ljgorod descriseIn catalogul prof. V. L. Mikitas contin Insem-Mini de provenientri romdneascd nord transit-vaneana sau maramureseana. Dc aceea analizafor va oferi, Indoialri, date si informatiinot privitoare la viata spirituald si culturalaa rornanilor din aceasta parte a lard. Con-chidem scurta noastra semnalate cu faplulca cele trei cataloage intoemile de V. L. Mi-kitas vor oferi cercetatorilor nostri un pond.de pornire in sludierea acestor bogale fonduride carti vechi si manuscrise.

L. D.

4 * Introduction bibliographique a l'histoiredu droit et a l'ethnologie juridique, publi-eata sub directia lui John Gilissen ; decatre Centre d'histoire eL l'ellinologiejuridique, Bruxelles, 1965.

Inslitutul de Sociologic al Universitilliilibere din Bruxelles a initial publicarea, cuconcursul Ministerului Educatiei Nationalesi Culturii, a unei Introduceri bibliografice laistoria dreptului qi a elnogra/'iei juridice. Este

fara

www.dacoromanica.ro

25 INsEmNARI 439

vorba de o bibliografie selective, care va dapentru fiecare problems hicrarile cele maiimportante $i, mai ales, cele mai recente, cuo apreciere critics generals, acolo unde estenecesar. Cele circa 100 de notife vor fi repar-tizate In case volume sub cuvertura mobila,ceea ce va permite ca notitele, prevazute cudoua simboluri (o liters gi un numar) sa fierepartizate, pe masura tiparirii tor, In volumulcarora vor apar(ine In mod definitiv,ordinea sistemalica a fiecilrui volum. Tabe-lelc de nume $i de materii vor apilrea dupatipiirirea luturor notitelor programate pentruvoluinul respectiv. Un prim lot de 15 noticea si apfirut $i a fost distribuit subcriptorilor.

Planta general cuprinde : tomtit A :Antichttaleu ; B : Europa medievala qi moderna(partea generals) ; C : idem (occidentul) ;D : idem (rilsaritul) ; E : Asia si Africa; F :America qi Oceania. Cu alte cuvinte, s-aadoptat un cadru cronologic geografic incare sit mare evolutia dreptului si institutiilorIn cele chid continente, de la origini pina Inzilele noastre, corespunzind programmlui decercetare urmarit de 30 de ani de SocietateaJean Bodin pentru istoria comparative ainstitutiilor.

Solidarizindu-se istoria dreptului si etno-grafia juridica, s-a cautat sa se puny Inrelief dreptul popoarelor frail scriere, alchrui studiu este esential pentru ceea ce senutneste uneori preistoria dreptului".

S-a Meat apel la colaboratori din CoateVirile, cunoscuti ca buni specialisti ai pert-oadei, iti larii sau regiunii respective. Fiecarenotita incepe printr-o scurta introducereasupra perioadei sau regiunii sludiate (cadrugeografic si cronologic, periodizare, trimiteriin alte notice conexe, precizarea institutiilortratate). Notita cuprinde : inventarul, peell cu putinta complet, al bibliografiilorexistente ; operele generale de istoria drep-tului etnologie juridica citeva opererecente de istorie generals a perioadei sautarii studiate ; periodicele In care apar sLudiiprivind cele dourt discipline ; principalelecalegorii de izvoare ale dreptului (legislatie,obiceiuri, praclica jucliciara, doctrina etc.) ;

lucrarile cele mai importante si recenteasupra diferitelor aspecte ale dreptului,clasate dupa subdiviziunile clasice ale drep-tului modern (drept public, drept penal,drept privat, procedure etc.).

Volumul B va cuprinde urmatoarelenotice : 1) dreptul celtic ; 2) dreptul germanic ;3)* slavii (sec. V XII), redactate deV. Prochazka, Praga ; 4) dreptul bizantin(J. de Malafosse, Paris); 5) dreptul roman silombard ; 6) regatul franc (F. L. Ganshof giR. C. van Caenegem) ; 7) regatul burgund(secolele V V1); 8) feudalismul (F. L.Ganshof, Gaud) ; 9)* dreptul canonic (J. Gnu-demel, Paris) ; 10) dreptul ebraic ; 11) dreptulroman medieval (R. Feenstra, Leyden) ; 12)dreplul roman (pina In secolul al XVI lea);13) dreptul natural (P. Foriers si P. Stnets,Bruxelles).

In volumele C si D, fiecare notita pri-vette o (are determinate, colaborind V. Va-neiiek (Praga) pentru Cehoslovacia, D. Staj-cevid (Belgrad) pentra Itigo,,lavia, M. Andreev(Sofia) pentru Bulgaria, J. Bardach (Var-sovia) pentru Polonia, I I. Franguislas (Salonic)pentru Grecia. hilrunirea materialului pentruUngaria a fost Incredintata lei C. Szladitz(astazi profesor la Columbia University) si acelui pentru Rusia lei M. Szeftel (Saettle).Noti(a privind* Ungaria a fost tiparita siridica rezerve care ar trebui sa faca obiectulunci prezentari critice separate. Albania $iRomania figureaza in local cuvenit, de curinddesemnindit-se un colaborator pentru 'Moe-mirea materialului romanesc.

La volumele E F nu colaboreaza niciun istoric din Virile socialiste. Din cele 12notice ale volumului A, J. Klima (Praga),repulatul orientalist ceh, va redacta notitadespre hiliti $i va colabora cu G. Cardascia,(Paris) la cea consacrala drepturilor cunei-forme. J. Wolski (Cracovia) va Intocini notitadespre Elam si Persia.

S-au tiparit pina acum nolitele marcate,mai sus, cu un asterisc, alte 10 noticeprivind Insulele britaniee, Irlanda, Elvetia,Japonia, dreplul Bantite, Africa de Sud,Ineasii, Aztecii si Maya, America spaniola

si In

si

si

si

91

www.dacoromanica.ro

440 INSEMNARI 26

(colonizarea), Canada franceza. La notice deo deosebita valoare stiintifica, precum aceeaa lui G. Saute] asupra Greciei antice, seconstata totusi lipsa oricaror referinte laperiodicele, lucrarile generale si cercetarilespectate ale istoricilor din rasarit (cu exceptiaunor autori greci). Este o lacuna nejustificata,pe care ar fi de dorit ca redactia Introduceriis-o poata remedia si pentru notitele tiparite,

mai ales, pentru cele In curs de elaborare.Importanta acestui monumental instru-

ment de lucru, pentru toti istoricii dreptului,pentru etnologi si istorici In general, numai are nevoie sh fie subliniata. Unele defi-ciente vor putea fi remediate, treptat, princhiar structura tehnica a lucrarii. Regretind

colaborarea redusa a istoricilor din rasaritsi lipsa materialului rasaritean, acolo undeera de asteptat, trebuie sa constatam ealinia generala a fost aceea a realizarii uneifecunde conlucrdri si pilna la urma speramca intreaga opera, cu rare exceptii, ca aceeaa nolitei despre Ungaria, va putea servicauza unei mai bune cunoasteri reciproce apopoarelor si cauza Oa. Prof. J. Gilissen,cunoscutul istoric al dreptului belgian si

comparalist, asigura directia lucrarii, depu-nind o munca ale caret rezultate pozitivepot fi apreciate si pentru care merita felic]-tari si urari de continua Imbunatatire adificilei opere incepute.

V. Al. G.

Rubrica inseinnari" a fost Intocmitd de : G. Iscru, A. Stan, A. Lazea, L. Demony,Tr. Ionescu-Niscov, M. Moldoveanu, 0. Cicanci, N. Camariano, C. Velichi, S. Columbeanu,C. Buse, E. Frances, V. Al. Georgescu.

www.dacoromanica.ro

REVISTE PUBLICATE IN EDITURA ACADEMIEIREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

STUDII - REVISTA DE ISTORIEREVUE ROUMAINE D'HISTOIRESTUDII *I CERCETARI DE ISTORIE VECHEDACIA. REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCI-ENNE REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNESANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE - CLUJANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE *I ARHEOLOGIE

I2k1STUDII *I CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

- SERIA. ARTA PLASTICA.- SERIA TEATRIT - MUZICA - CINEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ARTSTUD!! CLASICE

www.dacoromanica.ro

Studii, revista de istorie, palled In prima parte stud ii, note si comunicarioriginals, de nivel stiintific superior, din domeniile istoriei mcdii, moderne si con-temporane, universale $i a Romaniei. In partea a doua a revistei de informare

sumarul este completat cu rubricile : Probleme ale isloriogruriei con -lemporane(sludii documentare), Discufii, Via /a i in I //Ica, Recenzii, Revisla revis-lelor, Insemnari, In care se publicd materiale privitoare la manifestari siiintifice dinOrd si strait-Mate si slut prezentate cele mai recente lucr:tri si reviste de speciali-tate apdrute In tail si peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sint rugati sa trimitd studiile, notele $i comunicdrile, precurnmaterialele ce se incadreazd in celelalte rubrici, dactilografiate la dotid rinduri,trimiterile infrapaginale fiind numerolate In continuare. Do asemenea documentelevor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi strbine se va anexa traducerea.Ilustratiile vor fi plasale la sfIrsitul textului.

Numele autorilor va fi precedat de initials. Tillurile revislelor cilale In biblio-grafie vol fi prescurtale conform uzantelor internationals.

Autorii au dreplul la un numar de 50 de extrase gratuit.Responsabilitalea asupra continutului matcrialehr revinc In exclusivil ale

autorilor.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii etc. se va tri-

mile pe adresa Comae Lului de redactie, B-dul Avialorilor, lir. 1, Bucure4li.

stiintifica

el

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TOMUL 19 - Biblioteca-digitala.ro

Documents

Transcript of TOMUL 19 - Biblioteca-digitala.ro