Chișinău 2012

ser ie nouă vol. VIII nr. 1 - 2V

2010

ISSN 1857-016X

ACADEMiA DE ŞTiinŢE A MOLDOVEiinSTiTuTuL PATRiMOniuLui CuLTuRALCEnTRuL DE ARhEOLOGiE

REViSTA ARhEOLOGiCă

Colegiul de redacţie

Redactor şef: dr. hab. Oleg Levițki (Chişinău)Redactor responsabil: dr. Vlad Vornic (Chişinău)Secretar de redacţie: Larisa Ciobanu (Chişinău)

Membrii colegiului de redacţie: dr. hab. igor Brujako (Odesa), dr. Valeriu Cavruc (Sfântu Gheorghe), dr. hab. Valentin Dergaciov (Chişinău), prof. dr. Svend hansen (Berlin), dr. Maia Kaşuba (Chişinău), prof. dr. Eugen nicolae (Bucureşti), prof. dr. hab. Gheorghe Postică (Chişinău), prof. dr. Petre Roman (Bucureşti), dr. hab. Serghej Sanžarov (Lugansk), dr. hab. Eugen Sava (Chişinău), dr. hab. Serghej Skoryj (Kiev), dr. nicolai Telnov (Chişinău), dr. Svetlana Reabţeva (Chişinău), cu concursul dr. Roman Croitor (Chişinău) şi Ghenadie Sîrbu (Chişinău)

Manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb, precum şi orice alte materiale se vor trimite pe adresa: Colegiul de redacţie al “Revistei Arheologice”, Centrul de Arheologie, Institutul Patrimoniului Cultural AŞM, bd. Ştefan cel Mare 1, MD-2001 Chişinău, Republica Moldova

Рукописи, книги и журналы для обмена, а также другие материалы необходимо посылать по адресу: редакция «Археологического Журнала», Центр археологии, Институт культурного наследия АНМ, бул. Штефан чел Маре 1, MD-2001 Кишинэу, Республика Молдова

Manuscripts, books and reviews for exchange, as well as other papers are to be sent to the editorship of the «Archaeological Magazine», the Institute of Cultural Legacy of the Academy of Sciences of RM, bul. Ştefan cel Mare 1, MD-2001Chisinau, the Republic of Moldova

Toate lucrările publicate în revistă sunt recenzate de specialişti în domeniuВсе опубликованные материалы рецензируются специалистамиAll the papers to be published are reviewed by experts

© AŞM, 2012

CuPRinS – СОДЕРЖАНИЕ – COnTEnTS

STuDii – ИССЛЕДОВАНИЯ – RESEARChESОЛЬГА ЛАРИНА (Кишинэу), ЖАТВЕННЫЕ ОРУДИЯ БЛИЖНЕГО ВОСТОКА КАК НАЧАЛЬНЫЙ ЭТАП СТАНОВЛЕНИЯ ДРЕВНЕЙШЕГО ЗЕМЛЕДЕЛИЯ .............................................................................. 5

ВАЛЕРИЙ КАВРУК (Сфынту Георге), ОЛОВО И СОЛЬ В КАРПАТСКОМ БАССЕЙНЕ В БРОНЗОВОМ ВЕКЕ (ЧАСТЬ II) ............................................................................................. 16

СЕРГЕЙ ГОРбАНЕНКО, ДМИТРИЙ КАРАВАЙКО (Киев), РЫБОЛОВНЫЙ ПРОМЫСЕЛ НАСЕЛЕНИЯ юхНОВСКОЙ КУЛЬТУРЫ ............................................................................... 37

EuGEn uŞuRELu (Chişinău), APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA AŞA-NUMITELOR „SAPE” ÎN EPOCA BRONZULUI DIN EUROPA DE EST .............................................................................................. 50

OLEG LEViŢKi, LiViA SÎRBu (Chişinău), CONSIDERAŢII PRIVIND STADIUL ACTUAL ŞI PRIORITĂŢILE CERCETĂRII CULTURII HALLSTATTULUI CANELAT DE TIP CHIŞINĂU-CORLĂTENI DIN SPAŢIUL CARPATO-NISTREAN (SEC. XII-X Î.E.N.) .............................................................................. 58

НИКОЛАЙ ТЕЛЬНОВ (Кишинэу), ВИТАЛИЙ СИНИКА (Тирасполь), ФРАКИЙСКИЕ ВЛИЯНИЯ НА МАТЕРИАЛЬНУю КУЛЬТУРУ СКИФОВ 3-2 ВВ. ДО Н.Э. НА ЛЕВОБЕРЕЖЬЕ НИЖНЕГО ДНЕСТРА............................................................................................................ 69

VASiLE iARMuLSChi (Chişinău), CONTRIBUŢII LA POZIŢIA CRONOLOGICĂ A NECROPOLEI DE TIP POIENEŞTI-LUCAŞEUCA DE LA DOLINJANY ................................................................................. 84

SVETLAnA REABŢEVA (Chişinău), CORONIŢELE DIN PLĂCUŢE IMPRIMATE DIN REGIUNEA CARPATO-DUNĂREANĂ ÎN CONTEXTUL ANTICHITĂŢILOR DIN EUROPA DE EST ŞI SUD-EST (SEC. XII-XV) ....................................................................................................................................................... 93

MATERiALE Şi CERCETăRi DE TEREn – МАТЕРИАЛЫ И ПОЛЕВЫЕ ИССЛЕДОВАНИЯ – PAPERS AnD SuRVEYS

SERGiu BODEAn (Chişinău), PLASTICA ANTROPOMORFĂ DIN AŞEZAREA CUCUTENI-TRIPOLIE CIULUCANI I (RAIONUL TELENEŞTI, REPUBLICA MOLDOVA) .................... 105

SERGiu BODEAn, iOn uRSu (Chişinău), SOCOLA – O STAŢIUNE PLURISTRATIFICATĂ A CULTURII CUCUTENI-TRIPOLIE DIN BAZINUL NISTRULUI ............................................................... 113

SERGiu POPOViCi (Chişinău), O NOUĂ NECROPOLĂ PLANĂ A CULTURII MNOGOVALIKOVAJA ..... 118

СВЕТЛАНА АНДРУХ, ГЕННАДИЙ ТОЩЕВ (Запорожье), КУРГАН У Г. ТОКМАК (ИССЛЕДОВАНИЯ 2011 Г.).............................................................................................................................. 121

ДАНИИЛ ВОРОНЦОВ, СЕРГЕЙ СКОРЫЙ (Киев), АНДРУШЕВСКИЙ КУРГАН .............................. 137

ВАЛЕНТИН ДЕРГАЧЕВ (Кишинэу), КЛАД ПОЗДНЕЙ БРОНЗЫ ИЗ СЕЛА БАхУ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА .......................................................................................................................................................... 154

ВАЛЕНТИН ДЕРГАЧЕВ (Кишинэу), НОВЫЕ КОМПЛЕКСЫ И ЕДИНИЧНЫЕ НАхОДКИ МЕТАЛЛИЧЕСКИх ПРЕДМЕТОВ ПОЗДНЕЙ БРОНЗЫ – РАННЕГО ГАЛЬШТАТТА НА ТЕРРИТОРИИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА .................................................................................................... 161

ЛЕОНИД СУббОТИН (Одесса), СЕРГЕЙ АГУЛЬНИКОВ (Кишинэу), КЛАД БЕЛОЗЕРСКОЙ КУЛЬТУРЫ ИЗ ОКРЕСТНОСТЕЙ С. КАМЕНКА В ДУНАЙ-ДНЕСТРОВСКОМ МЕЖДУРЕЧЬЕ ........ 182

СВЕТЛАНА АНДРУХ, ГЕННАДИЙ ТОЩЕВ (Запорожье), РАННЕСКИФСКОЕ ИЗВАЯНИЕ ИЗ ЗАПОРОЖЬЯ (ПРОСПЕКТ СОВЕТСКИЙ) ....................................................................... 190

СЕРГЕЙ КУРЧАТОВ (Кишинэу), САРМАТЫ НА ГОРОДИЩЕ РУДЬ-ЛА ШАНЦУРЬ .......................... 193

GEORGE D. hÂnCEAnu (Roman – Neamţ), CERCETĂRI DE SUPRAFAŢĂ PE TERITORIUL JUDEŢULUI NEAMŢ (I) .................................................................................................................................... 201

4

VLAD VORniC, iOn uRSu (Chişinău), LuDMiLA BACuMEnCO-PÎRnău, RADu PÎRnău (Iaşi), LARiSA CiOBAnu (Chişinău), CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN SITUL MEDIEVAL DE LA LOZOVA-LA HOTAR CU VORNICENII. REZULTATE PRELIMINARE ............................................ 222

SiLViu AnDRiEș-TABAC, iuRiE CAMinSChi (Chişinău), UN VâRF DE STEAG DESCOPERIT ÎN CODRII TIGHECIULUI ............................................................................................ …………………........257

LiLiA DERGACiOVA (Chişinău), MONEDE MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI DIN COLECŢII PARTICULARE DIN REPUBLICA MOLDOVA (VI) ............................................................ 260

DiSCuŢii – ДИСКУССИИ – DiSCuSSiOnSВАСИЛИЙ РОГУДЕЕВ (Ростов), БЫЧЬЯ УПРЯЖЬ И ПРОБЛЕМА ПРОИСхОЖДЕНИЯ КОЛЕСНИЧЕСТВА В юЖНОРУССКИх СТЕПЯх ...................................................................................... 266

VASiLE hAhEu (Chişinău), DESPRE UN TIP DE DESCOPERIRI DIN PERIOADA HALLSTATTIANĂ TâRZIE: DISPOZITIVELE ELICEFORME TRIPALETATE DE BRONZ ...................................................... 275

VASiLE hAhEu, DuMiTRu BRATCO (Chişinău), ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA VIŢEI DE VIE ÎN SPAŢIUL DINTRE NISTRU ŞI PRUT ............................................................................................ 284

CERCETăRi inTERDiSCiPLinARE – МЕЖДИСЦИПЛИНАРНЫЕ ИССЛЕДОВАНИЯ – inTERDiSCiPLinARY SuRVEYS

РОМАН КРОЙТОР, ОЛЕГ ЛЕВИЦКИЙ, ГЕННАДИЙ СЫРбУ (Кишинэу). АРхЕО ЗОО-ЛОГИЧЕСКИЙ КОМПЛЕКС ИЗ ТРИПОЛЬСКОГО ПАМЯТНИКА ТРИНКА–ЛА ШАНЦ .................... 291

ROMAn CROiTOR, ThEODOR ARnAuT †, iOn CEBAn (Chişinău), ARCHEOZOO LOGICAL REMAINS FROM THE GETIC FORTIFIED MONUMENT STOLNICENI (HÎNCEŞTI, MOLDOVA) ........ 305

AnGELA SiMALCSiK (Iaşi), ANALIZA ANTROPOLOGICĂ A SERIEI SCHELETICE DESCOPERITE ÎN NECROPOLA MEDIEVALĂ DE LA LOZOVA, SECOLELE XIV-XV ........................................................ 316

RECEnZii Şi PREZEnTăRi DE CăRŢi – РЕЦЕНЗИИ И КНИЖНОЕ ОбОЗРЕНИЕ – PAPER AnD BOOK REViEW

С.И. Посохов, С.В. Дьячков, С.Д. Литовченко (ред.), Харьковский историко-археологический ежегодник ДРЕВНОСТИ 2011 [Anuarul istorico-arheologic din Harkov ANTICHITĂŢI 2011] Harkov, 2011, 420 pag., ISBN 978-617-578-066-4 (LARISA CIOBANU, Chişinău) .................................................... 344

nOTA REDACȚiEi .......................................................................................................................................... 349

in hOnOREMК 85-ЛЕТИЮ ГЕОРГИЯ ФЕОКТИСТОВИЧА ЧЕбОТАРЕНКО (Н.П. ТЕЛЬНОВ, Кишинэу) ........ 351

in MEMORiAMin MEMORiAM TuDOR ARnăuT (SERGIU MATVEEV, Chişinău) ....................................................... 353

ПАМЯТИ ТАТЬЯНЫ АЛЕКСАНДРОВНЫ ЩЕРбАКОВОЙ (Н.П. ТЕЛЬНОВ, Кишинэу) ............... 356

AnTROPOLOGuL BASARABEAn ALEXAnDRu n. DOniCi (SERGIU POPOVICI, Chişinău)......................................................................................................................... 359

LiSTA ABREViERiLOR – СПИСОК СОКРАЩЕНИЙ – LiST OF ABBREViATiOn.......................... 363

inFORMAŢii Şi COnDiŢiiLE DE EDiTARE A REVISTEI ARHEOLOGICE ........................................ 366

ИНФОРМАЦИЯ И УСЛОВИЯ ИЗДАНИЯ АРХЕОЛОГИЧЕСКОГО ЖУРНАЛА ............................... 368

inFORMATiOn AnD COnDiTiOn OF PuBLiCATiOn in ThE ARCHAEOLOGICAL MAGAZINE .................................................................................................................. 370

SOCOLA – O STAŢiunE PLuRiSTRATiFiCATă A CuLTuRii CuCuTEni-TRiPOLiE Din BAZinuL niSTRuLui

Sergiu BODEAN, Ion URSU, Chişinău

În articol sunt reflectate rezultatele cercetărilor perieghetice efectuate în anul 2007 în staţiunea pluristratificată de lângă s. Socola, r-nul Şoldăneşti, Republica Moldova. Aici au fost documentate trei niveluri de locuire aparţinând culturii Cucuteni-Tripolie (Cucuteni A-B, Cucuteni B/Tripolie CI, Tripolie CII).

Сокола – многослойное поселение культуры Кукутень-Триполье в бассейне р. Днестр. В статье представлены результаты разведочных работ 2007 года на многослойном поселении у с. Сокола, Шолдэнештский р-н, Республика Молдова. Здесь были выявлены три слоя культуры Кукутень-Триполье, относящихся к Кукутень А-В, Кукутень В/Триполье СI, Триполье СII.

Socola, the multilayered site of Cucuteni-Tripolie Culture from the Dniester Valley. The article reports the results of prospecting excavations of the multilayered site near village Socola (Şoldăneşti District, Republic of Moldova) carried out in 2007. The study revealed three cultural levels: Cucuteni A-B, Cucuteni B/Tripolie CI, and Tripolie CII.

Key words: Cucuteni-Tripolie Culture, village Socola.

Staţiunile pluristratificate ale culturii Cucuteni-Tri-polie au suscitat atenţia specialiştilor încă de la primele etape de cercetare ale acesteia. Stratigrafia lor a stat la baza elaborării periodizărilor existente. În spaţiul pruto-nistrean situri de acest fel au fost semnalate din prime-le două decenii ale secolului XX (Darabani, Lipcani). Actualmente sunt cunoscute mai multe asemenea situri, marea lor majoritate fiind situate în bazinele râurilor Nis-tru şi Prut. Ele sunt amplasate de regulă pe promontorii flancate de văi sau defilee adânci şi conţin de la două până la cinci niveluri de locuire din diferite faze de evo-luţie ale culturii (Попова 2003, 223-224; Bodean 2012, 6-7). Săpăturile sistematice efectuate în aşezările Poliva-nov Jar (Попова 2003) şi Mereşeuca-Cetăţuie (Sorokin 1997, 67) s-au soldat cu identificarea a cinci niveluri de locuire în primul caz şi patru în cel de-al doilea caz1. Situaţia înregistrată în ultima aşezare menţionată aduce precizări importante referitoare la raportul cronologic al anumitor tipuri de aşezări din etapa Tripolie CII.

Cercetările perieghetice realizate în ultimii ani în Bazinul Nistrului au contribuit la descoperirea şi veri-ficarea mai multor situri din diferite perioade istorice, precum şi la identificarea unei staţiuni pluristratificate Cucuteni-Tripolie, situată lângă satul Socola, raionul Şoldăneşti, semnalată în anul 2007 de către Ion Ursu (fig. 1,1). În momentul descoperirii în literatura de spe-cialitate figurau informaţii despre două situri ale cultu-rii Cucuteni-Tripolie, Socola I şi Socola II. Primul din-tre acestea, descoperit de către Vsevolod Marchevici

în anul 1954, este situat la 1 km est (Маркевич 1955, 136) sau sud (Маркевич 1973, 121; Свод 1987, 862) de pădurea Craina, lângă un iaz. Aici au fost identifi-cate resturi de locuire din etapa Tripolie CII, precum şi altele aparţinând culturii getice şi Sântana de Mureş-Černjahov (Маркевич 1955, 136, 140, 142; Маркевич 1973, 121). Referitor la cel de-al doilea sit nu dispu-nem de informaţii privind amplasarea sa în teren (Пас-сек 1953, 38; Пассек 1955, 22). Din această staţiune, semnalată în anul 1952 şi atribuită etapei Tripolie CII (Маркевич 1973, 121), au fost ilustrate trei fragmente ceramice, dintre care unul cu impresiuni de şnur răsucit (Пассек 1955, 23, рис. 3,16-17).

Situl descoperit în anul 2007 este situat pe malul drept al Nistrului, la marginea de sud-vest a satului, pe un promontoriu format de cursul râului şi o râpă adân-că care se deschide spre albia acestuia. Promontoriul stâncos cu lungimea de aproximativ 650 m şi lăţimea ce variază între 30-290 m are marginile stabilizate prin plantarea unor arbori (fig. 1,2-3). În momentul desco-peririi suprafaţa staţiunii era suprapusă de o plantaţie de viţă-de-vie. În urma perieghezei au fost semnalate numeroase resturi de locuinţe de suprafaţă, fragmen-te de ceramică din diferite faze de evoluţie ale culturii Cucuteni-Tripolie, piese de silex, fragmente de râşniţe şi oase de animale. De pe suprafaţa prospectată provin şi piese de silex puternic patinate, care denotă prezenţa în acest loc şi a unei staţiuni paleolitice (paleoliticul mijlociu?).

1 Conform altei informaţii, la Mereşeuca-Cetăţuie sunt cunoscute cinci niveluri de locuire ale culturii Cucuteni-Tripolie (Бикбаев 2011, 14).

Revista Arheologică, serie nouă, vol. VIII, nr. 1-2, 2012, p. 113-117

114

1 2

3

Sergiu Bodean, Ion Ursu

Fig. 1. Socola. 1 – poziţia geografică a satului Socola; 2 – amplasarea topografică a staţiunii; 3 – vedere aeriană asupra staţiunii.

115

Fig. 2. Socola. Ceramică pictată din faza Cucuteni A-B (1-9).

Primul nivel de locuire Cucuteni-Tripolie este repre-zentat de ceramica atribuită etapei Cucuteni A-B2. Ce-ramica pictată este confecţionată din pastă fină, fără de-gresanţi vizibili sau în unele cazuri cu adaos neînsemnat de pietricele. Predomină fragmentele de vase pictate cu roşu şi negru (fig. 2,1-9; fig. 3,1). Pictura era aplicată pe angoba alb-gălbuie astfel: iniţial era realizată cea cu roşu, mai apoi fiind aplicată şi cea neagră. Liniile negre supra-pun adeseori motivele decorative pictate cu roşu. Vase de diferite forme cu un decor asemănător sunt cunoscute în mai multe aşezări situate la est de Prut, precum Cior-na (Татаренко 1977, 26, рис. 2,б.в; 31, рис. 7; 36, рис. 12; 47, рис. 24; 48, рис. 26), Rădulenii Vechi II (Mar-chevici 1994, 134, fig. 5,2; 135, fig. 6,7.19), Floreşti V (Тодорова 1992б, 68, рис. 5,13), Kliščev (Заєць 2004, 223), Tripolie (Passek 1935, pl. X,1). Ceramică similară încadrată în grupa stilistică δ3 este cunoscută şi în aşeza-rea Polivanov Jar (nivelul II1) (Попова 2003, 105, рис. 61,1.3.8-10). Un fragment de vas este pictat cu negru pe angoba alb-gălbuie (fig. 3,2), iar altul cu roşu închis apli-cat pe angoba roşiatică (fig. 3,5). Două fragmente care provin de la un singur vas cu corpul bombat au decorul pictat cu negru pe angoba roşiatică (fig. 3,7-8). Deoarece ceramica este destul de fragmentară, sunt dificil de iden-tificat formele de vase de la care provin. Putem evidenţia cu certitudine doar vasele cu corpul bombat înzestrate cu două torţi mici dispuse în zone diametral opuse (fig. 2,2)

şi străchinile (fig. 3,1.4.6). Ceramica cu decor incizat este reprezentată de fragmentul unui vas de dimensiuni mari, modelat din pastă fină, de culoare gălbuie (fig. 3,3).

Aşezările fazei Cucuteni A-B din spaţiul pru-to-nistrean au fost analizate într-o lucrare de sinte-ză apărută la începutul anilor 80 ai secolului trecut (Виноградова 1983). Publicată într-o formă succintă, cu puţin material ilustrativ şi cu unele colecţii de ma-teriale prelucrate sumar, monografia poate fi conside-rată doar ca o primă etapă în cercetarea acestei faze din spaţiul vizat. De la momentul apariţiei ei, volumul materialelor acumulate a crescut, fapt care impune o nouă abordare a acestui subiect, ţinându-se cont de specificul fazei Cucuteni A-B din acest areal. Modul în care este tratată poziţia cronologică a unor aşezări Cucuteni A-B de mai mulţi autori doar prin prisma prezenţei, absenţei sau asocierii grupurilor stilistice, în opinia noastră este unul unilateral. De regulă, alte materiale sau caracteristici ale sale sunt omise când vine vorba despre stabilirea poziţiei cronologice a unei aşezări. Ne referim aici la forma şi parametrii vaselor pictate, alte categorii de ceramică nu mai pu-ţin informative, cum ar fi cea cu decor incizat, cerami-ca Cucuteni C sau plastica antropomorfă, care – după o analiză tipologică şi procentuală – pot oferi indicii suplimentare. Relativ recenta încadrare a unor aşezări din spaţiul pruto-nistrean într-o schemă menită să de-finească etapele de evoluţie ale fazei Cucuteni A-B

Fig. 3. Socola. Ceramică pictată (1-2, 4-8) şi cu decor adâncit (3) din faza Cucuteni A-B.

Socola – o staţiune pluristratificată a culturii Cucuteni-Tripolie din bazinul Nistrului

116

conţine şi ea unele lacune (Marinescu-Bîlcu, Bem 2005, 314-315). Este discutabilă plasarea aşezărilor Gura Căinarului I şi Orheiul Vechi în etapa Cucuteni A-B2, precum şi a aşezărilor Iabloana I şi Rădulenii Vechi II în etapa Cucuteni A-B1, chiar dacă autorii susţin că nu au dorit să ofere un model de aranjare a staţiunilor acestei faze. Siturile Gura Căinarului I şi Orheiul Vechi au un inventar cu mai multe elemente de tradiţie Cucuteni A4, comparativ cu Iabloana I şi Rădulenii Vechi II. Primele două sunt atribuite aşe-zărilor de tip Solonceni (Sorochin 2004, 168-202). Afirmaţia despre ceramica incizată majoritară în eta-pa Cucuteni A-B2 (Marinescu-Bîlcu, Bem 2005, 314-315) nu este valabilă pentru aşezările din interfluviul Prut-Nistru. Această categorie de ceramică se întâl-neşte într-un procent mai mic comparativ cu ceramica pictată pe parcursul fazei Cucuteni A-B din spaţiul

pruto-nistrean. Astfel, la Gura Căinarului I (Сорокин 1988, 30-31; Sorochin 2004, 181.183), Orheiul Vechi (Виноградова, Бейлекчи, Бырня 1974, 75-76) şi Po-livanov Jar (straturile II1 şi II2) (Попова 2003, 89.121) ceramica cu decor incizat, uneori asociat cu pictură în cazul primelor două aşezări, este mai puţin prezentă decât ceramica pictată. Situaţia este valabilă şi pentru alte situri, precum Solonceni II (Виноградова 1983, 43), Drăgăneşti-Valea Ungureanului, Drăgăneşti-Cur-tea Boierească (Palaguta 1998, 102.104) sau Ciulu-cani I (Тодорова 1992а, 17).

Fazei Cucuteni B/Tripolie CI din staţiunea nou sem-nalată de la Socola îi aparţin mai multe fragmente cera-mice, dintre care unul provine de la un vas bitronconic de dimensiuni mari, modelat din pastă fină, fără degre-sanţi vizibili. Acesta este decorat cu benzi orizontale for-mate din linii subţiri şi late pictate cu negru pe angoba brună-roşiatică. Partea superioară a vasului este separată de cea inferioară prin două linii late (fig. 4,2).

Al treilea nivel de locuire atestat în acest sit datează din etapa Tripolie CII. Materialul ceramic din cadrul său este reprezentat de fragmente de vase pictate, reali-zate din pastă fină, fără degresanţi vizibili. Acestea sunt decorate cu compoziţii din linii negre paralele pictate pe angoba alb-gălbuie a vaselor (fig. 4,1.3-6.8), asocia-te uneori cu linii mai scurte dispuse pe marginea benzi-lor (fig. 4,3). Un fragment de buză provine de la un vas cu corpul mai mult sau mai puţin bombat ce are pictate la baza gâtului trei linii orizontale (fig. 4,1). Două frag-mente cu pictura ştearsă aparţin unor vase prevăzute cu două torţi, amplasate pe diametrul maxim (fig. 4,7.9). Această formă de vas este caracteristică aşezărilor de tip Gordineşti, fiind cunoscută de exemplu în aşe-zarea eponimă (Маркевич 1981, 51, рис. 81,1) şi la Tătărăuca Nouă-Piscul Gol (Sava ş.a. 1995, 319, fig. 12,1). Materialele acestui nivel de locuire completează şirul de descoperiri din etapa Tripolie CII cunoscute în această zonă (Маркевич 1973, 121; Bodean 2004, 25-28; Топал, Церна 2010, 281-298).

Deşi cercetările perieghetice efectuate în staţiunea Socola au avut un caracter restrâns, s-a reuşit stabilirea caracterului pluristratificat al acesteia. De domeniul cercetărilor viitoare ţine precizarea detaliată a situaţiei stratigrafice şi acumularea unui eşantion de materiale care ar permite o caracterizare mai amplă a nivelurilor de locuire Cucuteni-Tripolie atestate aici.

Fig. 4. Socola. Ceramică pictată din etapa Tripolie CII (1, 3-9) şi Cucuteni B/Tripolie CI (2).

Sergiu Bodean, Ion Ursu

117

Bibliografie Bodean 2004: S. Bodean, Aşezări eneolitice de lângă satele Chetroşica Veche şi Climăuţii de Jos. Tyragetia XIII, 2004, 22-29.Bodean 2012: S. Bodean, Aşezări pluristratificate ale culturii Cucuteni-Tripolie din spaţiul pruto-nistrean. In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei şi studiului artelor. Conferinţă ştiinţifică cu participare internaţională. Chişinău, 31 mai-1 iunie 2012. Rezumatele comunicărilor (Chişinău 2012), 6-7.Marchevici 1994: V.Marchevici, Aşezarea culturii Cucuteni-Tripolie de la Rădulenii Vechi (II), R. Moldova. MA XIX, 1994, 127-141.Marinescu-Bîlcu, Bem 2005: S. Marinescu-Bîlcu, C. Bem, Unde şi cum s-a putut realiza trecerea de la faza Cucuteni A la Cucuteni A-B. În: Scripta praehistorica. Miscellanea in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu-Dîmboviţa oblata (Iaşi 2005), 295-328.Palaguta 1998: I. Palaguta, Aşezări ale culturii Cucuteni-Tripolie evoluate din bazinul de mijloc al r. Soloneţ. RA 2, 1998, 101-110.Passek 1935: T. Passek, La céramique tripolienne. Bulletin de l’Académie de l’Histoire de la Culture Matérielle, Fascicule 122 (Moscou-Leningrad 1935).Sava ş.a. 1995: E. Sava, I. Manzura, M. Tcaciuc, S. Kurciatov, V. Bubulici, R. Rabinovici, V. Guchin, R. Alaiba, M. Bădău-Wit-tenberger, Investigaţii istorico-arheologice efectuate în microzona istorico-naturală Rudi-Tătărăuca Nouă-Arioneşti (raionul Donduşeni, Republica Moldova). CAANT I, 1995, 281-357.Sorochin 2004: V. Sorochin, Aşezările cucuteniene de tip Solonceni. MA XXIII, 2004, 167-202.Sorokin 1997: V. Sorokin, Consideraţii referitoare la aşezările fazei Cucuteni A – Tripolie BI din Ucraina şi Republica Moldo-va. MA XXI, 1997, 7-83.бикбаев 2011: В. Бикбаев, Укреплённые поселения культуры Кукутень-Триполье на территории Республики Молдова по данным аэрофотосъемки, спутниковых снимков и наземных исследований. Sesiunea MNAIM (ed. a 21-a). Chişinău, 20-21 octombrie 2011. Programul şi rezumatele comunicărilor (Chişinău 2011), 13-17.Виноградова, бейлекчи, бырня 1974: Н.М. Виноградова, В.С. Бейлекчи, П.П. Бырня, Раскопки трипольского посе-ления в Старом Орхее. АИМ 1972 г. (Кишинев 1974), 67-77. Виноградова 1983: Н.М. Виноградова, Племена Днестровско-Прутского междуречья в период расцвета трипольской культуры (периодизация, хронология, локальные варианты) (Кишинев 1983).Заєць 2004: I.I. Заєць, Клiщiв. В: ЕТЦ, т. 2 (Киïв 2004), 222-224. Маркевич 1955: В.И. Маркевич, Археологические памятники в бассейне нижнего течения реки Черна. Известия МФ АН СССР № 5(25), 1955, 131-145.Маркевич 1973: В.И. Маркевич, Памятники эпох неолита и энеолита. Археологическая карта Молдавской ССР, вып. 2 (Кишинев 1973).Маркевич 1981: В.И. Маркевич, Позднетрипольские племена северной Молдавии (Кишинев 1981).Пассек 1953: Т.С. Пассек, Отчет о работах Молдавской археологической экспедиции в 1952 г. Arhiva MNAIM, inv.nr. 369 (Москва 1953).Пассек 1955: Т.С. Пассек, Новые данные о позднетрипольских поселениях на Днестре. Изв. МФ АН СССР № 5(25), 1955, 15-29.Попова 2003: Т.А. Попова, Многослойное поселение Поливанов Яр. К эволюции трипольской культуры в Среднем Поднестровье (Санкт-Петербург 2003).Свод 1987: Свод памятников истории и культуры МССР. Северная зона. Макет (Кишинев 1987).Сорокин 1988: В.Я. Сорокин, Трипольское поселение у с. Гура Каинарулуй. АИМ в 1983 г. (Кишинев 1988), 20-34.Татаренко 1977: С.С. Татаренко, Отчет по Резинской археологической экспедиции Отдела этнографии и искусствове-дения АН МССР за 1976 г. Arhiva MNAIM, inv. nr. 117 (Кишинев 1977).Тодорова 1992а: Т.Д. Тодорова, Отчет о полевых исследованиях на поселениях Чулукань I и Александровка II в 1990 г. Arhiva MNAIM, inv.nr. 328 (Кишинев 1992).Тодорова 1992б: Т.Д. Тодорова, Результаты исследований на поселении Флорешты V. АИМ в 1986 г. (Кишинев 1992), 58-72.Топал, Церна 2010: Д.А. Топал, С.В. Церна, Позднетрипольский могильник и поселения у с. Кунича (Флорештский р-н, Республика Молдова). Stratum plus 2, 2010, 281-298.

Sergiu Bodean, cercetător ştiinţific, Centrul de Arheologie al IPC al AŞM, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Chişinău, Republica Moldova; e-mail: arheo25@mail.ru

Ion Ursu, cercetător ştiinţific, Centrul de Arheologie al IPC al AŞM, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Chişinău, Republica Mol-dova; e-mail: ion_ursu11@yahoo.com

Socola – o staţiune pluristratificată a culturii Cucuteni-Tripolie din bazinul Nistrului