BUCURIE ŞI RECUNOŞTINŢĂ!

Puţine cuvinte pot exprima ceea ce merită această monumentală

lucrare, chiar şi la 75 de ani de la publicarea ei în limba germană. Bucurie şi recunoştinţă! Civilizaţiei Cucuteni şi lui Hubert Schmidt!

dr. Romeo Dumitrescu

Preşedinte ale Fundaţiei Cucuteni pentru Mileniul III - Bucureşti

CUCUTENIDIN MOLDOVA – ROMÂNIA

A EZAREA FORTIFICAT CU CERAMIC PICTAT ,DIN EPOCA PIETREI I CUPRULUI I PÂN ÎN APOGEUL EPOCII BRONZULUI

DE

HUBERT SCHMIDT

LUCRAREA CON INE 40 DE PLAN E, ÎNSO ITE I DE ALTE 4 SUPLIMENTE, PRECUM I 21 FIGURI ÎN TEXT

TRADUCEREA I TIP RIREA LUCR RII ÎN LIMBA ROMÂNA FOST REALIZAT CU SPRIJINUL

FUNDA IEI CUCUTENI PENTRU MILENIUL III – BUCURE TI,COMPLEXULUI MUZEAL NA IONAL „MOLDOVA” IA I,

SOCIET II ACREMIS I ARHEOCONT GRUP IA I

IA I 2007

EDITURA TEHNOPRESS

Titlul original:

HUBERT SCHMIDT

CUCUTENI IN DER OBEREN MOLDAU, RUMÄNIEN.DIE BEFESTIGTE SIEDLUNG MIT BEMALTER KERAMIK VON DER STEINKUPFERZEIT IN BIS DIE VOLLENTWICKELTE BROZEZEIT.

1932, Berlin-Leipzig, Editura Walter de Gruyter & Co.

Volum îngrijit i prefa at de M d lin-Cornel V LEANU.

Traducere realizat de Gianina BISTRI AN.

Lucrare realizat în cadrul Proiectului 648/2006, finan at CNCSIS.

EDITURA TEHNOPRESS

Strada Zimbrului nr.40 Ia i – România 700047 Tel./Fax. 004 0232 260092 e-mail: office@tehnopress.ro www.tehnopress.ro

© ARHEOCONT GRUP IA I, 2007

ISBN 978-973-702-440-4

CUPRINS Prefa (M. C. V leanu) ………………………………………………………………………………………………………………………………………..ICuvânt înainte i post scriptum (H. Schmidt) …………………………………………………………………………………………………VIIIntroducere……….……………….……………….……………….……………….……………….……………….……………….………….…..……….1I. Pozi ionarea geografic i constitu ia geologic …………….………………..….………….………….…………………………..….3 Scurt descriere geologic a Dealului Cet uia (I. Popescu-Voite ti) ………………………..….……………………. …………….4II. S p turile i raportul arheologic ………….………….………….……….……………….……….……….…………….…….……..…….6 a) Construc ii interioare: Locuin ele ………….………….………….………….……….……………….……………..……………………….6 b) Fortifica ii..………….………….………….………….………….………….……………………….…….…………………………………..…….9 c) Urme de locuire din afara fortifica iilor………….………….………………………………………………………………….………….12 d) A ezarea din vale, de la B iceni …….………….………………………….…….………….………….………….………….………....….12III. Analiza descoperirilor ………….………….……………………………...………………….………….………….……………….…….…….14 a) Ceramica culturii A ………….………….………….………….………………………………….………….………….……………………….14 1. Vase pictate. Tehnic , forme i decor…………………………….……………………………………….…………..………….14 2. Vase colorate (monocrome) ………….………….………….………….……………………………….……………….………….22 3. Vase cu decor adâncit…………….………….………….………….……………………………….…….…….………….………….24

b) Ceramica culturii B ………….………….………….………….………….……………………………..….………….…………….………….25 1. Formele ………….………….………….………….………….……………………………….………….…………………….………….25 2. Tehnica pastei i a picturii ………….………….………….………………………..…….………….………….………………….29 3. Decorul (grupele - ) ………….…………….………….……………..…………………….………….…………………………….30 c) Ceramic primitiv , cu ornamente adâncite – Cultura C ………….…………………………..…………………………………….42 d) Ceramic neobi nuit , realizat cu mâna sau cu roata olarului. Ceramica D i E, în tehnic preistoric .…………….45 e) Alte mici descoperiri ….……….………….………….………….………….…………………………….……….………….…….………….46 1. Unelte din creme ………….………….………….………….………….………….………………………………….………………….46 2. Unelte din piatr ………….………….………….………….………….………….……………………………….…………………….50 3. Unelte din substan e organice ………….………….………….………….…………………………….….……………………….55 4. Descoperiri din metal ………….………….………….………….………….…………………………….………….……………….59 5. Figurine din lut ………….………….………….………….………….………….………….…….……………..……………………….63 6. Alte descoperiri….………….………….………….………….………….………….…………….……………….…………………….67 7. Detalii speciale…………….………….………….………….………….………….………….…………….…….……….…………….70IV. Rezumat i concluzii ………….………….………….……………….………….……………….………………..………….…………………….72 a) Dezvoltarea picturii vaselor ………….………….………….………….………….………….…….…………….………….……………….72 b) Origini tehnice i r d cini stilistice ………….………………….………….………….……………………….…………..….………….76 Excurs 1. Cultura Tripolie ………….………….………….………….………….…………………….……….………….…………….79 Excurs 2. Rela iile cu culturile Bükk i Tisa din Ungaria .……………………………………….…….………….………….82 c) Industria metalului ………….………….………….………….………….………….………….……….…………………………..………….88 Excurs 3. Asupra tipologiei topoarelor din cupru ………….………….………….………….……….………………………….88 d) Datarea ………….………….………….………….………….………….………….………….…………………………..….…………………….95 Excurs 4. Despre ceramica în band central-european ………….………….…………………….……….………………….97 Excurs 5. Despre cultura Anau ………….………….………….………….……………………………...……………….………….99 e) Pozi ia cultural ………….………….………….………….………….………….………….……………………….……….………………….105 Excurs 6. Despre Creta i Asia de sud-vest ………….………….………….…………………………………………..………….117 f) Cuvânt de încheiere ……….………….………….………….………….………….………….………………………………….……………….123Anexe .......………….………….………….………….………….………….………….………….………….………………………………………………….125 I. Analiza metalelor: cupru, bronz, fier ………….………….………….………….………….………………………..…………………….125 II. Cuprinsul ilustra iilor din text…….………….………….………….………….………….………………………………………………….126 III. Legenda plan elor (la multe dintre acestea se precizeaz i lista descoperirilor)………………….………….………….127Plan ele 1-40Suplimente: Plan a A i Plan a B; Planul I i Planul II.

I

Prefa

Monografia lui Hubert Schmidt – Cucuteni in der Oberen Moldau, Rumänien, o lucrare fundamental pentru arheologia româneasc i universal , a fost tradus în limba român dup75 de ani de la tip rirea sa în Germania. Se poate pune întrebarea: de ce atât de târziu? Poate destinul este cel care s-a ar tat înc o dat nedrept cu a ezarea de la Cucuteni, a a cum a f cut-o de multe ori de la descoperirea sa. Sau poate nu a fost nevoie de o traducere i atunci demersul nostru nu ar avea nici o relevan . L s m, îns , cititorului op iunea de a r spunde sau nu la aceast întrebare.

Ce ne-a f cut s întreprindem acest demers, a fost dorin a noastr de a aduce un omagiu memoriei savantului german, a a cum am procedat i anul trecut, când am retip rit volumul ap rut în 1932. Imboldul, avut înc din perioada în care participam al turi de profesorul nostru, acad. Mircea Petrescu-Dîmbovi a, la redactarea monografiei asupra Cet uiei de la Cucuteni, pe baza s p turilor întreprinse aici în anii 1961-1966, a c p tat un amplu elan în 2006, atunci când am reg sit partea cea mai important a vechilor colec ii de la Cucuteni, colec ii considerate, unanim, disp rute. i, de asemenea, nu putem s nu subliniem i s nu ne bucur m în acela itimp c , dup apari ia monografiei din 2004, interesul fa de Cet uia de la Cucuteni a sporit în mod considerabil.

** *

Consider m util s facem câteva importante preciz ri asupra istoricului cercet rilor de la Cucuteni, deoarece în capitolul consacrat special acestei problematici din monografia ap rutîn 20041, de i s-a urm rit a se prezenta pe larg toate elementele de interes, au r mas neelucidate câteva aspecte deosebit de importante, care au primit un r spuns nea teptat între timp.

În primul rând, trebuie subliniat c despre circumstan ele descoperirii a ez rii, la finele lunii martie a anului 1884 de c tre Theodor Burada2, afl m 17 ani mai târziu3, într-un articol dintr-o ampl serie de memorii i amintiri de c l torii ale reputatului etnolog, m rturii ce vor primi un generos spa iu în paginile revistei Societ ii tiin ifice i Literare din Ia i. Nu este în inten ia noastr a pune sub semnul întreb rii aceast m rturie sau a aduce cumva atingere memoriei personalit ii ilustrului folclorist ie ean, îns aceast afirma ie contrasteaz cu o consemnare din 1885, a lui I. N dejde4, care men ioneaz c la Cucuteni s-ar fi deplasat id-nii Burl , Burada i u u, convin i fiind de faptul c anticarii araga l-ar fi în elat pe N. Beldiceanu. Încerc rile noastre de a identifica în fondurile Arhivelor Na ionale de la Ia i,

1 M. Petrescu-Dîmbovi a, M. C. V leanu, Cucuteni-Cet uie. Monografie arheologic , Editura „Constantin Matas ” din Piatra Neam , în seria Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, vol. XIV, 2004, pag. 11-26. 2 ibid., pag. 27 i urm. 3 Th. Burada, Antichit ile de la Cucuteni, în Arhiva Societ ii tiin ifice i Literare din Ia i, an. XII, nr. 5-6 (mai-iunie), 1901, pag. 270-277.4 I. N dejde, Antichit ile de la Cucuteni, în revista Contemporanul, an IV, nr. 14-15, 1885, pag. 589.

II

documentele la care face referire Th. Burada în cuprinsul articolului s u din 1901, nu au fost încununate pân acum de succes1.

Cea mai veche informa ie documentar despre descoperirile de la Cucuteni, identificatpân acum, este anun ul nesemnat, dar atribuit lui N. Beldiceanu2, din Noua Revist din data de 26 noiembrie/8 decembrie 1884 (an. II, nr. 2), pag. 11-12. De i au circulat informa ii cN. Beldiceanu ar fi întreprins s p turi arheologice la Cucuteni în 1884 (informa ii sus inutechiar i de acesta3), derularea evenimentelor din acel an, în baza materialelor documentare identificate i cercetate pân în prezent, le infirm . Primele cercet ri la Cucuteni se vor face abia la sfâr itul lunii mai a anului 1885, de c tre N. Beldiceanu i D. C. Butculescu4. Asocierea lui Gr. C. Bu ureanu la primele cercet ri de la Cucuteni este o eroare frecvent întâlnit în literatura de specialitate (o face chiar i H. Schmidt, infra, la pag. 1). N. Beldiceanu se va întov r i cu acesta începând cu anul 1888, dup ce întreprinsese mai multe campanii arheologice la Cucuteni, la una dintre acestea, cea din 1887, participând i Gr. Tocilescu, care va sus ine i o comunicare în cadrul Societ ii de Medici i Naturali ti din Ia i, în data de 28 iunie 18875.La campania din 1888 de la Cucuteni se va asocia i George Diamandy, care va dona colii de Antropologie de la Paris o parte din colec ia sa de piese de la Cucuteni6.

La Muzeul Na ional de Antichit i din Bucure ti vor ajunge, prin vânzare, o parte important a obiectelor preistorice de la Cucuteni din colec ia lui N. Beldiceanu (în 1890)7, dar i piese de la D. C. Butculescu (în 1915) i Gr. C. Bu ureanu (în 1916). Aceste colec ii, considerate

pierdute între timp, au fost reidentificate în depozitele Institutului de Arheologie „V. Pârvan” Bucure ti8. Reidentificarea acestor colec ii avea s scoat la suprafa un aspect cu mult mai important i cu referire direct la H. Schmidt, care a fost acuzat c în urma cercet rilor de la Cucuteni din anii 1909-1910, ar fi în elat partea român , prin nerepatrierea obiectelor împrumutate pentru studiu la Berlin. De i documentele p strate în arhive scoteau în evidenfaptul c piesele au fost restituite în 1912 p r ii române9, aceast important colec ie a disp rut, pur i simplu, atitudinea p r ii române având, astfel, o anumit justificare10.

La Universitatea din Ia i se p stra cea mai important parte a colec iei lui N. Beldiceanu, rezultat , cel mai probabil, din cercet rile efectuate dup anul 1890, întreprinse în colaborare cu Gr. C. Bu ureanu; aceasta, în 1899, se afla expus în Sala Pa ilor Pierdu i din cl direa

1 Arhivele Na ionale de la Ia i, fondul Prefecturii jude ului Ia i, rola 515, dosar 116/1886 – Descoperiri arheologice în jud. Ia i (nr. vechi 206/9 mai 1886), pe coperta acestuia este scris cu cerneal i 188/85, ceea ce confirm num rul unuia din dosarele indicate de Th. Burada, îns documentele respective nu se mai reg sesc în cuprinsul dosarului. 2 I. N dejde, op. cit., pag. 587. A se vedea i M. C. V leanu, Descoperirile de la Cucuteni i Societatea de Medici iNaturali ti din Ia i (1884-1891), în Studii de Preistorie, nr. 3 (2005-2006), 2006, pag. 200. 3 M. C. V leanu, op. cit., pag. 211 i urm. 4 M. Petrescu-Dîmbovi a, M. C. V leanu, op. cit., pag. 15 i urm. 5 M. C. V leanu, op. cit., pag. 206. Informa ia privitoare la cercet rile întreprinse la Cucuteni de c tre Gr. Tocilescu se reg se te i la C. Chiri , Dic ionarul geografic al Jude ului Ia i, 1888, pag. 60 i urm. 6 Cele publicate de G. Diamnady despre Cucuteni în urma comunic rilor sus inute în cadrul Societ ii de Antropologie de la Paris (Diamandi, Station préhistorique de Coucouteni (Roumanie), în Bulletins de la Société d’Anthropologie Paris,3-e série, 1889, t. 12, pag. 582-599; idem, Nouvelles idoles de Coucouteni (Roumanie), în Bulletins de la Sociétéd’Anthropologie Paris, t. I, 1-série, 1890, pag. 406-408), pot fi considerate primele studii tiin ifice despre descoperirile de la Cucuteni (a se vedea i N. Ursulescu, M. C. V leanu, Debutul culturii Cucuteni în arheologia european /Début de la culture Cucuteni dans l’archéologie européenne, în Dimensiunea european a civiliza iei eneolitice est-carpatice (ed. N. Ursulescu), 2006, pag. 21-65. ). 7 M. Petrescu-Dîmbovi a, M. C. V leanu, op. cit., pag. 17 i urm. A se vedea i Gr. Tocilescu, Catalogul Muzeului Na ional de Antichit i, edi iune prescurtat , 1906, pag. 44-45, 77-79. 8 Comunicarea sus inut de M. C. V leanu, Colec iile arheologice de la Cucuteni, la Sesiunea Na ional de Rapoarte Arheologice, edi ia XL, Constan a, 31 mai – 3 iunie 2006. 9 L. N stas , Unele date în leg tur cu istoricul descoperirilor de la Cucuteni, în Acta Moldaviae Meridionalis,V-VI (1983-1984), 1984, pag. 516. A se vedea i M. Petrescu-Dîmbovi a, M. C. V leanu, op. cit., pag. 21 i urm. 10 Îl cit m aici doar pe O. Tafrali (Antichit ile de la Cucuteni i Muzeul de Antichit i din Ia i, în Arta i Arheologia,9-10 (1933-1934), 1935, pag. 62), f r indicarea altor trimiteri bibliografice despre acuza iile aduse lui H. Schmidt, care, a a cum vom ar ta, au fost incorecte.

III

universit ii1. Pe lâng aceasta, o alt important parte a aceste colec ii se afla în posesia lui Gr. C. Bu ureanu i a fost expus la Expozi ia general român din anul 1906, unde a primit imedalia de aur2. De i acesta finalizase înc din anul 1898 lucrarea intitulat Preistoria în România. Studiu de antropologie preistoric i etnografie, lucrare ce con inea 450 desene3,a reu it s tip reasc doar o parte din acest interesant material în paginile revistei Societ ii

tiin ifice i Literare din Ia i4. Chiar i a a, cea mai mare parte a pieselor de la Cucuteni r m seser , practic, nepublicate.

Dup s p turile întreprinse la Cucuteni în 1909-1910, H. Schmidt public o parte dintre materialele descoperite în raportul din 19115, dar colec ia, repatriat în România, pare s nu se fi bucurat de o aten ie special ; aceasta este singura explica ie plauzibil pentru evenimentele care se vor petrece ulterior, undeva în segmentul temporar 1912-1917. Întoars la Ia i, aceastimportant colec ie arheologic , probabil printr-o eroare involuntar , va fi amestecat cu mai vechea colec ie de piese de la Cucuteni, a lui N. Beldiceanu, ce se p stra la Universitatea din Ia i. Facem aceast afirma ie deoarece este singura care poate explica dispari ia colec iei lui H. Schmidt; la Ia i, între 1912 i 1917, se va vorbi doar de o singur colec ie de piese de la Cucuteni, cea a lui N. Beldiceanu6.

Cele mai de valoare obiecte ale colec ie lui N. Beldiceanu7 vor fi expediate la Moscova în anul 1917, al turi de Tezaurul României, i s-a presupus c ele nu s-ar mai fi întors niciodat 8,deoarece în nici unul din documentele publicate despre repatrierea acestuia9 nu se specifica existen a unei astfel de colec ii. Cercetând, în luna ianuarie 2006, colec iile de la Cucuteni, reidentificate în patrimoniul Institutului de Arheologie „V. Pârvan” Bucure ti, s-a constatat existen a unui mare num r de piese, ce purtau numere ruse ti, ce fuseser restituite par ial de la Moscova în anul 1956, odat cu Tezaurul României, piese ce ap reau publicate în volumul din 1932 a lui H. Schmidt. De i în inventarele colec iilor Institutului de Arheologie „V. Pârvan” Bucure ti se men iona c aceste piese sunt publicate în monografia lui H. Schmidt din 1932 i

1 Informa ie inedit , reg sit în Arhivele Na ionale de la Ia i, fond Rectoratul Universit ii Ia i, dosar 651, fila 135 (rola 52), adresa nr. 79765/18. XI. 1899 din partea Ministerului Culturii i Instruc iunii Publice c tre rectorul Universit ii din Ia i, la sesizarea lui Gr. C. Bu ureanu. 2 Aceast colec ie, compus din trei l zi, va fi achizi ionat de Muzeul Na ional de Antichit i din Bucure ti (a se vedea documentele din fondul arhivistic privitor la M. N. A., p strat la Institutul de Arheologie „V. Pârvan” Bucure ti, dosar 1916, fila 230, proces verbal din data de 26 ianuarie 1916, prin care Ana Bu ureanu vinde colec ia arheologic a lui Gr. C. Bu ureanu), al turi de alte dou l di e, 13 s cule i i de lucrarea privitoare la preistoria în România, compus din douvolume în manuscris (din care unul se p stra întreg i cel lalt incomplet) i un volum de figuri i desene. 3 D. Atanasiu, C tre cititori, în Arhiva Societ ii tiin ifice i Literare din Ia i, XXV, 1914, pag. XIV. Din acest important manuscris, pierdut în urma bombardamentelor asupra Bucure tiului din 1944, în bibliografia arheologic se men ioneazfaptul c doar partea sa introductiv a fost publicat în Revista de Preistorie i Antichit i Na ionale. Buletin al Seminarului de arheologie preistoric de la Facultatea de Litere i Filozofie, nr. I, 1937, de c tre I. Andri escu sub titlul - O pagin din istoria arheologiei preistorice în România: Gr. C. Bu ureanu i introducerea sa la „Preistoria în România. Studii de arheologie preistoric i etnografie” (1898, inedit).4 A se vedea Arhiva Societ ii tiin ifice i Literare din Ia i, 1903 (an XIV), nr. 9-10, pag. 410-421 i nr. 11-12, pag. 490-500, 1904 (an XV), nr. 1, pag. 1-9, nr. 3, pag. 97-104 i nr. 4, pag. 145-152, publicându-se în total un num r de 65 de desene. 5 H. Schmidt, Verläufiger Bericht über die Ausgrabungen 1909-1910 von Cucuteni bei Iassy (Rumänien),în Zeitschrift für Ethnologie, XLIII, 1911, pag. 581-601. 6 A se vedea documentele p strate la Arhivele Na ionale de la Ia i, fond Muzeul de Antichit i din Ia i, cât i caietul-inventar al Muzeului de Antichit i, p strat la Institutul de Arheologie din Ia i.7 Consider m util sublinierea acestei denumiri, deoarece, în realitate, nu este vorba numai de colec iile de la Cucuteni ale lui N. Beldiceanu. 8 M. Petrescu-Dîmbovi a, M. C. V leanu, op. cit., pag. 20.9 Informa ie inedit , reg sit în Arhivele Na ionale de la Ia i, fond Muzeul de Antichit i, fila 12, adresa 108312/24. 07. 1935 a Ministerului Instruc iunii, al Cultelor i Artelor c tre Muzeul de Antichit i din Ia i, prin care se specific faptul c în l zile de la Moscova nu a venit nici un obiect de muzeu din cele predate cu ocazia evacu rii în Rusia. Privitor la repatrierea din 1956, în bogata bibliografie existent nu se specific nimic despre existenta colec iei de la Cucuteni.

IV

sunt repatriate de la Moscova1, informa ia a r mas practic necunoscut cercet torilor i, am putea ad uga, neexplicat 2.

Toate acestea, puse cap la cap, nu pot decât s reliefeze faptul c eroarea apar ine în exclusivitate p r ii române, care prin amestecarea colec iei lui H. Schmidt, repatriat în 1912 de la Berlin, cu mai vechea colec ie a lui N. Beldiceanu, existent la Universitatea din Ia i, i apoi prin trimiterea colec iei reunite în 1917 la Moscova, a f cut practic disp rute materialele arheologice descoperite de cercet torul german, aruncându-se asupra acestuia vina c nu le-ar fi restituit.

Informa ii asupra pieselor descoperite de H. Schmidt i r mase la Berlin au fost contradictorii uneori3, îns ast zi acestea se g sesc în colec iile Muzeului de Pre- i Protoistorie de la Berlin, parte din ele expuse în vitrinele muzeului, parte aflate în depozite, piese pe care le-am putut vedea i cerceta în vara anului 2006, al turi de numeroase documente privitoare la cercet rile de la Cucuteni din 1909-1910, când am întreprins o vizit de documentare în Germania. De i am prezentat p r ii germane rezultatele cercet rilor noastre (men ionate, pe scurt, i în cadrul prezentei note introductive), am resim it totu i o re inere generat de culpa înr d cinat asupra lui H. Schmidt.

Acum, când toate acestea au fost clarificate, consider m c anatema aruncat asupra lui Hubert Schmidt a fost îndep rtat , îns nedreptatea f cut cercet torului german de c trepartea român ar putea fi definitiv tears , doar atunci când piesele descoperite de acesta ip strate în România, al turi de celelalte colec ii de la Cucuteni4, în principal ale lui N. Beldiceanu, D. C. Butculescu i Gr. C. Bu ureanu, precum i de cea rezultat din s p turiledin 1961-1966, întreprinse de M. Petrescu-Dîmbovi a, ar putea fi reunite în cadrul unui muzeu sau m car a unei expozi ie muzeale mai mari. i dac partea german ar participa la un asemenea proiect, ar fi cu mult mai îmbucur tor. Iar un moment prielnic pentru acest eveniment se apropie. . .

** *

Asupra prezentei traduceri, dorim s avertiz m cititorul, fie el de specialitate sau nu, cs-a dorit o lucrare care s redea cât mai fidel inten ia autorului i spiritul perioadei în care a fost tip rit lucrarea. Am regrupat la finalul volumului plan ele, numerotând i plan a color, ca în volumul din 2006. Alte interven ii asupra textului au fost minime, rezumându-ne a îndrepta tacit doar gre elile tipografice i de a adapta unii termeni, în special cele mai uzitate toponime5,la terminologia româneasc , f r a face sublinieri suplimentare. Iar toate acestea pot fi u oridentificate, atunci când exist un interes special din partea cititorului, prin compararea cu lucrarea ini ial , din 1932, sau cu textul reeditat în 2006, deoarece volumul de fa respectîntrutotul pagina ia textului din limba german , gra ie tehnologiei moderne.

Acest format de publicare a prezentei lucr ri a avut la baz i un alt ra ionament, mult mai sensibil. Identificarea celor mai bune coresponden e în limba român a termenilor germani utiliza i de H. Schmidt nu a reprezentat o misiune tocmai u oar , îns numeroasele discu ii purtate cu cercet tori din domeniu, ne-au ajutat în luarea deciziilor finale. Totu i, suntem con tien i de faptul c , uneori, formula aleas , poate, s nu fi fost cea mai bun sau c s-ar fi

1 Registrul cu inventarul general, filele 160-161, înregistrarea nr. 1164/31. 12. 1961, fila 169, înregistrarea nr. 1257/28. 03. 1964, precum i caiet-inventar, nr. 153/1973, cu 40 file. 2 O parte din aceste piese vor fi predate Muzeului Na ional de Istorie a R. S. R. prin procesul verbal nr. 2/1971 conform cu men iunile din registrul cu inventarul general, filele 160 i 169. 3 M. Petrescu-Dîmbovi a, M. C. V leanu, op. cit., pag. 21 i urm., pag. 28 i urm. 4 A a cum am mai men ionat, o colec ie de la Cucuteni se afl la coala de Antropologie de la Paris, donat de G. Diamandy. Alte mici colec ii de piese de la Cucuteni s-au aflat în posesia Muzeului din F lticeni, patrimoniul acestuia fiind preluat ulterior de Muzeul din Suceava. Alte piese din vechile cercet ri de la Cucuteni se mai g sesc în colec iile Muzeului de Istorie a Moldovei din Ia i, dar este posibil s se mai reg seasc i alte mici colec ii, considerate pierdute.5 Pentru a nu crea confuzii, celelalte toponime au fost date în forma original din limba german , a a cum apar ele în text.

V

putut strecura anumite erori, inevitabile într-un astfel de demers, i, de aceea, cititorul poate reveni oricând cu u urin la textul ini ial, din limba german .

Asupra coresponden elor terminologice se impun câteva observa ii care vor suscita interes, plecând înc de la titlul lucr rii. Steinkupferzeit are cel mai apropiat corespondent în termenul de eneolitic. Termenul de eneolitic apare ca atare de dou ori în textul lui H. Schmidt, prima dat în forma german , aeneolithische (la nota 8 de la pag. 103), i citat, în titlul unei lucr ri în limba francez (la nota 7 de la pag. 109). De asemenea, chiar autorul (la pag. 104) echivaleaz cronologic neoliticul tessalian cu Steinkupferzeit. Îns , raportându-ne la anul 1932, atunci când a fost publicat lucrarea, i inând cont de inten ia autorului, am considerat c pentru Steinkupferzeit cel mai bun echivalent românesc, în cazul de fa ,este epoca pietrei i cuprului, termen uzitat în terminologia arheologic româneasc i care, în ultimul timp, cunoa te o revigorare în literatura de specialitate. Un alt motiv pentru folosirea epocii pietrei i cuprului este acela c el confer textului lucr rii patina timpului, lucru care am vrut s fie sesizat de cititor.

Acelea i motiva ii au stat i la baza coresponden ei alese pentru definirea etapelor de locuire din a ezarea de la Cucuteni. Nu se puteau folosi, în aceast lucrare, termenii de faza A i faza B pentru echivalarea termenilor germani, Kultur-A i Kultur-B, deoarece chiar autorul î i argumenteaz în text denumirea aleas i l s m cititorului pl cerea de a descoperi singur aceast motiva ie, de i în definitiv se exprim aceea i stare de fapt, chiar dac îi spunem stadiu, treapt , etap , etc., aceasta abia ulterior cunoscând o anumit sistematizare. De aceea, pentru textul din limba român , am preferat termenul de cultura A i cultura B, deoarece niciodat în textul din limba german nu îi este asociat termenul de Phase, ori un compus al acestuia. Pentru uniformizare i pentru u urarea în elegerii textului, aceia i termeni i-am utilizat deseori i pentru echivalarea altor termeni germani, precum Stufe, Etappe etc.

Tot din aceste motive, pentru u urarea în elegerii textului, prin standardizarea terminologiei, am uniformizat, în text, denumirile utilizate pentru artefactele descoperite la Cucuteni, având în vedere c uneori, pentru acelea i tipuri de obiecte, autorul folose te mai mul i termeni sinonimi. De aceea, consider m util i recomand m cititorului, mai întâi parcurgerea lucr rii Cucuteni-Cet uie. Monografie arheologic , de M. Petrescu-Dîmbovi a iM. C. V leanu, lucrare ap rut în anul 2004 la Editura „Constantin Matas ” din Piatra Neam ,în seria Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, vol. XIV.

Parafrazându-l pe Hubert Schmidt, încheiem astfel: Acum Cucuteni-ul este tradus. i a tept m o critic dreapt .

** *

Traducerea i tip rirea prezentei lucr ri nu ar fi fost posibil f r un anumit sprijin material. Suntem onora i s mul umim tuturor celor ce au contribuit la apari ia lucr rii,în special domnului Romeo Dumitrescu, pre edinte al Funda iei Cucuteni pentru Mileniul III din Bucure ti, domnului Val Condurache, director general al Complexului Muzeal Na ional „Moldova” Ia i, domnului Gheorghe Macarie, pre edintele Societ ii ACREMIS-Ia i, idoamnei Georgina-Maria V leanu, de la Societatea Arheocont Grup Ia i. Un gând de recuno tin se îndreapt i spre to i cei care ne-au sus inut i sprijinit moral în demersul nostru, mai ales domnului Tudor Soroceanu de la Berlin, domnilor Vasile Chirica iNicolae Ursulescu din Ia i, i, nu în ultimul rând, doamnei Silvia Marinescu-Bîlcu idomnului Mircea Babe din Bucure ti.

1 iulie 2007 M d lin-Cornel V leanu

VII

Cuvânt înainte

„Cucuteni-ul nu a fost înc publicat”, acesta este repro ul care s-a tot auzit în ar i în str in tate de câ iva ani încoace. S-a uitat, i înc se uit prea u or, c dup s p turile mele din 1909-1910 a urmat r zboiul cu consecin ele sale grave pentru perioada ulterioar . Amplul raport preliminar despre Cucuteni din 1911 (Zeitschrift für Ethnologie) a adus la cuno tin aopiniei publice problemele existente, în baza a numeroase exemple prezentate dintre descoperirile f cute, i acesta este citat des. Apoi, cine a putut aprecia materialul descoperit, în func ie de propor ia i semnifica ia lui, nu s-a putut a tepta la o prelucrare integral rapid .

i o dat cu prelucrarea materialului a crescut i importan a lui, mai ales dup stabilirea unei leg turi între cultura Cucuteni i cultura Monteoru din epoca bronzului, dup s p turile întreprinse de mine la S rata-Monteoru (România), în 1917-1918. Lucr rile mele au fost stimulate, dup demisionarea mea din func ia de la muzeu (1 aprilie 1924), printr-o c l torie de studiu de aproape trei luni în anul 1927, finan at cu mult bun voin de c tre Asocia iaoamenilor de tiin germani sub conducerea Excelen ei Sale Ministrul de Stat dr. Schmitt-Ott. Astfel, am putut supune unei analize, analogiile dintre descoperirile semnificative de la Cucuteni cu cele din zona balcano-dun ren . Imediat dup aceea, în ianuarie 1928 lucrurile au luat o întors tura nefavorabil , datorit unei boli grave, din cauza c reia nu am putut lucra deloc timp de un an i jum tate i care mi-a îngreunat i dup aceea munca în mod sim itor,datorit urm rilor sale pe termen lung. În acest context au fost scrise i finalizate observa iile generale din capitolul IV, în manuscrisul finalizat în august 1929. Tocmai pentru acest capitol trebuie s cer indulgen , în cazul în care bibliografia nu a fost detaliat suficient.

Dar acum Cucuteni-ul este publicat. i a tept o critic dreapt .

Berlin, 14 octombrie 1930 H. Schmidt

Post scriptum

Tip rirea lucr rii despre Cucuteni a fost posibil datorit sprijinului Asocia ieiOamenilor de tiin Germani i Administra iei Generale a Muzeelor de Stat. În mod special sunt recunosc tor Excelen ei Sale Ministrul de Stat dr. Schmitt-Ott i Directorului General al Muzeelor de Stat prof. dr. Waetzoldt. De asemenea, aduc mul umiri Editurii Walter de Gruyter & Co. (Berlin) pentru eforturile depuse pentru apari ia lucr rii.

Berlin, 10 martie 1932 H. Schmidt

Introducere

Pentru descoperirile preistorice, sta iunea de la Cucuteni era cunoscut în România prin s p turile lui Bu ureanu, înc din anii ”80 ai secolului al XIX-lea1. Rezultatele sale au constituit baza colec iei de antichit i a lui N. Beldiceanu2 din Ia i. În cercurile tiin ifice europene, Bu ureanu a prezentat în cadrul Congresului Interna ional de la Paris, din 1889, un raport despre cercet rile sale din mai multe sta iuni din Moldova3, unde, al turi de cea de la Cucuteni, erau prezentate i alte sta iuni, precum cele de la R d eni i Baia din jude ul Suceava sau dintr-o localitate din apropierea ora ului Vaslui. În literatura german de specialitate, Bo hard4

a introdus, în anul 1890, sta iunea arheologic preistoric de la Cucuteni, iar M. Hoernes5 a situat pentru prima oar cultura de la Cucuteni în contextul unor descoperiri paralele, sud-est europene, pornind de la un idol din lut, tipic, i de la vasele pictate. Bu ureanu men ioneaz dou locuri cu descoperiri, unul este Cet uia de la Cucuteni, pe platforma dealului, cu straturile de cultur pe care el le-a s pat pân la stratul stâncos, i cel de-al doilea, în satul B iceni - în vale, cu urme de cenu , locuri pe care le-a interpretat ca fiind acropol i necropol . Dar se puteau remarca deja, la ceramica devenit cunoscut , dou tipuri de pictur , f r a se putea explica coexisten a lor (Bu ureanu, op. cit., fig. 8-9). De aceea, dorin a mea a fost de a studia originalele acestor picturi de pe vase g site în România i, într-un context mai larg, de a cunoa te întreaga arie cultural în care apare aceast ceramic pictat din neoliticul târziu, în spa iul Dun rii inferioare i al Balcanilor. În raportul meu prealabil asupra s p turilor (Zeitschr. f. Ethnol., 1911, pag. 582 i pag. urm toare), am relatat detaliat cum a fost posibil realizarea unui plan de s p turi pentru Cucuteni, în anul 1902 i 1904, în contextul altor proiecte mari la care am participat (a se vedea expedi ia lui Luschan în Sendschirli din nordul Siriei i expedi ia american a lui R. Pumpelly în Turkestanul rusesc, din regiunea transcaspic ) i cum am pus în practic acest plan de s p turi începând cu anul 1908. Rezultatul general al raportului a fost stabilirea existen ei unei a ez ri fortificate, cu tr s turi apar inând epocii pietrei, cu ceramic pictat în cele dou stiluri precizate mai sus, care, pe baza unor observa ii stratigrafice exacte, au putut fi diferen iate în func ie de vechime, în Cultura A i Cultura B. Durata existen ei acestei a ez ri r mâne înc neelucidat . Dar în cazul descoperirii i altor a ez ri cu acelea i caracteristici culturale, tip Cucuteni A i B, se va putea stabili o

cronologie relativ . Cea mai important pies descoperit , hot râtoare pentru stabilirea duratei existen ei a ez rii, este un fragment neînsemnat al unei str chini cu picior, gri-monocrom, realizat în tehnica ro ii olarului, apreciat la adev rata lui valoare abia mai târziu dup , ce s p turile din S rata-Monteoru, jude ul Buz u–Mizil, din regiunea subalpin a Carpa ilor, din anii 1917-1918, au dus la un rezultat surprinz tor: cultura de la S rata-Monteoru din epoca bronzului este pozi ionat i ea în zonele înalte (tip acropol )

1 Gr. C. Bu ureanu în Arhiva Societ ii tiin ifice i Literare din Ia i, 1889/90, pag. 257-270. 2 N. Beldiceanu, Antichit ile de la Cucuteni, Ia i, 1885. 3 Bu ureanu, Note sur Coucouteni et plusieures autres stations de la Moldavie du Nord (în C.R. Congr. Internat. X, 1889,Paris, 1891, pag. 299). 4 Antiqua, VIII, 1890, pag. 25 i urm. 5 M. Hoernes, Urgesch. d. Bild. Kunst., 1898, p.210 i urm.

Introducere2

cu locuin e cu ceramic pictat , identic cu o anumit grup de vase din cultura Cucuteni B. Aceasta a constituit dovada faptului c aceasta, cultura nou - Cucuteni B, corespunde apogeului epocii bronzului. De asemenea, s-a confirmat importan a str chinii cu picior, care const în originea ei în cercurile egeene. Astfel, atât s p turile de la Cucuteni, cât i cele de la S rata-Monteoru, au putut fi analizate din perspectiva cercet rii asupra cercului egeean1.Pornind de la acest rezultat concludent, doresc s încep prelucrarea detaliat a descoperirilor de la Cucuteni din 1909-1910. i trebuie s repet: mijloacele pentru ambele campanii au fost donate cu generozitate de Funda ia Rudolf-Virchow, fapt care se datoreaz mai ales grijii domnului Hans Virchow; partea care revine funda iei Rudolf-Virchow a fost dat Muzeelor de Stat, unde descoperirile de la Cucuteni, împreun cu cele de la S rata-Monteoru, reprezint cel mai important aspect din „Sala Românesc ” din Muzeul de Pre- i Proistorie din Berlin. Funda ia Rudolf-Virchow a preluat i costurile necesare realiz rii a unei mari p r i din reproduceri, desene i plan e, a restaur rii tuturor materialelor arheologice, un sprijin care, mai ales acum, la publicarea descoperirilor de la Cucuteni, î i relev importan a.

1 Raportul meu în cadrul Societ ii Arheologice din Berlin, 3 iunie 1924: Archäol. Anzeiger, 1923-1924, pag.348-355.

I. Pozi ionarea geografic i constitu ia geologic

Satul i mo ia Cucuteni (a se face deosebirea între sta ia de tren cu acela i nume de pe ruta Pa cani-Ia i) sunt a ezate la nord de aceast rut , în apropiere de sta ia de tren Târgu Frumos, în inutul deluros al Moldovei. Sta iunea preistoric , c reia i se datoreaz interesul pentru Cucuteni, se afl mai departe de sat, la marginea mo iei Cucuteni, pe platoul dealului, deasupra v ii unde se afl satul B iceni, la aproape 12 km distan de Târgu Frumos (a se vedea extrasul din harta Marelui Stat Major al Armatei Române, fig. 1).

Astfel, se poate afirma c aceast a ezare preistoric este în satul B iceni i, aceasta cu atât mai mult, cu cât în mijlocul satului, de asemenea, s-au descoperit urme ale unei locuiri preistorice – a a-numita a ezare din vale – locuire care trebuie s fi avut leg tur cu a ezarea de pe în l ime, a a cum se va vedea mai departe. V zut dinspre vale, a ezarea fortificat de pe în l ime arat ca un cetate sau ca o acropol . Dac a ezarea din vale a avut o întindere mai mare, ca a unui ora , sau dac ea se limiteaz doar la zona locuirii, descoperite în 1910, nu tim,acest fapt a r mas un aspect neelucidat din cauza lipsei de timp (a se vedea sta iunea în imagine, dinspre i înspre vale: plan a 1/1-2).

Desigur c i în cazul a ez rii preistorice de la Cucuteni realizarea tehnic a unui plan al a ez rii a depins de conforma ia solului la suprafa i de structura lui geologic din adâncime. Deasupra bancului superior de gresie, sub care se g se te argil , cei mai vechi locuitori au g situn strat tare de humus brun, de doar câ iva centimetri, i, pe alocuri, poate chiar teren stâncos, pe care l-au folosit ca baz de construc ie pentru locuin ele lor.

Fig. 1 Extras din harta Marelui Stat Major al Armatei Române 1: 50000, Ser. VI, Col. T., 1894. Dealul mare (346m) între satele B rb te ti, Cucuteni i B iceni prezint o proeminen orientat spre est,

de cca. 50 de m în l ime, peste valea de la B iceni, pe care se afl a ezat Cet uia de la Cucuteni.

I. Pozi ionarea geografic i constitu ia geologic4

În anul 1910, dr. I. Popescu-Voite ti, de la Institutul Geologic din Bucure ti, a supus unei analize meticuloase coresponden ele geologice dintre Cucuteni i B iceni. Anexând profilului geologic al dealului realizat de el însu i (a se vedea fig. 2), dr. I. Popescu-Voite ti a afirmat urm toarele:

Dr. I. Popescu-Voite ti: Scurt descriere geologic a Dealului Cet uia

Dealul Cet uia, pe care se afl sta iunea preistoric de la B iceni-Cucuteni, const în straturi din ter iarul timpuriu, i anume, în depuneri sarmatice care, în general, formeazpartea de nord a platoului moldovenesc, între Siret i Prut.

Straturile sarmatice pot fi separate în dou orizonturi: partea inferioar const din argile gri, aproape nisipoase, pe când stratul superior const din nisipuri argiloase, nisipuri u orcimentate i din gresie oolitic .

Din cauza lipsei de timp, nu am putut cerceta îndeaproape argilele pe care se afl a ezat satul B iceni, totu i cele care se afl la baza dealului Cet uia par s fie complet lipsite de fosile.

De altfel, toate argilele de pe platoul sarmatic din Moldova sunt s race în fosile, iar acolo unde ele con in resturi organice, fosilele sunt reprezentate de exemplare mici, foarte sub iri iprost conservate1.

Orizontul argilos, foarte puternic, care formeaz întregul fundament al satului B iceni, pe alocuri ml tinos, particip doar cu p r ile sale superioare la structura Dealului Cet uia. Argilele sunt astfel reprezentate aici numai prin partea lor superioar i se intercaleaz cu nisipurile; astfel, avem numai nivelul de tranzi ie dintre orizontul inferior i cel superior.

Dealul Cet uia, care domin satul B iceni de la o în l ime de aproximativ 50 m, este format în mare parte din argile nisipoase, gri-alb strui, lipsite de fosile, care alterneaz cu nisipurile, i doar o mic parte a dealului, cea superioar , este format din nisipuri cimentate idin gresii oolitice, ce con in o bogat faun de gasteropode i lamellibranhiate.

Profilul, de sus în jos (a se vedea fig.2), este dup cum urmeaz :Sub p mântul arabil se afl un banc destul de sub ire de gresie oolitic . Pe marginile

acestuia se g sesc multe urme i buc i de cardiacee prost conservate (cel mai des C. irregulareEichw.), asociate cu exemplare de Tapes i Trochus.

Sub acesta, urmeaz marn nisipoas , s rac în fosile, gresie oolitic (nu prea tare) inisip bogat în fosile, cu exemplare de Mactra, Tapes, Trochus.

Urmeaz , dedesubt, gresie oolitic , slab cimentat , cu exemplare mari de Mactra iTapes, iar la baz dou straturi nisipoase sub iri, cel de deasupra foarte bogat în Trochus, iar cel de dedesubt cu multe exemplare de Buccinum.

Sub acesta urmeaz , în sfâr it, seria de tranzi ie, constând în argile nisipoase i nisipuri care alterneaz .

F când abstrac ie de fosilele prezente aici, care predomin i par s caracterizeze nivelul superior, fauna acestui orizont mai înalt este identic pe toat întinderea, i, de i pare s fie variat ca indivizi, este s rac în ceea ce prive te num rul de genuri i specii.

Din materialul adunat am putut stabili urm toarele forme: Cardium irregulare Cardium sp. Tapes gregaria Partsch.

1 Dr. I. Simionescu, Contribution à la géologie de la Moldavie, în Annales scientifique de l’Université de Jassy, pag. 6, Jassy, 1903.

Descrierea geologic a Dealului Cet uia 5

Mactra variabilis Sinz.var. fabreana d’Orb.

Donax lucida Eichw.Congeria sp. Trochus biangulatus Eichw.Trochus pictus Eichw.Buccinum duplicatum Sow.Bulla Lajonkayreana Bast.Cerithum sp. Hydrobia sp. Polystomella sp. (P. Midhati Karrer)?.

În ceea ce prive te starea stratigrafic în raport cu scara geologic se poate accepta concluzia dr. Simionescu, aceea c aceste straturi apar in treptei inferioare, mai adânci a stratului sarmatic al Basarabiei, caracterizat prin Ervilla podolica dup Sinzow1 sau apar in„Volhyniei”, a a cum o nume te Simionescu2.

Fig. 2 Profilul geologic al subsolului de pe Cet uia, dup I. Popescu-Voite ti.

Peste acest subsol geologic s-au depus straturi arheologice cu o grosime de aproximativ 1,70–1,80 m, iar deasupra se întinde înc un strat de humus negru, de aproximativ 0,20–0,30 m, aflat în leg tur cu p tura de humus de pe întreaga suprafa a dealului. Pentru compara ie, a se vedea plan a 1/5, cu acest subsol i cu stratul de humus de deasupra, iplan a 1/4 i 6, cu straturile de cultur dezvelite de sub suprafa a dealului.

Cum au fost cercetate aceste straturi de cultur i care este rezultatul acestei cercet ri?

1 Sinzow, Geol. Untersuchungen Bessarabien, Mat. zur Geologie Russlands, vol. XI, 1882. 2 Simionescu, op. cit.

II. S p turile i raportul arheologic

Pe platforma dealului descris anterior, aflat mai sus de satul B iceni, se întinde a ezareapreistoric , pe o suprafa de circa 100x160 m. Sta iunea a pierdut din suprafa a ini ial prin eroziunea marginii dealului de-a lungul timpului, dat fiind situarea sa pe straturi de gresie. La suprafa a solului se pot observa clar urme de numeroase gropi i g uri neregulate, r mase în urma jafurilor dese, astfel încât suprafa a intact este u or de recunoscut. Aproximativ jum tatedin suprafa a existent a a ez rii a fost g sit intact , atunci când subsemnatul a cercetat pentru prima oar locul, în toamna anului 1909; aceasta a constituit câmpul de munc pentru cercet rile ce au urmat în timpul campaniilor de s p turi din 1909-1910. an urile acestei lucr ri sistematice, 23 la num r, se diferen iaz în mod clar de gropile s p turilor mai vechi, a acum se poate observa în planul sta iunii (a se vedea planul I), pe care îl dator m inginerului Savul din Ia i (a se vedea lucrarea din 1911, p. 584, nota de subsol 1). În ceea ce prive te metoda s p turilor, s-au trasat pe marginea terenului intact, an uride cercetare lungi i înguste, de 1-1,5m l ime i 15m lungime; pere ii intac i ai acestor an uri au fost punctul de plecare pentru cercet rile ulterioare; suprafe e mai mari, de pân la 10x12 sau 12x15m, au fost dezvelite în straturi orizontale, acolo unde a fost posibil, în imediata apropiere a gr mezilor de arsur (a se vedea suprafa a nr. 13 în lucrarea din 1911, p. 584, fig. 1, i planul I, suprafe ele 1+2, 12+13). Astfel, observa iile f cute asupra pere ilor verticali ai an urilor, au fost completate cu observa iile din straturile cu descoperiri arheologice de pe

planul orizontal.

a) Construc ii interioare: Locuin eleDe ce natur sunt aceste observa ii i constat ri? Ce se g se te în aceste an uri?

Resturi de locuin e arse cu obiecte de uz zilnic, care au fost abandonate acolo de proprietarii lor. De cele mai multe ori se sap în arsur , care de obicei p streaz urmele mai mult sau mai pu inclare ale construc iilor existente odinioar . Sunt fragmente de lipitur din lut, cu amprente de trunchiuri de copac necioplite, de dimensiuni diferite, de grinzi de lemn, rotunjite sau cu muchie, i de împletituri sub iri de nuiele, a adar resturi ale unor construc ii distruse de foc. Despre starea ini ial a acestor construc ii, se poate spune doar c pere ii acestora sunt consolida iprin grinzi de lemn sau realiza i din împletituri de nuiele, fiind apoi netezi i cu lipitur de lut. S-au g sit, în repetate rânduri, urme de grinzi cu muchie i pe alocuri grinzi netede, al turi de trunchiuri întregi, cu diametrul de 5-8 cm. Lipitura este pe alocuri bine netezit i acoperit cu un strat alb i sub ire de var; se poate trage astfel concluzia c pere ii locuin elor erau v rui i cu alb, pe interior sau pe exterior. Pe anumite por iuni, s-au g sit, în dou straturi suprapuse, cantit i atât de mari de arsur , încât se confirm ipoteza c este vorba despre resturile a doulocuin e suprapuse, apar inând unor epoci diferite, a a cum se poate observa în profilul straturilor de la an urile 12/13 (a se vedea fig. 3a), an ul 2 (a se vedea fig. 3b) i an ul 14 (a se vedea planul II, sec iunea D). i în an urile 8 i 19 s-a putut diferen ia un nivel superior de arsur , aflat la o adâncime de 85-90 cm, de unul inferior, direct deasupra pl cilor de piatr ,

a) Construc ii interioare: Locuin ele 7

Fig. 3. Profilurile straturilor cu depuneri arheologice. Exemple din an urile 2 i 12+13.

pozi ionat la o adâncime de 1,40-1,70 cm. Cu toate acestea, nici la partea superioar , nici la cea inferioar , arsura nu este depozitat în straturile orizontale, ci în gr mezi izolate, încât se poate trage concluzia c aceste adun turi de arsur corespund locuin elor distruse de foc, care au trebuit s fie înlocuite prin construc ii noi. Se pare c nu s-a mai depus efortul de a îndep rtaresturile de la locuin ele distruse (a se vedea gr mada de arsur g sit în an ul 13 în lucrarea din 1911, fig. 1, i cea din an ul 9, din lucrarea de fa - plan a 1/6 i plan a 1/4). De la început s-a pus întrebarea ce fel de plan de baz ar fi putut avea aceste construc ii. Din p cate, aceast întrebare a r mas f r r spuns. Întrucât în toate cazurile cercetate, distrugerea a fost complet , nu s-au mai putut ob ine informa ii despre planul de baz sau alte detalii legate de construc ie. Este i u or de în eles, dac ne gândim, c nici m car g urile de stâlpi n-au putut ajuta în cercetare. Primii i cei mai vechi locuitori au g sit aici un teren stâncos, pe care i-au ridicat locuin ele. De aceea, la Cucuteni nu a existat posibilitatea unei construc ii cu stâlpi i ce s-a întâmplat în realitate se poate doar b nui. Exist dou posibilit i:fie s-a recurs la o construc ie unde stâlpii de sus inere erau a eza i pe t lpi de lemn, dispuse de cele mai multe ori orizontal i care formau planul de baz al construc iei, aceasta în cazul în care nu se puteau fixa stâlpii de sus inere direct pe terenul stâncos, fie grinzile de rezistensuficient erau dispuse orizontal, unele peste altele, care la col uri erau îmbinate cu cepuri. Nu se poate ti care dintre cele dou metode era practicat în Cucuteni. Oricum, s-a pus aceastîntrebare mai ales în cazul gr mezilor de arsur aflate direct pe terenul stâncos, a a cum se poate observa foarte clar la suprafe ele 12+13 cercetate în 1910. Nici m car dup depunerea stratului de arsur deasupra solului stâncos, locuitorii din Cucuteni n-au folosit construc ia cu stâlpi de sus inere. Numai într-un singur caz a r mas un rest intact de locuin : în gr mezile de arsur din an ul 13, care a fost cercetat în 1910 de Bersu, colaboratorul nostru, s-a reu itdezvelirea unei vetre (a se vedea plan a 1/3). S-a descoperit astfel un înveli din piatr ,aproximativ dreptunghiular, de 1,10x1,20m, cu trei straturi de pietre de râu, pe stratul de descompunere, humos, de culoare gri-maronie, observabil pe toat suprafa a a ez rii, care s-a format cu o grosime de aproape 8 cm deasupra pl cilor orizontale de gresie. Înveli ul de piatrera acoperit de un strat de 7 cm de lut tare, netezit cu un lut mai fin, cu o grosime de 1 cm, înstotul s-a înt rit i s-a colorat din cauza focului. Pe fotografie se poate observa stratul de lut, dat cu alb, pentru a putea fi individualizat de înveli ul de piatr . Locuin a c reia îi apar inea aceastvatr , complet distrus i din care au putut fi salvate i numeroase vase, zdrobite sau sf râmate,pare s fi avut o importan deosebit în cadrul a ez rii. Locuirea continu a a ez rii trebuie s fi suferit o lovitur puternic , vizibil în straturile de cultur . Acest fapt se poate observa în primul rând dup cantitatea numeroas de fragmente ceramice, ele reprezentând mo tenirea cea mai pre ioas l sat de vechii locuitori de la Cucuteni. La nivelul straturilor ies în eviden dou grupe de ceramic pictat , atât din punctul

II. S p turile i raportul arheologic8

de vedere al formei, cât i în stilul picturii i în alegerea culorilor: în stratul superior, vase pictate cu negru, vase pictate cu negru preponderent i vase unde, pe lâng negru, apare albul sau ro ul cu rol secundar; în stratul inferior, specii policrome la care negrul i ro ul au aceea ipondere. Din punct de vedere stilistic, cele dou grupe se diferen iaz prin faptul c la vasele policrome modelul de baz , o spiral sub form literei S, nu este acoperit de culoare, pe când la cealalt grup se observ tendin a de a folosi, ca model de baz , o spiral continu de culoare neagr . Bineîn eles, cele dou grupe de vase, de i în mod esen ial diferite, ele nu apar complet separate în nivelele arheologice, ci, în urma amestec rii, ele apar adesea împreun ; dar urm rind nivele s p turilor dispuse, raportul lor numeric, de sus în jos, este exact invers; asta înseamn c în straturile superioare pân la o adâncime de 1 m predomin ceramica neagr , iar în stratul inferior, de la -1m, predomin ceramica policrom . Se poate astfel trasa limita de 1 m ca zon de separare a celor dou grupe, dar f r o precizie absolut . Tocmai acest raport bine diferen iat stratigrafic al fragmentelor de vase permite concluzia c vasele policrome sunt mai vechi decât vasele pictate cu negru sau variantele lor. Teoretic, ar trebui sa fie g site izolat gr mezi intacte de arsur . i acesta este un fapt real, dar din p cate a fost întâlnit numai în straturile foarte adânci. În gr mezile de arsur de pe solul stâncos din an urile 2 i 13 (a se vedea lucrarea din 1911, pag. 584, fig. 1) s-a descoperit în mod exclusiv ceramicpolicrom , cu un stil de pictur unitar i cu forme circulare închise. A a se explic de ce astfel de fragmente de vase se g sesc doar în straturile cele mai adânci, deasupra stratului de piatr sau pe alocuri chiar între pl cile de piatr , a a ca în an urile 3, 8, 9, 11, 20. F r îndoial , putem astfel emite ipoteza c cele mai vechi locuin e au fost construite pe solul pietros i au fost distruse în acela i incendiu. Ele reprezint , cu întregul lor inventar, cea mai veche etapa, numitcultura A de la Cucuteni (a se vedea lucrarea din 1911, pag. 585, fig. 2). De la locuin e mai noi s-au descoperit fragmente de lipitur ars în grade diferite, cele mai multe aflându-se în stratul superior, spre marginea a ez rii. Îns aici lipsesc gr mezi intacte de arsur de amploarea celor din straturile inferioare. Aceasta se explic prin faptul cresturile de la locuin ele mai noi au r mas dezvelite mai mult timp, dup ce a ezarea a fost p r sit i s-au r spândit la suprafa , pân au fost acoperite în totalitate, în schimb peste resturile din stratul inferior s-a construit din nou, prin popularea continu a a ez rii, astfel încât au ajuns sub p mânt. Din faptul c a ezarea a fost locuit continuu se explic i amestecul straturilor, vizibil în raportul dintre fragmentele ceramice diferite; locuirea continu a fost cu atât mai mult posibil , cu cât locuin ele nu aveau funda ii de piatr i nivelarea terenului pentru construc iile noi nu era practicat în mod regulat. Ceramica din aceste straturi nu manifest un stil de pictur unitar, ci a cunoscut o evolu ie mai lung i nu permite stabilirea unor etape ale locuirii, de vreme ce chiar i în straturile mediane, mai exact în zona de separare, lipsesc gr mezi intacte de arsur . Pe lâng faptul c ceramica mai nou se diferen iaz de cea mai veche, prin forme i stilul de pictur , de ea se leag un întreg inventar cultural, care se distan eaz în mod evident de con inutul gr mezilor de arsur mai vechi. Toate aceste descoperiri reprezint împreun etapa mai nou , numit cultura B de la Cucuteni (a se vedea lucrarea din 1911, fig. 3). Un lucru demn de amintit este faptul c pe lâng vasele pictate, descoperite în ambele etape, apar i vase nepictate; în cultura A apar vase cu ornamente specifice, sub form de adâncituri i incizii, iar în cultura B apar specii primitive din punct de vedere tehnic, cu ornamenta ie specific , un argument în plus c cele dou fenomene trebuie tratate în mod diferen iat (a se vedea lucrarea din 1911, fig. 2 i 4).

b) Fortifica ii 9

b) Fortifica iiO întrebare esen ial r mâne aceea dac a ezarea preistoric de la Cucuteni, care prin

pozi ia impun toare deasupra v ii B iceni prezint tr s turile unei acropole sau a unei cet i, a avut fortifica ii sau nu. Înc din anul 1910, s-a observat c marginea platformei dealului, pe care se afl resturile a ez rii din imediata apropiere a versan ilor, nu e r mas intact , fie pentru cfactorii naturali, vânt, ploaie, soare, frig, au provocat eroziunea treptat a stratului superior de gresie, fie pentru c prin interven ia omului pentru extragerea pietrei, periferia ini ial a a ez rii a disp rut. În orice caz, pe lungimea sudic a Cet uii se pot observa gr mezileinferioare de arsur , cu tencuial ro ie, c rbuni negri i cenu gri, care acum sunt la vedere. Pe partea nordic s-a trasat în 1909 un an transversal, pân la contactul cu partea superioar a versantului dealului (nr. 8), i astfel s-a descoperit c straturile de culturi cu arsur se întind pân la p tura de humus, din panta abrupt . Deci, i aici limitele ini iale ale a ez rii sunt imposibil de stabilit. În partea de vest au existat condi ii naturale mai favorabile, întrucât ea este îndreptat spre platoul întins. Aici, spre vest, nivelul scade pe alocuri pân la o adâncime de 1,50-2m, pentru ca apoi s se înal e iar, pân atinge în l imea la care este situat a ezarea în partea de est. Tocmai datorit acestor diferen e de nivel se explic i faptul c în partea de vest nu s-a descoperit o densitate mare de materiale arheologice i, în acest sens, aceast zon poate fi considerat marginea a ez rii. În acest scop, în anul 1909 s-a s pat pe aceast direc ie un antransversal (nr. 3). S-a descoperit c arsura ajunge pân la un sol pietros, în straturi neregulate. Acesta trebuie s fi fost un impediment permanent pentru extinderea a ez rii spre vest i astfel ipoteza existen ei unei construc ii artificiale în vest, a unui val de p mânt sau zid, ca margine a a ez rii, a devenit îndrept it . În 1909 nu s-a mers mai departe cu cercet rile, pentru c încmai existau suficiente probleme de rezolvat cu privire la straturile culturale descoperite în interiorul a ez rii. În schimb, cercet rile din urm torul an s-au concentrat pe partea de vest. S-au trasat, pe lâng grani a de vest, existent a a ez rii, un total de 19 sec iuni, an uri de lungime diferit , marcate pe planul I cu numerele 14, 15, 16 a-p, 18, 19, i acestea s-au dovedit a fi foarte eficiente. Astfel, s-a putut confirma ipoteza din 1909, aceea c straturile de cultur cu materiale arheologice i arsur lipseau cu des vâr ire pe linia nord-sud, mai precis de-a lungul p r ii de vest a a ez rii. În continuare, s-a constatat c cea mai accesibil cale spre a ezare, cea de pe platou, era segmentat în mod regulat de dou an uri în forma de literei V (a se vedea planul II, sec iunea A = an 18, B=19, C=16f, D=14, E=15).

Interpretarea acestei construc ii ca fortifica ie necesit îns i alte argument ri.În ceea ce prive te realizarea acestor an uri în forma literei V, ea a fost posibil prin

dezgroparea pl cilor de piatr orizontale, pân la 2-3m adâncime, de la partea superioar a stratului de gresie. Ele sunt astfel realizate, ca i cum ai s pa an uri în p mânt moale. Dup dispunerea lor, apropiat i paralel , se poate diferen ia un an exterior de unul interior; cel din interior este mai îngust i mai ascu it, cel din exterior mai lat i pe alocuri mai neted; Niciunul din ele nu este regulat în l ime i adâncime. Pe sec iunile A-E, marcate în planul a ez rii, dimensiunile sunt urm toarele:

an ul interior: L ime / Adâncime an ul exterior: L ime / Adâncime Sec iunea A: 4m / 2,15m Sec iunea A: 5,0m / 2,25m Sec iunea B: 2,25 m / 2,25m Sec iunea B: 6,50m / 3,0m Sec iunea D: 2,50m / 2m Sec iunea C: 7,30m / 2,50m Sec iunea D: 9,0m / 2,50m Sec iunea E: 8,0m / 2,25m

Distan a între an ul interior i cel exterior este de 5,50m în sec iunea A i de 6,75m în sec iunea B, iar în sec iunea D este de 8m.

II. S p turile i raportul arheologic10

Cele dou an uri sunt în mod esen ial diferite prin umplerea lor. Cel din interior este acoperit cu mase dense de pl ci neregulate de gresie, amestecate, ca din întâmplare, cu p mânt galben-maroniu i nu este acoperit perfect, în a a fel încât gr mezile se întind pe ambele p r iale an urilor, a a cum se poate observa în sec iunile B i D. Spre deosebire de acestea, sec iunea A necesit explica ii suplimentare: primul lucru care iese în eviden este lipsa acestor gr mezi de pietre. A a cum se poate observa la sec iunile A-E, se pot diferen ia dou straturi diferite de umplutur . Umplutura superioar este p tura neagr de humus, care s-a depus pe toat suprafa a a ez rii; în an urile mai adânci humusul a ajuns, probabil, prin sp larea marginilor i versan ilor acestora, i mai ales a suprafe elor înalte din partea de vest. Stratul inferior, r spândit în an uri cu în l ime neregulat , const în p mânt gri i din pu ine pl ci de piatr . Aceste dou straturi din an ul exterior s-au format probabil în condi ii total diferite. Stratul inferior con ine izolat materiale arheologice, cum ar fi din an ul 14 (sec iunea D): un inel din cupru, trei topoare de piatr i, izolat, fragmente de vase din etapa nou , cultura Cucuteni B. În stratul negru superior s-au descoperit doar piese din perioade mult mai târzii, câteva fibule de fier i bronz din perioada La Tène. Acestea îns nu mai au nici o leg tur cu straturile de culturi specifice i, ca toate descoperirile apar inând epocii fierului, indic o perioad în care a ezarea n-au mai fost locuit , ajungând în an uri prin sp larea zonelor de la suprafa . În schimb, stratul inferior este o r m i a etapei noi, cultura Cucuteni B, care a ajuns aici la fel prin sp lare de pe suprafe ele mai înalte i apoi a fost acoperit cu humus. Spre deosebire de straturile diferite din an ul exterior, an ul interior se eviden iaz prin umplutura unitar a a cum se poate observa în sec iunile B i D. De aici concluzia c circumstan ele în care s-au umplut cele dou an uri, trebuie s fi fost foarte diferite. an ul exterior a r mas deschis mai mult timp i a ajuns sub p mânt în dou etape mari de timp. an ul interior indic , prin umplutura i acumularea unitar , o cauz i un eveniment unic, care inten ionat sau nu, a dus la umplerea sa. i înglobarea materialelor arheologice din an ul interior este relevant : acestea se limiteaz la cioburi izolate de vase pictate exclusiv policrom, apar inând etapei vechi, cultura Cucuteni A. Din acest fapt, trag concluzia c an ul interior s-a închis în timpul etapei noi, cultura Cucuteni B, spre deosebire de an ul exterior, a c rui strat inferior de umplutur indicprezen a culturii noi, Cucuteni B. Astfel, realizarea an ului interior trebuie sa fi apar inutculturii Cucuteni A. Alte concluzii sunt greu de argumentat i r mân în continuare multe întreb ri: au fost construite cele dou an uri oare în acela i timp, cu deosebirea c cel exterior a fost utilizat mai mult timp? Sau an ul exterior a fost realizat abia dup umplerea celui interior?

Ipoteza construc iei simultane a celor dou an uri nu trebuie exclus . R mâne îns iîntrebarea cu privire la scopul pentru care au fost realizate. Din studiul i interpretarea descoperirilor f cute nu se pot trage concluzii relevante. Presupunând c cele dou an uri au fost realizate în acela i timp, astfel explicându-se i dispunerea lor paralel , atunci an ulinterior, mai îngust, ar fi putut fi an ul pentru stâlpii necesari construirii unei palisade împrejmuitoare, în timp ce an ul exterior, mai lat, ar fi fost folosit ca an de fortificare. Încdin 1911, H. Lehner (Bonn) a impulsionat g sirea unor r spunsuri1. În cazul în care an ulinterior a fost folosit într-adev r pentru realizarea unei palisade împrejmuitoare, atunci umplerea lui a fost inten ionat , ipotez sus inut de prezen a în mod exclusiv doar a cioburilor de vase de tip mai vechi. Lipsa oric rei urme de stâlpi infirm aceast ipotez . Dimpotriv ,exist semne c acest an interior a r mas deschis mai mult vreme. În sec iunea B (a se vedea planul II) s-a descoperit la partea inferioar o umplutur închis la culoare, de circa 75 cm, dispus pe fundul an ului, cu urme de cioburi i c rbune, dar f r pietre, prin urmare un strat de aluviuni, care putea ajunge aici numai cât timp an ul a r mas deschis. Acest strat aluvionar apare i mai pregnant în an ul 18 (sec iunea A), ca o umplutur argiloas ,

1 H.Lehner, Prähistorische Ansiedlungen bei Plaidt a.d. Nette, Bonner Jahrb. Heft, 122/1913, pag. 298.

b) Fortifica ii 11

gri-g lbuie. Aici trebuie men ionat i l rgirea considerabil a an ului, de 5 m, întrucât marginile stâncoase sunt dezintegrate în aceast sec iune. Atrage aten ia i dispunerea în anumite zone ale an ului a dou straturi de humus suprapuse, spre deosebire de umplutura unitar din p r ile mai înguste ale an ului. Al turi de l rgirea an ului, aceste straturi sus in ideea c an ul a r mas deschis pentru o perioad îndelungat . Probabilitatea este mare, daclu m în calcul ipoteza c aici s-ar fi putut afla o leg tur între exterior i interior, o intrare, o poart a cet ii. Este posibil ca leg tura s se fi realizat printr-un pod de lemn, din care, ce-i drept, n-a mai r mas nici o urm sau poate c urmele de lemn men ionate mai sus fac trimitere tocmai la acest pod de lemn. În l imea a ez rii a variat probabil de-a lungul timpului, o dat cu acumularea arsurii în interiorul cet ii. Aceste circumstan e ar putea explica existen a celor dou straturi de humus din sec iunea A, în cazul în care ele nu reprezint chiar baza intr rii. În acest caz, ele ar fi putut fi un substitut pentru o punte de lemn, care la s parea an urilor a trebuit s fie abandonat 1, dar nu s-au descoperit urme ale unei astfel de pun i. Dac ipoteza unei intr ri peste an ul interior r mâne valid , ideea unei palisade împrejmuitoare r mâne sub semnul întreb rii. Dup explica iile lui Plaidt (a se vedea Lehner, op. cit.), ar fi putut exista o împrejmuire de lemn în por iunile înguste ale an ului, dar pe lâng obiec iile amintite pânacum, se adaug i problema gr mezii de piatr , care înconjur an ul interior. F r îndoialacestea sunt pl cile de piatr scoase din an . Dac scopul era s r mân an ul deschis, oare ce s-a f cut cu aceste pl ci de piatr ? Exist posibilitatea s p rii unui an în care se afla p mânt obi nuit. În acest caz, lâng an uri, din p mântul scos din ele, s-a ridicat un val. i atunci s-ar putea lua în calcul ipoteza c i la Cucuteni, din pl cile de piatr de lâng an ul interior, s-a ridicat pe partea sa interioar un val de piatr . Astfel s-ar explica cum au ajuns pl cile valului de piatr în an ul deschis în urma distrugerii construc iei sau în urma unor incidente asem n toare. Aceast surpare a an ului trebuie s fi avut loc în timpul etapei vechi, cultura Cucuteni A, pentru c toate cioburile descoperite în an ul interior apar in vaselor policrome ale culturii A. În acela i timp, ele reprezint punctul terminus ante quem pentru întreaga construc ie a an ului. În orice caz, sunt de p rere c denumirea de „ an pentru stâlpi” poate fi folosit doar pentru an ul interior. O împrejmuire de stâlpi ar fi putut exista, ca i valul de piatr , pe partea interioar a an ului, îns pentru aceast ipotez lipsesc argumentele. Este drept c în interiorul gr mezii de piatr , lâng an ul 18 (sec iunea A), s-au descoperit, la o adâncime de 80 cm, urme de lemn ars, probabil de la ru i de lemn, în 3-4 locuri, unul lângaltul. Dar, întrucât toat gr mada de piatr nu prezint semnele unei construc ii primare, este foarte pu in probabil ca aceste urme s marcheze o palisad împrejmuitoare.

Care este raportul între an ul interior i cel exterior? A a cum am precizat deja, an ul exterior a r mas probabil deschis o perioad mai lung , fapt sus inut de existen a celor dou -trei straturi din interior. De remarcat r mâne i faptul c profilele an urilor de la sec iunile A-E sunt foarte diferite. Pe alocuri, marginile interioare sunt înt rite prin pl ci de piatr a ezate în mod specific, ca în cazul sec iunilor A i B (a se vedea lucrarea din 1911, pag. 588, fig. 5). O alt por iune important se afl în an ul 19 (sec iunea B), unde s-a conservat un bloc de pl ci stratificate de piatr ,exact lâng marginea interioar a an ului. Acest bloc este acoperit de o serie de pl ci oblice care fac leg tura cu marginea interioar a an ului. Este posibil ca acesta s fie un fragment din valul de piatr care apar inea an ului

exterior. S-ar putea trage astfel concluzia c , în mod analog, i valul de piatr era stratificat în mod regulat. Nu este posibil îns s fi existat dou valuri de piatr paralele, pentru c an ul interior era probabil surpat înc din timpul culturii A. La fel de pu in posibil este i existen aparalel a celor dou an uri, – ipoteza cu cel mai mare grad de probabilitate – an ul interior

1 A se vedea Plaidt, Lehner, op. cit., plan e 24, 25, digul.

II. S p turile i raportul arheologic12

a fost probabil mai vechi decât cel exterior. În func ie de descoperirile ceramice, se pot distinge dou perioade în existen a acestor fortifica ii, în ambele perioade ele constând în an uri ivaluri de piatr . an ul interior (mai vechi) s-a surpat înc din timpul culturii vechi în urma distrugerii valului de piatr . Atunci, într-o perioad ulterioar , în partea exterioar a a ez rii s-a s pat un an mai lat, iar lâng aceasta s-a ridicat de asemenea un val de piatr .

O particularitate deosebit a an ului exterior const în faptul c în l imea descre te în trepte, a a cum se poate observa în sec iunile C i D, când spre exterior, când spre interior. În sec iunea C, an ul 16f, treapta de pe partea interioar se termin cu o plac de piatr cu margini înalte, u or înclinat , aparent pentru a realiza trecerea spre valul de piatr . În spatele acestei pl ci s-au conservat trei straturi din valul de piatr , fapt datorat tocmai pl cii care le dep e te. Astfel se confirm completarea valului de piatr , propus pentru sec iunea B în urma s p turilor.

În col ul nord-vestic al a ez rii, an ul exterior este intersectat de an ul 15 (sec iunea E); el se îndreapt aici spre partea de nord i se poate b nui c acesta continu pânîn râp . În partea sudic , profilele an ului sunt vizibile chiar la exterior, dar pentru c panta a suferit aici în urma eroziunii sau a altor fenomene, i pentru c arcul scurt din partea estic este foarte abrupt, cu siguran cea mai mare parte a an urilor de fortificare, care împrejmuiau a ezarea în aceast zon , a fost distrus .

În concluzie, se poate afirma c , la Cucuteni, este vorba de o a ezare fortificat cu an urii valuri de piatr al turate, care au fost realizate în dou perioade diferite.

c) Urme de locuire din afara fortifica iilor Pentru evolu ia a ez rii de la Cucuteni exist câteva descoperiri arheologice de mare importan , realizate în afara fortifica iilor. Una din aceste descoperiri a devenit celebr , înc de pe vremea s p turilor din 1909, i are o importan deosebit ; chiar înaintea s p turilornoastre din acel an, la extragerea pietrei, muncitorii de pe mo ia Gheorghiu au descoperit un pumnal din cupru de tip primitiv (a se vedea plan a 30/1). De aceea, locul de lâng cariera de piatr , de la marginea p durii, a fost cercetat prin trasarea a dou an uri. În an urile 4 i 5, nivelul solului este aici mai jos decât suprafa a platoului vestic; apoi nivelul cre te treptat dinspre locul de cercetare spre marginea p durii. Peste acest teren în pant a trecut permanent ap cu aluviuni, spre est, i a men inut umiditatea resturilor de locuin e aflate în afara fortifica iilor. Astfel se explic de ce cioburile de vase g site în num rmare, în ambele an uri, p reau a fi sp late, iar pictura era aproape complet distrus .Îns formele indic aproape exclusiv prezen a culturii B. Lipitura ro ie ars , descoperit în cantitate mare demonstreaz existen a unor locuin e în aceast zon . Ele apar in perioadei noi sau chiar foarte noi a a ez rii i indic faptul c fortifica iile i-au pierdut la acel moment valoarea lor de construc ii de ap rare. Astfel, pumnalul din cupru men ionat deja trebuie înscris în perioada nou , Cucuteni B.

d) A ezarea din vale, de la B iceni. În timpul lucr rilor din anul 1910, ranii din satul B iceni au adus la cuno tin faptul c s-au g sit cioburi de vase pe un câmp de porumb, în mijlocul satului. Astfel s-a creat o nouzon de cercetare, marcat cu B de la numele B iceni. Aceast zon se afl pe o proeminen alungit , de forma unui deal, situat chiar la baza v ii, a c rei în l ime r mâne mult sub cea a „cet ii” de la Cucuteni. Cine prive ti de aici dealul are impresia c „acropola” de la Cucuteni domin întreaga vale de la B iceni (a se vedea plan a 1/1, 2 i fig. 1).

c) Urme de locuire din afara fortifica iilor; d) A ezarea din vale, de la B iceni. 13

Pe marginea vestic a acestei proeminen e a fost trasat spre mijloc un an de 31x2m. Înc din prima campanie, la circa 10-15 cm adâncime, au ie it la iveal resturile unei locuin e ifragmente de vase, pictate sau nu. Stratul de cultur se pierde pe direc ia estic , unde dealul coboar în pant i unde, la o adâncime cuprins între 20 i 40cm, este mai tare, pe o por iune cu grosimea de 20cm, în medie. Solul depus, argil galben , începe la -80cm. Pornind de la an , s-au dezvelit dou suprafe e, de 3x6 m, f r a se face descoperiri importante. Este vorba,

ca i pe în l imea de la Cucuteni, de acumul ri de arsur , urme puternice de la incendiere. În ciuda insignifian ei întregii dezveliri, zona de cercetare r mâne important datorit ceramicii specifice, care reprezint o variant a ceramicii de pe Cet uia, cu picturi negre pozitive, la care vom reveni în capitolul despre ceramic . Ca apari ie singular , f r posibilitatea unei analogii cu Cet uia, r mâne fragmentul de la gura unui ulcior cu gâtul strâmt, din ceramic în band ,realizat din past de culoare gri, bine lustruit ; peste lustru sunt desenate dou benzi orizontale ro u deschis, bine netezite.

III. Analiza descoperirilor a) Ceramica culturii A

Cea mai mare parte a fragmentelor ceramice, caracteristice pentru straturile mai vechi ale a ez rii, provine la de vase pictate. La acestea trebuie raportat i importan a celorlalte tipuri de vase descoperite la acela i nivel, chiar dac , în ceea prive te num rul i propor ia,acestea din urm sunt inferioare vaselor pictate.

1. Vase pictate. Tehnic , forme i decor.Tehnica pastei – Pasta vaselor pictate este de regul bine preparat i cur at de

impurit i, chiar i la vasele mai mari, cu pere i gro i. În cazul acestora, se pot observa, pe alocuri, în sp rtur , particule fine de nisip sau asem n toare. Arderea este unitar icomplet . În sp rtura fragmentelor ceramice, pasta are culoare g lbuie sau ro iatic , dar pot fi întâlnite i cazuri cu treceri de nuan între acestea; adesea apare pasta de culoare ro ie-c r mizie, ca urmare a unei arderi puternice; mai rar, i doar izolat, se poate remarca past de culoare gri sau cenu ie. Suprafa a vaselor este bine netezit , în numerose cazuri este acoperitcu o past fin , uneori colorat . Alteori, se pot observa urme de la utilizarea unui instrument de tip cu it, cu care s-a r zuit suprafa a.

Tehnica picturii – În multe cazuri întregul vas este acoperit cu un strat de culoare alb , folosit apoi ca fundal pentru pictur . În general, acesta se întâlne te sub forma unui strat sub ire, încât uneori este vizibil pasta vasului, de dedesubt. Pe fondul alb este cru at apoi modelul, cu diferite culori (galben închis, brun deschis, ro u, ro u-maroniu, ro u-carmin, ro u-g lbui), iar cu negru este trasat o linie fin de contur. Astfel apare policromia, de regul în trei culori: alb, negru i una din celelalte culori men ionate; culorile pot ap rea bineîn eles i în diferite nuan e, spre exemplu ro u deschis i ro u închis. În majoritatea, cazurilor, culoarea albfolosit ca fundal este sub ire i de aceea se repicteaz , dup care ro ul i brunul sunt aplicate una lâng alta, direct peste aceasta, pe când negrul este aplicat, când pe fond alb, când pe fond ro u. Îns ordinea în care sunt aplicate culorile nu respect o anumit regul . Uneori albul pare aplicat la urm pe suprafa a vasului, i anume atunci când acoper negrul sau ro ul aplicat peste fondul vasului. Albul este utilizat i ulterior pentru corectarea gre elilor, în urma unei lucr ri mai neglijent realizate, i atunci este aplicat peste locurile cu defecte. În cazul unei tehnici superficiale, albul i negrul pot s nu apar deloc, i în acest caz ro ul sau brunul este aplicat direct pe fondul vasului.

Tot de pictur ine i lustruirea vaselor, f r ca aceasta s apar în mod regulat. Rareori ea este realizat cu o grij deosebit , de cele mai multe ori este superficial , peste toatsuprafa a pictat a vasului sau doar izolat. În cazurile speciale, se poate observa efectul deosebit al lustruirii, deoarece suprafe ele lustruite sunt mai viu colorate decât cele nelustruite (a se vedea în leg tur cu tehnica picturii, plan a color - plan a 40/2-3, precum i plan ele 2-5).

Ornamenta ia: Modele i stil – Modelul de ornamentare care predomin este banda spiralat , degajat ca ornament negativ. De regul este utilizat spirala în forma literei S cu dou volute, dimensiunea volutelor fiind diferit în func ie de suprafa . Una i aceea i spiralpoate avea volute de m rimi diferite sau capetele pot fi tirbite, încât spirala ia forma unui cârlig în form de S. Motivul de baz poate ap rea singur sau împreun cu alte spirale asem n toare,

a) Ceramica culturii A. 1. Vase pictate 15

caz în care se îmbuc la capete. Astfel rezult iruri de spirale legate. Tocmai acestea au o deosebit importan pentru realizarea modelului pe suprafa a vasului, deoarece ornamentele sunt dispuse pe toat suprafa a vasului, în ordine liber , f r a se ine cont de forma vasului. Aceasta este o tr s tur caracteristic a ceramicii în band , care reprezint una din grupele fundamentale de ceramic neolitic din Europa Central . Ceramica pictat de la Cucuteni are în comun cu aceasta atât modelul de baz , spirala, cât i dispunerea liber a acesteia. Ca exemplu semnificativ pentru caracteristicile acestei ornament ri a suprafe ei se pot observa câteva vase, ale c ror ornamente sunt reprezentate desf urat în plan a 2/3. Din aceast perspectiv , este mai u or de în eles i ornamenta ia vaselor fotografiate i ilustrate în plan ele 6-9.

În ciuda dispunerii libere a ornamentelor, ca tr s tur intrinsec a ceramicii în band , se manifest pe vasele de la Cucuteni o anumit tendin spre o compozi ie bazat pe structurarea spa iului. Trebuie s se fi luat în calcul num rul necesar de spirale pentru a acoperi suprafa a de decorat, f r a fi impus totu i o anumit schem de ornamentare. Pe spa iile suficient de mari, irurile de spirale se suprapun i str bat piezi suprafa a vasului. Oricum artistul dep e te

dificult ile impuse de spa iul pentru decorat. Dac spa iul lipse te, se întrerupe pur i simplu modelul, l sând privitorului posibilitatea s - i imagineze cum putea fi continuat. Rezult astfel, pe suprafe e mai mari, fragmente de modele care trebuie reconstituite pentru a putea fi în elese. Astfel apar modelele par iale. Ele au scopul de a umple spa iul, pentru c se evit de regulsuprafe ele mari, monocrome, care dau aparen a unui spa iu neornamentat. Se simte, în general, un anumit horror vacui. i astfel se explic inventarea unor fragmente de modele, cu rol de completare. Un astfel de model, foarte r spândit, este cel sub form de frunz ogival ,care poate fi folosit în variate moduri ca model de completare, uneori i sub form de pan .Al turi de acestea, benzile, ovale sau rotunde, joac un rol important ca modele independente iintegrale, aflându-se în leg tur genetic nemijlocit cu volutele spiralelor. Câmpul medial sau ochiul spiralei caracteristic este preluat i de c tre benzile ovale i rotunde independente; dacacestea lipsesc, r mân ca ornamenta ie suprafe ele goale în form de oval sau cerc. Toate aceste forme apar ca motive decorative inten ionate i se individualizeaz prin nuan a deschis în raport cu pictura viu colorat (ro u sau brun), care joac rolul de fond (a se vedea plan a 2/3 iplan ele 6-9).

Particularizarea unor motive de pe modelul suprafe elor joac un rol foarte important în dezvoltarea ornament rii, întrucât duce la o dispunere inten ionat , la o sintax a ornamentelor în func ie de reguli de ritm i simetrie. Iau na tere compozi ii care se deta eaz de ornamentarea liber tradi ional . Ca model secundar, este adesea întâlnit, pe formele diferitelor vase, irul simplu de benzi arcuite (a se vedea imaginile din plan ele 6-8). Pentru suprafe e mai mari sunt caracteristice motivele cu benzi arcuite în opozi ie, arcadele superioare fiind deschise spre partea de sus, iar cele inferioare, spre partea de jos, legate într-un mod caracteristic într-o structur stabil , prin arcuri par iale. Astfel de compozi ii se întâlnesc pe pahare (plan a 9/1) sau pe ulcioare (ca în plan ele 2/1; 3/2; 6/2-4) sau pe vasele cu torti e perforate pentru nur (ca în plan a 6/1). În alte cazuri, benzile ovale i cele rotunde alterneaz în iruri sau sunt legate de alte benzi arcuite sau de alte modele de benzi, pentru a rezulta un model de suprafe e, util spre exemplu pentru ulcioare sau pahare (ca în plan a 4/4).

Modelul prezentat în plan a 4/2 necesit i el o explica ie: se pot observa benzi arcuite în opozi ie i, între acestea, cârlige simetrice, îndreptate spre partea de sus sau spre cea de jos. Dac combin m fiecare arc de band cu cârligul care îi corespunde, i care este îndreptat în aceea i direc ie ca i arcul, i dac încerc m s le privim ca un motiv, vom putea astfel observa spirale individuale în form de band , cu r suciri de aproximativ 1¼, în iruri suprapuse sau al turate, aflate într-un raport simetric. Modelul care apare pe marginea unui vas mare, cazan sau bol cu pântecele larg, reprezint un fragment dintr-o compozi ie desf urat de spirale individuale, un ornament care nu ap ruse în ceramica descoperit pân atunci.

III. Analiza descoperirilor16

Exist o anumit apropiere între acest fragment de model i o alt band ornamental de pe marginea unui ulcior, unde cercuri albe, cru ate, intr într-o compozi ie simetric cu fragmente de arcuri (a se vedea plan a 4/1). Astfel de arcuri incomplete sunt folosite i ca motive ornamentale independente, spre exemplu, pe gâtul unui ulcior, unde arcurile colorate reprezint modelul pozitiv, iar cele albe, modelul negativ (a se vedea plan a 4/5).

Aceast îmbinare a unor motive asem n toare duce la benzi metopice, unde motivul ornamental de baz alterneaz cu benzi verticale de separare (a se vedea plan a 4/3 i plan a 5/3).

În aceea i categorie intr i modelul de band ilustrat în plan a 5/11 sau cel din plan a 5/4: primul reprezint o compozi ie special cu benzi spiralate cu volute la capete, ultimul, cel cu trei benzi albe paralele în câmpuri metopice, este doar un fragment de benzi spiralate care merg paralel.

Demn de amintit este faptul c la forme diferite (pahare, ulcior) este trasat , jur împrejurul întregului vas, de la baz spre marginea de sus, o band spiralat , asem n toareunui filet, aceasta fiind, de asemenea, o dovad pentru faptul c forma vasului nu este luat în considerare (a se vedea plan a 7/4 i plan a 9/1).

Cele mai multe dintre benzile de ornamente discutate pân acum se întâlnesc pe marginea diferitelor vase; de obicei marginea interioar a castroanelor este împodobit cu benzi metopice, încât se poate vorbi despre modele marginale specifice (a se vedea plan ele 6-9).

Îns i structura vasului este o motiva ie esen ial pentru o dispunere sistematic a ornamentelor. C ci suprafa a vasului nu trebuie v zut ca un covor de perete - tapiserie, independent de forma acestuia. Ornamentarea trebuie raportat la p r ile componente ale vasului, astfel încât s le putem distinge marginea, gâtul, umerii, pântecul, piciorul, în func ie de ornamentele lor; modelele se structureaz în zone, mai mult sau mai pu in largi. Putem astfel concluziona c adev rata pictur a vasului este aleas în momentul în care artistul devine con tient de forma i p r ile acestuia. Chiar dac spirala r mâne motivul dominant, ornamentarea nu pierde nimic din caracterul ei de pictur bidimensional .

În raport cu spirala, împodobirea cu meandre este mai pu in reprezentat . Din acest punct de vedere ceramica mai veche de la Cucuteni, cultura A, este foarte asem n toare cu larg r spândita ceramic în band , dar ar putea fi numit pe drept ceramic în spirale i meandre, datorit decorului s u. A a cum se tie, nu este vorba aici de modelul clasic de meandre, ci de spirale devenite unghiulare. În principiu este acela i ornament: banda în spiral urmeaz îns o linie frânt i nu una curbat . Capetele ei se pot frânge în mai multe puncte sau pot lua forma unui cârlig, în func ie de volute. Des întâlnit este irul de cârlige duble, care se prind unele de altele. Dispuse în trepte, suprapuse i întinse pe toat suprafa a, ele redau un decor specific (a se vedea plan a 9/1).

Independent de acestea, se folosesc îns i ornamente geometrice de linii drepte, simple, al turi de modelele cele mai simple de benzi cu linii drepte i în zig-zag, triunghiuri sau combina ii de motive rectilinii sau combina ii de benzi liniare i arcuite, de cele mai multe ori apropiate de stilul reu it al modelelor de benzi policrome (a se vedea plan ele 4/6-13; 5/7-8).

Aparent, modelul inten ionat aici nu mai este banda alb , în stilul ini ial al picturii policrome, ci un ornament viu colorat cu linii negre, intermediare sau de încadrare. Aceastnou valorificare a culorilor este evident la combina iile complexe de modele, care relevinfluen a stilului în meandre (a se vede plan ele 4/14 i 5/5).

Forme i decor. Ceramica pictat a culturii A de la Cucuteni se eviden iaz printr-o palet remarcabil de forme de vase, care probabil au fost folosite într-o varietate de scopuri. În general, formele de baz cunosc numeroase variante i, prin mobilitatea i frumuse ea lor, demonstreaz un remarcabil sim al formei în ceea ce-i prive te pe vechii olari. O alt tr s turcomun a ceramicii mai vechi de la Cucuteni este lipsa tor ilor i a mânerelor. Torti ele

a) Ceramica culturii A. 1. Vase pictate 17

Fig. 4. Tipuri de profiluri ale ceramicii A: a) pahar; b) c u ; c) ulcior d) vas de amestecare. mici fac trimitere la o mod antic , care nu a fost folosit peste tot, din necesit i practice. Tipurile concrete de vase sunt dup cum urmeaz :

1. Pahar. Pe acestea le întâlnim în diferite variante. La baz se afl semisfera, care reprezint una din formele primare ale ol ritului. Tipurile individuale se abat destul de mult de la aceast form de baz , întrucât pere ii vaselor se restrâng în partea superioar în cele mai diferite moduri, fie într-o u oar curbur , fie cu transform ri puternice i, de i rareori, pot avea o margine destul de r sfrânt (a se vedea formele 1a-d prezentate în plan a A i profilele din figura 3a). Fundurile vaselor sunt de obicei foarte pu in individualizate; doar la varianta 1d, prezentat în plan a A, se poate observa un fund accentuat; aici forma de calot se resimte prea pu in datoritp r ii inferioare prelungite în mod conic. Tr s tura caracteristic a întregii serii de pahare este lipsa unei buze marginale bine r sfrânte. De remarcat este i o torti mic ce poate ap rea singular, pe o singur parte, sub form de umfl tur sau de pastil aplicat , aflat de cele mai multe ori în dreptul curburii maxime, la o în l ime medie sau chiar imediat sub margine, oricum întotdeauna spre partea superioar a vasului. De i adesea nu este perforat i apare ca simplu ornament, trebuie s fi avut ini ial i o valoare practic , fiind probabil folosit pentru atârnare (a se vedea plan a 9/1 iplan a 11/2).

Decorul paharului, care cuprinde de obicei întreaga suprafa , inclusiv fundul, const în motivele clasice sub form de spiral ; mai rar se întâlnesc motive sub form de meandre. De asemenea, sunt preferate motivele liniare i, pornind de la acestea, triunghiurile, unghiurile izig-zag-urile. Ele nu acoper toat suprafa a vasului, ci apar ca model secundar cu sau f r linie orizontal de separare. i celelalte iruri de arcuri se întâlnesc tot la margine, pe când, mai jos, urmeaz ornamente în form de spiral . Demne de remarcat sunt irurile de modele, ovale irotunde, terminate prin motive arcuite sus i jos; motivele arcuite apar i individual, suprapuse în iruri în opozi ie, motive care în alte cazuri sunt folosite doar ca model secundar. Un caz deosebit

este banda spiralat degajat , de tip filet, care înconjoar întregul vas, de la mijlocul fundului ipân la margine. De multe ori, întregul decor al vasului este împ r it în jum tate, prin dou benzi verticale paralele, dintre care una trece peste mica torti lateral . Cele dou jum t i sunt m rginite orizontal printr-o band . Aceasta este de fapt o etap preg titoare pentru structurarea metopic , practicat pe alte vase. La pahare, câmpul metopic este rupt de o band transversal în dou clinuri, umplute cu motive arcuite (a se vedea plan a 9/1).

Câteva detalii în leg tur cu suprafa a interioar . Marginea interioar este pictat , i adesea viu colorat , foarte rar alb sau, în stilul marginilor exterioare, viu colorat pe fond alb. De multe ori, pe marginile interioare sunt realizate, cu negru sau cu alte culori, iruri de puncte sau liniu esau chiar dungi late, mai rar puncte negre pe margini colorate; uneori punctele i liniu ele sunt realizate chiar pe margine. Izolat se întâlnesc i pere i interiori ai vasului picta i cu

III. Analiza descoperirilor18

Fig. 5. Tipuri de profiluri ale ceramicii A: a) vas cu um r; b) vas cu torti e perforate pentru nur; c) pahar de dimensiuni mari.

benzi spiralate sau arcuite, a a cum se întâlnesc pe pere ii exteriori. Pe fundul interior al paharului r mâne întotdeauna fondul ini ial al vasului (a se vedea plan ele 5/6, 10 - exterior i interior).

2. Potir sau pahar cu picior. Spre deosebire de formele de pahare discutate anterior, paharul cu picior sau potirul se întâlne te rar. Partea superioar const într-o strachin mic cu margini arcuite i încovoiate, iar în zona bombat se afl torti e verticale mici, sub form de umfl turi. Piciorul, din care cre te treptat, într-un arc u or, peretele str chinii, are o formcilindric , este gol i foarte pu in l it în partea de jos, f r s ias în afar . Aceast formcaracterizeaz cea mai veche perioad a a ez rii de la Cucuteni, fapt demonstrat printr-un exemplar descoperit în gr mada mare de arsur din an ul 12-13 (a se vedea fig.3), pictat într-o singurculoare i lustruit în stilul ceramicii monocrome (a se vedea i textul de la pag. 22 în leg turcu acest tip de vas). Aceast form apare îns i policrom, cel pu in astfel indic un fragment de picior i dou buc i de margine cu grupe de linii oblice paralele i cu triunghiuri dispuse în opozi ie (a se vedea forma 2 din plan a A, precum i plan a 8/3).

3. Pahar de dimensiune mare. Astfel pot fi numite diferite forme, f r s apar in strict acestui tip de vas. Exist asemenea forme, ale c ror tr s turi le apropie de pahare mici (a se vedea mai sus, la nr.1), dar care din cauza m rimii lor nu pot fi considerate vase de b ut, ca acestea. De aceea, este de preferat s fie considerate un tip diferit, numit pahar de dimensiune mare (a se vedea forma 4 din plan a A, precum i fig.5c i plan a 8/4). Din punctul de vedere al m rimii vaselor, exist mai multe variante de trecere între tipul de pahar i cel de pahar de mari dimensiuni. Limitarea la o singur form care, datorit varia iei m rimii, serve te unor scopuri diferite, poate fi considerat o caren , dar marcheaz de fapt un stadiu de cultur primitiv, c ruia înc îi lipse te varietatea formelor.

Fa de aceast form de baz , paharul de mari dimensiuni de tip conic reprezint un tip distinct de vas (a se vedea forma 5 din plan a A). Este reprezentat printr-un singur exemplar unde, în ciuda realiz rii deficietare, reies totu i tr s turile formei. Peretele care se l rge te în formconic iese foarte pu in în afar în partea de sus, în timp ce pe interior marginea u or îngro at este r sfrânt în stilul castroanelor sau str chinilor. Paharul de mari dimensiuni se înrude te de fapt cu aceste forme.

Unicul exemplar, care reprezint acest tip de vase, este nepictat, realizat dintr-o pastgalben i cu suprafa a u or netezit . Faptul c aceast form exist i în variant policrom , chiar dac nu prea des, reiese din câteva profile de margine a unor vase pictate, care pot fi definite f rre inere pahare de mari dimensiuni (a se vedea fig. 5c).

4. Strachin , castron. Strachina sau castronul este un vas cu fund, cu o deschidere mare i cu o form destul de unitar . Se diferen iaz dou tipuri: unul cu fund i cel lalt scobit i cu picior

scund (a se vedea formele 6a i 6b din plan a A). Corpul vasului const într-un recipient sub formde calot , cu o margine, mai mult sau mai pu in r sfrânt , cu una sau dou torti e, aflate chiar pe

a) Ceramica culturii A. 1. Vase pictate 19

margine. Varia ii ale acestei forme se realizeaz mai ales în func ie de profilul marginii, a a cum se poate vedea în fig. 5c. Unele dintre aceste profile de margini se apropie de formele de pahare de mari dimensiuni, precum forma 5 din plan a A. O variant în miniatur , care se abate ca form de la acest tip, se poate observa la tipul 7 din plan a A; marginea r sfrânt lipse te, iar piciorul este mai conic (a se vedea i plan a 6/5-6).

Decorul acoper de regul i suprafa a exterioar i cea interioar a str chinii. Pe interior, suprafa a este decorat cu benzi în spiral , i mai rar cu modele cu meandre. Marginea interioar icea exterioar sunt uneori individualizate chiar prin ornamentare; se întâlnesc aici modele marginale tipice, precum benzile unghiulare, iruri cu triunghiuri sau arcuite, grupe de liniu eradiale sau combina ii de elemente sau benzi de tip metopic cu umplutur (a se vedea plan a 4/7, 10-11; plan a 5/2-4, 9, 11). Centrul p r ii interioare este marcat uneori printr-un model circular. Adesea decorul lipse te pe partea exterioar i atunci suprafa a este l sat neprelucrat .În rest, se întâlne te pe partea exterioar , sub modelul marginal, o ornamenta ie cu benzi spiralate, cu dispunere liber sau iruri de spirale duble sau iruri arcuite dispuse în opozi ie, mai rar modele liniare, precum dungi sau benzi transversale sau altele asem n toare.

5. Suport. Reprezint forma cea mai des întâlnit . Forma de baz este un tub cilindric de la care pornesc varia iile i anume fie sunt goale la interior, fie au la partea superioar o strachindreapt . Chiar i suporturile goale la interior erau probabil utilizate pentru a sus ine o strachinplat , care putea fi îns i luat dup dorin sau nevoie. În func ie de acest criteriu, ele pot fi diferen iate, a a cum se poate observa u or la formele ilustrate la tipurile 8 a-c i 9 din plan a A sau în cele din plan ele 2/2, 7/3-5 i 9/1-2.

a) Suportul gol la interior. Acesta se diferen iaz în func ie de m rime, propor ie sau profil. Elementul comun const în faptul c partea superioar , unde poate fi a ezat strachina, seam n cu un con scund, cu baza mare orientat în sus. Pornind de la acesta, continu piciorul scobit i înalt, ie it mai mult sau mai pu in în afar , pentru ca apoi s se restrâng i se termine cu marginile de jos în pante destul de abrupte. O excep ie o reprezint cazul în care piciorul se mai îngusteaz înc o dat înainte de a începe marginea de jos. De regul , diametrul bazei inferioare este mai mare ca diametrul celei superiore, pentru ca suportul s aib stabilitate. În partea de sus, pe picior, dar diametral opus, se întâlne te de obicei câte o gaur în peretele vasului.

b) Suportul cu strachin . Corpul suportului este lipit de o strachin , deci în locul marginii conice apare o strachin ; strachina este plat i are o margine oblic îndreptat spre exterior, margine a c rei profil variaz foarte pu in.

În ceea ce prive te decorul, ambele suporturi sunt împodobite în mod asem n tor, fie cu modele cu benzi spiralate sau arcuite, fie cu motive meandrice. Pe conul superior al suportului se întâlnesc modele marginale deosebite, spre exemplu, dungi orizontale late, colorate, sau benzi oblice, umplute cu liniu e, uneori cu benzi verticale scurte, care atârn , sau iruri arcuite, sau modele par iale cu spirale. Doar în mod excep ional decorul începe din partea de jos. E posibil ca partea exterioar a marginii conice inferioare s fi r mas neornamentat , pentru c ea este mai pu in vizibil , la fel ca i partea exterioar a unora din str chinile a ezate pe suport. În schimb, la suporturile goale la interior, marginea interioar a p r ii superioare, atât cât este ea vizibil , cam pân la punctul de îmbinare, este adesea pictat , uneori chiar mai bine i mai mult decât marginea exterioar , poate pentru c aceste suporturi erau folosite adesea f r str chini.

Ca model distinct, pe aceste suporturi se g sesc spirale duble, lungi i sub iri sau cârlige duble; ele sunt dispuse în trepte, ca un filet, în jurul corpului cilindric al suportului (a se vedea plan a 7/4). În schimb, apar i cazuri în care, ca i la pahare, întreaga suprafa a vasului este împ r it în jum tate, prin benzi verticale, i fiecare jum tate este ornamentat diferit (a se vedea plan a 7/5).

6. Ulcior. i ulciorul reprezint una din formele întâlnite mai des în masa de fragmente din depunerile mai vechi. Se pot distinge dou tipuri principale:

Forma 10, prezentat în plan a A, este un vas simplu cu corp bitronconic, f r îmbin ri

III. Analiza descoperirilor20

accentuate, i cu un gât drept i relativ strâmt; la o în l ime medie pe corpul vasului se poate întâlni o prelungire orizontal perforat , probabil o torti pentru nur.

Forma 11, prezentat în plan a A, se întâlne te mai des i cunoa te diferite variante (a-d), dintre care au fost ilustrate doar cele mai des întâlnite. Dintre acestea fac parte i cele cu o parte superioar mai scurt i cu o boltire proeminent a pântecelui, a a cum v pute i imagina pornind de la profilele din fig. 4c. Pentru aceast form de ulcior este caracteristic o structur în care se individualizeaz bine marginea, umerii, pere ii pântecelui i piciorul, men inându-se ca form de baz pentru corpul vasului conul dublu. În mod tipic, apare lateral i o ureche lateral ca toart ,care poate fi întâlnit i în pereche, simetric; la frumoasa variant ilustrat prin forma 11d din plan a A, se poate observa tendin a spre forma conic . Dar aceast form poate ap rea chiar i f rtor i i picior (a se vedea forma 11a din plan a A).

În ceea ce prive te decorul, se pare c tocmai la aceast form împ r irea exact a suprafe elor, prin care se individualizeaz marginea, umerii, pântecul i piciorul, influen eaz idezvoltarea picturii vaselor, fapt exprimat i prin decor. La umeri i la pântece apare ornamentarea cu benzi spiralate i mai rar meandrice i sunt, de obicei, separate printr-o dung orizontal din fondul vasului. Putem întâlni i modele variate, spre exemplu, pe umeri cu dou iruri de semicercuri arcuite, dispuse în opozi ie, îmbinate cu arcuri par iale, iar pe burt , cu benzi spiralate complete. Umerii sunt adesea individualiza i prin modele inedite, precum dungi oblice paralele, cele albe alternând cu cele colorate, sau o band orizontal , umplut cu benzi oblice sau grupuri de linii, c rora le corespund alte grupuri de linii la margine, dar orientate invers (a se vedea plan a 5/7), sau arcuri par iale în form de semilun între dou orizontale (a se vedea plan a 4/5). Marginea îns este de cele mai multe ori doar pictat f r ornamente deosebite, eventual obi nuitele iruri arcuite sau liniu ele verticale, ca la suporturile scobite (a se vedea plan a 5/8). Deosebit este o compozi ie de modele arcuite i circulare, care se întinde f r întrerupere pe margine i umeri (a se vedea plan a 4/4). În mod surprinz tor, pe gâtul unui ulcior simplu, ilustrat la forma 10 din plan a A, apare o band , în care alterneaz arcuri în form de semilun , albe icolorate, dispuse astfel încât iau na tere cercuri i ovale ca motiv de baz (a se vedea plan a 4/1). Acest model este reprezentat de un ir de cercuri care se succed i care sunt t iate sus i jos (a se vedea textul în leg tur cu ornamentarea de la pag. 14, precum i vase complete ilustrate în plan ele 6/2-4, 7/1-2, 9/1-2).

Uneori umerii vasului sunt acoperi i de un strat sub ire de culoare alb , de dungi albe orizontale sau s-a l sat fondul ini ial al vasului.

În cazul în care nu este pictat simplu, piciorul vasului poate prezenta ornamente deosebite, precum dungi verticale i oblice, albe sau colorate, mai des benzi arcuite, ca i pe marginea vasului i mai rar unghiuri, a a cum apar acestea pe pahare.

7. Vas de amestecare. Au fost g site mai rar fragmente ceramice de la vase mari, cu gura mare, care pot fi considerate vase de amestecare. Unul dintre acestea, de m rime considerabil , a putut fi reconstituit din fragmente; alte fragmente, de acela i fel i form , apar in unor variante mai mici. Forma 12 din plan a A este a unui vas adânc i larg, conic spre partea de jos, cu un fund bine reliefat i cu margini r sfrânte, a c rui buz poate fi îngro at . În profilul din fig. 4d, se pot observa exemplare mai mici, cu pere i mai sub iri. În cazuri particulare, au putut fi observate, la vasele mai mari ale acestui tip, mici pastile aplicate i torti e neperforate, doar cu rol ornamental, atât pe marginea de sus, cât i la îmbinare sau pe umeri, i uneori chiar i sub form de proeminen e peste care a trecut decorul colorat.

În leg tur cu acest decor se pot face urm toarele constat ri. La vasele mai mari, benzile spiralate puternice se întind pe toat suprafa a pântecului; marginea îngro at în sus este coloratsimplu sau prezint obi nuitele iruri arcuite. Pân la prelungirea umerilor, spa iul r mâne neornamentat, pe fondul ini ial al vasului sau cu un strat de alb sau eventual cu o dung coloratorizontal . La vasele mai mici, ale aceluia i tip, ornamentele sunt dispuse în mod asem n tor. Pe margine se afl iruri arcuite dispuse în opozi ie, a a cum se poate observa la modelul ilustrat în

a) Ceramica culturii A. 1. Vase pictate 21

plan a 4/2, sau motive unghiulare, ca i la pahare, precum cel prezentat în plan a 4/8. Uneori ornamentele de pe pântecul vasului se continu i pe margine i cuprind întreaga suprafa a vasului f r a se ine cont de forma acestuia (a se vedea plan a 8/6).

Marginea interioar este colorat simplu, atât la vasele mici, cât i la cele mari, întrucât este vizibil , iar marginea exterioar este împodobit cu motive arcuite i unghiulare.

În partea inferioar a unui vas de acest tip, dar de dimensiuni mai mari, se poate observa un model metopic, unde ovalele alterneaz cu benzi verticale (a se vedea plan a 4/3).

8. Vas de provizii. Fragmentele ceramice de la acest tip de vas se întâlnesc rar. Vasul prezentat la forma 13 din plan a A este reconstituit în mare parte. El este extrem de important, prin faptul c reprezint vasul cel mai mare descoperit la Cucuteni1. Are form de sac, iar umerii sunt accentua i de margine; pe maximul de rotunjire al pântecelui se afl dou mânere sub form de coarne perforate vertical, dintre care unul este complet, cel lalt în mare parte reconstituit prin analogie. La îmbinarea marginii se afl cinci proeminen e sau torti e perforate orizontal, care probabil aveau func ia de a lega capacul cu un nur. Se poate observa cum întregul vas seam nfoarte bine cu varianta de ulcior, ilustrat la forma 11d din plan a A, un caz care aminte te de formele mari de pahare (a se vedea mai sus, la pag.17), care din cauza m rimii lor nu mai puteau fi folosite ca vase de b ut. În ceea ce prive te decorul, pictura se limiteaz la o band arcuit , obi nuit , pe margine, i la o band în zig-zag între triunghiuri care stau sau atârn pe umeri, un exemplu de ornament care apare adesea la pahare i ulcioare. Un aspect deosebit îl reprezint o dungorizontal alb , care separ umerii de pântece. Întreaga suprafa a pântecelui poate s r mân la culoarea fondului ini ial al vasului, peste care se traseaz dungi adâncite, longitudinale, colorate pe margine, ca la formele 2 i 16, ilustrate în plan a A. Din aceste exemple, putem trage concluzia cceramicii locale nu îi este absolut de loc str in arta decorativ i pictura (a se vedea plan a 8/5).

9. Vas cu torti e pentru nur. Acest tip de vas, cu torti e pentru nur, cu formspecific , este foarte r spândit i are numeroase variante în perioada veche a culturii de la Cucuteni. În forma sa de baz aminte te la origine de o sfer , dar în partea de jos se sub iaz iare un fund de sus inere bine accentuat (a se vedea forma 14 din plan a A). Din numeroasele variante, în func ie de forma marginii, se pot distinge dou tipuri principale, unul cu margine dreapt i unul cu margine în pant , chiar dac între aceste dou tipuri exist nenum rate forme intermediare sau de tranzi ie (a se vedea profilele din fig. 5/a, b). La variantele cu margine dreapt , trecerea de la umeri la pântece se face prin arcuiri line. Acolo unde marginea este în pant i profilul pere ilor este mai bine individualizat, umerii i pântecele se pun în evidenreciproc, prin linii ferme, încât vasul prezint o form caracteristic , cu suprafa a umerilor mult ie it în afar . În maximul de rotunjime al pântecelui se afl dou torti e perforate vertical; unele sunt îngro ri sub form de proeminen , care apar uneori neperforate, cu func ie ornamental ,altele sunt proeminen e mai mari în form de corn, cu toarte largi pentru nur (a se vedea plan a 6/1). O tr s tur deosebit la aceste vase cu torti e pentru nur se observ la partea inferioar , sub iata vasului: aici, unde partea de jos a peretelui se sub iaz , se întâlnesc adesea mai multe ornamente în relief, ascu ite sau chiar sub form de conuri ascu ite, îndreptate în jos. Se poate cacestea au avut o func ie practic pentru apucarea sau a ezarea vasului. Ele amintesc de conurile similare de la vasele din perioade mai târzii, din spa iul balcano-dun rean (de exemplu, din Steiermark-Much, a se vedea Atlas, plan a 44, fig. 17, pag. 106, fig. 17).

Din punctul de vedere al decorului, marginea este l sat liber pân la o dung de culoare, lipsit de semnifica ie, în schimb restul suprafe ei este acoperit cu modele spiralate arcuite sau meandrice, f r a se ine seama de torti ele pentru nur, în timp ce la partea de jos a vasului este l sat culoarea ini ial a fondului vasului i doar platforma de sus inere, baza, mai poate fi colorat .

10. Capacul cu torti e pentru nur. Joac un rol important în ceramica de la Cucuteni. Pentru perioada mai veche, apare constant o anumit form de capac. Forma sa de baz aminte te

1 În l ime: 45,5 cm; Diametru: 18 cm; Circumferin : 1,17 m. A se vedea forma 13 din plan a A, reprezentat la scara 1/10 din m rimea natural . Vasul este reconstituit din numeroase fragmente.

III. Analiza descoperirilor22

de o p l rie uguiat . La acest tip de vas se pot distinge mânerul drept, care seam n cu o roat de olar masiv , i o calot cu pante abrupte i u or gâtuit în partea de sus, care se terminf r margine; în partea de sus se afl dou torti e pentru nur, perforate vertical (a se vedea forma 15 din plan a A).

Acest capac este probabil în leg tur direct cu tipul de vas prezentat mai sus, la punctul 9, ianume de vasul cu torti e pentru nur.

La capace, decorul respect structurarea suprafe elor. În partea de jos a capacelor cu torti e pentru nur se afl i ornamentele (benzi spiralate sau altele de acest gen). Marginea de jos se eviden iaz uneori

prin modele speciale, precum grupe de unghiuri în linii simple. Partea de sus poate fi lipsit de ornamente, sau trasat cu dungi verticale, cele albe alternând cu cele colorate. Partea de sus a capacului este coloratsimplu pe margine, iar deasupra este împodobit cu motive variate, adesea cu fragmente de modele spiralate sau meandrice (a se vedea plan a 2/3-4 i plan a 5/1).

11. Lingur sau c u . Ele reprezint particularit ile ceramicii culturii A de la Cucuteni; s-au g sit numeroase fragmente de astfel de obiecte, care contureaz un tip unitar. Lingura este formatdintr-un c u mic, de care este legat mânerul lat în form de band i care se îngusteaz spre cap t. Nu se poate preciza dac mânerul este legat de c u pe direc ie orizontal sau oblic , orientat în sus (a se vedea forma 17 din plan a A). De multe ori, mânerele sau tijele sunt perforate, probabil pentru a putea trece un nur prin ele i a fi atârnate.

Al turi de lingurile cu coad lung apar i c u e asem n toare, dar cu mânere scurte în form de fus; mânerul poate avea uneori form de limb sau poate fi sub form de corn, îndreptat în sus (a se vedea fig. 4b). Pictura cu motivele clasice cuprinde atât interiorul i exteriorul c u ului, cât i mânerul.

Paleta de forme a ceramicii culturii mai vechi, Cucuteni A, trebuie completat cu înc o piesimportant , men ionat deja la pag. 13, pies descoperit în a ezarea din valea, de la B iceni:

12. Fragment de margine al unui ulcior cu gâtul strâmt. Este realizat printr-o tehnic fini are culoare gri-monocrom cu urme de lustruire. i prin pictura sa, el se deta eaz de nivelul Cucuteni:

peste lustruire este pictat cu dou dungi, ro ii deschise (a se vedea observa ia 3 de la pag. 113 din cuprinsul prezentei c r i).

2. Vase colorate (monocrome)O categorie distinct de vase, mai mic , se individualizeaz prin dou tipuri de vase, unele

grosolane i nefinisate, din past de calitate inferioar i cur at superficial de impurit i, iar altele mai bine realizate, care se apropie mai degrab de ceramica policrom obi nuit . În primul rând, prelucrarea tehnic a suprafe elor aminte te de ceramica policrom . Ambele tipuri au pasta bine ars , de culoare ro ie,în general ro u închis, mai rar ro u-brun, i foarte rar galben. În cazul ambelor tipuri, leg tura cu tehnica policrom este dat mai ales de culoarea ro ie i de netezirea suprafe elor. Se poate astfel trage concluzia c ceramica monocrom este punctul de plecare al celei policrome. i în acest caz, ea trebuie privit în contextul celorlalte vase din cultura A, ca un rest dintr-un stadiu mai vechi de dezvoltare, care s-a men inut pân în etapa tehnicii policrome. Formele dovedesc existen a ei simultan cu ceramica policrom . Pictura cu alb-g lbui apare rar (a se vedea plan a 40/1).

Ca forme, s-au descoperit mai ales str chini sau castroane, cu marginea u or arcuit sau pronun at îndoit , iar în unele cazuri chiar i f r acest profil specific al marginii. De regul , doar pe margine ele sunt colorate complet în interior i în exterior, în timp ce jum tatea de jos a suprafe eiexterioare r mâne la culoarea fondului ini ial al vasului i este de multe ori l sat inten ionat nefinisat iinegal .

Pe partea exterioar se g sesc dungi adâncite, verticale, nefinisate, întinse i peste suprafa a de jos a vasului sau dispuse în chip ornamental, în grupe verticale de linii. Aceea i situa ie se întâlne te i la vasele pictate, spre exemplu la vasul de provizii ilustrat prin forma 13 din plan a A; prin urmare, i acest exemplu dovede te leg tura dintre vasele colorate i cele pictate policrom, precum i apartenen a lor la cultura A, care este deci incontestabil .

În rest, exist i alte forme ce trebuie men ionate, i care sunt prezentate în plan a cu forme A.

a) Ceramica culturii A. 2. Vase colorate (monocrome) 23

i aceste forme se reg sesc în paleta specific vaselor pictate, astfel încât ele înt resc concluzia men ionat mai sus.

Un astfel de exemplu este paharul cu picior de tipul 2 din plan a A (a se vedea mai sus pag. 18, nr. 2). Ea provine, a a cum s-a precizat deja, din gr mada de arsur a an ului 12 (s p turile din 1910) idemonstreaz c aceast form era utilizat în etapa mai veche de locuire de la Cucuteni. Vasul este lustruit i colorat în brun intens, doar la partea interioar i pe marginea exterioar , pân la cele cinci torti e mici, dintre care trei sunt reconstituite împreun cu fragmentele de margine care le corespund. Partea de jos a paharului cu picior este l sat la culoarea ini ial a fondului vasului i se prezint ornat cu dungi adâncite, în timp ce piciorul este l sat nefinisat (a se vedea plan a 8/3, vasul are în l imea de 13,3cm, diametrul p r ii superioare de 11,3cm i al bazei piciorului de 8,4cm).

În acela i loc a fost descoperit i paharul de mari dimensiuni, ilustrat de tipul din plansa A. Ca form ,el se înscrie în seria acelora care au la baz forma de sfer , iar ca profil se pot observa asem n ri cu paharele de tipul 1 din plan a A sau cu ale tipului 4 din aceea i plan , dar de dimensiuni mai mari. Marginea se restrânge în acela i mod, dar în schimb partea de jos este mai adânc i prezint o baz bine accentuat ,întreaga form fiind mai mult larg i lat decât înalt . Pasta este de culoare gri-g lbuie, suprafa a este l satnefinisat pân spre margine, pân deasupra torti elor pentru cordon; marginea este lustruit i colorat , ca i partea interioar , în ro u-brun (a se vedea plan a 8/2, vasul are în l imea 12,5cm, diametrul p r ii

superioare de 19,0cm i diametrul fundului de 8,0cm). Tehnica de realizare a acestui vas corespunde în totalitate cu cea de la paharul cu picior men ionat mai sus i ilustrat prin forma 2 din plan a A.

Din aceea i specie face parte i o alt descoperire unicat, un vas de g tit, ilustrat ca tipul 16 din plan a A. Prin form , se apropie de vasul de mai sus, doar c are o margine vertical ie it în eviden , iar la partea inferioar are form conic . Acolo unde se întâlne te marginea cu pântecul se afl patru tor iorizontale, dispuse diametral opus. Marginea, îmbinat cu umerii printr-o band , i partea interioar sunt colorate în ro u-brun i sunt lustruite, pe când restul suprafe ei exterioare este br zdat i l sat la culoarea ini ial a pastei. Aceasta aminte te din nou de vasul de provizii, pictat policrom, ilustrat prin forma 13 din plan a A. În partea de jos a vasului nostru, la o treime de baz se g sesc patru proeminen esau conuri, îndreptate în jos. Ele amintesc de proeminen ele în form de con, prezente la vasul cu torti epentru nur, pictat policrom i prezentat la forma 9 din plan a A (a se vedea mai sus, la pag. 21) i probabil sunt folosite ca mâner sau ca suport la a ezarea vasului pe vatr . De remarcat sunt i dungile galbene, oblice i paralele, bine trasate pe margine, între cele dou tor i, aparent f r o semnifica ie deosebit(a se vedea plan a 9/2; vasul are în l imea 19cm, diametrul superior de 18cm i diametrul bazei de 8cm).

În aceea i categorie de vase prezentat mai sus se poate încadra eventual i vasul conic, ilustrat la forma 5 din plan a A, de i este singurul exemplar care nu este colorat (a se vedea mai sus, la pag. 18).

Similar este i situa ia unui vas descoperit în timpul unor s p turi anterioare cercet rilor noastre, aflat la Ia i. Este vorba de un vas în form de cutie, cu torti e pentru nur, cu o form inedit , realizat în tehnica grupei vaselor colorate, cu urme de culoare ro ie. Forma inedit (a se vedea plan a 12/3 a doua piesde pe rândul de sus, identic cu cea prezentat la forma 17 din plan a B) aminte te de partea superioar a unui vas cu torti e pentru nur, f r gât, de tipul formei 14 din plan a A i poate fi considerat ca o formderivat din acest tip. Capacul cu marginea, de tipul formei 15 din plan a A, descris mai sus sau variantele acestuia mai noi, precum cele de tipul formei 12a i 12 b din plan a B, ar putea fi compatibile cu aceasta.

Vasele de uz gospod resc se includ cel mai bine în categoria vaselor colorate (monocrome) ilustruite, de i sunt conservate foarte prost. Sunt vase mari cu pere i gro i, cu pântecul i cu gura larg ,realizate printr-o tehnic neglijent i sunt nefinisate, cu marginea pu in individualizat i cu o baz mare pentru sus inere; în func ie de calitatea lutului i dup stilul arderii, pasta poate fi de culoare verde-albicios, galben -ro iatic sau gri-brun-ro iatic ; vasele de acest tip au în comun suprafa anefinisat , pe care sunt vizibile linii late oblice, dispuse neregulat; de regul sub margine se afl tor i mici, nefinisate, perforate orizontal, care uneori apar i pe burt , proeminen e mai mari, nefinisate, de asemenea perforate orizontal. În func ie de forma marginii putem distinge trei tipuri: - un vas mare, larg, cu marginea în pant , care se strânge pu in spre interior; - un ulcior mai sub ire, spre partea de sus, cu margine ie it în afar ; - Pithosul cu gura larg , cu marginea r sfrânt în interior, la care, spre deosebire de suprafa a nefinisat a celorlalte vase din aceast categorie, se pot observa urme de lustruire; acesta, la corp,

III. Analiza descoperirilor24

se aseam n cu alte tipuri i de aceea este ilustrat în plan a 24/6, ca exemplar reprezentativ al întregii categorii; fragmentul iese în eviden prin m rimea sa, în raport cu alte fragmente de la vase, având o lungime de 53cm i trebuie completat pe o suprafa mare pentru a putea fi reîntregit. De remarcat r mâne ornamentarea special unde, în partea de jos, sub margine, apare un ir de urme de degete. Pe fragmentele ceramice specificate mai sus ale categoriei în discu ie, nu se mai poate atesta ornamentarea cu urme de degete, în schimb apar puncte realizate cu un instrument de piatr .

3. Vase cu decor adâncitPe lâng cele dou specii de vase discutate pân acum, exist i o a treia categorie, în strâns

leg tur cu celelalte dou , i anume cea a vaselor cu ornamente în adâncime. Tehnica. În raport cu calitatea, prepararea i arderea pastei, aceast categorie de ceramic nu

este la fel de finisat , precum ceramica pictat . Pasta are culoarea gri sau galben , doar rareori culoarea tipic ro ie de la ardere, i nu la fel de dens ca la tipurile policrome, ci sf râmicioas i nemaleabil , de multe ori necur it de impurit i sau cu ad ugiri de pietricele ro iatice; în multe cazuri, arderea nu este urmat de un strat de culoare sau netezire, rareori se întâlne te un strat lustruit ulterior, de culoare galben închis sau deschis, i mai rar apar vasele cu un strat de culoare ro ie. Acest înveli de culoare este în acela i timp i decor, cu aceea i func ie ca i ornamentele adâncite, atunci când suprafa a vasului nu este acoperit unitar de culoare, ci p r ile acoperite de culoare alterneaz cu cele ornamentate în adâncime.

Ornamenta ia. Ornamentele constau în dungi adâncite netede; acestea sunt realizate fie cu ajutorul unor beti oare de lemn ascu ite rudimentar, încât pe suprafa a sunt vizibile urmele de la acestea, fie printr-o tehnic mai fin , cu ajutorul unui instrument de piatr neted, care las adâncituri netede. La acestea se adaug puncte rotunde adâncite, grupate câte trei sau câte patru în ir, mai bine individualizate sau mai pu in individualizate, în iruri lungi, de-a lungul adânciturilor. Se întâlnesc, de asemenea, i împuns turi realizate cu ajutorul unui instrument ascu it, ca un ac, sau pur i simplu impresiuni neregulate l sate de un instrument de piatr neted. Pe acelea i vase pot ap rea, al turi de adâncituri i puncte, i scobituri netede, care se diferen iaz de celelalte prin faptul c ele in în esen de realizarea formei vasului i reprezint p r i din suprafa , fiind în acest sens acoperite cu culoare sau lustruite (a se vedea plan a 10).

Modelele adâncite de pe suprafa a vaselor constituie decorul acestora i amintesc de ceramica în band , i prin aceasta se apropie de vasele pictate, dar rareori sunt similare, o deosebire care rezult idin tehnica de realizare diferit .

Benzile ornamentale constau în mai multe adâncituri paralele, care se aseam n cu benzile liniare, sau sunt goale, limitate doar de dou dungi adâncite i înviorate prin puncte izolate. De multe ori, ele alterneaz sau sunt unite prin scobituri, puncte sau iruri de împuns turi. Direc ia lor le apropie de ornamentarea cu benzi spiralate, la fel ca i motivele circulare sau arcadele circulare, care se reg sesc iîn ornamentele pictate. Probabil c benzile circulare i cele oblice se afl într-o leg tur genetic : ele sunt derivate din cunoscutele benzi spiralate i se aseam n acestora, mai ales celor din ceramica mai nou .

i mai apropiate de ceramica în band sunt benzile cu cap t arcuit; ele pot fi motivate i de tehnica picturii, îns atest leg tura strâns între ceramica în band pictat i cea cu decor adâncit. Unele din modele vor fi amintite la descrierea formelor.

i formele demonstreaz cât de mult se înrude te ceramica cu decor adâncit cu cultura mai veche; formele coincid cu cele din categoria ceramicii policrome. Cu toate acestea, acest lucru este mai greu de argumentat, datorit materialului insuficient.

1. Cel mai adesea apare un pahar, similar cu formele 1a i b ilustrate în plan a A; variantele cu margine mai restrâns par s lipseasc .

Din aceast categorie s-a descoperit un exemplar bine conservat, aflat la Ia i, în colec ia universit ii, din past galben , ilustrat în plan a 9/1, vasul din partea dreapt . Vasul are în l imea 9,5cm, diametrul superior de 10cm, suprafa a de sprijin de 3cm, iar ca decor, sub o band sub ire, înviorat doar prin grupe de câte trei puncte, trec benzi oblice de linii într-o band lat (de la stânga jos

a) Ceramica culturii A. 3.Vase cu decor adâncit b) Ceramica culturii B. 1.Formele 25

spre dreapta sus), alternând cu benzi de puncte, cu adâncituri orizontale simple la cap t. Torti a lateralmic este acoperit de ornament.

Exemplarul de la Berlin este mai fragmentar (a se vedea vasul din plan a 9/1 stânga, ce are în l imea de 9,5cm, diametrul superior tot de 9,5cm, iar diametrul suprafa ei de sprijin de 3,4cm), din past cenu ie, pictat apoi cu brun închis i lustruit; sub modelul de pe margine, care une te dou scobituri orizontale cu o adâncitur i un ir de împuns turi, urmeaz o dung lat de benzi oblice (orientate de la stânga sus spre dreapta jos), unde alterneaz 2-3 scobituri cu dou dungi adâncite paralele. Torti alateral este punctul central al unui motiv ornamental, reprezentat de un cerc cu iruri de împuns turi în interior i cu dungi adâncite, circulare, cu dispunere concentric în exterior (a se vedea plan a 10/1).

Merit amintit aici un fragment ceramic, din past de culoare galben : dunga ornamentalmedian prezint un cerc cu periferia liniat , prins între dou linii paralele, aflat între dou benzi arcuite închise (a se vedea plan a 9/2 dreapta i plan a 11/5).

2. Tot din categoria acestei tehnici ceramice discutate aici, s-au descoperit, în repetate rânduri, în special fragmente de margine i mânerele de la capacul de tipul 15 din plan a A. Pe un fragment ceramic din past galben-ro iatic , amestecat cu pietricele ro ii, se pot recunoa te ornamente sub formde benzi circulare late, ce înconjoar tor ile în form de proeminen ele simple sau pe cele strict ornamentale, care apar uneori în locul acestora; benzile sunt legate sus i jos prin benzi liniare mici de dungi adâncite orizontale; în spa iile intermediare se afl benzi arcuite i linii paralele; deasupra dungilor ornamentale se g sesc dou scobituri orizontale (a se vedea plan a 9/2 stânga). Din punctul de vedere al formei i al ornamentelor, acest capac poate fi considerat, pe bun dreptate, analog aceluia itip din categoria ceramicii pictat policrom (a se vedea plan a 9/2, precum i plan a 10/3).

3. Printre fragmentele ceramice se pot recunoa te câteva ce pot proveni de la ulcioare de tipul 11 din plan a A. Marginile sunt ornamentate în acela i stil ca i la pahare i capace (a se vedea plan a 10/2).

4. Forma 14, ilustrat în plan a A, este reprezentat în cadrul acestei categorii ceramice prin dou fragmente, o margine i o baza de vas, de la un vas cu torti e pentru nur, care se apropie ca formmai mult de o cutie. Fundul are o suprafa de sprijin groas , adâncit în partea de jos. Fragmentele de decor indic benzi arcuite i puncte. Pe un fragment din partea de jos a corpului vasului se poate observa, ca i la paharul amintit mai sus, un model cu benzi rotunjite între orizontale (a se vedea plan a10/2, inclusiv fragmentele de la dreapta i din mijloc).

Descoperirea unei astfel de ceramici este destul de sporadic . În multe cazuri, acest tip de ceramic se g se te în straturile cele mai adânci, cu vase policrome, dar i în a ezarea din vale, de la B iceni. Pornind de la concordan a cu cele mai vechi obiecte de la Cucuteni, se poate emite ipoteza cexistau probabil i alte forme decât cele enumerate în cadrul prezentei categorii, în concordan cu celelalte forme de la categoriile ceramice men ionate anterior. Cazul invers, în care vase pictate de tip clasic sunt ornamentate cu puncte întip rite, s-a putut observa o singur dat , iar fragmentul respectiv a fost ilustrat în plan a 10/4, în partea de sus.

b) Ceramica culturii B Ceramica culturii B se diferen iaz , prin forme de vase i ornamente, de ceramica culturii A,

numit i ceramica „policrom ”, fiind reprezentat printr-un num r la fel de mare de materiale, ce se g sesc în depunerile arheologice.

Diferen ele de form a vaselor sunt cele mai evidente i relevante, fapt observabil prin simpla comparare a tipurilor de vase, ilustrate în plan ele A i B. Concret, se observ urm toarele aspecte (a se vedea plan a 12/1-2):

1. Formele Numeroasele fragmente, ca i exemplarele întregi, indic patru tipuri de pahare (a se vedea

plan a B/1a-d). Unul dintre acestea, reprezentat prin tipul 1a din plan a B, se înscrie prin conturul s ui prin torti ele laterale mici, în seria formelor mai vechi, respectiv tipurile 1a-d din plan a A, unde mai

ales exemplarele care se îngusteaz în partea superioar , precum tipul 1b, trebuie privite ca exemplare de tranzi ie. Astfel se explic de ce, pe lâng aceast variant , mai exist o alta în uz, similar tot cu cea din grupa mai veche de vase pictate; aceast variant are marginea puternic r sfrânt i la punctul de îmbinare o torti mic (a se vedea profilul din plan a 16/1 i a se compara cu plan a 9/3, stânga sus).

III. Analiza descoperirilor26

Fig. 6. Tipuri de profiluri ale ceramicii B: a) strachin ; b) suport; c) ulcior.

Restul tipurilor de pahare apar în formele dezvoltate, respectiv 1b i 1c din plan a B, considerate ca fiind cele mai noi tipuri de acest fel; ele se diferen iaz prin îmbinarea, mai mult sau mai pu inaccentuat , care într-un caz se afl în partea de jos a vasului, iar în cel lalt caz, la o în l ime medie. În schimb, ultima variant , respectiv tipul 1d din plan a B, ceva mai grosolan , nu se întâlne te atât de des (a se vedea plan a 12/1-2).

Strachina se întâlne te în dou forme de baz , de m rimi diferite; una se apropie de forma de con (a se vedea tipul 3a-c din plan a B), iar cealalt de forma de calot (a se vedea tipul 4a,b din plan a B). Suprafa a de sprijin, baza vasului, este în ambele cazuri mai mult sau mai pu in accentuat .În func ie de margine, exist bineîn eles mai multe variante. Cele mai multe variante apar în cazul str chinii conice, a a cum se pot observa la tipul 5a din plan a B i la cele cinci exemple din fig. 6a. De regul , partea interioar este pictat , în timp ce partea exterioar r mâne nefinisat , o caracteristicobservabil i la tipurile mai vechi de str chini.

La str chinile în form de calot , se întâlnesc mai multe variante în func ie de margine i de profilul pere ilor. Marginile, puternic decupate în partea de sus, cu o form specific a buzelor, reprezint o tr s tur aparte (a se vedea fig. 6a).

Str chinile pot avea o margine mai mult sau mai pu in reliefat , de în l ime variabil . Partea inferioar pare îns s aib o importan deosebit . Fie aminte te de forma de calot , ca la tipul 5a din plan a B, fie se sub iaz conic i se strânge puternic, începând de la r sfrângere, ca la tipul 5b din aceea iplan . Pe lâng acestea, mai exist variante, precum cele din fig. 7/c i 7/e, la care r sfrângerea marginii este echilibrat printr-o arcuire u oar a liniei buzelor, f r s se piard ceva din forma de baz .De multe ori la forma 5a din plan a B se întâlnesc, la r sfrângerea marginii, torti e mici, care dispar în etapele mai noi ale dezvolt rii formei. De forma de baz , de calot , ilustrat de tipul 5a din plan a B, se apropie i un picior scund i gol la interior sau cel pu in unele dintre fragmentele ceramice de picioare goale la interior, cu suprafa a interioar pictat în stilul mai nou, provenind de la str chinile cu picior. Se poate astfel emite ipoteza unei descenden e a ceramicii pictate mai noi din forma veche de pahar de tipul 2 din plan a A. Din punctul de vedere al tehnicii, forma paralel , respectiv tipul 2 din plan a B, apar ine unicului exemplar conservat, ce ine îns de specia de vase nepictate.

Mai exist o form apropiat de str chini, dar cu gura mare i marginea ie it în afar , care poate fi considerat , prin diferen ierea de dou tipuri anterioare, drept un castron. Diferen ierea se realizeaz i prin stilul picturii, despre care vom vorbi mai târziu. Lipsesc exemplare conservate complet ale acestui tip; chiar i desenul conturului formei 6 din plan a B este reconstituit dup un fragment mai mare. Variantele acesteia rezult i din profilul marginilor (a se vedea fig. 7e).

Farfuria se apropie i ea de aceast serie de forme. El se aseam n unei str chini plate, îns s-a descoperit doar un fragment (fig. 7b), în baza c ruia s-a reconstitui forma 7 din plan a B. Pictura se limiteaz la suprafa a interioar i ajunge cel mult pân la margine. Un exemplar conservat pe jum tateeste mai mic i mai simplu în forma marginii (fig. 7d), dar are o importan deosebit prin locul unde a fost descoperit: el provine din gr mada de arsur a culturii mai vechi din an ul 13, dar nu era în leg turcu fragmente ceramice descoperite aici, ci se afla izolat deasupra gr mezii, într-o alt mas de arsur ,care trebuie s fi fost de provenien mai nou . Acest aspect este sus inut i de pictura sa.

b) Ceramica culturii B. Formele 27

Fig. 7. Tipuri de profiluri ale ceramicii B: a) strachin ; b, d. strachin tip farfurie; c, e. alte tipuri de str chini.

De asemenea, se întâlnesc fragmente de la str chini, picioare sau baze ale unei forme, cunoscut înc din etapa mai veche, A, iar un fragment mai mare permite reconstituirea acesteia a acum este ilustrat la tipul 8 din plan a B; partea superioar mai înalt este pictat pe interior, marginile interioare sunt pictate ca i la suporturile goale la interior, mai vechi (a se vedea tipul 8a-c din plan a A, precum i plan a B i plan a 16/5), îns forma în sine se abate mult de la aceste modele mai vechi. De aceea, fragmentele de margine au o importan deosebit , mai ales acelea care se apropie prin profil de formele mai vechi (a se vedea fig. 5b i plan a 13/6) i anume marginile de sus ale farfurioarelor înalte, în form de cilindru. i buc i din marginea de jos se pot recompune, a a cum arat exemplele din fig. 8; ele eviden iaz str dania olarilor de a conferi o mai mare stabilitate, prin ie irea pronun at în afar a marginilor.

Fig. 8. Tipuri de profiluri ale ceramicii B: fragmente din marginea de jos ale unor suporturi înalte.

Astfel, se pot distinge, la suporturile goale la interior ale ceramicii mai noi, dou tipuri, unul în form de cilindru, apropiat de formele mai vechi ale culturii A, i unul dublu bitronconic, a c ruidezvoltare ulterioar este neelucidat (a se compara plan a 37/3, precum a se vedea mai jos, în text la pag. 29).

i în cazul ulciorului din aceast etap mai nou se poate face trimitere la tipurile mai vechi, precum formele 10 i 11 din plan a A. Acestor prototipuri le corespunde ulciorul cu torti e pentru nur, destul de primitiv, cu gât scurt, de tipul 9 din plan a B, la fel ca i vasul bitronconic cu margini

r sfrânte i l rgite, prezentat ca tipul 10 din aceea i plan . În timp ce ulciorul se abate pu in de la modelul vechi, cu care se înrude te, totu i prime te o form caracteristic , prin ruperea abrupt la o în l ime medie, prin care umerii u or arcui i se eviden iaz fa de partea inferioar sub iat ,în form conic . Torti ele verticale, a ezate în maximul de rotunjime al vasului,

III. Analiza descoperirilor28

Fig. 9. Tipuri de profiluri ale ceramicii B: a) ulcior; b) vas de amestecare. au g uri mari i se apropie deja de forma clasic de mânere, care, de regul , nu apare la acest tip de ceramic . Exist numeroase variante pentru marginea r sfrânt , a a cum se poate observa din profilurile de margine din fig. 9a.

A a cum s-a precizat mai sus, mânerele lipsesc cu des vâr ire. Au fost descoperite doar dou exemplare de mânere de ulcior, care dup urmele de pictur apar in grupei de pictur cu negru. Fragmentele arat c aceste mânere apar in unor ulcioare de tipul 9 din plan a B.

Caracteristice pentru aceast etap mai nou a ceramicii pictate sunt vasele cu gâtul înalt i strâmt, cu o suprafa a umerilor mai mult sau mai pu in dezvoltat . Ar putea fi considerat ca grupa de vase cu umeri. Variantele iau na tere în func ie de m rime i de forma marginii. Marginea poate s fie înalt sau joas , abrupt sau oblic , dreapt sau ondulat sau cu buza r sfrânt , dar în toate cazurile bine reliefat în raport cu suprafa a umerilor, care la rândul ei se eviden iaz de partea inferioar conic printr-o îmbinare. La în l imea umerilor, care corespunde i marginii, se afl , mai ales în perioada mai veche, tor i orizontale de forme diferite, unele mici în form de proeminen e, altele lungi, în form de tuburi i în num r diferit, câte dou sau câte patru (a se vedea tipurile 11a-e din plan a B i a se compara cu cele din plan ele 12/1-2; 19/3 i 20/2, 4-6).

Printre cele mai interesante forme, legate i de cultura mai veche, Cucuteni A, se num rcapacele. Dispare structurarea lor pe nivele, ca la tipurile mai vechi, ilustrate la nr.15 din plan a A; pe forma de clopot se adaug o plac , dintr-o practic mai veche (a se vedea tipul 12a din plan a B) sau forma este neted (a se vedea 12b plan a B); torti ele verticale amintesc de variantele lor mai vechi. Profilul formei de baz este variat i, al turi de formele t iate drept, apar forme cu partea superioar adâncit (fig. 10). În unele cazuri, torti ele verticale sub formde proeminen e sunt p strate doar strict ornamental (a se vedea plan a 17/1 i a se compara plan ele 9/3, 16/7 i 20/3).

Pe lâng tipurile 12a i 12 b din plan a B, care sunt cele mai r spândite, apare i o formde clopot cu mâner, sub form de buton g urit (tipul 13 din plan a B), considerat ca form de tranzi ie, în contextul etapelor de dezvoltare (a se vedea plan ele 12/1-2 i 11/6). În schimb, se întâlne te un capac care pare s apar in celor mai noi tipuri i care are ca form de bazcilindrul (a se vedea tipurile 14a i 14b din plan a B, precum i plan ele 9/3 i 12/3). Diferite tipuri, cu sau f r margine, cele mai multe nepictate, pot fi observate în fig. 10.

Formele miniaturale, de m rimi diferite, apar i ele destul de des; în mare parte, ele au la baz formele mari (precum tipurile 15 i 16 din plan a B) sau sunt mai degrab produse incidentale, cu scopuri ludice (a se vedea plan a 12/2).

În afara vaselor întregi sau a fragmentelor a c ror reconstituire nu este problematic ,exist i fragmente la care reconstituirea a trebuit s fie pornit de la vase de alt origine. S-au

b) Ceramica culturii B. 1.Formele. 2.Tehnica pastei i a picturii 29

Fig. 10. Tipuri de profiluri ale ceramicii B: a) capac cu margine; b) capac f r margine.

g sit, astfel, fragmente de margine de la ulcioare cu gâtul strâmt, cu pântecul mult ie it în afar(fig. 5c), care ar fi fost foarte dificil de completat, dac nu ar fi existat forme similare în vecin tatea României sau în Bucovina. Este vorba de ulcioare cu umeri, cu pântecul larg, cu gât strâmt i proeminent, cu partea inferioar sub iat conic i bine accentuat , care sunt similare ca form celor de la ipeni , în apropiere de Cern u i. Ca exemplu, este ilustrat aici un reprezentant al acestui tip de la Kriszczuatek (Bucovina), care se afl la Berlin (a se vedea plan a38/5).

Ceramica de la ipeni a fost utilizat i pentru reconstituirea altor forme prezente la Cucuteni, spre exemplu un vas mare, cu gura larg , cu margini înalte orientate spre exterior icu partea inferioar sub iat conic, îmbinate într-o linie u or arcuit (a se vedea profilul din fig. 8b). Forme similare de la ipeni ale culturii B, considerate vase de amestecare, se afl i în colec ia de la Berlin.

Exist i un al treilea caz, în care un vas de la Cucuteni a fost reconstituit tot dupformele de la ipeni . Dou fragmente ceramice de mari dimensiuni, descoperite la Cucuteni, demonstreaz existen a unor vase duble, care reprezint una din tipurile cele mai neobi nuite ale ceramicii pictate. i în acest caz, reconstituirea s-a facut pornind de la un exemplar de la

ipeni , care se afl în Berlin (a se vedea plan a 37/3). Forma acestor vase duble pare s se afle într-un raport genetic cu suporturile cilindrice înalte, goale la interior, care apar în ambele culturi cucuteniene, respectiv Cucuteni A i Cucuteni B.

2. Tehnica pastei i a picturii Prelucrarea pastei la vasele culturii B nu este foarte diferit de cea a culturii A. Tehnica pastei. Ea se afl la acela i nivel cu cea din perioada mai veche, atât din

punctul de vedere al prelucr rii materialului brut, cât i al model rii acesteia cu mâna i al arderii într-un cuptor special. Trebuie remarcat faptul c nu exist urme ale utiliz rii ro iiolarului sau ale unei forme premerg toare ale acesteia. Cu toate acestea, perfec iunea formelor i varietatea profilelor, în func ie de m rime, este remarcabil .

Tehnica picturii. Varietatea uimitoare a formelor i raportarea lor permanent la formele culturii A conduc la întrebarea, dac ceramica culturii B are o origine unic sau dacformeaz un tot unitar, a a cum pare s fie cazul culturii A, sau dac ea a cunoscut o anumitevolu ie. Pentru a putea r spunde la aceste întreb ri este necesar analiza tehnicii picturii. În cazul în care deosebirile predomin , ideea unei origini unice trebuie abandonat în favoarea clasific rii vaselor, mai ales c s p turile nu contribuie cu nimic la edificarea acestei probleme.

III. Analiza descoperirilor30

Într-adev r, tehnica picturii ceramicii B prezint anumite deosebiri, care nu pot fi explicate prin simultaneitate. R mâne astfel întrebarea cu privire la leg tura existent între ceramica A i B. Faptul c forma de band spiralat r mâne motivul dominant i în ornamenta ia ceramicii B nu este o dovad concludent ; iar aspectul general al decorului ceramicii A i B este total diferit, întrucât porne te de la mijloace tehnice i formale diferite. Acolo unde acestea se apropie, rezult i o anumit asem nare. În general, acest fapt depinde de rolul pe care îl joac albul în decor i de m sura în care modelele sunt scoase în relief pe fondul de culoare. La aceasta se adaug i o diferen major din punct de vedere formal-ornamental, dac privim cu aten ie modelul în band : în etapa mai veche, Cucuteni A, acesta apare ca model ornamental voit sub forma unei benzi albe pline, iar în etapa mai nou , Cucuteni B, apare ca band liniar cu linii continue albe, negre sau ro ii. Aceast band liniar prezint la rândul ei numeroase variante, care conduc la stabilirea unor subgrupe dup cum urmeaz .

3. Decorul În cadrul ornament rii cu benzi de linii, considerat tr s tur caracteristic a Culturii B,

se disting subgrupe în func ie de numeroasele diferen e din punctul de vedere al formei i al tehnicii.

GrupaGrupa 1. – Întreaga suprafa este colorat în alb, motivele sunt degajate pe fondul alb cu culoare neagr , mat ; rezult astfel benzi albe umplute cu linii continue ro iatice,ro u-g lbui sau brune. Lustruirea lipse te în totalitate. Aceast grup poate fi numitceramic alb cu pictur policrom .

Pasta nu este esen ial diferit de celelalte grupe, prezint îns unele caracteristici; are în urma arderii culoarea ro iatic sau alb-g lbuie, întotdeauna este bine ars i tare, la vasele mai mari cu pere i gro i apare amestecat cu pietricele negre i maro, iar la vasele mai bine finisate este cur at de impurit i. i tehnica picturii este special , prin felul culorilor sau chiar prin linia pensulei. Se distinge, astfel, o grup individual de vase, c reia îi corespund anumite semnifica ii pe scara evolutiv .

Specificul s u se manifest mai ales în decor, atât prin culori, cît i prin model. Albul, cu nuan e uneori verzui sau g lbui, se întâlne te de cele mai multe ori într-un strat gros. Negrul, pictat deasupra, are un aspect murdar, verzui, se afl i el într-un strat gros i pe alocuri se încre e te, iar acolo unde stratul este mai sub ire, devine mai deschis, g lbui. De aceea este folosit în strat sub ire i pentru umplerea benzilor. Aceste benzi liniare au nuan e neclare, greu de definit. Tehnica grupei 1 este în general primitiv , fapt confirmat de lipsa lustruirii.

Totu i elementul pictural de baz al grupei 1 corespunde picturii ceramicii A: degajarea benzilor albe ornamentale joac un rol similar. De asemenea, i în ceramica A se întâlnesc benzi albe liniare umplute, dar liniile continue apar doar izolat, încât banda alb pare s fie împ r itîn dou benzi înguste i paralele. Chiar dac rar , apari ia unei astfel de structur ri a benzii, în ceramica mai veche, poate fi interpretat ca o etap preliminar pentru ornamentarea liniar a ceramicii mai noi, unde devine element de stil dominant (a se compara plan a 13/1).

În schimb, forma vaselor grupei 1 apar in exclusiv ceramicii mai noi. Pe baza

b) Ceramica culturii B. 3.Decorul 31

fragmentelor, se pot diferen ia urm toarele tipuri: 1. ulcioare cu umerii eviden ia i i cu marginea r sfrânt , variantele profilurilor fig. 6c; 2. vase cu pere ii gro i i gura larg , cu margini rasfrânte i u or orientate spre exterior, ca în fig. 9b; 3. castroane adânci, cu marginea groas , l sat înapoi, ca în plan a 14/5b; 4. variante multiple pentru capac, precum tipul 12b din plan a B sau ca în fig. 10a.

Din punctul de vedere al modelelor, grupa 1 se apropie par ial de ceramica mai veche, în m sura în care spirale izolate în form de band sunt folosite ca motiv ornamental. Îns ,dispunerea lor nu mai corespunde decor rii libere a suprafe elor, ca înainte, ci spiralele în band se succed în iruri, a a cum se pot observa spiralele sub form de cârlig pe fragmentele din marginea umerilor unui vas cu pere ii gro i (a se vedea plan a 15/1). Ele pot fi dispuse i în opozi ie, pentru a forma compozi ii simetrice, precum spiralele în form de cârlig de pe fragmentele de capac ale unei forme mai vechi (a se vedea plan a 15/2). O compozi ie închis de iruri se poate vedea pe suprafa a umerilor unui ulcior cu pântecul bine individualizat (a se

vedea plan a 13/4a). Benzi ovale i fragmente de benzi arcuite sunt dispuse aici în dou iruri,încât arcurile p trund în spa iile intermediare, formate de ovale. O reconstituire a acestei compozi ii se poate vedea în plan a 13/4b. Modele similare apar i pe ceramica mai veche, dupcum o arat ilustra iile unor pahare sau ulcioare (a se vedea plan a 4/4 sus).

i modelele par iale sau fragmentele de model, care erau folosite în ceramica mai veche pentru umplerea spa iilor, f r o regul anume, sunt preluate în etapa mai nou , respectând îns principiile simetriei. Astfel, sunt îmbinate simetric, într-un câmp metopic, dou fragmente lungi de arc i în form de bucle în stilul grupei 1, a a cum apare pe marginea unui ulcior (a se vedea plan a 13/1). Modele similare arcuite se întâlnesc i pe pântecul unui vas adânc, a c rui margine eviden iat este ornamentat cu fragmente de band oval (a se vedea plan a 13/2). Motivele ovale pot avea leg tur cu modelele de pe marginea unor castroane din ceramica mai veche, a a cum se poate observa f când o compara ie cu figurile de mai sus (în text, la pag. 19).

Din aceea i categorie de modele, tehnice i formale, face parte i cercul de pe un capac (a se vedea plan a 13/3); acesta este împ r it în jum tate printr-o band median , iar în interiorul jum t ilor fragmentele de band arcuit sunt orientate simetric spre centru.

Grupa 2. – Modelele în band sunt degajate cu negru de pe fondul ini ial al vasului sau pe un fond colorat i umplut cu linii albe, paralele.

Aceast grup se diferen iaz de cea precendent prin lipsa stratului alb, iar în locul benzilor liniare colorate sunt folosite aici benzi liniare albe. În rest, felul culorilor, mai ales negrul, linia pensulei i tehnica pastei sunt identice cu cele ale grupei 1; de asemenea, lipse telustruirea. Benzile liniare albe se apropie, cel pu in din perspectiv coloristic , de unele încerc ri ale olarilor din etapa mai veche, a a cum arat paharele finisate din plan ele 5 i 6.

În privin a formelor, grupa este reprezentat printr-o variant de capac, ilustrat la forma 12b din plan a B. Modelul acesteia, o spiral în band , în forma literei S, se înscrie în categoria compozi iilor grupei 1 men ionate mai sus (a se vedea plan a 15/3). Impresia general a decorului este policrom . Dar raportul culorilor este altul: albul i negrul, pe fondul ini ial al vasului sau pe fond colorat, în timp ce ro ul, respectiv galbenul i negrul apar pe fond alb.

GrupaGrupa 1. – Vasul este complet acoperit, în exterior i pe marginea interioar , uneori cu un strat sub ire de alb, cu nuan e g lbui sau verzui. Ca modele pictate, apar dungi late de 5-8 mm, de culoare neagr , mat , tears . Luciul lipse te. Ceramic alb cu picturneagr ; ceramic neagr mai veche. Pasta i tehnica se aseam n mult cu cea men ionat la grupa 1. Pasta este de culoare

gri-ro iatic sau gri-g lbuie, îns la vasele bine finisate pasta este cur at de impurit i i bine

III. Analiza descoperirilor32

ars ; la vasele cu pere i gro i, în past apar pietricelele. Uneori pasta fragmentelor este de culoare gri, iar la margine, ro iatic . Culoarea decorului: negrul este identic cu cea a grupei 1;nu este la fel de bine fixat pe alb, ca în cazul albului pe fondul ini ial al vasului, o tr s turobservabil i la grupa 1, la fel ca i trecerea angobei albe peste marginea interioar .

Se observ urm toarele forme: 1. ulcioare cu umeri înal i i cu gât scos în relief, a a cum apar i în grupa 1; 2. vase largi, cu margini înalte (a se vedea fig. 9b); 3. pahare, în douvariante, una la fel ca tipul 1a din plan a B, cealalt , cu margine r sfrânt i cu tor i la contactul gât-corp, ca în plan a 16/1, asem n toare cu unele variante din ceramica A; 4. capace ilustrate la nr.12 i în special varianta 12b din plan a B; 5. suporturi, unele în forma mic , de tipul 8 din plan a B, asem n toare „clepsidrelor”, altele în form cilindric , dup modelul suporturilor din ceramica A; 6. variante de str chini, precum forma 5a din plan a B; 7. vas adânc, atestat printr-un singur fragment de margine, ilustrat în plan a 13/2; 8. vas cu marginea înclinat itorti (a se vedea plan a 14/5a, b), ca form care precede sau coexist cu vasul cu umeri de forma 11a din plan a B.

În ceea ce prive te modelele, se remarc o form nou de spiral : voluta; ea poate fi folosit individual sau în desf urare invers , creând astfel iruri legate de spirale. Elementul de noutate const în faptul c acest tip de spiral apare ca ornament pozitiv. Reprezentativ r mâne capacul descoperit în a ezarea din vale, de la B iceni, ilustrat prin forma 12a din plan a B (a se vedea plan a 15/4): este acoperit cu iruri de volute spiralate, în care volute simple, a c ror centru coincide cu ridic tura torti elor perforate pentru nur, alterneaz cu volute inverse între torti e; clinii triunghiulari dintre volute sunt umplu i cu linii oblice. Ornamentarea marginii în partea de jos este deosebit : benzi cru ate, orizontale, înguste, cu cap t arcuit, sunt dispuse în ir paralel cu marginea (a se vedea capacul întreg din plan a 9/3 dreapta jos).

Astfel, al turi de modelele pozitive, se p streaz i ornamentarea negativ , bazat pe tehnica veche a cru rii. Benzi spiralate în forma literei S, care se întrep trund, sunt cru ate pe fondul alb, spre exemplu, pe fragmentele unui ulcior cu umeri (a se vedea plan a 15/6). Tehnica pastei i culorile picturii încadreaz acest fragment în grupa .

Grupele i se intersecteaz în ceea ce prive te tehnica cru rii, îns se deosebesc din punct de vedere coloristic: în primul caz apare policromia cu negru, alb i ro u, respectiv g lbuisau brun, în al doilea caz, monocromia cu alb sau cu negru. Leg tura strâns între aceste dougrupe este dovedit de un fragment de margine, de la un vas cu pere i gro i i cu gura larg (a se vedea plan a 13/5 i plan a 14/2); pe partea exterioar se observ fragmente al turate de arcuri, formate din benzi de linii dup modelul grupei 1; pe partea interioar apar în iruite modele rombice, care se întrep trund în tehnica monocrom a grupei , i triunghiurile rezultate sunt umplute cu linii negre paralele. Elemente ale ambelor grupe se contopesc astfel pe acela i vas, încât le putem considera grupe paralele.

Modelul rombic este o noutate în pictura vaselor, la fel ca i spiralele cu volute amintite mai sus (a se vedea plan a 15/4), îns se încadreaz ca decor pozitiv în stilul liniar, ha urat, al picturii; modelul se afl în leg tur strâns cu acest stil i din punct de vedere tehnic, întrucât romburile intercalate se comport fa de meandre, echivalent al spiralelor, precum cercurile concentrice fa de volute. Astfel se explic de ce putem privi grupele i într-o leg tur atât de strâns .

Analog cu fragmentele de arc, cu motivele ovale i circulare ale grupelor cu benzi ha urate, apar aici modele în stil ha urat negru. Un astfel de exemplu este forma 8, bitronconic , din plan a B, cu suport scund (a se vedea plan a 16/5), unde jum tatea superioari inferioar a suprafe ei exterioare sunt ornamentate la fel ca partea superioar a suprafe ei

interioare. Acela i model apare pe pântecul unui vas cu form specific (a se vedea plan a 14/5a, b). Ca variant , se întâlne te modelul marginal (a se vedea plan a 14/4); el se încadreaz în grupa prin ovalul cru at ca model marginal, a a cum se poate observa în plan a 13/2.

b) Ceramica culturii B. 3.Decorul 33

Acelea i modele cu benzi ha urate legate de ovale compun decorul metopic bine structurat de pe marginea altui vas (a se vedea plan a 15/5). Toate aceste modele au coresponden e cu ceramica A (a se vedea plan a 4/3 i plan a 5/3, 9-10). Astfel se explic de ce la modelul descris anterior, ovalele sunt înviorate prin dou linii oblice paralele în maniera stilului mai vechi.

Dup toate exemplele date, este incontestabil leg tura strâns între grupa i , mai ales din punctul de vedere al tehnicii picturii, dar i din perspectiva ornamenta iei, încât ele trebuie considerate grupe paralele, concomitente; pentru o parte din ele s-ar putea emite iipoteza c provin din acelea i ateliere.

Un fragment de pahar cu o torti lateral (a se vedea plan a 16/4) se încadreaz în stilul specific grupei , el fiind descoperit al turi de alte fragmente asem n toare în a ezarea din vale, de la B iceni. Peste stratul sub ire de angob alb s-a pictat cu negru-mat, încât r mân dungi albe, sub iri, orizontale i arcuite, doar pe margini i pe pântece. Aceast ornamentare specificare la baz tehnica cru rii. Marginea interioar , colorat în alb, este o urm a ceramicii A, remarcat i la alte vase din grupa .

Suportul înalt din grupa este preluat i el din ceramica mai veche, fapt dovedit de un fragment de margine cu o torti lateral , perforat orizontal, aflat pe partea exterioar a îmbin rii marginii. Pe suprafa a interioar a marginii, pictat cu alb, ca i pe cea exterioar , se observ un model deosebit, negru-mat cu nuan e violete, format din benzi ha urate arcuite, grupate în jurul mijlocului scobit (a se vedea plan a 13/6), în timp ce pe partea exterioar ,în dreptul torti ei, sunt trasate de jur împrejur dungi orizontale.

Grupa 2. – Suprafa a vasului este acoperit cu angob neagr -mat sau neagr -brun ; pe acest fond de culoare sunt pictate benzi ha urate, albe sau dungi albe, late. Lustrul lipse te. S-au descoperit doar pu ine fragmente pictate în aceast tehnic , îns suficiente pentru a

dovedi c ornamentarea cu benzi ha urate a grupei 1, men ionate anterior, a condus la o schimbare a tehnicii i c al turi de pictura pe negru apare i pictura pe alb. Modelele întâlnite sunt benzi ha urate, orizontale sau arcuite, trasate de jur împrejurul vasului ca ni te ghirlande. Tehnica culorilor corespunde în totalitate vaselor men ionate ale grupei 1; chiar i lipsa lustrului este o tr s tur tipic . Nu se poate îns trage o concluzie cu privire la importanta acestor variante de pictur a vaselor în cadrul culturii Cucuteni, datorit num rului mic de exemplare (a se vedea plan a 16/2-3).

Printr-o tehnic des vâr it i prin ornamenta ie, se distinge de grupele paralele i ,men ionate anterior, urm toarea grup :

Grupai aceast grup permite stabilirea unor subgrupe în cadrul ei. Cadrul comun este

schimbarea semnifica iei albului în tehnica picturii, întrucât aici nu mai poate fi vorba de o pictur în alb.

Grupa 1. Suprafa a vaselor r mâne la culoarea fondului vasului sau prezint o angobbrun sau ro iatic . Ornamentele constau în linii negre, paralele, grupate în benzi sau alte modele; peste suprafe ele r mase se afl un strat gros de alb. Lustrul este realizat atât dedesubtul, cât i deasupra picturii, de i apar în continuare vase unde lustrul lipse te. Din punct de vedere tehnic grupa 1 este superioar celor men ionate pân acum, mai

pu in din perspectiva calit ii pastei (în continuare este o past de culoare c r mizie, arsputernic) i în primul rând din perspectiva calit ii culorilor i a modului în care este tratatîntreaga suprafa . Albul este reprezentat printr-o past groas , aplicat cu întreaga pensul ; icelelalte culori sunt mai clare i mai accentuate. Aspectul general al vasului este mai elegant, inu lustrul contribuie în primul rând la aceast impresie. Tehnic vorbind, aceast grup poate fi definit drept grupa cu pictur negru-alb, pe fond colorat.

III. Analiza descoperirilor34

Negrul i albul sunt culori utilizate în pictur , îns nu în aceea i m sur . Ordinea în care ele apar pe suprafa a vasului este de cele mai multe ori spontan , f r s urmeze vreo regul ;uneori negrul trece peste alb la marginea benzilor ha urate sau a modelelor de suprafa ; alteori albul trece peste negrul liniilor marginale. În alte situa ii, o culoare este aplicat peste alta, din cauza corecturilor. În nici un caz aici nu se poate vorbi de tehnica cru rii. i, oricum, aceste probleme de tehnic nu sunt esen iale pentru impresia decorativ general . Important r mâne faptul c ornamentul dorit, fie model în band sau de suprafa , este pictat în linii negre paralele. Impresia coloristic este policrom i se apropie, din acest punct de vedere, de ceramica A. Semnifica ia i raportul culorilor difer îns semnificativ. Dac la ceramica culturii A ornamentul dorit este cru at pe fond alb i negrul joac un rol secundar, aici ornamentul pozitiv este pictat negru i apare al turi de alb. Aceast grup se distinge i de grupele i 1, întrucât acestea p streaz prin angoba alb tr s turi de ceramic alb , pe când albul apare în grupa 1 ca element secundar.

Din punctul de vedere al aplic rii pensulei, se observ asem n ri cu ceramica mai veche a culturii A. La pictarea suprafe elor mai mari, albul este aplicat în linii individuale, încât albul ifondul vasului alterneaz neregulat. Acest aspect este explicabil prin dorin a de a doza cât mai bine efortul în utilizarea materialului. Aceast tehnic se întâlne te i în ceramica A, în cazul ro ului i brunului. Utilizarea dozat a albului duce la conturarea unui stil specific, în care albul joac un rol secundar.

Ca forme de vase se disting urm toarele, în m sura în care fragmentele descoperite permit o recunoa tere: vase cu umeri, precum forma 11b din plan a B, variante de capace, precum forma 12b din plan a B, variante de str chini de tipul 4a i 5a din plan a B, pahare mici, asem n toare cu formele 1a-d din plan a B, la care se adaug vase de provizii, cu pere i gro i i gura larg , cu marginea abrupt i pe pântec cu tor i largi, tip mâner.

În privin a modelelor, decorul vaselor const în spirale de benzi ha urate, negre, ca motiv singular, fapt care le apropie de grupa . Ca i la grupa , modelele sunt fie spirale în band în forma literei S, fie benzi individuale cu volute. Dispunerea lor poate fi foarte variat .

Spiralele în band în forma literei S apar adesea pe marginea str chinilor, a a cum se poate observa în plan a 15/8, unde linia marginal a vasului str bate direct modelul, ca în stilul ceramicii mai vechi a culturii A, sau a a cum se poate observa pe numeroase fragmente, unde mai multe tipuri de benzi sunt în iruite simetric. Astfel de str chini sunt în majoritatea cazurilor acoperite cu o angob sub ire alb , iar benzile ornamentale sunt pe fondul ini ial al vasului, astfel încât apare ocazional i tehnica cru rii. Aceste spirale în forma literei S se pot i întrep trunde i compune o band spiralat continu , model întâlnit i la grupa anterioar (a se vedea plan a 15/10). Acest model a fost reconstituit dup fragmentul unui capac de forma 12b din plan a B. Volutele individuale pot fi grupate în compozi ii simetrice, ca pe umerii vasului de forma 11b din plan a B (a se vedea plan a 15/7). La baza acestei benzi ornamentale se afl un model cunoscut înc din ceramica culturii A, format din spirale duble, orientate simetric spre exterior (a se vedea plan a4/15). Astfel de perechi de volute apar pe ambele p r i ale vasului, separate prin triunghiuri opuse în form sferic ; albul apare pentru a pune în eviden benzile negre ha urate, dar a pierdut mult din importan în ornamenta ie; doar acolo unde apar pliuri de umplere între perechile de volute, se întâlnesc i benzi albe legate, care amintesc de benzi spiralate continue în forma literei S.În acest mod se creaz un contrast între motive individuale i sisteme ornamentale. Acela ifragment de vas prezint pe margine i peste umeri o band lat cu modele rombice i unghiulare, format din benzi negre ha urate. Aceast compozi ie se apropie de romburile întrep trunse, care apar în grupa , îns sunt în acest caz separate în dou p r i, prin dou benzi verticale, cu capetele

b) Ceramica culturii B. 3.Decorul 35

arcuite i rotunjite, dispuse în opozi ie, respectând structurarea spa iului, specific ornament riiumerilor. Astfel de compozi ii rombice preiau aici rolul pe care îl jucau modelele în meandre, al turide spirale în ceramica A. Un model marginal similar se poate observa pe plan a 16/6.

Ca i modelele individuale, i fragmentele de modele sunt încorporate în compozi iispecifice. Rezult , astfel, din fragmente de arcade, arcuri în form de bucle, meandre, similare cu cele din grupa (a se vedea plan a 13/1), întâlnite pe marginea unui ulcior, motivul în form de inim , legat în iruri prin triunghiuri de umplutur (a se vedea plan a 15/9). Acest model apare ca o variant a modelului grupei , discutat mai sus. Ambele compozi ii au la baz acelea i elemente formale, îns dac la grupa sunt orientate spre exterior, aici ele se leag concentric.

Grupa 2. – Modele albe în band apar al turi de modele în band i de suprafa ,ha urate pe fondul ini ial al vasului i conturate cu negru. Modelele negre sunt cru ate pe alb. Lustrul apar deasupra i dedesubtul picturii. Tehnica pastei este de aceea i calitate ca i cea a grupei 1. Este des întâlnit pasta de

culoare c r mizie, foarte bine ars .În cadrul materialului descoperit au fost eviden iate forme de la vase cu umeri, în diferite

variante ale formei 11b din plan a B, variante de capac precum forma 12b din plan a B i castroane de tipul 6 din plan a B.

Ca i grupa 1, i aceast grup ar putea fi numit grupa cu pictur negru-alb pe fond colorat, cu deosebirea c negrul i albul au aici aceea i valoare, pe când la grupa 1 albul juca un rol secundar. Aici albul apare ca ornament pozitiv, iar modelele de pe fondul vasului, care ar fi trebuit s fie negative, se impun atât de mult în impresia decorativ , atât formal, cât i coloristic, încât fac concuren modelelor în alb, ba chiar devin dominante. Raportul între ornamentul pozitiv i cel negativ este greu de stabilit, a a cum apare el spre exemplu pe gâtul unui ulcior cu umeri (a se vedea plan a 13/8). Dac facem compara ie cu motivele în form de inim din grupa 1, atunci i modelul men ionat poate fi încadrat în seria compozi iilor cu fragmente de arc, în form de bucl , doar c în acest caz ceea ce la cealalt grup era pe fondul vasului sau pe negru, apare aici pe alb, sau invers, iar motivele pe fondul ini ial al vasului pot fi considerate aici ca motive independente. Dungile din fondul ini ial al vasului de pe umeri i cu modele în form de cruce ar trebui interpretate ca ornamente, mai mult decât dungile orizontale albe, ad ugate între acestea.

Prin alternan a între ornamente pozitive i negative, se poate explica i modelul cu cârlige duble, de pe suprafa a unui capac de forma 12b din plan a B (a se vedea plan a 13/7); el rezult din îmbinarea benzilor albe spiralate în forma literei S, care sunt vizibile doar în m sura în care permite suprafa a rotunjit a capacului; pe suprafe e mai mari, benzile spiralate în forma literei S, legate între ele, iau na tere din modele par iale i compun un model asem n tor spiralelor în band ha urat ,precum cele ilustrate în plan a 15/10. R sucirile intercalate între capetele albe ale spiralelor în forma literei S devin, prin pictura neagr , ornamente pozitive în form de cârlige duble.

Acest capac apar ine aceleia i grupe specifice de vase din care face parte i ulciorul cu umeri din plan a 13/8: caracteristic este decorarea cu dungi orizontale, în care alterneaz dungi înguste albe cu cele pe fondul vasului, umplute cu cruci negre. În jurul marginii inferioare a capacului sunt trasate benzi spiralate.

Grupa 3. – Benzi albe apar al turi de modele de linii negre pe fondul ini ial al vasului. Se încheie aici transformarea ornamenta iei pozitive i negative. Urm toarele tipuri de modele demonstreaz cât de mult i-a pierdut albul semnifica ia în

cadrul ornamenta iei pozitive, de i ini ial era folosit tocmai pentru reprezentarea ornamentului dorit. Motivul acestei transform ri este un element care apare pentru prima oar în evolu iaornament rii: banda din cercuri tangen iale. Aceasta rezult din banda spiralat invers, la care volutele spiralelor devin circulare i pot fi astfel comparate cu banda cu volute din grupa . Îns ,aceea era realizat în maniera ha ururilor în negru i, astfel, lipsesc forme analoge pentru pictura în alb. În orice caz, banda cu cercuri tangen iale este punctul de plecare în realizarea celor trei modele luate în discu ie în cele ce urmeaz .

III. Analiza descoperirilor36

Forma sa tipic poate fi observat pe fragmentul unui vas de tipul 11b din plan a B cu torti e orizontale, unde se ornamenteaz marginea i umerii (a se vedea plan a 15/11). Efectul de ornament voit este diminuat prin triunghiuri de umplutur pe fondul ini ial al vasului, negre sau conturate cu negru, dispuse simetric în iruri opuse; prin regularitatea dispunerii lor, dau impresia de forme ornamentale propriu-zise. În ceea ce prive te tehnica, s-ar putea crede cmodelele de suprafa pe fondul vasului au fost cru ate la aplicarea benzii albe de cercuri tangen iale i apoi pictate cu negru. În realitate, albul trece pe alocuri peste liniile negre, i, prin urmare, se trage concluzia c a fost aplicat dup negru, un aspect care demonstreaz faptul cbenzile de cercuri tangen iale sunt neglijate i nu li se mai d o mare importan .

Un exemplu, unde se poate observa renun area total la ornamenta ia pozitiv inegativ , este cel din plan a 15/12, vas unde se întâlne te acela i model i pe margine i pe umeri. Benzile oblice, în form de cârlige duble, umplute cu linii negre, joac rolul de ornament propriu-zis i pot fi privite, ca i r sucirile unei benzi împletite, ca un întreg. Aceste forme rezult îns din banda de cercuri tangen iale, pictat în alb, din descompunerea acesteia, cercurile fiind a ezate unele lâng altele, fiecare cu dou tangente; între cercuri r mân motivele cu cârlige din fondul vasului, devenite, astfel, ornament de sine st t tor. Aceste motive sunt pictate cu linii negre, în timp ce cercurile tangen iale sunt pictate ulterior cu culoare alb , mat ,în strat foarte sub ire. Plecând de la aceste modific ri, cercul tangen ial reprezint punctul de plecare pentru model (a se vedea plan a 15/13), întâlnit pe partea interioar a unui castron adânc, de form aproximativ ca cea ilustrat la tipul 6 din plan a B, model care se repet în dou iruri, unul sub altul. Se deosebe te de ornamentul anterior, doar prin faptul c marginea superioar i cea inferioar par s fie t iate orizontal, iar suprafa a alb a cercului este învioratprintr-un alt cerc interior negru. Prin faptul c acest al doilea cerc r mâne pe fondul vasului, modelul de baz , cu forma sa de band , iese în eviden , peste acesta aplicându-se i culoare alb mat într-un strat sub ire. Modelul cu cârlige, ha urat cu negru, este împ r it în trei p r i:una median , cu benzi oblice dispuse de la stânga jos spre dreapta sus, i dou p r i cu triunghiuri cu pliuri, unul în stânga jos, lâng banda circular , cel lalt în dreapta sus, lângbanda care urmeaz . Tocmai aceast form , modificat i atrofiat a benzii cu cercuri tangen iale, este punctul de plecare pentru benzile ornamentale din etapele urm toare, care apar pe cea mai mare parte a ceramicii culturii B i despre care se va vorbi în cele ce urmeaz .

Prin cele trei subgrupe , se realizeaz leg tura cu grupele i i se face în acela i timp trecerea spre urm toarele etape, astfel încât le putem considera drept grupe intermediare. Din punct de vedere numeric, ele nu sunt foarte bine reprezentate. Cea mai mare parte a fragmentelor mai noi apar in urm toarelor dou grupe i , dar ele au ca punct de plecare baza tehnic i ornamental a grupelor de vase , i . Ceramica mai nou reprezint în acest sens o treapt superioar , mai bine realizat . Decorul ei îns este atât de diferit, încât necesit o analiz a diferen elor tehnice, coloristice i formale în realizarea ornamentelor.

În grupa , în primul rând albul î i men ine semnifica ia redobândit , iar în func ie de rolul pe care acesta îl joac în decorarea vaselor, se disting i anumite subgrupe.

Grupa

Cuprinde o mare parte din ceramica nou de la Cucuteni. Diferen ele din punctul de vedere al tehnicii din cadrul acestei grupe sunt determinate de rolul pe care îl joac albul în decorarea vaselor, culoare care î i men ine importan a dobândit , i din acestea rezult trei subgrupe. În schimb, între subgrupe nu se înregistreaz deosebiri din punct de vedere al formei i al modelelor.

Grupa 1. Pe fond alb, pictur în negru i ro u sau doar în negru, cu nuan enegru-brune sau chiar ciocolatii pe alocuri. Lustrul este aplicat deasupra i dedesubtul picturii, adesea doar superficial, iar în unele cazuri lipse te.

b) Ceramica culturii B. 3.Decorul 37

Fondul alb define te aceast grup ca ceramica nou alb . Tehnica pastei nu prezintnimic deosebit; doar la anumite vase, aceasta poate fi de culoare albicioas sau alb-verzuie, uneori cu nuan e delicate, roz-g lbui. i aceste vase din past mai deschis la culoare sunt acoperite cu angob alb , diferit în func ie de calitate i caracter. i culorile picturii, atât ro ul, cât i negrul, cunosc diferite nuan ri. Brun-ciocolatiu confer decorului un aspect deosebit de elegant i este adesea preferat în locul negrului. Policromia, negrul i ro ul pe alb sau picturneagr pe alb, reprezint în cadrul grupei 1 o etap rafinat în raport cu grupele i . Un aspect surprinz tor este faptul c albul este folosit i pentru pictur pe fondul alb sau pe fondul ini ial al vasului pentru benzile ha urate în stilul grupei 2, slab reprezentate (a se vedea plan ele 16/7; 19/1,3; 20/2).

Grupa 2. Se evit angoba alb . În schimb albul apare al turi de negru i ro u în pictur ,dar cu rol secundar în conturarea modelelor sau pentru accentuarea suprafe elor din fondul vasului. Lustrul apare ca i la grupa 1 (a se vedea plan a 40/4-8).

Aceast subgrup poate fi definit drept policromie nou cu alb secundar. Albul conferdecorului o not deosebit de fine e i de gra ie. În general, suprafe ele cru ate sau chiar ibenzile ornamentale sunt conturate cu o linie alb , fin , sau cu un ir fin de puncte albe, care învioreaz modelul. Fondul este reprezentat de un înveli ro iatic, brun sau g lbui, sau de însu ifondul ini ial al vasului. Dar chiar i vasele în tonuri deschise sau în tonuri de alb, care ie eau în eviden în grupa anterioar , apar ornamentate cu alb secundar, rezultând astfel un înveliîntr-un strat foarte sub ire, brun deschis, aplicat adesea în ha ur, probabil cu pensula, încât pe alocuri se mai observ i fondul vasului deschis la culoare. i aici apar benzi ha urate albe, ca dovad a leg turii strânse între grupa 1 i 2 (a se vedea plan ele 18/1-8 i 20/3).

Grupa 3. Negru i ro u pe fond mai deschis (g lbui sau brun) sau mai închis (brun sau ro iatic), f r contribu ia albului (a se vedea plan a 15/14).

Aceast subgrup poate fi denumit policromie f r alb. Ea se deosebe te de celelalte subgrupe prin absen a albului. Ro ul este utilizat pentru umplerea benzilor cu ha ururi, iar benzile sunt cru ate cu negru din fondul ini ial al vasului sau pe angoba colorat . Lustrul apare, dar ca i la celelalte subgrupe.

Chiar dac impresia decorativ a celor trei subgrupe este atât de diferit , ele reprezinttotu i elemente paralele ale aceleia i faze de dezvoltare a ceramicii mai noi, mai ales în m sura în care nu prezint diferen e în forma vaselor i în motivele ornamentale.

Cu privire la formele de vase ale subgrupelor 1-3, acestea pot fi reconstituite numai pe baza fragmentelor, putându-se astfel realiza o scal dup cum urmeaz : variante ale str chinilorde tipul 4a i 5a din plan a B, pahare de forma 1a din plan a B, ulcioare de tipurile 9 i 10 din plan a B, unele cu torti e, accentuate vertical pe pântec, vase cu gâtul strâmt cu forme apropiate de profilul ilustrat în fig. 5c, de asemenea suporturi goale la interior, pentru care avem profilurile de margine ilustrate în fig. 8.

Modelele grupelor 1-3 sunt unele pozitive, altele negative, i se înscriu în seria de modele ale grupelor anterioare. Modelele pozitive sunt realizate în stilul ha urului negru: iruride spirale de jur-împrejurul vasului sau spirale în forma literei S care se întrep trund. Ultimele reprezint de fapt ornamente negative, cru ate, dar î i pierd caracterul de band , i num rulliniilor care unesc volutele poate cre te dup caz. Triunghiurile, cu pliuri dispuse în opozi ie, sunt l sate goale uneori, alteori sunt înviorate cu puncte sau pictate cu negru, l sându-se în acela i timp un câmp interior gol. Preferate sunt benzile spiralate de linii, a a cum apar pe

III. Analiza descoperirilor38

umerii vaselor de tipul 11 a i b din plan a B i în plan a 20/2. În grupa 2, ele apar cu un plus de gra ie prin faptul c triunghiurile cu pliuri r mase goale sau câmpul interior, cru at, sunt umplute cu linii fine sau cu iruri de puncte albe. i volutele sunt uneori înviorate prin astfel de iruri de puncte, atunci când spa iile intermediare, înguste, create între volutele negre, sunt

umplute cu puncte albe. Al turi de aceste spirale de linii apar i iruri de spirale în band ,cru ate într-o manier mai nou ; forma literei S este u or redus , cârligele unindu-se într-o patmare de forma unui ochi; pliurile sunt ha urate sub form de re ea. Exemplul din plan a 17/4 provine de la umerii unui vas de forma 11 d din plan a B, apar inând seriei mai noi de vase cu umeri, f r torti e orizontale. Se observ cum continu concuren a între ornamenta ia pozitivi negativ , f r un deznod mânt decisiv: dac modelul este negativ, în schimb spiralele în

band sunt cru ate, ele având pentru prima dat forma unei benzi împletite; dac modelul este pozitiv, el se aseam n , alegoric, cu un câine alergând, grupat în dou iruri opuse, astfel încât vârfurile se întâlnesc în mijloc, într-un punct. Umplerea triunghiurilor cu clini în ha uraminte te de grupa 2. Acest fapt este evident la modelul din plan a 17/13: în compozi iile în form de band se repet ca elemente de baz cârligele duble cru ate din fondul ini ial al vasului, legate la col urile interioare prin benzi speciale, în timp ce restul suprafe elor,triunghiuri interioare i exterioare cu clini, sunt ha urate. Cârligele duble corespund prin semnifica ia lor motivelor cru ate ale modelelor discutate anterior, i anume benzilor împletite i cercurilor tangen iale. Acest model deosebit de re ea de benzi se întâlne te adesea pe

marginea vaselor cu umeri i este înviorat gra ios cu puncte albe, care apar pe marginea câmpurilor cru ate (a se vedea plan a 18/6).

Majoritatea modelelor din grupa const în benzi, aflate în leg tur evident cu banda cru at de cercuri tangen iale. Formele preliminare sunt cele trei exemple din grupa 3, ilustrate în plan a 15/11-13. Evolu ia acestora const în trecerea de la ornamenta ia pozitiv la cea negativ . Leg tura între cercurile cru ate i tangente nu s-a pierdut înc . Trei variante ale acestor forme ornamentale, deja degenerate, se pot observa în urm toarele figuri: plan a 17/2a în stilul grupei 1 (negru, ro u pe alb) pe marginea i umerii unui vas de forma 11b din plan a B; plan a 17/2b de asemenea în stilul grupei 1 pe capacul de forma 12b din plan a B, unde modelul se repet în dou iruri unul sub altul; plan a 17/2c în stilul grupei 2 cu alb secundar (câmpurile cru ate sunt conturate cu alb) pe marginea unui vas cu buz , similar profilului din fig. 5a. Diferen ele între modelele individuale de acest tip se manifest în realizarea diferit a motivelor circulare, unele rotunde, altele ovale, în forma diferit a spa iilor create între clini iîn umplerea variat a suprafe elor cercurilor. Coloritul pare s respecte anumite reguli bazate pe tradi ie. Benzile i cercurile sunt umplute cu linii paralele ro ii sau ro iatice, în timp ce clinii sunt umplu i de cele mai multe ori cu negru. Acelea i modele de band apar i în grupa 3, cu excep ia albului, care aici lipse te. În plan a 17/3 se poate observa o variant pentru umplerea cercurilor; motivul din mijlocul cercului seam n cu o scoic deschis .

Benzile cu cercuri tangen iale sunt preferate pe marginea exterioar a str chinilor de tipul 5a din plan a B.

Al turi de aceste tipuri variate de modele în band , care î i au originea în spiral , apar modele liniare drepte, utilizate în umplerea suprafe elor mai mari. Elementele lor de baz sunt liniare, simple, geometrice, unghiuri, p trate, romburi, care uneori se întrep trund i formeazfiguri mari i modele de suprafa . Acest tip de decor este cunoscut înc de la grupa (a se vedea plan a 14/2), îns apare acum într-o form mai rafinat în tehnica grupei 1 (stilul ha urat pe alb) sau 2 (ha ur negru cu dungi albe sau puncte pe fond colorat) pe marginea i pe umerii ulcioarelor i vaselor cu umeri.

b) Ceramica culturii B. 3.Decorul 39

Grupa

Negru mat, aplicat într-un strat destul de gros, direct pe fondul brut al vasului sau pe angob . Lustru sub sau peste pictur . Ro ul i albul sunt eliminate.

Formele sunt în mare parte identice cu cele din grupa , cu anumite diferen e, dar cu o anumit importan în definirea grupei. Al turi de numeroasele ulcioare, cu sau f r torti epentru nur, apar i variante mai mici ale formelor 15 i 16 din plan a B. În ceea ce prive te vasele cu umeri, sunt preferate formele mai mici, de tipul 11 d i e din plan a B, i tot aici apare, pentru prima dat , un exemplar bine realizat de forma 11c din aceea i plan . Ca tipuri de pahare se întâlnesc, al turi de forma 1b din plan a B, i variante bitronconice, de tipul 1c i d din aceea i plan . Num rul de str chini e mare i, al turi de variantele formelor 4 i 5a din plan a B, apare pentru prima oar strachina cu partea inferioar adânc , care se restrânge puternic în form de con, precum tipul 5b din plan a B. Apar castroane de tipul 6 din plan a B, dar i variante mai mici, drepte, sau farfurii forma 7 din plan a B, diverse variante de vase ale formei 3a din plan a B (a se vedea i fig. 6a), iar capacul de forma 14a i b din plan a B apare doar în aceast grup .

Tr s tura caracteristic a acestei grupe ine de tehnica picturii i const în renun area la ro u i alb în decorare. Pictura este monocrom i poate fi definit ca pictur neagr , mai nou .Culoarea apare îns în diferite nuan e, cel mai des negru-alb strui, mai rar, negru-maroniu sau cu tent ro iatic ; deosebit de elegant este ciocolatiu-brun. Toate aceste nuan e au fost întâlnite i la celelalte grupe. Efectul plastic depinde îns i de caracterul pastei, mai ales când acesta

reprezint i fondul pentru pictur . Pasta poate fi de culoare brun , mai deschis sau ro iatic ,chiar c r mizie în cazul unei arderi puternice, dar în general nu foarte diferit fa de celelalte grupe. Se întâlnesc chiar i tipuri de past mai deschise la culoare, alb-verzui, încât pentru o mic parte de vase, ca i în cazul celorlalte grupe, se poate vorbi de ceramic alb .

La vasele mai bine realizate, suprafa a este acoperit cu un înveli apropiat de culoarea pastei, brun, ro iatic sau chiar alb-verzui sau alb, aplicat într-un strat sub ire, se pare, direct cu pensula. Lustrul este în general superficial, încât se observ urmele lustruirii. Acolo unde lustrul a urmat picturii, sunt lustruite i modelele, iar în unele cazuri, doar exclusiv acestea (a se vedea plan ele 17/1 i 20/1, 4).

Din punct de vedere tehnic, aceast grup nu aduce nimic nou; nici din punctul de vedere al tehnicii pastei i nici al picturii nu apar deosebiri semnificative. În schimb, dacanaliz m modelele, se observ anumite etape. În cadrul grupei se disting urm toarele trei tipuri de modele:

a) Modele identice cu cele din grupa sau care se apropie de acestea. În tehnica numit mai sus pictur neagr mai nou , reg sim modelul de baz al grupei ;

banda spiralat în forma literei S, cu puncte de umplutur pe fond alb sau colorat, banda invers cu volute în stil ha urat, banda cu cercuri tangen iale, banda de cârlige duble dispus în form de re ea i compozi ii de romburi i unghiuri. Pân în acest punct, grupa prezintfenomene paralele cu grupa . În acela i timp se anun renun area la modelele în band , un proces stimulat, se pare, de tehnica picturii monocrome. i în grupele anterioare se putea observa deja cum spiralele în forma literei S î i pierd din semnifica ia lor ornamental ; acum ies în eviden , ca ornamente pozitive, elementele decorative ale câinelui alergând, în m sura în care triunghiurile cu clini i puncte din mijlocul acestora sunt întrerupte i prezint desene interioare deosebite. Un exemplu caracteristic (a se vedea plan a 17/6) se întâlne te pe umerii unui vas din seria de forme 11 c-e din plan a B; „ochii” circulari se întâlnesc pe proeminen e în

III. Analiza descoperirilor40

form de gheb. Vasul este în acela i timp un exemplu pentru un tip anumit de ceramic cu proeminen e. Suprafa a umerilor i pântecului de la ulcioarele mari, precum cele de tipurile 9 i 10 din plan a B, ofer suficient spa iu pentru desf urarea unor astfel de forme ornamentale; desenele interioare ale triunghiurilor cu clini sau ale ochilor circulari sunt variate, f r a fi întotdeauna pe m sura unor exigen e artistice. În plan ele 17/5 i 20/4, se poate observa faptul c la aceste variante se întâlnesc i benzi ornamentale fin propor ionate, precum ornamentul de pe umerii unui vas de forma 11c din plan a B, care reprezint unul din cele mai realizate exemplare ale ceramicii mai noi de la Cucuteni. Acelea i modele apar îns uneori atrofiate, pierzându- i total semnifica ia ini ial .Astfel de exemple (a se vedea plan ele 17/14a i 18/7-8) sunt: banda de pe marginea unui vas cu umeri de forma 11d din plan a B, cu puncte în form de lentile care amintesc de modelul anterior icu benzi de leg tur , umplute cu linii, cu alb secundar, în stilul grupei 2 pe umeri; un model similar (a se vedea plan a 17/14b), unde punctele rotunde sunt scoase în eviden , în timp ce spirala în forma literei S este limitat la o band lung i îngust . i modelul simplu de band , cu cârligele cru ate, în forma literei S, ilustrat la plan a 17/7, care se aseam n în acest caz cu ni te sc ri, î ipierd din importan i efect în raport cu liniile în serpentin , unite la marginea inferioar isuperioar în genul modelelor 5 i 6 din aceea i plan , dând impresia c ar fi suspendate acolo.

i banda de cercuri tangen iale apare, ca i în grupa , în special pe marginea exterioar a str chinilor, de tipul 5a i b din plan a B, sau pe marginea i pe umerii vaselor cu umeri de tipul 11c i d din aceea i plan . Sau înc în stilul grupei , dar în tehnica picturii negre, apare ca ornament pentru umeri a a cum este ilustrat în plan a 17/3; analog modelelor cu alb secundar, iaici suprafe ele cru ate sunt m rginite de puncte negre. Dar aceast variant nu pare s fi fost foarte popular , întrucât în raport cu cantitatea mare de fragmente ceramice, ea apare doar în acest exemplu.

În general, predomin tendin a de a trasa cât mai extins aceste benzi ornamentale i de a le descompune în forme liniare, l sându-se libere mai multe suprafe e din fondul brut al vasului (a se vedea plan a 20/1a-b). Astfel se explic de ce ochiul circular este scos în eviden i accentuat prin desene interioare, devenind elementul de baz al modelului în band . În plan a 21/1 se poate observa o serie de variante de acest gen; ele învioreaz benzile oblice i triunghiurile de umplere, men inute ca elemente esen iale ale cercurilor tangen iale, dar care se repet monoton.

Un alt model se înscrie pe linia unor idei ornamentale mai vechi, i apare de regul pe marginea i pe umerii vaselor de tipurile 11 c-e din plan a B, dar i pe marginea str chinilor de forma 5a sau b din aceea i plan . Motivele în form de inim , din grupele 1 i 2, ilustrate în plan ele 13/8 i 15/9, sunt aici punctul de plecare, reprezentate, în acest caz, prin compozi ii variate de arcuri de benzi liniare. În plus, motivul în form de inim este aici cru at cu negru i intercalat ca model metopic între benzile liniare verticale (a se vedea plan a 17/8-10). La vasele cu umeri, acesta se repet pe partea din fa i din spate, iar benzile liniare verticale se unesc cu tor ile orizontale dispuse la îndoitura marginii. Faptul c exist o leg tur între astfel de modele metopice i coloritul grupelor este demonstrat de dou exemple: primul, unde albul i ro ul sunt culori de pictur(a se vedea plan a 17/10 modelul de la umerii aceluia i vas, pe a c rui margine apare modelul în band men ionat mai sus, vas ilustrat în plan a 18/7-8); al doilea, în timp ce modelul apare monocrom în stilul grupei , suprafe ele cru ate de pe umeri, i anume modelul în form de inim imodelele de umplutur în form de pic turi, sunt m rginite cu alb în stilul grupei 2, la fel ca iîntreg câmpul metopic accentuat cu alb i cu banda alb care separ marginea de umeri. Câmpuri metopice negre, asem n toare, alterneaz pe marginea unei str chini cu grupe de linii verticale brun-ro iatice pe un fond maroniu (a se vedea plan a 17/9). Al turi de modelul sub form de inim ,se întâlnesc i puncte cru ate, precum cele de pe marginea unui vas cu umeri (a se vedea plan a17/8). În plan a 17/11-12 se observ variante ale acestor câmpuri metopice, care prin pictura neagrsimpl , pe fond brun sau ro iatic, reprezint tr s turile grupei .

b) Modele în band , scurtate La benzile spiralate, în forma literei S, i la cele cu cercuri tangen iale, dispar motivele

circulare i cele sub form de ochi, încât r mân doar elemente de band în zig-zag, cu triunghiuri de

b) Ceramica culturii B. 3.Decorul 41

umplere. Liniile p streaz par ial oscila iile benzilor în forma literei S, a a cum se poate observa pe marginea unui castron de forma 6 din plan a B (a se vedea i plan a 21/3); în alte cazuri, benzile sunt drepte, iar umpluturile rotunjite de clini domin motivul, precum vedem pe marginea unei str chini mici, de forma 5a din plan a B, unde se men ine ro ul în trasarea benzilor oblice (a se vedea plan a 21/4). Cu cât aceste benzi sunt grupate mai regulat, cu atât se pierde mai mult leg tura cu vechile modele de band . Astfel, col urile rotunjite ale triunghiurilor sunt doar o amintire a acestora, a a cum apar ele pe marginea unei str chini (a se vedea plan a 21/5); modele simple de clini se întrep trund, fiind dispuse în opozi ie, ca în plan a 21/6, a a cum apare pe o strachin mic , asem n toare cu cea men ionat anterior. Din benzile rafinate spiralate sau arcuite, rezult acum cele mai simple modele în band , liniare, drepte tocmai prin renun area la motivele circulare i arcuite. Cât de repede s-a produs acest fenomen se poate observa în modelul marginal al unei str chini din categoria ceramicii albe, înscriindu-se din punct de vedere tehnic în grupa 1(a se vedea plan a 21/2), unde benzi oblice ro ii se afl în câmpuri metopice negre i alterneaz cu grupe de linii verticale ro ii; ca o ultim urm a motivelor circulare, precum i a celor în form de ochi, care dominau odinioar , apare aici o bucl oblic , neagr .

c) Modele decadente Astfel, din cercurile tangen iale, din benzile spiralate sau din motivul câinelui alergând,

r mân doar benzile oblice, dup ce umplutura în clini î i pierde sensul, în lipsa cercurilor. Benzile sunt în iruite simplu, uneori în aceea i direc ie, alteori direc ia alterneaz , ca în plan a 21/7-10, unde se pot observa modele marginale de pe str chini mici, de form tipic . Cel mult sunt intercalate simetric între benzile oblice puncte (a se vedea plan a 21/11), ca o ultim urm a benzilor spiralate i a celor cu cercuri tangen iale. Grupele de linii verticale, care alterneaz cu astfel de benzi oblice, amintesc de câmpurile metopice de pe vasele cu umeri (a se vedea plan a 21/7).

În toate aceste cazuri, amintirea cercurilor tangen iale se p streaz doar în orientarea benzilor, de la stânga sus spre dreapta jos. Leg tura cu vechea ornamenta ie este i mai greu de recunoscut, când capetele benzilor arcuite sau triunghiurile în clini devin motive de sine st t toare i, asemenea motivelor geometrice, sunt dispuse în opozi ie. Ornamentele de pe umerii vaselor mici

de forma 11 d i e din plan a B (a se vedea i plan a 21/12-13) pot fi considerate modele decadente itrebuie localizate în timp spre sfâr itul epocii cu vase pictate de la Cucuteni. Etapele acestui proces de dezvoltare pot fi observabile pe decorul unui vas cu umeri de forma 11 e din plan a B (a se vedea i plan a 20/6, desen dup un vas aflat la Ia i), unde este înc prezent spirala pe umeri i pe

jum tatea inferioar , de i benzile oblice domin deja impresia stilistic .Grupa

Benzi înguste, ro ii sau albe încadrate de linii negre. În rest, pictur în negru ca i la grupa ,înviorat uneori de linii i dungi ro ii. Adesea apare un lustru special al benzilor pictate (a se vedea plan a 40/9).

Din punct de vedere al tehnicii pastei i al picturii, grupa se apropie foarte mult de grupa anterioar . Ea con ine chiar i ceramic alb . Cea mai mare parte a vaselor prezint o angobg lbuie sau brun , mai mult sau mai pu in neted . Un aspect deosebit îl reprezint lustruirea benzilor caracteristice, pictate în ro u-negru.

Chiar i formele sunt asem n toare celor din grupa . Tipice sunt vasele mici, cu umeri, de tipul 11d din plan a B, ulcioarele cu um r boltit, de forma 10 din aceea i plan , paharul bitronconic, de tip 1c din plan a B, strachina adânc , cu partea inferioar sub iat conic, ca la tipul 5b din plan a B, str chini cu buz pe margine, ca în profilurile din fig. 7 c i e, variante de castron pentru forma 6 din plan a B i vase cu marginea r sfrânt , ca în profilurile din fig. 6a. Pe lâng acestea, apar i str chinile în form de calot , precum i vase mari cu umeri (a se vedea plan ele 12/2 sus, 19/2a-b i 37/2).

Modelele sunt mai elocvente decât formele, în privin a rolului pe care aceast grup îl joacîn cadrul culturii Cucuteni. Ele se încadreaz pe linia decadent , manifestat deja în cadrul grupei .La str chinile cu modele tipice în band , aceste benzi prezint un ro u puternic, intercalat între

III. Analiza descoperirilor42

benzile liniare negre sau în interiorul modelelor negre în form de ochi. Iese în eviden o banderpuit , ro ie i m rginit cu negru, care se extinde pân în spa iile intermediare ale modelului

marginal, în timp ce pe partea inferioar a str chinii decorul se încheie cu benzi orizontale ioblice, negru-ro u alternând cu dungi orizontale negre. Acelea i benzi erpuite ro u-negru se întâlnesc i în decorul tipic de pe um rul vaselor de forma 11 c-e din plan a B.

Str chinile cu buz sau cu marginea r sfrânt prezint o alt pictur : pe marginea exterioar benzi radiale sau modele arcuite în ro u-negru, iar pe marginea interioar , dungi transversale în negru-ro u i între acestea motivul câinelui care alearg în negru i cu puncte în form de ochi (a se vedea plan a 14/6). Similar, se observ modele în band , benzi orizontale sau arcuite, degenerate pe ulcioare, pahare, pahare mari i farfurii. Pe vasele cu um r, caracterul decadent al ornamenta iei în negru i ro u este accentuat: pe margine apar benzi arcuite verticale, în zig-zag sau în form de ghirland , iar pe um r sunt modele în band ,degenerate (a se vedea plan ele 21/12-13 i 12/1-2). Bine realizat este vasul ilustrat în desenul din plan a 20/5 dup un original aflat în Ia i: aici modelele de umplutur sunt în forma unor benzi în zig-zag mici, în negru-ro u, în forma literei N, dispuse pe suprafa a um rului, pictate cu negru. Un alt ornament sugestiv prezint capete de band , care r sar parc din p mânt într-un câmp metopic (a se vedea plan ele 21/14 i 12/2. Al turi de acest ornament, unde coloritul este dominat de negru-ro u, în paralel apare i coloritul negru-alb, i anume, benzi sau dungi albe m rginite cu negru, îns acesta pare s nu fi fost foarte îndr git, întrucât este atestat prin foarte pu ine exemplare.

c) Ceramic primitiv , cu ornamente adâncite – Cultura C În straturile superioare ale depunerilor preistorice se g sesc de regul i fragmente ale

unei ceramici evident primitive, ale c rei ornamente sunt realizate în adâncime. Ele se diferen iaz de vasele cu decor adâncit discutate mai sus, ca i de toate celelalte specii pictate, încât trebuie considerate ca fiind de alt origine.

Din punct de vedere tehnic, aceste vase sunt primitive i rudimentare. Pasta este amestecat cu pietricele (fire de nisip, particule de calcar) i prezint , atât în ruptur , cât i la suprafa , spa ii goale, de forme diferite, care provin de la amestecuri organice combustibile (fragmente mici de paie i lemn) sau care chiar au c zut prad arderii. Arderea este primitiv ;culoarea pastei este nedefinit , gri sau gri-g lbuie, mai rar galben clar, i mai rar ro iatic, de multe ori cu pete negre sau în ruptur gri sau negricioas , cu margini deschise sau ro iatice.Suprafa a este brut , f r înveli i f r lustru, acoperit în schimb cu ornamente în adâncime. Toate aceste aspecte intr în contradic ie cu perfec iunea tehnicii ceramicii de la Cucuteni, observat în toate celelalte cazuri (a se vedea plan ele 22, 23 i 24/1-2).

Ca i tehnica pastei i ornamenta ia este rudimentar i primitiv . Ea se bazeaz în mare parte pe tehnica liniilor i a impregn rii, mai rar pe metoda inciziei.

Caracteristic este ha urarea suprafe elor vasului (pe margine, um r, pântec), acestea fiind realizate cu un instrument (din lemn?), mai degrab lat decât ascu it, pe direc ia verticalsau orizontal , de cele mai multe ori foarte neregulat, îns mai rar apar i linii dispuse regulat, una lâng alta. Nu este vorba despre o împodobire anume, ci mai mult despre dorin a de a reda alte elemente din pasta vasului. Mai rar, aceast tehnic se apropie de o adev rat împodobire cu dungi adâncite.

În tehnica inciziei sunt dispuse dungi adâncite, paralele, uneori grupate sau în zig-zag, sau motive arcuite, unele suspendate, altele stând în picioare.

Un rol important îl joac imprimarea ornamentelor. Forma lor depinde de forma instrumentului, dar i de tipul imprim rii; unele sunt puncte rotunjite sau cu col uri, altele incizii în forma de coad de rândunic sau an uri alungite de forme diferite. Foarte populare sunt modelele de omizi, desf urate oblic, i anume dungi adânci i late, cu nervur

c) Ceramic primitiv , cu ornamente adâncite – Cultura C 43

transversal , realizate probabil cu un instrument în form de tampil (be i or?). Acest be i or este folosit uneori i pentru imprimarea marginii, încât marginile apar u or v lurite. Pornind de la acest modele, apar i dungi adânci i late, cu nervur transversal individual , separat . Apare apoi un model în form de pieptene, imprimat cu poansonul în pasta moale, la care zim ii devin tot mai mici, ca la tuburile unui nai; acest motiv este repetat în iruri al turate sau unele sub altele, el fiind atestat printr-un singur exemplar (a se vedea plan a 23/1 sus).

În seria ornamentelor imprimate, merit men ionat ornamentul autentic cu nur, rezultat din imprimarea unor nururi mai fine sau mai groase. Acesta apare fie ca motiv unic, în decorul anumitor vase, fie împreun cu alte forme ornamentale caracteristice, men ionate mai sus. Astfel, nu se poate contesta apartenen a sa la întreaga grup de ceramic primitiv (a se vedea plan ele 22/4 i 23/2).

Pe lâng ornamentarea în adâncime, apare i ornamentarea plastic . Este vorba despre pastile mici, în form de gheb sau lentil , proeminen e rotunjite, pun i verticale în form de nas, cu sau f rperforare orizontal , protuberan e orizontale, devenite ornamentale, neperforate, dar care pot ap reaca torti e perforate în form de tub. i nervurile, fine, verticale sau orizontale, cu dungi adâncite, transversale, formeaz un ornament în relief rafinat. Vasele mai mari, de uz casnic, prezint , ca în toate epocile i zonele, pun i dese sau stinghii, divizate prin dungi adâncite, crest turi sau puncte.

Chiar i formele ceramicii primitive par s fie str ine de aceast zon , unde î i are originea, în primul rând, ceramica pictat .

Între fragmentele numeroase se eviden iaz o form tipic de vas mare adâncit, poate un vas de g tit, atestat în dou variante (tipurile 21 i 22 din plan a B). Vasul mai mare este realizat brut, f r ornamente, pe când vasul mai mic trebuie adus în discu ie tocmai pentru ornamenta ia deosebit ,fiind cel mai ornamentat al întregii grupe. Întreaga suprafa sau cel pu in marginea i partea inferioar , sunt ornamentate în modul descris mai sus, când oblic, când alternând vertical i orizontal, ca la o împletitur sau ca la o re ea sau vertical pe margine i orizontal în partea inferioar . Tipic este motivul în form de omid de pe um r, de cele mai multe ori imprimat oblic, sau în iruri mai lungi, suspendate de um r în jos, pe alocuri în zig-zag i unit cu amprente sau puncte netede, izolate. În locul modelului în form de omid apar, la îmbinarea marginii sau pe um r, adâncituri diferite (puncte produse cu un instrumentul de decorat sau împuns turi, t ieturi oblice, grupe de linii, motive arcuite sau în form de pieptene, ca cele amintite mai sus). În partea inferioar , sub um r se întâlne te, al turi de ha urarea simpl , un motiv inedit în form de steag, realizat în aceea i tehnic i dispus în ir (a se vedea plan a 22/4, jos). Marginea acestor vase este de regul puternic crestat pe muchie sau

împodobit cu modele în form de omid , scurte (f cute cu be i orul pentru imprimat) sau prezint o coroan dantelat gra ioas . Pe margine, foarte aproape de muchie sau ceva mai jos, se afl deseori protuberan ele alungite, amintite deja, cu margini arcuite, care rar sunt perforate în stilul unor torti eîn form de tuburi, de asemenea nervuri verticale sau adaosuri în form de nas sau alte podoabe plastice (a se vedea plan a 12/3 sus, plan ele 22-23 - multe piese passim, precum i plan a 24/1-2).

De remarcat, pe aceste vase, prezen a ornamentului tipic cu nur, pe îmbinarea de jos a marginii, unde sunt dispuse iruri de arcuri mici în form de secer , realizate prin imprimarea unui nur.

Mai pu in întâlnit este strachina, de cele mai multe ori de form mic sau mijlocie. În general, ea este dreapt i variaz doar prin profilul marginii.

Înrudit cu aceasta este o form mai adânc , care poate fi considerat crater, prezentând, de asemenea, mai multe variante. Înrudirea acestor forme se manifest i în decorul s r c cios. Buza marginii este crestat brut în ambele cazuri, mai rar ondulat ; adesea apare pe boltirea peretelui un irsimplu de puncte sau împuns turi, mai rar amprente de unghii în iruri de câte trei sau patru al turate, sau dungi adâncite în zig-zag, iruri de împuns turi suspendate izolat; ca ornament plastic apar proeminen e ascu ite, uneori în grupe de câte cinci, sau pun i verticale cu crest turi. De remarcat

III. Analiza descoperirilor44

este aici i ornamentul în nur, în form de benzi de nururi paralele, oblice i care se intersecteaz (a se vedea plan a 22/4).

Existen a vaselor cu gât strâmt (ulcioare) poate fi dovedit doar prin pu ine fragmente. Ele au un gât înalt sau scund, de form cilindric , dar forma corpului vasului aferent gâtului nu poate fi din p cate determinat . Caracteristic pentru gât este muchia marginii ondulat , uneori chiar zim at sau divizat prin crest turi. Se cunosc pu ine lucruri despre ornamenta ia acestor ulcioare mari. Unele fragmente prezint o ornamenta ie ciudat la um r, în imediata îmbinare cu gâtul: pun i orizontale plastice, paralele, cu împuns turi sau crest turi, pe alocuri legate prin pun iverticale netede, transversale. Uneori pun ile verticale sunt al turate grupat celor orizontale, încât formeaz un sistem de verticale i orizontale foarte popular în ornamenta ia geometric , ce amintesc de împletituri (a se vedea plan a 24/4).

Formelor cu gâtul strâmt le mai corespund i forme cu gâtul larg i scund, de formcilindric , a c ror muchie r sfrânt este asem n toare. În rest, nu se tiu prea multe despre realizarea acestei forme, dar se poate presupune c la baz se afl forma 22 din plan a B.

Alte forme de vase de categorie obi nuit sunt greu de determinat dup contururile lor, deoarece avem la dispozi ie doar fragmente mici. Unele fragmente semnaleaz vase mari cu marginea joas , r sfrânt ; la acestea se întâlnesc mânere înguste, dispuse chiar sub muchia marginii. i în acest caz marginea este împodobit cu modele adâncite variate, atât la muchie, cât ila curbur . Existe pu ine fragmente care provin de la vase mai mici, probabil pahare; un exemplar aproape complet, aflat la Ia i, prezint un mâner dispus pe margine (a se vedea plan a 23/2 sus).

În final, sunt de amintit câteva forme izolate, care se eviden iaz din masa de fragmente, prin conservarea lor foarte bun . Am men ionat deja formele 21 i 22 din plan a B. Un vas mai mic (de tipul 20 din plan a B) are dou mânere laterale, masive i o muchie a marginii crestat(are în l imea de 8,0cm i diametrul superior de 12,0cm). Aproape miniatural este forma 19 din plan a B (ce are în l imea de 7,0cm i diametrul superior de 8,5cm), care prin forma marginii se aseam n cu forma 21 din aceea i plan , i este ha urat oblic similar, iar la r sfrângere este împodobit cu incizii oblice, i în acela i loc apar patru torti e verticale, perforate orizontal, iar fundul este prev zut cu patru picioru e. Vasul de tipul 18 din plan a B este grosolan i rudimentar (are în l imea de 9,5cm i diametrul superior de 10,5cm), realizat dintr-o past de culoare g lbuie, cu o suprafa nefinisat i cu opt negi dispu i în dou iruri. Aceasta apar ine probabil grupei de ceramic primitiv , în timp ce determinarea cultural a strachinei cu picior, din past deschis la culoare i cu suprafa nefinisat , de forma 2 din plan a B (cu în l imea de 7,7cm i diametrul superior de 13,0cm) r mâne problematic (a se vedea plan a 12/3, jos).

De asemenea, exist o serie de vase miniaturale, care, prin tehnica i ornamenta ia lor, apar in ceramicii primitive,. Se diferen iaz vase cu patru picioare, pahare bitronconice, vase adânci, un capac înalt i str chini rudimentare (a se vedea plan a 23/4-5).

Câteva particularit i r mân de men ionat cu privire la forme i la ornamenta ie, care se aflprobabil în leg tur cu grupa ceramicii primitive aflate în discu ie.

F r îndoial , acesta este cazul unor fragmente de fund, sub form de pl ci-suport groase pentru ulcioare, care, similar marginilor vaselor men ionate mai sus, se remarc prin marginea zim at , ondulat sau crestat (a se vedea plan a 23/3 jos).

Tot în aceast categorie se înscriu mânere în form de pun i rotunjite sau în form de band ; cele rotunjite sunt dispuse pe pântecul vaselor mai mari, cele în form de band pe marginea ulcioarelor sau paharelor; în punctul de îmbinare sunt prev zute cu doi sau trei negi sau pastile ascu ite, mai mari sau mai mici. La unul din mânerele în form de band , de la un ulcior, str bat transversal pe partea exterioar linii ornamentale cu nur, aspect care confirm apartenen ala aceast grup (a se vedea plan a 23/2).

Ornamentarea cu nur se distinge i pe o margine de pahar, unde linii în nur, deosebit de fine, str bat orizontal i oblic vasul i sunt legate prin iruri de puncte (a se vedea plan a 22/4).

Pe fragmentele de margine de la pahare (a se vedea plan a 22/3, jos) se observ dou iruri orizontale de puncte în form de band , de care sunt suspendate triunghiuri ha urate oblic, un

d) Ceramic neobi nuit , realizat cu mâna sau cu roata olarului. Ceramica D i E 45

motiv care se repet în iruri dispuse unele sub altele. Probabil c i aceste produse apar inceramicii primitive, de i primul fragment este din past fin , g lbuie la culoare, iar al doilea, din past gri, cu suprafa ro iatic .

De remarcat este i un picior scobit, scund, r sfrânt, din past gri, amestecat cu pietricele, cu suprafa deschis la culoare, a c rui margine inferioar este împodobit cu incizii unghiulare; se pare c aceasta este o apari ie singular (a se vedea plan a 23/3 jos).

În schimb, fragmentul de margine al unui ulcior cu ornamente cu g uri este problematic; este din past de culoare gri, asem n tor cu a doua margine de pahar men ionat mai sus, iprezint pe margine un ir de g uri realizate prin str pungerea peretelui spre exterior.

d) Ceramic neobi nuit , realizat cu mâna sau cu roata olarului. Ceramica D i E, în tehnic preistoric .

În timp ce ceramica primitiv este bine reprezentat în straturile superioare de la Cucuteni, încât se impune ca o cultur de sine st t toare, al turi de vasele pictate au fost descoperite vase ifragmente ceramice care, datorit apari iei lor izolate, necesit o abordare special .

1) Apare astfel o grup mic de str chini cu marginea puternic r sfrânt i retras în untru, cu partea inferioar sub iat conic i cu suprafa a de a ezare puternic reliefat ; suprafa a exterioareste neted , lipsit de ornamente i prezint la r sfrângerea accentuat , pastile sau proeminen e. Un fragment mai mare (cu în l imea de 8,0cm i diametrul superior de 19,5cm), din past de culoare neagr spre gri i cu suprafa a exterioar galben , este înnegrit pe interior i are un luciu metalic (probabil grafitat), prezentând pe marginea interioar , u or ondulat , n ule e radiale peste care trece i lustrul (a se vedea plan a 24/5).

2) Apar numeroase fragmente de la vase cu pere i gro i, utilizate probabil pentru depozitarea proviziilor i apar inând unor perioade diferite. Unele sunt recipiente din past de culoare neagr , foarte largi, a c ror suprafa exterioar este prev zut cu discuri mari, în form de cerc sau pastile; altele sunt recipiente cu deschidere restrâns , care pe exterior sunt ornamentate de jur împrejur cu stinghii sau inele mari, divizate prin incizii sau întip riri.

De remarcat sunt vase asem n toare, cu guler lat de jur-împrejur, sub margine; gâtul se dilat pe alocuri cu proeminen e accentuate.

3) Fragmentele unui vas de culoare neagr , grafitat, prezint tr s turi deosebite. Pasta este în sp rtur de culoare gri închis , asem n toare culorii p mântului, i prezint în componen a sa granule. Ca form , vasul este cu pântecul larg, dar se îngusteaz în partea superioar , sub form de con, încât se presupune c deschiderea trebuie s fi fost relativ îngust . La cap tul inferior al gâtului, acolo unde începe boltirea pântecului, str bat de jur împrejur dou an uri orizontale, adânci, cu muchii ascu ite, c rora în partea de sus le corespund dou pun i late. Imediat, dedesubt, apare un model incizat, care trece peste um r i peste partea superioar a pântecului: un ir de împuns turi oblice i sub acesta, benzi încruci ate cu trei linii, care se întâlnesc sus i jos în unghiuri obtuze; la unghiurile inferioare se afl trei gropi e ovale, fine, întip rite în form de triunghi, un motiv deosebit de gra ios.

Ies în eviden fragmente de vase realizate cu roata olarului, care apar izolat în straturile preistorice de la Cucuteni. Totu i aceste fragmente au o importan cultural , ca import pentru locul unde au fost descoperite.

4) Fragment de strachin grea, cu picior din past de culoare gri; la exterior culoarea este gri-deschis , neted , cu urme de lustru, iar la interiorul aceasta este gri închis . Piciorul este masiv, de form cilindric , i prezint dou protuberan e orizontale, care par polizate. În interiorul strachinei se observ clar urmele ale utiliz rii ro ii de c tre olar la realizarea vasului (a se vedea plan a 36/1a-b).

5) Vârful unei amfore din past de culoare alb-verzuie, având în masa sa particule fine, închise la culoare, pe alocuri ro iatice, i cu suprafa a nefinisat .

Ultimele dou fragmente discutate (definite ca ceramica E) apar in unor etape superioare de dezvoltare ale artei ol ritului.

III. Analiza descoperirilor46

e) Alte mici descoperiri

1. Unelte din cremene Materialul din care sunt realizate uneltele din cremene este în mare parte un silex de

culoare cenu ie, de diferite nuan e, mai deschise sau mai închise ( i în acest caz pot ap rea i dungi mai deschise), mai rar apare un silex transparent, deschis la culoare, cu diferite nuan e, de la g lbui deschis pân la alb l ptos, uneori cu stropi albi; izolat apare un material cafeniu, de tip cornos; la fel de rar se întâlnesc i alte materiale precum calcedonia, cuar itul sau istul silicios, ce sunt utilizate în aceea i tehnic ca silexul.

În ceea ce prive te tehnica, nu se poate afirma c industria silexului de la Cucuteni se remarc prin lucr ri deosebit de fine. Matri ele, ca baz de lucru în realizarea uneltelor, sunt adesea grosolane; matri e mai fine apar doar la variantele de silex deschise la culoare, men ionate mai sus; ele nu erau probabil adecvate pentru forme de unelte mai mari; dar chiar i formele mici realizate astfel, prezint o tehnic obi nuit , necizelat . Ascu irea marginii se limiteaz la strictul necesar i,în func ie de scop, nici fasonarea nu câ tig nimic prin aceast tehnic .

Formele existente sunt dup cum urmeaz :1. Lame lungi. Cu excep ia a chiilor lungi, neprelucrate, care pot atinge o lungime

de 16,5cm, trebuie men ionate urm toarele unelte, ajustate pentru diferite scopuri: a) R zuitoare sub form de lam , lungi, cu un cap t r zuitor îngust, rotunjit, cu o realizare

caracteristic . La cap tul inferior se afl lame lungi, unele mai late, altele mai înguste (cu lungimea de 10-15cm i l imea de 2-3,3cm), prelucrate pe margine cam în propor ie de 1/3 din lungimea total ; pentru o mânuire mai comod , marginile sunt cioplite pe toat lungimea sau mai rar prev zute cu o retu are circular . Tipice sunt formele, la care vârfurile se întind în form de nas, cu o spinare dreapt sau în l at deasupra lamei (a se vedea plan a 25/14, 17-18 i plan a 26/5).

b) R zuitoare ascu it , lung , i anume lam cu vârful ascu it, cu trei muchii, care fie este prelucrat pe toate cele trei p r i, fie r mâne neprelucrat pe fa a de jos i are o spinare înalt ,cioplit . În rest, corespunde, ca form i ca realizare, r zuitoarelor sub form de lam , amintite mai sus (a se vedea plan a 25/19).

2. Lame scurte, transformate de asemenea în diferite tipuri de unelte: c) R zuitoare sub form de lam , obi nuite, de obicei cu un cap t r zuitor destul de lat, care

se desf oar în form de arc, i mai rar în linie dreapt ; caracteristice sunt formele mici de a chii groase i solide de form triunghiular , trapezoid sau p trat , mai rar se întâlnesc variante în form de frunz . În func ie de prelucrarea lor se disting r zuitoare simple cu retu e la cap tul activ, altele cu margini longitudinale cioplite sau cu retu are circular . În func ie de m rime, distingem forme mari (cu lungimea de 7,9cm i l imea de 3,8cm), forme medii (cu lungimea de 5,2cm il imea de 3,8cm) i forme mici (cu lungimea de 2,8cm i l imea de 2cm) – (a se vedea plan a25/15-16 i plan a 26/2, 7). Toate aceste unelte se diferen iaz în mod clar de r zuitoarele în formde lam lungi, amintite mai sus, mai ales în func ie de scopul i utilitatea lor. Acela i lucru este valabil i pentru tipul urm tor:

d) R zuitoare ascu ite, mici. Acestea sunt lame mici (cu lungimi de 3,7-5,8cm), înguste, cu cap t r zuitor ascu it; marginile longitudinale sunt prelucrate i ele diferit, ca i la celelalte tipuri de r zuitoare. Ca num r, se pare c sunt mai pu ine fa de cele cu vârful lung (a se vedea plan a 26/12). O alt variant o reprezint tipul urm tor:

e) Vârfurile curbe, realizate din lame mai mici, cu vârful îndreptat spre stânga sau spre dreapta (au lungimea de 6,5-7cm) (a se vedea plan a 25/25, 27). O pies de acest tip, bine realizat ,este vârful curb lung de 4,2cm i gros de 9mm din silex alb, provenit din s p turile din anii 1909-1910 i care se afl în colec ia Universit ii din Ia i (a se vedea plan a 25/20). Aceste vârfuri curbe se diferen iaz de tipul urm tor:

f) Lame de t iat, cu capetele retu ate, ca în plan a 26/6. Acestea pot avea i o adâncitur pe muchia de lucru. Piesa ilustrat are lungimea de 5,3cm.

e) Alte mici descoperiri 1. Unelte din cremene 47

În aceea i serie se înscrie i tipul urm tor:g) Împung tor în form de lam sau lame cu un vârf la mijloc i cu margini retu ate (piesele

au lungimi între 4,7 i 6,3cm, a se vedea plan a 25/13 i plan a 26/1). În cadrul acestor tipuri de unelte cu retu are circular , la care bulbul caracteristic

fragmentului de lam a r mas neprelucrat, se diferen iaz forme de lam mai mari sau mai mici, a c ror bulb a fost retu at. Acestea sunt ilustrate de tipul urm tor:

h) R zuitoare duble, cu retu are circular , unele cu muchie de lucru mai lat i mai îngust ,altele cu vârfuri r zuitoare, altele cu un cap t similar r zuitoarelor obi nuite i cu celalalt cap tapropiat de uneltele ascu ite, prezentate punctele b, e, g. Izolat apare i o combina ie între un r zuitor ascu it i o lam de t iat (tipul f), pies al c rei cap t este prelucrat oblic. Lungimile pieselor variaz între 3,4 i 8cm (a se vedea plan a 25/21-23 i plan a 26/3).

De asemenea, este de remarcat i tipul urm tor: i) R zuitor sub form de lam , a c rei muchie de lucru se desf oar pe marginea

longitudinal , caracterizat în partea de jos printr-o netezire puternic , explicabil doar ca urmare a întrebuin rii. Aceste unelte sunt confec ionate din fragmente de lam mai lungi sau mai scurte (cu lungimi de 4,7-10,5cm) i prelucrarea lor este specific . Retu rile prezint pe alocuri negativele a chiilor înguste, alungite, cu margini oblice, paralele pe muchia de lucru, în timp ce muchia opus ,paralel , este uneori total neprelucrat sau doar pe partea de jos; exemplare tipice se pot observa în plan a 25/24 i în plan a 26/4, 8-9.

Ascu irea marginii trece uneori i pe partea din spate a lamei, a a cum se observ la piesa din plan a 26/4. Aceste r zuitoare în form de lam se apropie astfel de o grup mai mic de unelte, care ar putea fi denumite ca:

k) R zuitoare atipice. Acestea sunt realizate din fragmente de diferite forme i m rimi, care de multe ori fac parte din de eurile atelierelor, în mod evident în cele mai variate scopuri, probabil adesea stabilite ad-hoc. Pe lâng una sau mai multe muchii de lucru, u or de recunoscut dupnetezire, acestea au i marginea ascu it , probabil în scopul unei mânuiri mai u oare sau a posibilit ii de a le dota cu o coad . Unele exemple se pot observa în plan a 26/8-11. De asemenea, atrage aten ia un r zuitor realizat dintr-o a chie în form de disc, cu o spinare înalt i care a primit o form de ancor prin dou adâncituri în scopul ata rii unui mâner sau a unei cozi.

Cel mai adesea întâlnim îns în straturile de cultur de la Cucuteni: l) Vârfuri de s geat i de lance. Ele se diferen iaz mai mult din punct de vedere al m rimii

(au lungimi între 1,4-7,4cm i l imi ale bazelor între 0,8-4,4cm), decât din acela al formei. Exemplarele cele mai mari (cu lungimi între 5-7,4cm i l imi ale bazelor între 2,7-4,4cm) nu mai pot fi considerate vârfuri de s geat , deoarece baza lor este prea lat , pentru a putea fi fixate de s geat , ci ele implic un b de fixare mai gros i de aceea trebuie considerate vârfuri de lance. Dac se ia în considerare baza necesar pentru ata area cozii, se diferen iaz dou sau trei tipuri de forme. Aceast baz este uneori dreapt (tipul a), alteori u or restrâns i arcuit (tipul b) sau prev zut cu o adâncitur accentuat (tipul c), încât col urile bazei ies în afar ca ni te vârfuri, f ra se ajunge la stadiul de cârlige, copci propriu-zise, complet dezvoltate. În cadrul acestor tipuri apar diferite variante, în func ie de modul în care se raporteaz baza la lungime sau de felul în care laturile sunt drepte sau îndoite, în afar sau în untru, sub form de arc. Aceste vârfuri de s geat ide lance sunt interesante din punct de vedere tehnic, prin faptul c sunt realizate din cele mai variante fragmente sau chiar din buc i de de euri. Unele reprezint doar etape preliminare de realizare, iar altele nici m car nu sunt terminate. Numeroase exemplare se eviden iaz îns printr-o prelucrare deosebit , cu atât mai mult demn de admira ie, cu cât sunt mai mici i mai sub iri. iastfel, tocmai la vârfurile de s ge i se poate vorbi despre o industrie microlitic la Cucuteni (a se vedea plan a 25/1-12).

Fa de vârfurile de s geat , care apar foarte des, sunt de amintit i alte forme, caracterizate tocmai prin raritatea lor. Astfel avem:

m) Lame - fier str u. Acestea sunt lame mai fine, din silex deschis la culoare,

III. Analiza descoperirilor48

cenu iu l ptos, ale c ror t i uri ascu ite sunt din ate prin incizii i grupate în form de fier str u; din p cate s-au descoperit doar fragmente cu lungimi de 3,7-4,3cm (a se vedea plan a 26/13).

n) Cu ita e cu spate, realizate din lame mici, la care unul din t i uri este profilat drept. Exist un singur exemplar de acest fel, din silex deschis la culoare, alb-l ptos (cu lungimea de 4,7cm), care provine din straturile deranjate din an ul 21.

Reprezentate tot printr-un singur exemplar sunt: o) Secere. Piesa fragmentar este din silex de culoare cenu ie deschis , cu lungimea de 5cm

i grosimea de 1,2cm, i se poate reconstitui prin analogia cu alte seceri de silex; exemplarul a fost descoperit în straturile superioare ale an ului 2, la o adâncime de aproximativ 30-40cm.

Descoperite izolat mai sunt: p) topor de silex - forme mici, plate cu patru muchii, cu o bombare u oar a p r ilor late i cu

t i ul pu in ie it în afar . Exemplarul conservat cel mai bine este realizat dintr-un silex de culoare cenu ie i are lungimea de 7,8cm i l imea de 4cm, provenind din straturile superioare ale an ului 13 (de la 60-70cm adâncime), caracterizate prin predominarea ceramicii pictate mai noi, i se afl în colec ia Universit ii din Ia i (a se vedea fig.11/4 i plan a 25/26). Fragmentele de piese de acest tip ce se g sesc la Berlin sunt realizate dintr-un silex deschis la culoare, cenu iu-l ptos (utilizat de obicei doar pentru unelte mai mici); de asemenea au fost descoperite în straturile superioare; fragmentul mai mic, ca i toporul ce se p streaz la Ia i, au fost g site în an ul 13, la o adâncime de 70-80cm, prin urmare deasupra gr mezilor de arsur de la locuirile mai vechi ale culturii A; fragmentul mai mare a fost descoperit la o adâncime de aproximativ 80cm în an ul 9, unde predomin pân la o adâncime de 1m ceramica pictat mai nou .

Dac încerc m s sintetiz m industria cremenii în func ie de tr s turile sale caracteristice putem afirma c este vorba, în raport cu tipologia enumerat , de o industrie a lamelor; uneltele care predomin sunt r zuitoarele, lamele, împung toarele, fier straiele; al turi de acestea st fabricarea vârfurilor de s geat , la care se practic utilizarea celor mai variate fragmente i tot de la ea provin i r zuitoarele atipice. Tehnica fragmentelor i procedeul retu rii se bazeaz pe tradi ii str vechi,

perpetuate înc din timpul tehnicii epocii vechi a pietrei. Se distan eaz îns dou tipuri de forme: secerile (tipul o) i topoarele din cremene (tipul p). Ca form i tehnic , ele fac trimitere la industria scandinavo-nord-german a cremenii. Ambele forme sunt reprezentate acolo, unde i topoarele mici amintesc de topoarele nordice, din cremene, plate i cu ceafa groas (importuri?). Vom diferen ia astfel dou grupe: o industrie a pietrei autohton , ale c rei principii tehnice se bazeaz pe o tradi ie a locului, i o grupare de forme alohtone, care s-a dezvoltat sub influen nordic .

În ceea ce prive te stratigrafia, trebuie cercetat dac exist distinc ii temporale între tipurile de uneltele din cremene. Este într-adev r foarte probabil ca industria cremenii s se fi dezvoltat în mod diferit la cei care realizau ceramica pictat mai veche i respectiv mai nou , la purt torii celor dou culturi, diferite din punct de vedere temporal. Îns aceast ipotez nu este sus inut prin indicii suficiente în urma observa iilor f cute în cadrul s p turilor din 1909-1910. În general, se poate afirma c dovezi ale unei industrii autohtone a cremenii apar în toate orizonturile straturilor de cultur . În jum tatea superioar a acestor straturi, în care predomin sau apare exclusiv ceramica pictat mai tân r , se g sesc acelea i tipuri de unelte din cremene, ca i în straturile inferioare, unde raportul tipurilor de ceramic se inverseaz din punctul de vedere al num rului de fragmente. Ca tipuri de unelte apar r zuitoare în form de lam , mari i mici, r zuitoare duble, r zuitoare ascu ite, r zuitoare atipice i mai ales vârfuri de s geat . În anumite locuri, unde nu s-au produs perturb ri ale nivelelor culturale, s-au putut aduce argumente pentru aceast ipotez . Astfel, în gr mezile de arsur din straturile cele mai de jos, pentru care este caracteristic prezen aexclusiv a ceramicii A, i anume în an urile 1, 2, 10, 12, 13, 17 i 20, s-au descoperit: r zuitoare în form de lam , de m rimi diferite, r zuitoare duble, lame de t iat, alte tipuri de r zuitoare i vârfuri de s geat de m rimi diferite. Pe de alt parte, acelea i tipuri de unelte s-au descoperit i în gr mezile de arsur de la locuin ele mai noi, din straturile superioare, precum arat observa iile f cute asupra an urilor 1, 2, 9, 11 i mai ales an urile 4/5 din afara an urilor de ap rare, unde s-au descoperit urmele etapei celei mai noi, cu ceramic B. Astfel, întregul inventar de

e) Alte mici descoperiri 1. Unelte din cremene 49

Fig. 11. Unelte din piatr , în afar de seria 1, nr. 4 – topor lefuit din silex. unelte poate fi atribuit f r îndoial purt torilor culturii mai vechi, A, caracterizat atât prin industria lamelor, reprezentat de grupele men ionate mai sus, cât i de producerea de vârfuri de s ge i, dar acest inventar s-a p strat pân în etapele cele mai noi ale culturii B. În cazul unor apari ii izolate trebuie îns f cute anumite excep ii i delimit ri. Astfel, lama cu cap tul retu at oblic (a se vedea plan a 26/6, i mai sus în text, la pag. 46) este reprezentat printr-un singur exemplar, descoperit în an ul 2, la o adâncime de aproximativ 1,50m, într-un strat cu ceramic A predominant . Ca unicat, trebuie privit i fragmentul unui cu it (sus, pag. 48), descoperit în an ul 2, în straturile cele mai des sus ale culturii B, la o adâncime de aproximativ 30-40cm. i topoarele de silex necesit o aten ie deosebit , fiind reprezentate prin trei exemplare, toate

provenind din straturile superioare, cu ceramic preponderent mai tân r (sus, pag. 48). Aceste unelte de silex, prezente mai rar la Cucuteni, pot fi îns mai bine analizate în contextul mai larg al vastei industrii a pietrei, a a cum aceasta este p strat în colec iile considerabile ale muzeelor din Liov, cu piese din zona v ii Prutului i a Siretului.

Pentru diferen ierea unor etape de dezvoltare în industria pietrei trebuie luate în considerare i descoperirile din a ezarea din vale, de la B iceni, întrucât i industria ceramicii, a acum am v zut, s-a limitat aici la anumite grupe de tranzi ie (în text, mai sus, pag. 33). Împreun cu acestea s-au descoperit câteva unelte din cremene, demne de consemnat. În primul rând este vorba despre o r zuitoare dubl , prelucrat excelent, cu o lungime de 14,7cm, de tipul celor din categoria h analizat mai sus, cu un vârf bine accentuat i cu un cap t r zuitor cu retu are oblic , din care a rezultat un al doilea vârf în genul lamei cu col uri (a se vedea plan a 26/8). Unele fragmente indicutilizarea unor r zuitoare ascu ite de tipul celor din grupa d. Mai r mân de men ionat: un r zuitor mic, în form de lam (cu lungimea de 4,1cm, de tipul c), un altul, în form de lam (cu lungimea de 6,7cm) din silex de culoare cenu ie deschis , cu muchie de lucru din at , precum i dou vârfuri de s geat frumos prelucrate. Aceste descoperiri sunt dovezi ale unei industrii a cremenii bine dezvoltate, care a înflorit în timpul grupelor ceramice amintite mai sus; ele reprezint o parte din dezvoltarea industriei pietrei în ansamblu, legat de cultura cu ceramic pictat .

III. Analiza descoperirilor502. Unelte din piatr

Materialul pentru topoare, tesle, d l i i alte unelte de lucru este reprezentat, în majoritatea cazurilor observate, de roc local - calcar. „Sunt roci argiloase (sedimente de n mol argilos), depuse în form de straturi sub iri, cu varia ii locale, par ial mai fine i mai nisipoase, par ial calcaroase, trecând spre marn , pe alocuri cu caracter de argil istoas .” Aceast analiz a materialului (dup dr. Schneider) mi se pare important , întrucât se explicde ce, datorit unui material atât de pu in adecvat pentru confec ionarea de unelte, acestea s-au cr pat adesea când au fost utilizate.

În ceea ce prive te formele acestor unelte de lucru, num rul foarte mare al descoperirilor este reprezentat de:

a) Tesle. Acestea sunt foarte diferite între ele, fapt demn de remarcat. Tr s tura comuneste esen ial : suprafe ele netede se întâlnesc în linia t i ului printr-o boltire inegal , fa asuperioar este rareori orientat orizontal. De aceea, t i ul trebuie ata at înclinat la coada care îi corespunde. Diversitatea formelor se bazeaz pe conforma ia variat a fe elor netede, a laturilor înguste i a sec iunilor transversale, în timp ce m rimile diferite au o importansecundar . Se disting urm toarele tipuri:

1. Tesl mic , plat , de form trapezoid i cu muchia ascu it , dreptunghiular în sec iune transversal , cu cap tul lat al fe ei de lucru, i par ial cu suprafe e de lucru bombate1

(a se vedea plan a 27/14). 2. Tesl mic , plat , ca i cea de tipul 1, dar mai îngust i mai supl , cu cap tul

suprafe ei de lucru îngust2 (a se vedea plan a 27/4-6). 3. Variante ale tipului 1, dar cu gâtul gros i de form scurt i solid 3.4. Variante ale tipurilor 1-3, cu muchii mai mult sau mai pu in rotunjite; pe alocuri

muchiile superioare sunt ascu ite, cele inferioare rotunjite, iar laturile înguste sunt te ite prin lustruire4 (a se vedea plan a 27/12-13, 15). Se întâlnesc i forme cu cap tul suprafe ei de lucru rotunjit, a c ror contur se aseam n unui triunghi cu laturile longitudinale bombate5 (a se vedea plan a 27/22, precum i cea de la nr. 17 din aceea i plan , modificat secundar).

5. Tesle lungi, cu gâtul gros, cu muchia ascu it , p trate în sec iunea transversal , cu cap tul suprafe ei de lucru îngust6.

6. Tesle lungi, plate, cu laturi înguste, desf urate uniform i sub iate u or, cu muchie mai mult sau mai pu in ascu it sau chiar rotunjit 7.

Tipurile 5 i 6 se aseam n i uneori unele variante pot coincide. 7. Variante ale tipurilor 1-6, prelucrate prost i defectuos, par ial în stare

semibrut , nefinisat , par ial cu laturi înguste cioplite grosolan i cu suprafe e de lucru bine

1 La acest exemplar, ca i în toate cazurile care urmeaz , dimensiunile prezentate sunt de la piesele aflate în Muzeul de Stat din Berlin: lungime 5,6-6,5cm; l ime 4-4,7 x 3-3,8cm; grosime 1,5cm. L imea este de obicei calculat pe direc ia t i - cap tul suprafe ei de lucru. 2 Lungime 7-9cm; l ime 2,7-3 x 2-1,3cm; grosime 0,8-1,4cm. 3 Este atestat doar printr-un singur exemplar aflat la Ia i: lungime 4,5cm, l ime 4 x 3,4 cm; grosime 1,9cm. Piesa a fost descoperit în 1910 în an ul 23, în straturi cu ceramic predominant B. 4 Lungime 5,3-8cm; l ime 2,5-4,9 x 2-3,2cm; grosime 1,6cm. 5 Reprezentat printr-un singur exemplar, aflat la Ia i: lungime 9,5cm; l imea t i ului 5,3cm, grosime 1,5cm. Piesa a fost descoperit în straturile cele mai de sus ale an ului 2, unde apare doar ceramic B. 6 Reprezentat doar printr-un exemplar, reconstituit, ce se afl la Berlin, ce a fost descoperit în a ezarea din vale, de la B iceni, la o adâncime de 1,25m: lungime 12,5cm; l ime 5x2,6cm; grosimea cap tului suprafe ei de lucru 2,1cm. 7 La Berlin se afl doar dou piese fragmentare, unul provine din straturile superioare ale an ului 4 (lungime 11cm; l ime4,6x4,8cm; grosime 1,7cm), cel lalt din straturile superioare ale an ului 23, unde s-a g sit doar ceramic B (lungime 13,7cm; l ime 4,8cm; grosime 1,5cm). Din formele cu cap t sub iat face parte i o variant de tipul 7, bine conservat ,descoperit în straturile inferioare ale an ului 11 cu ceramic în stil intermediar (lungime 14,5cm; l ime 5,6x6cm; grosime 1,5-2,1cm) (a se vedea plan a 27/27).

e) Alte mici descoperiri 2. Unelte de piatr 51

lustruite1. Pe alocuri s-au întâlnit exemplare de acest tip, mari, grele, foarte late, precum cele ce se g sesc la Berlin2 (a se vedea plan a 27/1-3, 11, 20).

Întrebarea principal care trebuie l murit este dac formele de tesl de tipul 6, cu variantele lor, apar simultan sau trebuie separate din punct de vedere temporal. În m sura în care permit, în baza observa iilor f cute la s p turile din 1909 i 1910, se poate afirma c teslele plate trapezoide, atât cele late (tipul 1), cât i cele înguste (tipul 2) sunt forme paralele i apar în straturile cele mai adânci, cu ceramic mai veche, Cucuteni A, predominant sau exclusiv ,i deci apar in culturii mai vechi de la Cucuteni, dar sunt utilizate i mai târziu, a a cum arat

tipul 3, chiar dac nu poate fi trecut cu vederea o deteriorare a tehnicii i a fason rii în timpul culturii mai noi, Cucuteni B, în care probabil c intr în uz i variantele triunghiulare (jos, tipul 4). În schimb, teslele lungi, de tipul 5 i 6, trebuie considerate ca tipuri mai noi, care apar pentru prima oar , în a ezarea din vale i în cea de pe în l ime, în contextul stilurilor intermediare ale picturii vaselor (grupele – ) i se men in i în cele mai noi etape ale a ez rii.Acest fapt este sus inut de o descoperire din an ul 4, unde cele mai noi stiluri ale ceramicii pictate B (grupele i ) se g sesc împreun în straturile depuse în afara vechii fortifica ii. Aceste unelte de piatr erau astfel în uz simultan cu armele de cupru, întrucât depunerile din an urile 4+5 sunt caracterizate tocmai prin apari ia unui pumnal din cupru (mai jos în text la

pag. 59 i plan a 30/1). Mult mai rar decât teslele s-au descoperit: b) D l i. În cazul acestora, se diferen iaz dou forme de baz , plecând de la ideea c ele

coincid în configura ia t i ului, suprafe ele netede de lucru, bombate uniform, întâlnindu-se pe linia t i ului. În func ie de conforma ia corpului uneltei, se deosebesc:

1. Dalt sub form de baghet . Tipurile normale sunt înguste, în sec iune transversalsunt aproape p trate, cu muchii ascu ite i cu t i drept de cele mai multe ori3 (a se vedea plan a 27/8-9).

2. D l i plate, prin urmare piese mai curând late decât groase4 (a se vedea plan a 27/7). 3. Variante cu devieri nesemnificative, în mare parte mai prost prelucrate, chiar sub

form de be e de piatr , selectate i adunate pentru confec ionarea unor astfel de unelte. Indica iile din notele de subsol arat c d l ile sub form de baghet au fost în uz pe

parcursul întregii existen e a a ez rii de la Cucuteni, în m sura în care se raporteaz la etapele culturale ale ceramicii pictate. Pentru d l ile plate exist doar date despre existen a lor în stadiile mai noi de dezvoltare.

În afar de acestea, sunt de men ionat unelte, care ar putea fi considerate ca o formspecial i care se afl într-o pozi ie intermediar între tesl i dalt . În conforma ia t i ului, ele coincid cu teslele, dar corpul uneltei aminte te de dalt . Astfel c va trebui s le numim:

1 Lungime 7,8-10,2cm; l ime 4,1-5x2,6-3,3cm; grosime 1,3-2,0cm. A se vedea variantele men ionate ulterior pentru tipul 6. 2 Exemplar aflat la Berlin, recompus i completat din numeroase a chii: lungimea 16,5cm; l imea 7,4x6,5cm; grosimea 3,2x3,3cm. A fost descoperit în straturile superioare ale an ului 12, cu ceramic B dominant .3 La Berlin se afl dou piese fragmentare, prima confec ionat dintr-o roc neagr (lungime 3,8cm; l ime 1,8cm; grosime 1,3cm), descoperit în straturile cele mai de jos ale an ului 20 împreun cu ceramic mai veche, Cucuteni A, celalalt , din roc cenu ie ro iatic (lungime 4,7cm; l ime 2x1,4cm; grosime 1,7x1cm), ce a fost descoperit în straturile mediane ale an ului 9, tot cu ceramic A predominant . Alte dou exemplare, bine conservate, provin din straturile superioare ale an ului 8 (lungime 12,2cm; l ime 3x2,5cm; grosime 1,6x2,1cm) i din straturile mediane ale an ului 23 (lungime 13,2cm; l ime 2x2,7x1,9cm; grosime 1,6x2,1cm), în ambele cazuri al turi de ceramic B predominat .4 La Berlin se afl o pies fragmentar ce provine din straturile superioare ale an ului 1, cu ceramic preponderent B, care se deosebe te printr-o adâncitur îngust , pe lateral , pentru o mai bun înm nu are (lungime 6,8cm; l ime 2,8x2,1cm; grosime 1,2cm). Exemplarele complete, ce se g sesc la Ia i, provin de asemenea din straturile superioare cu ceramic mai nou , unul cu t i drept din an ul 1 (lungime 12cm; l ime 3x2,6cm; grosime 1,7cm), cel lalt cu t i oblic din an ul 17 (lungime 13,6cm; l ime 2x3cm; grosime 1,7cm).

III. Analiza descoperirilor52

c) Tesle-d l i. Ca i d l ile amintite mai sus ele se împart în dou grupe: 1. Unele masive, cu gâtul gros, înguste, în form de baghet , dreptunghiulare sau p trate în

sec iunea transversal , cu laturile desf urate uniform i cu muchii ascu ite, bine realizate, lustruite pe toate laturile1 (a se vedea plan a 27/23; posibil pene pentru calapoade).

2. Forme mai plate, cu muchii ascu ite2 (a se vedea fig.11, jos, 1). i aici formele de baghet fac trimitere la cele mai vechi nivele de locuire ale a ez rii, în

timp ce formele mai plate, par s corespund perioadelor mai noi. Ca i d l ile, i topoarele sunt reprezentate în num r mai mic decât teslele: d) Topoare. Forma este determinat de raportul între suprafe ele netede i t i : spre

deosebire de tesle, suprafe ele netede cu o bombare uniform se desf oar în continuarea t i ului. i aici domin formele netede, raportându-se i ele la tipurile de tesle.

1. Topoare plate mici i mari, trapezoide, late, dreptunghiulare în sec iunea transversal , cu muchii ascu ite, cu t i plat i cu cap t lat3 (a se vedea fig.11, jos, 2).

2. Topoare plate mici, trapezoidale, înguste, cu cap t îngust, cu muchii ascu ite, cu suprafe enetede mai mult sau mai pu in bombate4 (a se vedea fig.11, jos, 4).

3. Topoare plate mici cu t i lat i cu cap t ascu it i rotunjit, cu muchii ascu ite,dreptunghiulare în sec iunea transversal 5 (a se vedea fig.11, jos, 3 i plan a 27/16).

4. Variante pentru tipurile 1-3, asem n toare cu tipul 7 de tesle6.Pe lâng aceste tipuri de topoare plate, se întâlnesc, de i mai rar, i urm toarele tipuri: 5. Topoare cu gâtul gros, trapezoide, dreptunghiulare în sec iunea transversal , cu muchii

ascu ite, cu t i lat i cu cap t îngust7 (a se vedea fig.11, sus, 1 i plan a 27/10, 18). 6. Topoare cu gâtul gros, asem n toare celorlalte, cu cap t lat i cu laturi care se desf oar

destul de drept, par ial cu t i ie it în afar . Al turi de piese bine lucrate, apar i variante mai pu inreu ite sau chiar fabricate grosolan8 (a se vedea fig.11, sus, 3 i plan a 27/19, 21, 26).

Al turi de aceste tipuri obi nuite cu gâtul gros apare i o form deosebit :7. Topoare cu gâtul gros, cu muchii ascu ite, aproape p trate în sec iunea transversal , par ial

cu t i ul ie it în afar , cu corpul de topor apropiat de forma de dalt 9 (a se vedea fig.11, sus, 2). Pe baza descoperirilor, se trage concluzia c majoritatea topoarelor plate apar in

etapelor mai noi ale a ez rii. Totu i, luând în considerare o variant a

1La Berlin sunt dou exemplare ce provin din straturi cu ceramic preponderent mai veche, unul din an ul 2 (lungime 6,8cm; l ime 1,7x2x1,6cm; grosime 1,8cm), cel lalt din an ul 9 (lungime 9,2cm; l ime 3,3x2,5cm; grosime 1,5x2,2cm). Alte dou exemplare ce provin din straturi cu ceramic mai nou , unul din extinderea an ului 9 (lungime 5,3cm; l ime 1,9x2,5x1,8cm, grosime 1,5x1,3cm), cel lalt din an ul 23 (lungime 8,2cm; l ime 3,7x3,6cm; grosime 3x2,4cm). 2 La Berlin este o piese fragmentar f r t i , ce provine din straturile cele mai de sus ale an ului 3, unde este depusexclusiv ceramic mai nou (lungime 10,5cm; l ime 3,5x2,8cm; grosime 1,8x1,5cm). 3 La Berlin este un exemplar din straturile deranjate ale an ului 14 (lungime 8,1cm; l ime 4,1x3,1cm; grosime 1,7cm). Tipurile mari i late sunt fragmentare. 4 La Berlin sunt exemplare ce provin din straturi cu cultur mai nou din an ul 20 (o pies fragmentar cu lungimea de 7,6cm, l imea de 2,2cm i grosimea de 1,5cm) i din an ul 13 (lungime 7cm; l ime 3,7x2,1cm; grosime 1,5x0,8cm). La Ia ise g se te un exemplar ce provine din straturile cele mai de jos ale an ului 11, cu ceramic predominat mai veche (lungime 6,7cm). 5 La Berlin sunt dou exemplare ce provin din straturile cu ceramic mai nou ale an urilor 2 i 9 (lungime 8-10cm; l ime 3,8-5,9cm; grosime 0,8-2,1cm). 6 Mai multe exemplare ce sunt la Berlin provin din straturile superioare cu ceramic mai nou , Cucuteni B (lungime 9-10,2cm; l ime 3,7-4,7x1,4-3,6cm; grosime 1,6-2,1cm). 7 La Berlin se afl un exemplar ce provine din straturile superioare cu ceramic mai nou ale an ului 20 (lungime 10,7cm; l ime 6,5x3,3cm; grosime 3,3x2,8cm). 8 i aceste tipuri apar în straturile superioare cu ceramic mai nou (lungime 11,5-19cm; l ime 5,5-7,4x8,7x4,4-5,5cm; grosime 3,1-4,2cm). De remarcat este un exemplar grosolan (aflat la Ia i), ce provine din a ezarea din vale (lungime 16,3cm; l ime 5,8x4,8cm; grosime 4x3,8cm); de asemenea, topoare scurte, solide din roc neagr ; o pies fragmentar s-a g sit la a aptea intrare în an ul 16f (lungime 7cm; l ime 5,1x4,8cm; grosime 3,2cm); un exemplar bine conservat (lungime 8,3cm;

l ime 4,3x3,7cm; grosime 3x2,7cm) a fost cump rat din satul B iceni i provine tot din straturile de la Cucuteni. 9 La Berlin se g sesc piese fragmentare ce provin din straturile superioare cu ceramic mai nou ale an urilor 14 i 20 (lungime 9-10cm; l ime 4,1x2,7cm; grosime 3,6x2,2cm).

e) Alte mici descoperiri 2. Unelte de piatr 53

tipului d 2, nu putem s contest m apartenen a acestor topoare din piatr la cultura mai veche de la Cucuteni, mai ales c evolu ia formelor corespunde în general celei a d l ilor. În schimb, tipul de topor cu gâtul gros apare exclusiv dup dispari ia culturii A. Important este apari ia sa în a ezarea din vale, de la B iceni, ai c rei locuitori sunt considera i purt torii stilurilor intermediare ale picturii vaselor. De aceea, poate c acest tip a ajuns în a ezarea de pe în l ime o dat cu locuitorii din vale i a r mas în uz pân la sfâr it. Tipul d 7 merit o aten ie deosebit ;el se raporteaz ca form la d l i, a a cum tipurile c se raporteaz la tipurile a de tesle; poate cacest tip de topor nici nu a fost ata at la o coad , ci a fost mânuit ca o dalt . Conforma iateslelor a fost probabil influen at de cea a topoarelor cu gâtul gros; ele se prelungesc i uneori primesc un gât gros. Astfel, nu trebuie privit ca fenomen accidental faptul c singurul reprezentant al tipului 5 de teste a fost descoperit tot în a ezarea din vale, ca i toporul grosolan, amintit mai sus în text ca variant pentru d 6.

Suplimentar, ar trebui discutat o form special , care a fost descoperit într-un context arheologic nederanjat:

8. Topoare rudimentare de gresie. La s p turile din 1909 au fost descoperite, la nivele diferite, topoare plate prelucrate rudimentar, din gresie foarte sf râmicioas 1. Ele sunt în stare atât de brut , încât cu greu li se poate atribui caracterul de artefact, i mai degrab par s fie forma iuniîntâmpl toare. Dar, pentru c acest caz s-a repetat de trei ori, nu se poate renun a la considerarea lor drept topoare rudimentare, întrucât este posibil ca ele s fi avut alt întrebuin are decât topoarele din piatr în form des vâr it . De aceea doresc s adaug urm toarele: am v zut în Muzeul Dziduszycki din Liov o colec ie foarte bogat de astfel de topoare rudimentare din gresie, descoperite în diverse locuri; toate perforate în mijloc, formate din dou p r i grosolane i late, unele cu t i uri paralele, altele cu t i oblic fa de presupusa coad sau cu dou vârfuri, ca ni tetesle i raportate prin imita ie la alte forme cu orificii pentru coad , din material dur, lustruit. Unealta rudimentar i grosolan , în form de pan , de la Cucuteni (a se vedea plan a 27/28) poate fi privit ca o apari ie paralel cu aceste topoare de gresie (a se vedea mai jos în text tipul e 1).

Dintre uneltele de lucru din piatr , de dimensiuni mari, r mân de men ionat: e) Topoarele cu gaur . Acestea s-au descoperit foarte rar i apar ca dou tipuri distincte: 1. Topoare în form de pan , cu orificiu pentru coad , realizate mai mult sau mai pu in

rudimentar i grosolan, dintr-o gresie (o gresie cu con inut ridicat de feldspat, dup dr. Schneider2)(a se vedea fig.11/ 5, jos i plan ele 27/24-25 i 38/7).

2. Topor-ciocan de gresie, de tehnic bun , dar din p cate descoperit ca fragment singular3

(a se vedea plan a 38/6). Luând în considerare datele descoperirilor este indubitabil faptul c toporul în form de

pan apar ine etapei mai vechi a culturii Cucuteni, simultan cu ceramica policrom . În favoarea celor afirmate intervine faptul c descoperirile enumerate mai sus sunt singulare i la marele num r

1 La Berlin este un exemplar mai mare, sub form aproximativ de limb , cu t i ul lat i cu cap t îngustat (lungime 18,5cm; l ime 9,5x3,5cm; grosime 1,4-2,5cm), descoperit în straturile superioare cu ceramic B mai nou ale an ului 8. La Ia i sunt dou exemplare asem n toare ce provin din an ul 2, piesa cea mai mare (lungime 18,5cm) a fost g sit în straturile cele mai de sus, cu ceramic B, pe când piesa mai mic (lungime 12cm) provine de la o adâncime de aproximativ 1,70m, din straturile inferioare cu ceramic mai veche, exclusiv policrom .2 Un exemplar tipic se afl la Ia i i provine din straturile cele mai joase, cu ceramic mai veche ale an ului 9 (piesa are lungimea de 13cm, l imea de 5x7cm i în l imea 3x3,8cm); partea superioar i inferioar a piesei se prezint brut, iar laturile sunt prelucrate insuficient pân la t i ul bine lustruit. O pies fragmentar aflat la Berlin din calcar ce provine din straturile inferioare cu ceramic veche dominant ale an ului 10 (piesa are lungimea de 11,8cm, l imea de 4,5cm iîn l imea de 3x4,2cm) are de asemenea partea inferioar i superioar cioplit brut i cu suprafe e lefuite insuficient, par ial l sate neprelucrate. În starea aproape natural , ca a unei pietre, este o pies ce provine din straturile cele mai joase ale an ului 9, cu ceramic veche (piesa are lungimea de 15,5cm, l imea de 9cm i în l imea de 4,6cm).

3 Din acest obiect s-a p strat doar un fragment reprezentat prin partea de mijloc i prin partea mai mare, cu orificiul pentru coad (piesa are lungimea de 3,8cm, l imea de 5,1cm i în l imea de 3,7cm). Provine din straturile cu cenu de deasupra gr mezilor de arsur din an ul 13, unde a fost g sit împreun cu fragmente de ceramic nou i veche ce erau deranjate.

III. Analiza descoperirilor54

de unelte de piatr descoperite este un fapt surprinz tor. Se poate emite ipoteza c topoarele în form de pan au fost aduse aici din alt parte. Dar tehnica perfor rii, esen ial în aceast situa ietrebuie s fi fost cunoscut purt torilor culturii mai vechi de la Cucuteni. Acest fapt este indicat de un fus de g urire din piatr verzuie (probabil diorit, dup dr. Schneider), aflat în stratul cel mai de jos al an ului 10, acolo unde începe deja lipsa descoperirilor i de unde se desprindeau de obicei pl cile de calcar cu nisipuri galbene. Acestea sunt argumente c cei mai vechi locuitori de la Cucuteni i-au perforat singuri topoarele din piatr . Dou din teslele discutate mai sus, de tipul a 1, sunt o dovad pentru încerc rile sau exerci iile de perforare, ambele fiind perforate, una fiind descoperit în straturile cele mai jos cu ceramic predominant mai veche ale an ului 23, iar cealalt din straturile cele mai de jos cu ceramic exclusiv veche ale an ului 2. Fusul de g urire amintit are el însu i în partea de sus o dung adâncit i arcuit , ca parte a unui dispozitiv de perforare, care, îns , inându-se cont de tipul rar al rocii din care a fost f cut, apar ine mai degrabunui topor-ciocan de forma e2, c ci pentru astfel de forme se folose te de regul o roc mai bun .

Se pune întrebarea cum ar putea fi completat acest fragment. Este u or îngro at la orificiul pentru coad i apar ine evident formelor frumoase, cu partea ciocanului desf urat pe lungime irotund în sec iunea transversal sau cu partea toporului în form de triunghi isoscel. Ca forme comparative, pot fi men ionate cele de Jackowica (reg. Kiev), care se situeaz pe linia de dezvoltare a tipurilor de topoare de lupt din estul Europei1 (a se vedea plan a 38/8). Probabil c i acest tip de topor de lupt a fost confec ionat i utilizat de cei mai vechi locuitori de la Cucuteni.

Dintre uneltele de piatr , de dimensiuni mai mici, mai sunt de men ionat: f. Pietrele de lefuit. Ele se diferen iaz în: 1. Cele de form de baghet , cu un cap t perforat pentru atârnare2.2. Be i oare de piatr , rudimentare, sau buc i plate de roc de râu, cu gaur pentru atârnat3.Tipurile men ionate provin din depunerile etapei mai noi de locuire; nu s-au atestat astfel de

forme pentru cultura A, mai veche. Pietrele de lefuit în form de baghet nu prezint ceva deosebit, ele au fost utilizate pretutindeni i în toate perioadele i au forme asem n toare. Formele celei de-a doua grupe pot fi interpretate i ca pandantive, în sensul de amulete, i trebuie analizate mai atent.

O aten ie deosebit trebuie acordat :g. Cu itelor de piatr rudimentare. Din p cate sunt prezente doar prin fragmente, încât

forma lor trebuie completat . C este vorba despre unelte de tip cu it reiese din faptul c pe o muchie (cea superioar ) marginea este rotunjit i mai groas decât cealalt (cea inferioar ); sec iunea transversal seam n astfel cu cea a unui cu it cu spate i t i . T i ul poate fi drept sau arcuit spre exterior sau restrâns spre interior, corespunzând astfel unui cu it, unui brici sau unei seceri4. Aceste forme inedite de unelte amintesc de topoarele de gresie men ionate mai sus (tipul d8) i n-ar putea fi considerate artefacte, dac nu s-ar fi descoperit astfel de cu iterudimentare de piatr i în alte p r i (spre exemplu la Monteoru). Aceast problem va trebui

1 N. Aberg, Das nordische Kulturgebiet, pag. 105, fig. 209. 2 A fost g sit doar un exemplar ce se afl la Berlin, din calcar, în stare fragmentar (lungime 8,2cm, l ime 1,4cm i în l ime 1,0cm), bine lustruit, din straturile superioare cu ceramic exclusiv mai nou ale an ului 23. 3 La Ia i este un pandantiv în form de be i or, din calcar deschis la culoare (lungime 7,2cm, l ime 1,7-1,9cm i grosime 0,8-1,5cm), la cap tul perforat fiind l it i sub iat, desf urându-se neregulat în jos i mai înalt. El a fost descoperit în straturile superioare cu ceramic predominat mai nou ale an ului 13. La Berlin se g se te o piatr de râu neagr ,fragmentar (lungime 3,9cm, l ime 2,1x1,4cm i grosime 0,4cm), ce provine din straturile superioare cu ceramic exclusiv mai nou ale an ului 20. 4 Dou exemplare au fost descoperite la primele s p turi din 1909 (cu lungimi de 9,5cm i respectiv 8,0cm), unul dintre acestea fiind g sit în stratul cel mai adânc îns probabil nu apar in celor mai vechi depuneri, întrucât în zon s-a s pat un an mai vechi, ce este umplut cu resturi i astfel s-ar fi putut produce o deranjare a straturilor. Cel lalt exemplar provine din

straturile superioare cu ceramic amestecat de tipul celei mai noi, dar i din stilurile de tranzi ie ale an ului 2, dovedind astfel originea mai nou a acestor unelte.

e) Alte mici descoperiri 3. Unelte din substan e organice 55

pus din nou în discu ie când vom analiza leg tura cu alte descoperiri. În afar de aceste tipuri de unelte, exist i alte descoperiri importante pentru industria

pietrei de la Cucuteni, reprezentate mai ales prin pietre de cioplit i de lovit din cremene sau gresie, cu urme de folosire, de diferite forme; pietrele din cremene au form de bile cu proeminen e de apucat pe laturile opuse, celelalte, de obicei, având forma natural , de piatr brut . Tot în aceastcategorie intr pietre de lefuit, de tipurile cele mai variate, cu urme de folosire, i în final material brut, a a cum a fost acesta selectat i adunat din cele mai vechi timpuri de c tre omul epocii pietrei, cu scopul de a fi lucrat.

Fig. 12. Din os: sule (ace de g urit- scara 2/3). Din corn: tesl - scara 1/6; dalt - scara 1/3; pene pentru calapoade- scara 1/3.

3. Unelte din substan e organice Ca în toate etapele culturale ale epocii pietrei, i locuitorii de la Cucuteni au prelucrat

într-o mare m sur cornul i oasele animalelor vânate pentru a realiza unelte. Într-un num r foarte mare se g sesc în depunerile culturale unelte din corn de cerb, i anume:

a. Sape – b. Topoare din coarne de cerb. Sunt unelte în form de triunghi isoscel, cu doubra e, cu orificiu pentru coad , de form adesea neregulat ; chiar i orificiul pentru coad este perforat de multe ori oblic, încât corpul uneltei i coada se înscriu pe o direc ie defazat . Diferen aîntre sap i topor corespunde tipologiei materialului ales: t i ul sapei este transversal fa de corpul piesei, cel al toporului merge paralel cu coada; dar datorit formei neregulate a uneltelor de corn, acest raport este i el adesea neregulat. În func ie de tipul prelucr rii se pot stabili în cadrul acestor unelte urm toarele diferen e:

1. Sape i topoare, prelucrate brut, de multe ori cu rozeta de la baza conului complet neprelucrat la cap tul fe ei de lucru (a se vedea plan a 28/1, 3)1.

2. Unelte grosolane, prelucrate incomplet, u or lustruite, cu cap t sub form de ciocan (a se vedea fig.12/1 i plan a 28/1, 6, 8)2.

3. Unelte prelucrate mai fin, cu cap t sub form de ciocan (topor-ciocan i de tesl -ciocan)(a se vedea fig.13 i plan a 28/4, 7, 11-12)3.

1 Pentru tipul a 1: Plan a 28/3 - un exemplar ce se p streaz la Ia i, cu lungimea de 16cm, ce provine din straturile superioare ale an ului 20, cu ceramic exclusiv mai nou .2 Pentru tipul a, b 2: Plan a 28/1 - fragment cu lungimea de 21,8cm g sit din straturi cu arsur neîncadrate cronologic, f r a se ti dac se poate completa ca sap sau ca topor. De asemenea, o sap cu lungimea de 26cm, din straturile superioare ale an ului 13, cu ceramic preponderent mai nou . Plan a 28/6 i fig. 12 - sap cu t i neregulat, cu lungimea de 18cm, ce

provine din straturile superioare i mediane cu ceramic predominant mai nou ale an ului 23. Plan a 28/3 - topor cu t ideteriorat, cu lungimea de 13,5cm, ce provine din straturile superioare cu ceramic dominant mai nou ale an ului 13. Toate aceste piese se afl în Berlin. 3 Pentru tipul a, b3: Plan a 28/4 - t i de topor (ce se afl la Berlin), lustruit fin pe ambele laturi, cu lungimea de 9,5cm, din

III. Analiza descoperirilor56

Fig. 13. Jum tatea unui ciocan-topor din corn de cerb, scara ¼.

Pe lâng aceste forme foarte bine reprezentate numeric, fiind tipuri obi nuite de unelte, mai apar i forme inedite, singulare:

a4. Sap cu cap tul fe ei de lucru în form de furculi 1 (a se vedea plan a 28/2). a5. Sap sub form de dalt , cu t i ul piezi pe ambele laturi2 (a se vedea fig.12 i

plan a 28/9). a6. Sap sub form de pan pentru calapod, cu orificiu pentru coad 3 (a se vedea fig.12 i

plan a 28/10). În ceea ce prive te pozi ia stratigrafic a acestor unelte din corn de cerb, numeroase dintre

acestea au fost g site, par ial adunate în cuiburi, fiind descoperite în straturile superioare imediane, prin urmare în leg tur cu ceramica dominant sau exclusiv mai nou . Totu i, nu lipsesc dovezi ale prezen ei lor i în straturile inferioare, spre exemplu t i ul unei sape bine lustruite (a se vedea plan a 28/6)4.

i mai gr itor este un alt fragment de sap din corn de cerb, descoperit în stratul cel mai de jos al an ului 13, împreun cu ceramic exclusiv mai veche, în imediata apropiere a unei gr mezi mari de arsur r mas de la locuin ele mai vechi distruse acolo; el apar ine formelor mai bine prelucrate ilefuite ale tipului a 2. Suntem astfel nevoi i s recunoa tem prezen a producerii de unelte din corn de

cerb de tip a-b 1 i 2 în ambele etape ale ceramicii pictate de la Cucuteni. Problematic r mâne varianta a treia (tipul a i b 3), cu cap tul sub form de ciocan. Tipurile acesteia, mai bine prelucrate (a se vedea plan a 28/11-12), fac trimitere la topoarele-ciocan de piatr , reprezentate la Cucuteni prin fragmentul discutat mai sus în text, pag. 53 (a se vedea plan a 38/6); unealta din fig.13 pare s fie imita ia unei astfel de unelte din piatr . Acest argument sus ine apartenen a topoarelor-ciocan de piatr la cultura mai nou . Dar pentru c tipurile a-b 2 i 3 se afl în leg tur foarte strâns nu trebuie exclusposibilitatea, ca astfel de forme s fi fost în uz i în timpul culturii mai vechi. Acela i lucru poate fi valabil chiar i pentru topoarele-ciocan de piatr . Trebuie doar s sper m c întreb rile neelucidate cu privire la ultima perioad a epocii pietrei i a perioadei timpurii a epocii metalelor, vor primi un r spuns prin studierea descoperirilor i a straturilor din alte zone.

Dintre tipurile a 4-6, inedite, r mâne de discutat nr. 6. Este vorba despre copia unei forme ce înso e te ceramica în band din Europa Central , care de altfel nu este reprezentat la Cucuteni, i anume pan de piatr în form de calapod. De aceea vom reveni asupra acestui punct în

observa iile generale ce urmeaz .

straturile superioare ale an ului 2 cu ceramic exclusiv mai nou . Plan a 28/11 - sap cu cap t de ciocan (ce se afl la Ia i),cu lungimea de 13,7cm. Plan a 28/12 - capete de ciocan de tipul topoarelor-ciocan de piatr (ce se afl la Berlin), cu lungimea de 11cm. Ultimele dou piese provin din straturile superioare cu ceramic dominant mai nou ale an ului 13. 1 Dup un exemplar de la Ia i, lungime 12,5cm, descoperit în straturile superioare a an ului 20 cu ceramic exclusiv mai nou .2 Dup un exemplar de la Berlin, lungime 11,2 cm, descoperit în straturile superioare ale an ului, cu ceramic dominant mai nou .3 Dup un fragment de la Berlin, lungime 9,6cm, descoperit în straturi neîncadrate cronologic. 4 T i de sap , lungime 15,5cm, din straturile inferioare ale an ului 2 cu ceramic dominant mai veche. Un alt fragment cu t i de topor, lungime 13,5cm, descoperit în stratul de piatr a an ului 17 în leg tur cu ceramica A.

e) Alte mici descoperiri 3. Unelte din substan e organice 57

O aten ie deosebit trebuie acordat trunchiului de corn de cerb perforat, ilustrat în plan a 28/51. Acesta aminte te de a a numitele toiaguri ale vân torilor de mamu i i de reni din Europa Central în epoca veche a pietrei, dar care sunt mai degrab explicabile ca obiecte de uz zilnic, care ar fi putut s existe înc din cele mai vechi timpuri ale epocii pietrei. Ne apropiem de o percep ie corect comparând acest trunchi de corn de cerb de forma inedit cu cel al turat, ilustrat la plan a 28/2, de tipul unei sape cu cap t în form de furculi (tipul a 4). Aceast compara iepleac nu numai de la adaosurile a dou trunchiuri secundare, care se ramific înspre cap tul fe ei de lucru din trunchiul principal al coarnelor de cerb, ci i de la orificiul perforat oblic, care apare în mod obi nuit la sapele cu orificiu pentru coad , având drept consecin o aliniere în unghi ascu it a corpului uneltei i a cozii. Prin urmare, fie este vorba de o etap preliminar pentru realizarea unei sape cu cap t în form de furculi , ca în plan a 28/2, fie este vorba despre un tip corespondent acesteia cu vârful foarte ascu it1; din p cate acest vârf este atât de rupt i de deteriorat, încât nu s-a p strat nimic din adaosul t i ului cu desf urare oblic ; doar o vag urm de lefuire la marginea rupturii trunchiului indic acest lucru. Am avea astfel o variant a tipului special a 4.

c. Sule de os, rudimentare. În func ie de materialul brut utilizat, se diferen iaz mai multe tipuri. Astfel de oase erau adecvate pentru perfor ri de orice fel, datorit mânuirii u oare a acestora, i de regul erau doar ascu ite. Uneori oasele sunt despicate, iar p r ile lor sunt utilizate separat ca

ace de g urit. Raportat la num rul mare al descoperirilor putem afirma c acestea apar in tuturor straturilor culturii Cucuteni; s-a g sit un exemplar chiar i în gr mezile de resturi ale celei mai vechi locuiri din an ul 132 (a se vedea plan a 29/9, 13, 19-20).

d. Sule din os prelucrate apar în dou tipuri: 1. plate i late, cu mâner rotunjit, confec ionate din oase tubulare (piesele au lungimi de 6,5-10cm); 2. sule duble, par ial rotunjite, par ial cu muchie, de cele mai multe ori cu patru muchii, întotdeauna foarte bine netezite (piesele au lungimi de 3,3-9,5cm). Rar se g sesc i în stare brut 3 (a se vedea fig.12, sus, plan a 35/17-19).

În ceea ce prive te apartenen a la anumite straturi a sulelor de tipul d 1 i d 2, ele par s se limiteze la zonele superioare, cu ceramic dominant mai nou , i la straturile mediane, unde apar istilurile de tranzi ie, în m sura în care observa iile f cute permit aceast concluzie. Altfel, ele pot fi atribuite etapelor mai noi de dezvoltare a ceramicii pictate. Acest fapt este valabil mai ales pentru sulele duble.

e. Pumnale de os i vârfuri de lance. – Acele de g urit mai lungi i mai solide ar putea fi interpretate i ca arme de împungere. În func ie de materialul brut folosit, ele sunt fie rotunjite, fie cu muchie, fie plate. Lungimea lor variaz între 12,5-25cm. Ultimele dou variante se deosebesc datorit confec ion rii lor din oase tubulare, ce p streaz canalul longitudinal al m duvei, care poate marca i locul scurgerii sângelui (a se vedea plan a 29/1-2, 8). De tipul materiei prime folosite depinde i gradul de prelucrare ulterioar . Unele vârfuri, late i plate, sunt perforate i la cap tulmânerului; orificiul îngust pare s fi folosit fie pentru atârnare, fie ca o gaur de nit pentru aplicarea

1 Lungimea general a trunchiului este de 25,5cm, din care 17cm revin cap tului de la marginea orificiului pentru coad pânla vârful rupt; piesa a fost descoperit în straturile superioare i mediane cu ceramic exclusiv mai nou ale an ului 20. Pentru interpretarea acestuia drept sap avem ca argument un exemplar similar, dar mai prost conservat, care prezint trei adaosuri de trunchiuri ramificate, iar la cap tul fe ei de lucru un început bine accentuat de t i de sap (piesa are lungimea de 22,5cm), ce a fost descoperit în straturile superioare cu ceramic dominant mai nou ale an ului 8. 2 Lungimi 7-14cm. Piesa de la plan a 29/13 are lungimea de 8,8cm i a fost g sit în straturile mediane cu ceramic mai noui cu forme de tranzi ie ale an ului 20. Piesa de la plan a 29/19 are lungimea de 6,8cm i a fost g sit în straturile

superioare cu ceramic dominant mai nou ale an ului 8. Piesa de la plan a 29/20 are lungimea de 12,2cm i a fost g sit în straturile mediane ale an ului 1. Piesa de la plan a 29/9 are lungimea de 11,2cm i a fost g sit în straturile mediane cu forme de tranzi ie i ceramic mai nou ale an ului 13. 3 Piesa de la plan a 35/17 are lungimea de 6,3cm i prezint patru muchii, fiind g sit în straturile cele mai de sus ale an ului 11, cu ceramic exclusiv mai nou (ea se afl Ia i). Piesa de la plan a 35/18 are lungimea de 8,5cm i prezint muchii

rotunjite, fiind g sit în straturile superioare cu ceramic dominant mai nou ale an ului 9. Piesa de la plan a 35/19 are lungimea de 9,5cm i prezint muchie, fiind g sit în straturile superioare cu ceramic exclusiv mai nou ale an ului 2. Piesa din fig. 12, dreapta-sus, prezint patru muchii, fiind g sit în straturile superioare i mediane cu ceramic mai nou ide tranzi ie ale an ului 2. Piesa din fig. 12, stânga-sus, este rotunjit , fiind g sit în straturile superioare cu ceramicaproape exclusiv mai nou ale an ului 8.

III. Analiza descoperirilor58

unei pl ci de apucare, mai ales când aceste g uri apar într-o adâncitur a suprafe ei de apucare (a se vedea plan a 29/3-4, 7). Ultimele dou vârfuri discutate sunt prev zute cu cârlige, ca iharpoanele, i se poate s fi fost utilizate ca l nci de aruncare; ele au fost ata ate la coad prin

n ule ul longitudinal i fixate cu nituri i cordoane. Astfel de pumnale apar, ca i acele de g urit, în toate straturile, atât în cele inferioare,

împreun cu ceramica mai veche, cât i în cele mediane i superioare, împreun cu ceramic mai nou . Vârfurile – harpon, cu cârlige, provin din straturile superioare sau din gr mezi de arsurneîncadrabile. În orice caz, astfel de pumnale de os i vârfuri de lance au fost utilizate de locuitorii de la Cucuteni.

f. Vârfuri de corn. Posibil ca acestea c fi fost un tip special de sfredele sau sule. Ele apar par ial atât ca vârfuri de corn, brute, cu urme de utilizare, cât i cojite par ial i bine netezite. Au lungimi de 9-15cm (a se vedea plan a 28/14). Altele sunt în form de furculi , cu un orificiu pentru nurul de atârnare (a se vedea plan a 29/18). În aceast categorie intr i vârfuri bine prelucrate i perforate (a se vedea plan a 29/17). Toate exemplarele men ionate provin din straturile superioare i mediane, dar e posibil s nu fi lipsit nici din straturile mai adânci, chiar dacnu avem astfel de dovezi.

g. D l i din corn, cu orificiu pentru coad . Acestea reprezint un tip aparte al uneltelor din corn; sunt vârfuri de corn, cu o lungime de 11-15cm sau chiar mai mult, de cele mai multe ori cojite i lustruite, te ite la cap tul inferior, ascu it în genul unei d l i, iar cap tul superior este lat i

perforat pentru ata area unei cozi (a se vedea plan a 28/13). Ele au fost în uz, ca i sapele iciocanele, i au fost folosite probabil pentru realizarea unor lucr ri mai fine. În aceast serie de unelte mai fine se înscrie i un topor-ciocan mic ce are t i ul paralel cu coada, cu o lungime ce atinge doar 6,5cm (a se vedea fig.14a i plan a 29/16).

Aceast unealt miniatural provine din depunerile caracterizate exclusiv prin prezen aceramicii mai noi. D l ile din corn, în schimb, apar nu doar în straturile superioare (a se vedea plan a 28/13), ci i în zonele cu depuneri amestecate; un astfel de exemplu poate fi cel al unei piese neprelucrate ce provine chiar din straturile inferioare cu ceramic mai veche. Probabil c d l ile de corn, cu orificiu pentru coad , au fost folosite atât de locuitorii mai vechi, cât i de cei mai noi, paralel cu prezen a ceramicii pictate.

h. D l ile plate erau confec ionate de regul din oase tubulare despicate, ca i sulele, dar cu muchie de lucru lat prev zut cu un t i . În privin a raporturilor de m rime, se diferen iaz prea pu in (au lungimi de 7,8-14,5cm, l imi de 1,6-5,0cm i l imea t i ului de 1-1,5cm). Unele fragmente indic îns unelte mai mari i solide. Nu este exclus ca formele mai mici s fi fost ata atela cozi de lemn, pentru a putea fi bune pentru lucr ri mai solicitante. Se diferen iaz , astfel, de tipurile de d l i plate i scurte, mai mari sau mai mici, f r urme de ata are la o coad , i care puteau fi utilizate direct cu mâna; ele prezint în plus, pe una din laturi, n ule ul adânc de la despicarea osului tubular, care lipse te la tipurile plate de dalt (a se vedea plan a 29/10-11).

D l ile din os apar în toate straturile, a a cum rezult din notele referitoare la descoperirile efectuate. i în nivelul cel mai de jos al an ului 13, în imediata apropiere a gr mezilor de arsur , s-a descoperit un fragment de acest gen (a se vedea plan a 29/10). Au fost astfel în uz în toate perioadele a ez rii de la Cucuteni, paralel cu ceramica pictat .

i. Instrumente de netezire, late, confec ionate din oase tubulare mai lungi, rotunjite în partea de jos i ascu ite pe alocuri, încât s rezulte un fel de t i , bine lustruit i prev zut în spate cu un n ule (a se vedea plan a 29/5-6). Num rul foarte mare de descoperiri provine din straturile mai noi, cu ceramic Cucuteni B. Dar nu lipsesc i fragmente descoperite la adâncime, unde dominceramica mai veche, Cucuteni A.

k. Diverse. Pe lâng tipurile amintite pân acum se eviden iaz urm toarele unelte:

e) Alte mici descoperiri 4. Descoperiri din metal 59

Fig. 14 a). Dalt din corn, cu orificiu pentru coad , ½ m rime natural ; b). Vârf de s geat din os; m rime natural .1. Mânere din os, realizate din oase tubulare, t iate la cap tul osului i prev zute cu trei

n ule e (a se vedea plan a 29/15). Acest mâner face parte din descoperirile cele mai rare; are un singur corespondent într-un fragment cu o împ r ire prin n ule e asem n toare, de la un exemplar mai mare (cu lungimea de 5,3cm), g sit în an ul 23, 18/19, în nivelul cu ceramicdominant mai nou .

2. Toart de os, în form de lun , cu siguran o pies de podoab , cu lungimea de 11,2cm (a se vedea plan a 35/16). Este un unicat i apar ine probabil culturii mai vechi, cu ceramicpolicrom .

3. Vârfuri de s ge i din os, din ate, plate, cu dou orificii pentru nur sau nituri, cu lungimea de 4cm (a se vedea fig.14b i plan a 35/21). Acest tip este singular i pare s apar in culturii mai vechi, fiind descoperit în arsura din stratul cel mai de jos al an ului 9.

4. Vârfuri de s ge i din os, cu patru muchii, cu cârlige scurte la col uri i cu un orificiu scurt pentru coad ; o pies cu lungimea de 8cm este ilustrat în plan a 35/20. i aceast form este singular , piesa provine îns din depunerile culturii mai noi, r mânând semnul de întrebare cu privire la apartenen a acestui tip la inventarul cultural al ceramicii pictate.

5. Vârfuri de os, conice, cu orificiu central pentru coad , cu vârful rupt. Piesa are lungimea conservat de 2,6cm i baza de 1,4cm. Piesa este neîncadrat din punct de vedere stratigrafic, însare coresponden e la Troia.

4. Descoperiri din metal Metalul este una din problemele care apar în leg tur cu prezen a ceramicii pictate într-o

sfer cultural care apar ine înc epocii pietrei. În cadrul s p turilor nesistematice anterioare nu au ap rut descoperiri din metal. Dar când am ajuns la locul unde erau f cute amenaj rile pentru s p turile din toamna anului 1909, mi s-a adus o lam de pumnal, aparent din cupru, descoperit la Cet uia din Cucuteni (a se vedea plan a 30/1). Dup toate semnele unei turn ri primitive i dupforma simpl , lama a dat impresia de foarte mare vechime i poate fi pus în leg tur cu celelalte descoperiri de la Cucuteni. În timpul s p turilor ce au urmat, a ap rut o mic serie de obiecte de metal. În func ie de circumstan ele descoperirilor i în urma cercet rilor chimice i metalografice realizate în Berlin, s-a putut stabili cu certitudine care dintre acestea apar in inventarului locuirii cu ceramic pictat .

În cele ce urmeaz vom discuta i vom enumera piesele descoperite, fie grupate, fie individual:

1. Topor plat din cupru (cu lungimea de 12cm, l imea t i ului de 4cm i a cap tului de 2,5cm, precum i cu grosimea maxim de 1,2cm – a se vedea analiza nr. 1, pag. 125 i plan a 30/11). La cap tul fe ei de lucru, marginea este pe o latur îngro at din cauza lovirii.

Sec iunea transversal este dreptunghiular , muchiile sunt în general ascu ite, iar fa a de lucru superioar este bombat , pe când cea inferioar este plat . Aceast deosebire se explicprin turnarea într-o form care a avut l sat liber i deschis fa a superioar , încât metalul fluid din forma umplut trebuia sau putea s treac peste margine i s o ridice pu in. T i ul, u or ie it în afar , are col uri ascu ite. Turnarea per ansamblu poate fi considerat drept bine

III. Analiza descoperirilor60

realizat . Toporul a fost descoperit în an ul 2, 8, la o adâncime de 1,10m, prin urmare sub zona de separare a celor dou culturi, într-un strat unde începe deja predominarea ceramicii mai vechi. Totu i nu se poate afirma cu siguran dac era folosit deja de cei mai vechi locuitori, dar nici nu se poate exclude aceast posibilitate, întrucât analiza a demonstrat c este vorba de cupru pur, iar forma corespunde celor mai vechi tipuri de topoare din metal. Poate fi atribuit i purt torilor stilurilor de tranzi ie, care apar în zonele de trecere ale straturilor mediane, mai ales în an ul 2, în sectoarele 5-7. A încerca s le localiz m într-o perioad mai veche este inadecvat, chiar dac se poate presupune c asemenea tipuri de obiecte au r mas mai departe în uz.

2. Topor cu gaur i mâner pentru coad , din cupru, cu lungimea de 9,5cm, l imea t i uluide 3,5cm i lungimea tecii de 3,4cm (a se vedea analiza nr. 2, pag. 125). Cea mai mare parte a mânerului, o bucat aproape de 1,9cm, este rupt . Forme similare cu desf urare dreapt a fe elor icu mâner în partea inferioar apar in a a numitei perioade a cuprului i epocii bronzului timpurii din Ungaria (Pulszky, Kuperzeit in Ungarn, pag. 71, fig.6 i Hampel, Altertümer der Bronzezeit in Ungarn, III, plan a 51, fig.5; plan a 233,1) i pot fi utilizate pentru completarea descoperirii noastre. Forme mai noi, de aceea i origine, prezint pe spatele mânerului nervuri de forme diferite (a se vedea Hampel, op. cit., plan a 31-33; 174,1; 255,4). Forma este atât de important , încât ilocul descoperirii trebuie s aib o relevan deosebit . Ea a ap rut în an ul 8a, la 40-50cm adâncime, într-un strat cu ceramic B dominant , în resturile de la o locuin dintr-un strat superior. Zona de separare între depunerile mai vechi i cele mai noi este marcat în acest an la circa 0,90-1,10m. Apare astfel ideea c toporul cu gaur , din cupru, a fost folosit abia de purt torii culturii mai noi, Cucuteni B. Din p cate aceast încadrare nu este sigur , pentru c i în straturile superioare s-au descoperit de multe ori obiecte, care apar i la nivelele inferioare cu ceramic A, spre exemplu idoli din lut ornamenta i cu incizii (a se vedea plan a 30/10). Alt situa ie apare îns la:

3. Lam de pumnal din cupru, cu lungimea de 19,2cm i l imea maxim de 6cm. Lama, ale c rei margini sunt deteriorate de jur-împrejur, are form de baz triunghiular , cu un mijloc puternic, cu sec iunea transversal în form de romb; placa de apucare coboar neregulat din cauza conserv rii proaste i se îngusteaz în acela i mod în partea de sus. Ini ial putem presupune c avea o form triunghiular sau de romb; s-au p strat patru g uri pentru nituri, destul de largi. Suprafa abrut , mult corodat , este dovada unui material de proast calitate i a unei turn ri defectuoase. Forma apare din nou la cele mai vechi pumnalele din cupru din Ungaria (Pulszky, op. cit., pag. 77, fig. 2.9; pag. 80, fig.3; Hampel, op. cit., plan a 18,1) i este atestat i în descoperirile de la Mondsee (Munro, Lake-dwellings, fig. 39, 17). În celelalte cazuri, la lamele de pumnale din epoca pietrei icupru i din epoca bronzului timpurie se prefer pl cile de apucare rotunjite sau mânerele în formde limb (Montelius, Vorklass. Chronol. Ital., plan a 1), toate aceste variante fiind punctul de plecare pentru armele de atac de mai târziu. F r îndoial , exemplarul românesc apar ine formelor primitive, fapt confirmat i de bronzul cu arsen dar f r staniu folosit (a se vedea analiza nr.3). În schimb, stratul descoperirii este de origine mai nou . A a cum s-a precizat deja, pumnalul a fost descoperit înainte de s p turi, în afara Cet uii, într-o carier de piatr , i provine din depunerile de deasupra acestei cariere, depuneri cercetate de mine în 1909 prin an urile de cercetare 4 i 5. Din aceste cercet ri a rezultat doar ceramic din cultura mai nou , i cea mai nou , a a cum s-a depus ea în straturile superioare din interiorul Cet uii; foarte des s-au descoperit str chini adânci cu modele în form de ochi (a se vedea în text mai sus, la pag. 26, i forma 5b din plan a B). În acela i timp, au existat locuiri i în afara liniei fortifica iei i probabil c locuitorii acestora au folosit lame de pumnal din cupru atât de primitive, precum cea ilustrat în plan a 30/1.

4. Brici din cupru, cu lungimea de 6,4cm i l imea de 0,7x1,8cm. Lama este curbat ideteriorat la margini i mai ales la t i . La vârf este l it i arcuit în sus, în timp ce cap tulmânerului este r sfrânt. Piesa a fost g sit în timpul cercet rilor an ului de fortifica ie exterior,

e) Alte mici descoperiri 4. Descoperiri din metal 61

în sectorul 16f, în depuneri deranjate, neîncadrabile temporal pe baza ceramicii, la 60cm adâncime. Prin urmare, stratul descoperirii nu este relevant pentru determinarea sa. Analiza nr. 6 de la pag. 125 a indicat un cupru aproape curat, f r arsen sau staniu (a se vedea plan a 30/14).

Pentru a aprecia aceast descoperire trebuie s cercet m forma în primul rând i s c ut mcoresponden e pentru aceasta. Ea se înscrie în tipologia bricelor cu un t i , aflate în uz în zona M riiEgee1 i cu coresponden e în epoca bronzului nord-germanic 2. O ramifica ie a acestei serii apare în timpul apogeului epocii bronzului în cultura asiatic Anau (Turkestanul rusesc)3. Aici, ele au putut s apar din cercul egeic i al Asiei de sud-vest, dat fiind c prezen a unei pietre t iate din Kurganul de Sud din Anau4, atest , pentru aceea i perioad de cultur (III), rela ia între aceste dou cercuri, situate la o distan atât de mare între ele. În compara ie cu seriile nordice i egeice, descoperirea de la Cucuteni pare s fie un produs local de mic valoare.

Altfel decât formele cu un singur t i , bricele cu t i dublu i cu mâner inelar cunosc o r spândire în centrul i vestul Europei i î i au originea în cultura locuin elor palustre i în cultura Terramare din Italia, unde apar ca i agrafele în form de arc de vioar în a treia perioad 5, înlocuite dup aceea de tipurile Villanova6 în form de lun . Ultimele piese men ionate sunt de fapt tot cu un singur t i , dar sunt departe de tipologia anterioar i au rezultat din tipurile locale mai vechi cu dou t i uri. Aceste dou serii de tipuri de brice indic , din punctul de vedere al formelor i al r spândirii lor, dou zone, în est i în vest, distan ate una fa de alta prin raporturile culturale ale grupelor culturale incluse. Cucuteniul se afl în cap tul grupelor orientate spre r s rit.

Dintre uneltele din metal amintim pe cele mai simple:

Fig. 15. Sule din cupru (nr. 1 i 2) i fier (nr.3), m rime natural .

5. Sule din cupru, lungimea exemplarelor complete variaz între 5,7 i 8,2cm. Ca tipologie, ele sunt variate i au, de obicei, un vârf de lucru i un cap t tocit, prev zute eventual cu o coad ,patru muchii, dreptunghiulare sau p trate în sec iunea transversal (a se vedea

1 Gropi de provizii i pu uri din perioada minoic târzie din Knossos (Creta): Evans, Prehist. Tombs of Crete, pag.60, fig. 43; pag.87, fig. 98 (brice cu mâner în form de limb i cu nituri). 2 În Germania de Nord i Scandinavia, Epoca bronzului, Montelius, Per., II-V: Beltz, Vorgesch. Altert. Mecklb. Schwerin,plan a 26, 38. Splieth, Bronzealterfunde Schlesw. Holstein nr. 91, 143-146, 182. S. Müller, Ordning, nr. 14, 85, 184-189, 288-289. Montelius, Tidsbestämning, nr. 32, 54, 79, 80, 107. 3 Cultura Anau III: H. Schmidt dup R. Pumpelly, Explorations in Turkestan = Carnegie Institution of Washington, nr. 73, vol. I, 1908, plan a 39,2 – de asemenea o secer cu cap tul mânerului curbat: plan a 39,3. 4 Piatr cioplit cu trei fe e, cu leu, grifon i om, din cultura Anau III: Pumpelly, op. cit., plan a 41, 10; 45, 8 i figura 400 din text. 5 Locuin e palustre: Moltelius, Civ. Prim. en It., I, pl.5, 13-17; Terramaren, pl.15,3; 16,7. A se vedea Montelius, Vorclass. Chronol., pl. 4, 2.6. 6 Moltelius, Civ. Prim., I, pl.41,2; 69,1; 73,16.17; 76,3. A se vedea asocierea de brice din perioada bronzului i fierului la Mortillet, Mus. Prehist., 1903, pl.100 i Déchelette, Manuel, II, 1, pag. 261 i urm.

III. Analiza descoperirilor62

plan a 30/2-3, 6, 9; fragmentele ilustrate în aceea i plan , dar la nr.4 i 5, cu lungimea de 4,0cm irespectiv 4,3cm, sunt mai pu in oxidate; a se vedea i fig.15/1.2). Dintre sule, doar una a fost supusanalizei chimice i con ine cupru f r arsen sau staniu, cu foarte mici adaosuri de fier (0,04%) inichel+cobalt (0,07%) (a se vedea analiza nr. 4 de la pag. 125).

Importante sunt condi iile descoperirii lor. Cele mai multe provin din straturile superioare, cu ceramic dominant sau exclusiv mai nou . Doar un exemplar (a se vedea plan a 30/2) a fost descoperit în sectorul de jos al depunerilor, la aproximativ 1,45m adâncime, împreun cu ceramicpreponderent mai veche. Putem astfel presupune c sulele din cupru erau în uz, atât în cultura mai veche, cât i cea mai nou de la Cucuteni.

Al turi de uneltele i armele din metal men ionate pân acum s-au descoperit i obiecte de podoab :

6. Perl lung , tubular , din cupru, cu lungimea 4,3cm (a se vedea plan a 30/12). Dupîmprejur rile descoperirii, ea apar ine culturii mai noi (B) de la Cucuteni, întrucât locul unde a fost descoperit , în stratul an ului 20, în sectorul 5, la aproximativ 90cm adâncime, con ine exclusiv ceramic mai nou , care poate fi urm rit , f r deranjamente, chiar i pân în sectorul 16, la adâncimea de 1,50m. De i perla nu a fost supus analizei, aparent ea pare a fi din cupru.

7. Br ar deschis , din bronz s rac în staniu, cu l rgimea maxim de 5,4cm, în sec iunetransversal rotund , groas de 2-3mm, dar puternic oxidat (a se vedea plan a 30/16). În urma analizei s-a stabilit c staniul este în concentra ie de 2,80% i arseniul în cea de 0,42%, astfel încât putem vorbi de cupru s rac în staniu. Piesa a fost descoperit în stratul cel mai de sus al an ului 2.

8. Br ar deschis , din bronz, s rac în staniu, cu l rgimea maxim de 38cm, iar în sec iunea transversal are forma literei D (a se vedea plan a 30/15). În urma analizei s-a stabilit cstaniul este în concentra ie de 7,68%, prin urmare mai mult decât în cazul anterior, dar se considertotu i c aceasta este s rac în staniu. Piesa a fost descoperit în jum tatea superioar a straturilor cu ceramic din an ul 14, i apar ine indubitabil culturii mai noi.

9. Br ar în form de spiral , din cupru sau bronz, cu l rgimea maxim de 2,5cm, cum se observ i în plan a 30/13. Piesa nu a fost supus analizei chimice. A fost descoperit la 1m adâncime, într-un strat al an ului 13 în care predomin ceramic mai nou .

S rezum concluziile expunerii de pân acum. În urma analizei s-a stabilit c doar douobiecte sunt din cupru pur, f r arsen sau staniu: briciul (tipul 4) i sula (tipul 5). Toporul plat (tipul 1), toporul cu gaur (tipul 2) i pumnalul (tipul 3) con in cupru cu arsen în concentra ie de 0,5-1,5% - vom vorbi a adar în aceste cazuri de cupru sau bronz cu arsen. În schimb, din bronz s rac în staniu, i anume cupru cu arsen 2,5-7,5 %, sunt realizate doar cele dou br ri (tipul 7 i 8). Putem presupune c sulele (tipul 5) sunt realizate din cupru pur. În ceea ce prive te straturile descoperirilor, o singur sul apar ine culturii mai vechi de la Cucuteni. În cazul toporului plat, este posibil s apar in culturii mai vechi, întrucât provine dintr-un nivel unde începe deja predominarea acesteia. Toate celelalte obiecte provin din depunerile superioare i se înscriu în etapele culturale mai noi de la Cucuteni. Este greu de stabilit în ce m sur le putem raporta la cultura mai veche de i, luând în considerare deranjamentele în urma locuirii permanente a a ez rii, nu este exclus ca obiecte de uz zilnic, mai vechi, s fi ajuns în straturile mai noi. i la pictura vaselor poate fi vorba despre descoperiri relativ mai vechi sau mai noi, datorit aceleia idezvolt ri continue. Doar pumnalul trebuie raportat la un stadiu în care apar i str chinile adânci cu model în form de ochi, deoarece în cazul depunerilor culturale din afara an ului de fortifica ies-a confirmat caracterul lor mai nou. Dar chiar i la pumnal, ar putea fi vorba despre o pies aflatîn uz, dintr-o perioad veche i perpetuat prin mo tenire.

e) Alte mici descoperiri 5. Figurine de lut 63

Din analiza pieselor de mai sus reiese o singur concluzie: din punctul de vedere al materialului i formei, aceste piese sunt în leg tur cu con inutul straturilor de locuire specific de la Cucuteni, a a cum se define te acesta prin ceramica pictat ; ele apar in f r nici o îndoialculturii de la Cucuteni.

Acest aspect nu se potrive te îns cu o alt serie de piese descoperite; ele sunt incluziuni str ine i apar in unor alte perioade culturale, f r nici o leg tur cu cultura de la Cucuteni. Acestea sunt:

10. Vârfuri de s geat cu trei muchii, din bronz. Cele mai multe au ap rut în straturile superioare. Majoritatea au r mas la Ia i, doar dou se afl la Berlin. Ele apar in unui tip cunoscut, denumit în mod adecvat „scitic-grecesc”; tr s turile caracteristice sunt: trei aripi cu muchii ascu ite, aflate pe o rozet cu cârlige sau epi prelucra i, mai mult sau mai pu in ascu i i. Aceste vârfuri de s geat , atestate în num r mare, cunosc o mare r spândire în sud-estul Europei i au ajuns pân în Asia sau Africa. Din punct de vedere temporal, ele sunt paralele cu cultura hallstattiancentral-european .

Piesele de la Cucuteni dovedesc c arca i – nu se tie dac sci i – au trecut peste locul de mult p r sit al a ez rii în timpul primei jum t i al primului mileniu î.Hr., f r s lase alte urme ale culturii proprii. Semnifica ie similar o au i:

11. Fibulele din bronz i fier. Ele reprezint dou perioade: a a numita perioad La Tène, din a doua jum tate a primului mileniu î.Hr., i perioada împ ra ilor romani, dup Hristos. La Berlin se afl doar copii dup originalele r mase la Ia i.

Foarte bine conservat este o fibul din bronz, cu un model tipic pentru perioada La Tène timpurie, cu toart l rgit , pe care sunt dispuse spirale în forma literei S (a se vedea plan a 30/17), precum i o fibul din fier, cu un model tipic pentru perioada La Tène mijlocie cu toarta canelat(a se vedea plan a 30/20). Un fragment de fier (a se vedea plan a 30/18) apar ine aceluia i model tipic pentru perioada La Tène timpurie. Celelalte fragmente (a se vedea plan a 30/21-22) sunt lipsite de importan . La acestea se mai adaug dou forme din perioada împ ra ilor romani: una mai veche, din bronz, cu port-ac înalt (a se vedea plan a 30/23) i una mai nou , din fier, cu picior r sfrânt (a se vedea plan a 30/19).

Acestor dou grupe de piese, lipsite de importan pentru locuirea din epoca pietrei, li se adaug câteva piese care merit o aten ie deosebit :

12. Sule de fier. Din cele trei piese descoperite, una se afl la Berlin i dou la Ia i: a) Sul cu patru muchii, cu lungimea de 6,4cm (a se vedea plan a 30/7), descoperit în an ul 1, la 50cm adâncime, în stratul cu ceramic dominant mai nou ; b) Pies fragmentar , mai groas decât cea anterioar , cu lungimea de 4,7cm (a se vedea plan a 30/8), descoperit în stratul superior, împreun cu ceramic exclusiv mai nou al an ului 8, la aproximativ 75cm adâncime; c) Sul cu patru muchii, cu lungimea de 8,0cm (a se vedea fig.15/3), descoperit în an ul 13, la cca. 90cm adâncime, într-un strat unde domin ceramica mai nou . Circumstan ele descoperirii ar confirma încadrarea acestor sule de fier în cultura mai tân r de la Cucuteni. Dar din cauza materialului ele au fost considerate, de la început, drept corpi str ini, ca i vârfurile de s geat cu trei muchii ifibulele. Deja în raportul meu provizoriu (Ztschr. f. Ethnol., 1911, pag. 595 i urm.) am abordat aceast problem . Pentru c sulele de fier par s aib o importan aparte, dac le compar m cu exemplarele din Bulgaria, despre care am discutat detaliat în observa ia 2 de la pag. 596 din studiul citat mai sus, conform referatelor lui Seure i Degrand. Conform acestora, sulele de fier ar trebui interpretate la fel ca i cele de cupru. Întrucât aceast problem este legat de problema pozi iei iimportan ei culturii Cucuteni, ea va fi reluat în discu ie.

5. Figurine din lut

Figurinele din lut reprezint , al turi de fragmentele ceramice, cele mai numeroase descoperiri din straturile de la Cucuteni. În special, ne intereseaz figurinele umane. Ele trebuie sfi jucat un rol important în via a cucutenienilor. De-a lungul dezvolt rii culturii de la Cucuteni se disting diferite tipologii.

III. Analiza descoperirilor64

Idolii din lut ai culturii A. – Tr s tura lor caracteristic , al turi de conforma ia specific ,este ornamenta ia în adâncime, cu linii incizate. Caracteristicile configur rii corpului sunt urm toarele: - partea superioar a corpului este plat , în form de plac , de cele mai multe ori f rbra e, cel mult cu umeri ie i i în afar i ascu i i; - în cazuri izolate, cu configurarea oldurilor i, în contrast cu acestea, de obicei coapse puternic accentuate i separate prin adâncituri sau brazde, cu un ezut puternic ie it în afar , cu gambele deseori nepropor ionate, scurte, sub iate; - cap aproape nemodelat, bont. Izolat se întâlnesc: un nas nefinisat, doar sugerat; suprafa de sprijin de forma picioarelor; bombarea genunchiului sau o parte bombat pentru buric sau pentru oscioare de picior. În ceea ce prive te ornamenta ia, corpul este acoperit de modele incizate, cel mai simplu cu linii orizontale sau oblice, mai rar cu împuns turi. Unele p r i ale corpului se disting prin modele deosebite, astfel pieptul i pântecele sunt ornamentate cu spirale, spatele i pântecele cu romburi, ezutul cu cercuri i modele arcuite. De remarcat este ornamentarea plastic , prin ad ugarea unor

protuberan e din lut, cocoloa e sau pastile, observabile cel mai clar la piesa din plan a 31/2, care poart diadem , brâu i jartier . Izolat, trunchiul este împ r it în fa i în spate, printr-un ir vertical de împuns turi în dou p r i, accentuate prin incizii oblice. Rar, partea inferioar a corpului este configurat ca un trunchi i prev zut cu o suprafa de suport ie it mult în afar(a se vedea plan a 31/8, 14). De multe ori, dar nu în mod obi nuit, busturile sunt dublu perforate la umeri sau apare o gaur în mijlocul pieptului (a se vedea plan a 31/1, 9); singular este apari iaunei g uri transversale în ezutul puternic conturat (a se vedea plan a 31/14). Aceste figurine erau probabil destinate atârn rii, de i de obicei în perioada mai veche ele st teau în picioare. M rimea lor variaz , de la figurine miniaturale (a se vedea plan a 31/13-14) pân la dimensiuni precum cea a unei piese a c rei m rime ar trebui calculat în func ie de volumul corpului, rezultând valoarea de 23,5cm (este vorba de piesa fragmentar ilustrat în plan a 32/4a-b).

Figurinele par s fie toate feminine; în cazuri izolate, pieptul este conturat plastic sau în locul lor apar sfârcuri lentiliforme; aceste sfârcuri putând fi folosite i strict ornamental. Izolat se întâmpl ca pe bustul în form de plac s fie modelat un pântece proeminent, sugerându-se probabil prin aceasta starea de sarcin a femeii.

Dup observa iile stratigrafice, acest tip de figurine trebuie considerat f r îndoial ca cel mai vechi. O serie de astfel de figurine, precum cele ilustrate în plan ele 31/1, 9 i 32/4a-b, provin tocmai din straturile cele mai adânci, unde domin ceramica mai veche1.

Idoli din lut din cultura B. De i idolii mai noi s-au format din cei vechi, se deosebesc totu i, în mod evident, printr-o alt conforma ie i prin lipsa ornamenta iei incizate, încât nu existloc pentru confuzii. Trunchiul pierde din forma plat , fiind modelat mai rotunjit i mai bogat; în raport cu cioturile de bra e, oldurile ies puternic în afar i sunt bine accentuate, încât bustul pare s fie dreptunghiular, cu laturi longitudinale trase mult în untru. Capul i fa a prezint deosebiri evidente: ele sunt l ite, prezint un nas puternic ie it în afar i pe fiecare latur prezint una pânla trei g uri. Unele orificii par s sugereze ochii, pe când altele, în num r mai mare, indic urechile i podoabe pentru urechi. Perforate sunt, de asemenea, cioturile de bra e i oldurile, iar uneori

buricul este sugerat printr-o adâncitur , care de regul , este neglijat. Extremit ile inferioare, cu ezutul, nu sunt foarte bine dezvoltate i de cele mai multe ori au o conforma ie stereotip . Gambele

se aseam n celor de la modelele mai vechi i se ascut treptat, f r a fi marcat separarea lor. Ca excep ie, apar suprafe e de suport late, puternic ie ite în afar , de cele mai multe ori la exemplarele grosolane sau brute, precum cea ilustrat în plan a 32/6-7, în dreapta.

1 Locuri ale descoperirii: pentru plan a 31/1 - an ul 2c, sectorul 10, cu ceramic dominant mai veche; pentru plan a 31/9 - an ul 2a, sectorul 12, cu ceramic A; pentru plan a 33/6 - idol în form de plac , an ul 13, sectorul 17, exclusiv ceramic A; pentru plan a 32/4a-b – figurina cu coapse groase, an ul 2d, sectorul 10, domin ceramica A.

e) Alte mici descoperiri 5. Figurine de lut 65

O noutate este modelul figurinelor a ezate, de i el apare ca reprezent ri nefinisate (a se compara plan a 31/6, 12, 19 cu plan ele 32/5 i 33/3). Se pare c în dezvoltarea acestui model au contribuit figurinele accentuat steatopige ale stilului mai vechi (a se vedea plan ele 31/8 i 32/2-3). În ceea ce prive te determinarea sexului, nu se observ la figurinele mai vechi inten ia de a face diferen ierea feminin - masculin. Altfel stau lucrurile la figurinele mai noi. La acestea apare deseori sugerarea organului masculin (a se vedea plan a 31/11, 18), de i în alte cazuri el apare împreun cu mameloane (a se vedea plan a 31/7). Foarte adesea, sânii sunt modela i, pentru a sugera sexul feminin, sau sunt reprezenta i chiar sâni care atârn . În schimb, nu se poate ti cu siguran dacprin asta s-a inten ionat reprezentarea st rii de sarcin a femeii, întrucât bustul este de regul mai rotunjit; tocmai la pântecele îngro at apare o gaur transversal , prin care figurina ar fi putut fi legat printr-un nur de orificiile oldurilor.

O diferen iere esen ial în raport cu figurinele mai vechi o constituie ornamenta ia în adâncime. În fapt, ea nu lipse te total la stilurile mai noi, dar nu mai are aceea i importan ca înainte, ci se rezum la unele p r i ale corpului i urm re te s reprezinte ceva vizibil. Astfel, pe corpul neted se observ brâul sau o cing toare peste un um r sau pe ambii umeri, reprezentat prin adâncituri i împuns turi (a se vedea plan a 33/2, 5, 7 i plan a 31/21). Izolat apare un colier din împuns turi (a se vedea plan a 33/4) sau o podoab de form arcuit , care atârn . Mai des apare triunghiul pubian, care nu cunoa te reprezent ri preliminare în stilurile mai vechi (a se vedea plan a 32/6a-b). De la aceast caracteristic determinant se abat unele figurine nefinisate unde apar incizii, ce par s aib acela i rol ca cele din plan ele 31/21 i 33/4. De aceea ele merit o aten ie deosebit .

1. Dou din figurinele mai noi se remarc prin frizura lor. La una dintre ele frizura este realizat cu aten ie, scurt , arcuit sus peste cre tet i c zând în dou trepte, l sând ceafa liber(a se vedea plan a 32/6a, 7a, perspectiv frontal i lateral ). În cel de-al doilea caz, care iese în eviden prin forma masiv a corpului (a se vedea plan a 32/6a, 7a, perspectiv frontal i lateral ),p rul este a ezat la spate într-o chic lung i cade mult de-a lungul spatelui, aranjat sub form de etaje. În rest nu se mai observ în nici un caz o aten ie atât de mare în realizarea p rului i de aceea putem presupune c este vorba de o semnifica ie personal .

2. Figurinele pictate. Ele apar in stilurilor mai noi i provin din straturile superioare sau mediane cu ceramic mai nou . De cele mai multe ori, ele sunt din lut ro iatic i pictate cu negru, dar întâlnim i pictur brun-ro iatic pe fond de angob alb . Aceast modalitate corespunde în totalitate picturii vaselor. Modelele sunt dungi simple, oblice sau orizontale, dar i linii încruci ate care acoper întregul corp (a se vedea plan ele 33/8-11 i 34/4-5). Poate c se face resim it o oarecare influen a ornament rii în adâncime a figurinelor mai vechi. Apar îns i linii simple (a se vedea plan ele 33/10 i 34/2-4). În grupa figurinelor pictate se încadreaz i figurina goal la interior, de la care s-a p strat doar partea inferioar (a se vedea plan a 34/5a-b). De remarcat este faptul c un fragment de figurin goal la interior s-a descoperit în a ezarea din vale, de la B iceni. Ca tr s turi specifice sunt coapsele desp r ite i înc l mintea înalt , pictat (a se vedea plan a 37/1a-b).

Apari ii singulare sunt: 3. Idoli colora i în ro u. i ace tia prezint tr s turile stilului mai nou, sunt din past

deschis la culoare, peste care apare un înveli colorat în ro u deschis, mat. Aceste figurine provin mai ales din straturile mediane, unde ceramica mai nou înc predomin , dar i din zonele de tranzi ie, cu ceramic A, sau chiar din orizonturi mai adânci, apropiate de stratul stâncos, unde domin ceramica A. Acela i ro u deschis apare i în pictura vaselor din anumite grupe de tranzi ie (a se vedea grupa ). Oricum ace ti idoli sunt mai vechi decât grupa de idoli picta i, men ionatanterior, i corespund probabil perioadei de început a stilului mai nou, Cucuteni B.

4. Idoli sub form de plac . Aceast grup , a celor mai primitive forme de idoli, este reprezentat la Cucuteni printr-un singur exemplar. Este o figurin din lut, mic , plat , cu un

III. Analiza descoperirilor66

contur rotunjit, grosolan, care se restrânge în partea de sus într-o plac i mai îngust ; aceasta reprezint aproximativ fruntea capului i este prev zut cu dou orificii cu rol de ochi. În mijloc se afl trei adâncituri puternice, prin care se sugereaz nasul i gura; pe restul suprafe ei apar împuns turi, iar spatele este neted. Ea aminte te de idolii primitivi, în form de plac de la Troia (Schliemann-Kat. nr.7343 i urm.), îns nu încerc m s c ut m alte conexiuni. Idolul a fost descoperit în an ul 13, 17, în gr mada de arsur de la una din cele mai vechi locuin e, cu ceramicexclusiv mai veche.

Interesant este bineîn eles problema semnifica iei i rolului acestor figurine umane. De asemenea, trebuie stabilit dac le privim ca figurine îmbr cate sau nude. La stilurile mai vechi acoperirea corpului cu linii incizate poate sugera îmbr c mintea. Spiralele i romburile pot sugera o practic a vopsirii corpului. Cele mai multe figurine din stilul mai nou ar trebui privite mai degrabca nude. Mult mai important de analizat este scopul lor. Faptul c apar într-un num r atât de mare, în cele mai variate m rimi, în toate straturile indic faptul c ele trebuie s fi jucat un rol important în via a oamenilor din a ezarea de la Cucuteni.

Se poate presupune c ele erau p strate în fiecare locuin . Atunci ne putem gândi la fiin esuperioare, comparabile cu larii romanilor, la divinit i, care trebuiau s protejeze locuin a ifamilia. Cele prev zute cu orificii în partea superioar a corpului puteau fi atârnate peste tot în locuin , iar cele miniaturale puteau fi purtate ca amulete. Plecând de la cap tul lor ascu it, ele puteau fi de asemenea înfipte în p mânt, în vetre sacre, spre exemplu. Ca votive pentru vetre, ele pot reprezenta i pe cei care se închinau. În orice caz, ele pot fi rela ionate cu ideea de cult i de religie. În acela i context pot fi interpretate i:

Figurine de animale din lut. Sunt realiz ri primitive i grosolane, care nu puteau sluji decât unor scopuri practice. Ca num r nu sunt la fel de bine reprezentate ca figurinele umane, probabil fiind folosite drept ofrande. Pot fi interpretate i ca obiecte ludice, dar aceast ipotez este contestat de un exemplar unicat: un animal miniatural, care prezint pe ambele laturi între gât icoarne orificii pentru nur. Ca i orificiile pentru nur ale idolilor umani i acestea au scopul de a putea fi atârnate, spre exemplu ca reprezentare a taurului, care trebuia sacrificat. El a fost descoperit în an ul 8,8-10, în stratul median, unde domin ceramica B.

Configura ia acestor piese este în general rudimentar , dar distinct , încât putem face anumite presupuneri în majoritatea cazurilor. Dintre animalele cu coarne, cele mai u or de recunoscut sunt vacile, dup fruntea lat . Dar interpretarea lor ca „taur” nu se potrive teîntotdeauna. Pentru c la unele vaci se poate recunoa te cu u urin ugerul. Alte animale cornute pot fi interpretate ca oi sau ca berbeci (a se vedea plan ele 33/17 i 35/24). Acolo unde coarnele lipsesc, ne-am putea gândi c este vorba de câini (a se vedea plan ele 33/13, 16, 18 i 35/24). Dar în cazurile în care forma este prea neclar , este de preferat s renun m la o interpretare anumit(a se vedea plan ele 33/15 i 35/22-23).

În ceea ce prive te pozi ionarea stratigrafic , cele mai multe figurine de animale provin din depunerile superioare sau mediane. Dar i în gr mezile de arsur ale celor mai vechi locuin e( an ul 13,17) s-au descoperit figurine de vaci i de câini.

Din punct de vedere stilistic, nu se constat deosebiri semnificative. Printre reprezent rile de vite se poate observa un num r mic cu dosul lat, aplatizat. Cele patru picioare sunt de obicei cioturi scurte; de multe ori nu sunt reprezentate separat, ci picioarele din fa i din spate formeazîmpreun o parte lat cu suprafa de sprijin. Din astfel de indicii formale nu se pot trage concluzii cu privire la diferen e cronologice.

e) Alte mici descoperiri 6. Alte descoperiri 67

Fig. 16. Fusaiole din lut cu i f r ornamenta ie, ½, m rime natural .

6. Alte descoperiri Dintre obiectele de uz casnic, din lut, merit amintite: Fusaiolele din lut (a se vedea fig.16). În timpul s p turilor din 1909 i 1910 s-au g sit

aproximativ 140 de astfel de piese, aproape f r excep ie în straturile cu ceramic predominant mai nou . Nu trebuie îns s tragem concluzia c acestea nu erau în uz în perioada mai veche. Forma cea mai obi nuit este dublu conic , iar ca variant prezint un vârf t iat. Mai apare forma conicsimpl , uneori cu cerc concentric la baz . Mai rar se întâlnesc formele de lenticulare sau inelare. Ornament rile sunt rare i apar doar împuns turi neregulate sau în iruite, iruri de adâncituri pe partea inferioar sau gropi e, respectiv pe margine. Se remarc per ansamblu num rul mic i lipsa unei prelucr ri îngrijite, dac le compar m cu fusaiolele foarte numeroase i bogat ornamentate de la Troia.

Greut i din lut. Cel mai adesea se întâlnesc buc i de lut, rudimentare, de forma unor bile mai mult sau mai pu in comprimate, aplatizate i perforate (diametrul variaz între 7 i 10cm). Variantele acestora apar ca un inel gros, cu o gaur central (diametrul în medie de 8,5cm, cu grosimea de 4cm). Se întâlnesc i discuri groase, cu gaur central sau nu (diametrul de 10cm, cu grosimea 3cm în medie). Un tip deosebit îl reprezint conurile (cu în l imea de 8cm, diametrul inferior aproximativ de 6,5cm), cu gaur transversal la cap tul ascu it, uneori cu o umfl tur în partea superioar . i aceast form apare în variant aplatizat i cu o gaur transversal pe laturile late (cu în l imea de 10cm, iar baza de 3,5x7,5cm), f r s ia forma unei piramide cu muchii ascu ite, un gen care nu pare s fie cunoscut (a se vedea plan a 36/4).

Al turi de aceste tipuri, mai mult sau mai pu in numeroase, apar i forme singulare: un cilindru cu conforma ie neregulat i cu o gaur vertical central (cu în l imea de 6,5cm i cu diametrul de 7,5-8cm) i paralelipiped neregulat, cu gaur longitudinal (cu în l imea de 9cm i cu grosimea de 4,5x4,5 (5,5)cm).

Nici greut ile din lut nu apar în straturile adânci ale culturii A. Ele par s apar in epocii bronzului.

Având cu totul alte scopuri, probabil ludice, apar forme precum: Piese din lut, cu suprafa de sprijin de mici dimensiuni. Ele formeaz dou grupe principale:

a) conuri mici din lut, de diferite dimensiuni, cu o în l imea între 1 i 4cm, la care raportul între în l ime i baz poate s fie foarte diferit. Unele sunt mici i înguste (în l ime 1,5-1,8cm; l ime1,1cm), mici i largi (în l ime 1,2-1,3cm; l ime 2,1-2,2cm), mijlocii înguste (în l ime 2,1-2,3cm; l rgime 1,5-2,0cm), mijlocii i largi (în l ime 1,9-2,3cm; l rgime 2-2,3cm) i în sfâr it mari iînguste (în l ime 3,2-4cm; l rgime 1,9-2,1cm), mari i largi (în l ime 2,8cm; l rgime 3,0cm). De regul , sunt netede i neornamentate; o variant cu baza larg (în l ime 1,8cm; l rgime 3cm) prezint împuns turi în partea de sus (a se vedea fig.17, sus). Din punct de vedere stratigrafic, ele provin din straturi cu ceramic preponderent mai nou ; izolat apar i în straturile deranjate. Ele pot fi încadrate în epoca bronzului. Al turi de aceast grup , izolat apar altele, putând fi considerate drept:

III. Analiza descoperirilor68

Fig. 17. Diverse: plac de os (mijloc); con din lut (sus); pandantiv din lut (jos stânga) idin piatr (jos, dreapta); toate la scara 1/1

b) Figurine cu postament, i anume figurine din lut cu suprafa rotund de sprijin, înalte de 2-4cm; ele nu au o semnifica ie propriu-zis de idoli, dar din cauza conforma iei specifice i a model rii deosebite, pot fi considerate ca un înlocuitor pentru ace tia. Ele sunt: 1. de tip idol, cu conforma iacapului, cu ad ugiri laterale ca ni te urechi la în l imea medie, cu un guler îngro at, cu în l imea de 4cm, descoperit într-un strat cu ceramic B, predominant (a se vedea plan a 33/12); 2. o form asem n toare, cu îngro ri în locul fe ei, al dosului i al oldurilor, cu în l imea de 3,2cm, descoperit în stratul cel mai de jos, cu ceramic A; 3. pies cu vârf arcuit, restrâns în partea de jos sub forma unui picior de sprijin, cu în l imea de 4cm, descoperit împreun cu ceramic B (a se vedea plan a 33/14); 4. o form conic , asem n toare cu tipul a de mai sus, cu dou pastile la vârf în form de coarne, cu în l imea de 2,3cm, ce a fost descoperit împreun cu ceramic B; 5. form de trunchi de copac, cu plac -picior, sus cu dou proeminen e, pornind spre stânga i spre dreapta, cu vârfuri mici laterale, cu în l imea de 3,2cm, descoperit împreun cu ceramic B. Toate aceste cinci forme par s fie figurine-juc rii, asem n toare pieselor de ah,numeroasele conuri de tipul a ar putea fi interpretate ca pioni. Ele apar in per ansamblu culturii B, dar pentru c tipul b2 se încadreaz în cultura mai veche, putem trage concluzia c astfel de piese erau în uz i în perioade mai vechi, în epoca pietrei i cuprului.

Tot cu scopuri ludice apar: Bile din lut i alte forme. Bilele sunt din lut bine ars i au m rimi diferite, au diametrul de

1,9-3,7cm i provin din straturile superioare, unde predomin cultura mai nou , sau din straturile mediane, neîncadrate cronologic. Se remarc lentile din lut (cu grosimea de 2,4cm i diametrul de 3,3cm), descoperite tot în straturile superioare, cu materiale predominante din cultura B. Izolat apare o pies din lut alungit (cu lungimea de 3,2cm; izolat cu grosimea de 1,5cm) în straturile mediane cu ceramic amestecat .

Obiectele de podoab , din diferite materiale i de diferite m rimi, indic un nivel cultural primitiv. Înc din vremurile cele mai îndep rtate, foarte populari sunt din ii de animale perfora i,care probabil erau purta i ca trofee de vân toare (a se vedea plan a 35/1-3). Ace tia provin din straturile superioare i mediane, dar se încadreaz în cultura mai veche. Pe lâng ace tia, se adaugpandantive de diferite forme, din lut sau piatr , de asemenea din straturile superioare sau mediane (a se vedea plan a 35/4-5, 12, 14 i fig.17, jos). Un efect artistic îl are placa din os, triunghiular ,bine prelucrat , ornamentat pe ambele laturi cu cercuri concentrice i perforat lateral în vârf (a se vedea plan a 35/11, piesa are lungimea de 6cm); ea provine din straturi cu ceramicamestecat . Pe lâng aceasta, s-au g sit numeroase perle din lut i piatr , de forme diferite, sferice, cilindrice, dublu conice (a se vedea fig.17 i plan a 35/6-9), tubulare (a se vedea plan a 35/10). Se remarc o perl din lut, cu forma inelar i cu împuns turi pe ambele p r i. O importan deosebitpare s aib un obiect de podoab în form de arc, f cut din col i de mistre , în form de panglic ,cu câte una sau dou g uri la capete (a se vedea plan a 35/15); forme asem n toare din piatr apar

e) Alte mici descoperiri 6. Alte descoperiri 69

în mormintele i a ez rile neolitice. Atrag aten ia fragmentele de inele din piatr , cu muchii interioare ascu ite i cu muchiile exterioare rotunjite, sau din lut, plate i de grosime inegal(late de 8mm i groase de 3-7mm); ambele tipuri provin din a ezarea din vale, de la B iceni(a se compara cu obiectele de podoab din fig.18).

Fig. 18. Perle din lut i piatr (m rime natural ).

La final, au r mas unele piese izolate, pe care le enumer m aici: Obiecte din lut, în form de corn, cu adâncituri, singulare ca form i cu o semnifica ie greu

de elucidat (a se vedea plan a 35/26 i fig.19b). Dac îl a ez m pe lungime, cu vârful curbat în sus, a a cum apare în ilustra ii, se observ în partea de sus trei gropi e adânci i pe o latur cinci adâncituri scurte, arcuite, i spre vârf din nou o gropi , ca în partea de sus (piesa are lungimea de 7cm). Este cu atât mai enigmatic, cu cât o alt pies mai mic i mai rudimentar , cu lungimea de 4,6cm, deviaz mult de la forma acestuia. Piesa prezint patru g uri împunse pe laturi i o gaurla vârf, în timp ce partea superioar prezint în loc de gropi e doar trei împuns turi rudimentare. Aceste g uri indic un pandantiv, în m sura în care se poate trage un nur prin ele. În acest caz, pare mai adecvat ca vârful curbat s fie îndreptat în jos i atunci întreaga form ar face trimitere la din ii de animale (a se vedea mai sus în text, la pag. 68, precum i plan a 35/1-3). Ar putea fi astfel vorba despre un pandantiv care imit din ii de animale. În acest caz, piesa mai mare ar fi r mas nefinisat la ardere. Ambele obiecte din lut provin din straturile superioare ale a ez rii cu ceramic B, predominant , i par nu aib importan în evolu ia obiectelor de podoab , în ipoteza ca ar reprezenta un astfel de obiect.

Nedeterminate r mân alte trei obiecte din lut:

Fig. 19. a) Topor miniatural din lut; b). Obiect de podoab din lut (ambele 2/3 din m rimea natural ).

Obiect din lut, rotund, cu modele incizate (cu diametrul de 5,4cm, grosimea de 0,7cm), ce prezint o cruce central , în clini, cu câte dou unghiuri paralele (a se vede plan a 37/6, sus).

Plac în form de pâine, cu dungi adâncite, paralele, pe partea superioar (cu lungimea de 6,2cm; l imea de 3,2cm i grosimea de 2,1cm), ce provine din straturile cu ceramic exclusiv mai nou (a se vedea plan a 37/6, jos).

Un obiect în form de smochin , cu patru proeminen e, din care dou sunt îndep rtate,aplatizate; piesa are în l imea de 3,7cm i l imea maxim de 3,8cm (a se vedea plan a 24/2, jos).

III. Analiza descoperirilor70

Din aceea i categorie, mai face parte un obiect izolat: O pâlnie de turnat, conservat doar în partea inferioar , cu în l imea de 9cm i diametrul

maxim de 3,5cm. Stratul din care provine este neîncadrat cronologic, îns indic cultura epocii bronzului.

7. Detalii speciale

Ornamente plastice pe vase apar doar în mod excep ional, îns au o semnifica ie deosebit .La ceramica A apar la ulcioare sau la forme asem n toare de vase cu pântecele larg, observându-se în zona de îmbinare un ornament plastic care atârn , de forma unei volute duble opuse (a se vedea plan a 4/15). Este un motiv ornamental r spândit i poate fi asociat cu doi din i de mistre , care din timpuri str vechi erau purta i cu un nur, ca trofee de vân toare. Ca exemplu, men ion m o formsimilar de la un pithos obi nuit din Tessalia, din cea de-a doua perioad a neoliticului1, explicabilprin influen a ceramicii în band , dun reano-est-european .

Plastic zoomorf pe vase. Ornamente plastice în form de capete de animale, se remarcuneori ca mânere pentru ulcioare sau str chini. Astfel, apare la un castron mare, cu gura larg , din ceramica A (a se vedea tipul 6a-b din plan a i textul la pag.18) un cap de taur cu gât ca mâner puternic ie it în afar (a se vedea plan a 9/3). În ceramica B se întâlnesc la str chini mai mici, cu picior de tip soclu, capete de tauri i berbeci, desigur cu o semnifica ie simbolic (a se vedea plan a 11/1, 3-4).

Decoruri i motive pictate, deosebite. De remarcat este situa ia a dou fragmente de vase, din ceramica A cu pictur policrom . Par ial, peste decorul de baz sunt pictate cu culoare neagr ,puternic accentuat , semne deosebite, încât nu se poate contesta inten ia pictorului, dac acesta a vrut s exprime ceva anume. Unul din desene poate fi interpretat prin forma lui, ca jum tatea unei zvastici: o lance lung cu stegule e aplicate, orientate spre stânga i spre dreapta, sub forma a trei paralele verticale; cel lalt desen, p strat numai pe jum tate, trebuie completat cu o formanalog – o lance mai lung cu stegule e aplicate, sub forma a dou paralele oblice (pentru explicarea acestui desen, a se vedea textul de la pag.119, aliniatul e).

Urm toarele obiecte din lut par s fi avut o semnifica ie deosebit în via a oamenilor de la Cucuteni i ele se grupeaz ca forme miniaturale în:

Piese de mobilier. În primul rând o mas , joas i plat , de forma unui disc din lut, cu un diametru de 31,5-32cm, a ezat pe un singur picior masiv, cu diametru inferior de 15cm, încât în l imea atinge 10-10,5cm (a se vedea plan a 36/2). O astfel de mas joas , care î i demonstreazsoliditatea prin piciorul lat i greu, trebuie s - i fi îndeplinit rolul foarte bine raportat la via aprimitiv , care era legat în esen de p mânt. La aceasta se adaug i alte forme miniaturale de mobier din lut: un scaun cu patru picioare (în l imea conservat - 3,3cm, l imea maxim - 3,2cm; a se vedea plan a 24/2, sus), ce prezint sp tarul rupt, dar s-a p strat atât încât forma sa, ca adaos la l imea scaunului, s fie clar ; scaunul este rotund-alungit i adâncit la mijloc, cele patru picioare sunt îndreptate oblic în fa i în spate, dup cum era necesar, iar originalul ar trebui s ni-l imagin m ca fiind f cut din lemn. La acesta se adaug un alt scaun cu patru picioare joase (lungime maxim - 4,9cm; l ime maxim - 3,7cm, în l ime - 3,4cm; a se vedea plan a 24/2, jos); partea superioar a acestuia este adâncit , ca suport pentru corp, laturile scurte sunt modelate diferit, cap tul capului prezint dou proeminen e boante i un vârf în mijloc, cap tul piciorului prezintdou vârfuri; ne putem închipui c de aceste termina ii era fixat o cuvertur , o blan de animal. Ambele piese de mobilier par s fie juc rii, datorit formei miniaturale, dar importan a lor trebuie discutat în mod special (a se vedea la pagina 123, aliniatul f, capitolul Pozi ia cultural ). Ambele provin din straturile superioare i mediane, cu ceramic amestecat , f r prezen a ceramicii culturii mai vechi i apar in prin urmare culturii B. În acela i cerc de obiecte din lut încadrez i un

1 Tsuntas, , fig. 124-125.

e) Alte mici descoperiri 7. Detalii speciale 71

taburet miniatural cu patru picioare joase (în l ime - 2,5cm; diametru - 4,4cm; a se vedea plan a24/2, sus); partea superioar este adâncit , ca la scaun. i aici putem s vedem prototipul unui sc unel de lemn.

Ca o completare a tipurilor tratate anterior, macheta unui topor-tesl din lut ocup o pozi iespecial între formele miniaturale (lungime - 4cm; a se vedea plan a 35/25 i fig.19a). Importan asa cre te datorit locului descoperirii: provine din gr mezile mari de arsur din an ul 12, exclusiv cu ceramic A i apar ine astfel inventarului cultural al locuin ei de la care s-a p strat i vatra. Cu atât mai mult trebuie subliniat importan a acestei piese mici: ea reprezint tipul de piese din a a numita perioad eneolitic ungar , cunoscut atât prin descoperiri complexe, cât i prin descoperiri singulare, care s-a dezvoltat în sud-estul Europei. Este vorba despre toporul-tesl de cupru, al turi de care apar ca forme paralele: topor-ciocanul i topor-tesl . De remarcat este faptul c piesa noastr miniatural din lut prezint un orificiu pentru coad în partea inferioar i c era prev zut cu coad , chiar i ca juc rie. De aceea, ea apare prev zut cu o coad în reproducerea în ghips ilustrat în plan a 37/9. Mai jos în text, la pag.88, vom discuta într-un context mai larg importan a acestei forme pentru industria metalului.

IV. Rezumat i concluzii

a) Dezvoltarea picturii vaselor

Raportul cronologic al celor dou mari grupe de vase de la Cucuteni, notate A i B, a a cum am v zut este confirmat prin stratigrafie. Din punct de vedere stratigrafic, ceramica A este mai veche. Iar diferen ele dintre cele dou grupe sunt suficient de elocvente. Acestea nu se manifestdoar prin forma vaselor, ci i prin pictur , încât se poate vorbi de dou stiluri diferite.

Din punct de vedere al picturii, acestea se diferen iaz prin tipul i folosirea culorii. Stilul A este unitar policrom, având ca baz ceramica alb ; stilul B, de i se înscrie pe aceea i linie, preferîns suprafa a colorat a vasului, ca fond de pictur , i renun treptat la policromie i la utilizarea albului în favoarea picturii monocrome.

Se adaug aici diferen ele între motivele de baz . Ceramica A se caracterizeaz printr-un singur motiv: spirala cru at în forma literei S; unite sau al turate, spiralele formeaz iruri continue de benzi spiralate. i fragmente din modelul de baz sunt utilizate independent. Al turi de formele spiralate i arcuite, întâlnim variantele lor cu col uri, a a-numitele ornamente cu meandre. Din punct de vedere ornamental, ceramica A de la Cucuteni poate fi definit drept ceramic cu spirale i meandre. Al turi de meandre i spirale apar benzi unghiulare sau în zig-zag sau combina ii romboidale, fapt care nu schimb îns profilul grupei. Ceramica B se caracterizeazprintr-o mare varietate a modelelor de baz . Al turi de spiralele cru ate în forma literei S i de combina iile acestora, apar volute liniare simple sau cu desf urare invers sau iruri de volute, ca motive pozitive. De o importan egal este i modelul negativ al benzii cu cercuri tangen iale. Modelele cu meandre dispar i în locul acestora apar, în manier liniar , motive cu romburi, cruci, unghiuri, încadrate unele în altele. Diferen a între cele dou grupe este i mai relevant din perspectiva dispunerii modelelor pe suprafa a vasului. În cazul ceramicii A, modelele sunt dispuse liber, independent de forma vasului i acoper de regul întreaga suprafa . La ceramica B, dispunerea ornamentelor depinde de forma vaselor; ele sunt încadrate în zone orizontale sau structurate în iruri ca motive individuale, f r s cuprind întreaga suprafa , delimitate uneori prin benzi verticale. Ceramica A reflect principiile unui stil liber, neîngr dit, care corespunde a anumitei ceramici în band . Ceramica B utilizeaz modelele ceramicii în band într-un mod legat, în m sura în care p r ile vasului sunt ornamentate separat. Pictura ceramicii A reprezint decorarea suprafe elor, care ini ial nu a fost destinata numai vaselor, ci putea fi realizat pe orice suprafa de întindere considerabil . În ceramica B domin decorarea zonelor, strict legat , prin originea iscopurile ei, de ornamentarea vaselor i este înrudit cu stilul legat.

Spirala r mâne totu i baza ornamental pentru ambele grupe de vase, încât se poate pune întrebarea în ce m sur exist o leg tur între cele dou stiluri. În mod evident decorarea are un caracter unitar în ceramica A i nu poate fi vorba de o evolu ie. Cu siguran ea a ap rut la

a) Dezvoltarea picturii vaselor 73

Cucuteni într-un stadiu des vâr it al dezvolt rii ei i trebuie s fi fost doar de scurt durat . Din apari ia ei exclusiv în straturile cele mai de jos de arsur , se poate trage cel pu in concluzia c ea se limiteaz doar la perioada celor mai vechi locuin e din straturile cele mai adânci de la Cucuteni. Ceramica B reprezint un caz cu totul deosebit de aceasta. Cele ase grupe diferite de decor, individualizate pentru acela i forme, prin tehnica picturii i prin motive, indic o dezvoltare de lung durat . Cum se explic acest lucru? R spunsul la aceast întrebare este dat de tr s turile caracteristice ale fiec rei grupe:

1. În primul rând, înc din perioada ceramicii A se preg te te o trecere spre ceramica B: modelele par iale, devenite independente, imprim o accentuare a p r ilor individuale ale vasului, principiile stilului liber sunt neglijate, începe compozi ia modelelor (a se vedea plan a 2-7).

Leg tura strâns dintre ele se manifest prin modele comune: În grupa , spiralele cru ate în forma literei S i spiralele par iale fac trimitere la tradi ii mai

vechi i apar în iruri i compozi ii închise (a se vedea plan a 15/1-3). Ca i în ceramica A, i în grupa se întâlnesc benzi ovale sau de form circular (a se vedea plan a 13/4): în ambele cazuri ele apar al turate sau alternând cu benzi verticale (a se vedea plan a 5/6).

Deja în ceramica A ap ruse o structurare aproape metopic a ornamentelor, mai ales în cazul modelelor marginale (a se vedea plan a 5/3, 9-10). Aceast coresponden apropie grupa de ceramica A sau de un stadiu de dezvoltare a picturii vaselor, reprezentat de aceasta; dar pentru cpe de alt parte, grupa se înscrie în forma mai nou de vase, se poate trage concluzia c trebuie plasat temporal la începutul picturii mai noi de vase de la Cucuteni. Pentru evolu ia ulterioar a acesteia, pare s fi fost lipsit de importan .

2. O dat cu pictura pozitiv a grupei se remarc idei noi, stimulatoare pentru dezvoltarea picturii vaselor. Spiralele cu volute, utilizate în iruri continue sau separate, reprezint un element nou de stil. Acestea conduc spre dominarea stilului liniar cu pictur neagr , monocrom , continuati finisat în grupele 1 i 2. La acest stil de pictur se adapteaz nu numai modelele unghiulare i

romboidale, care apar liniare al turi de ornamentele spiralate i arcuite, ci i benzile spiralate cru ate, încadrate unele în altele, în genul volutelor liniare, la care liniile care unesc volutele spiralelor pot fi în num r mai mare dup dorin sau necesitate, f r a se lua în considerare configura ia strict a spiralelor cu desf urare invers (a se vedea plan ele 14/1-5 i 15/4-6).

S-a accentuat în repetate rânduri mai sus în text (la pag. 33), faptul c exemplele caracteristice ale picturii cu negru, mai vechi, provin din a ezarea din vale, de la B iceni. Probabil c de acolo a venit impulsul pentru direc ia nou în stilul picturii vaselor de la Cucuteni. Iar locuitorii din a ezarea din vale, de la B iceni, trebuie s fi ajuns la aceast art pe cu totul alte c i fa de locuitorii de pe deal, de la Cucuteni. Acest fapt este indicat de vasul cenu iu-monocrom, men ionat mai sus în text (la pag. 13), cu pictur în ro u i cu lustruire, care nu are coresponden ecu ceramica de pe deal, de la Cucuteni. Fragmentele de margine pot fi completate în forma unui ulcior cu gâtul strâmt (diametrul superior 8,4cm), care reprezint cea mai nou realizare a formei bombate a ceramicii liniare1. Astfel, i ulciorul ceramicii liniare s-a r spândit în toate direc iile. Genul picturii colorate peste lustru în tehnic monocrom cenu ie implic tradi ii mai vechi, dar nu are analogie, din câte tim noi, în culturile cu ceramic în band . Pictura alb peste lustru, a a cum era practicat în Ariu d, nu este suficient pentru a explica apari ia de la B iceni. Poate ar trebui cercetat mai departe în stadii de dezvoltare mult mai îndep rtate (mai multe despre aceasta a se vedea mai jos în text, la pag 113, observa ia 3).

1 A. Stocky, La Bohème Préhist., plan a 9, 10; 11, 2; variante cu gâtul larg: plan a 20, 15; 27, 3.

IV. Rezumat i concluzii 74

3. Alte nuclee de dezvoltare sunt reprezentate de formele ornamentale ale grupei . În modelele par iale se poate exprima talentul compozi ional al creatorului de vase. Spirala dublag at , în form de band ha urat , este mai mult decât un simbol preluat din ceramica A, unde exista deja din punct de vedere plastic. Un ir deosebit de modele rezult din compunerea variat a arcurilor par iale. Jocul cu astfel de motive începe înc din grupa (a se vedea plan a 13/1-2). Prin transformare, rezult de aici motivul în form de inim , care va cunoa te noi variante i mai departe. El apare în grupa ca ornament pozitiv i negativ (a se vedea plan ele 13/8 i 15/9) i joacmai departe un rol important în grupele i , în m sura în care devine element tipic de decor, cru at într-un câmp metopic negru (a se vedea plan a 17/8-10). Aceste modele metopice sunt astfel rezultatul unor compozi ii, care pot fi urm rite retrospectiv pân în grupa , unde apar arcurile par iale între verticale închise. Se observ o dezvoltare permanent în grupele , , i , supusregulilor care garanteaz succesiunea temporal a grupelor.

4. Semnificativ pentru dezvoltarea picturii mai noi este motivul grupei 2: banda cu cercuri tangen iale. Se poate afirma c acesta este hot râtor pentru toat ceramica mai nou din grupele

- . Face parte din motivele negative, legate ini ial de ceramica alb i apare în 2 atât în forme standardizate, cât i în variante rafinate (a se vedea plan a 15/11-13). Componentele sale de bazsunt cercul cru at, în locul c ruia poate ap rea i elipsa sau elipsoidul, i banda oblic desf uratde la stânga sus spre dreapta jos. Leg tura cu ornamentarea spiralat nu este evident din materialul aflat la dispozi ie. Cercul tangen ial poate fi raportat, atât la spirala în forma literei S, cât i la volutele spiralate. În 2 benzile ha urate i câmpurile las liber banda cu cercuri tangen iale;

ele reprezint elementul de leg tur între 2 i 1; pe de alt parte, ele conduc spre noile trepte de dezvoltare ale acestui model.

În grupa , banda cu cercuri tangen iale devine un ornament stereotip; cercul cru at,„ochiul” întregului model i benzile oblice sunt umplute în genul motivelor cu benzi ha urate, dar se renun la leg tura între ele i sunt cru ate în triunghiurile de umplutur i alte câmpuri de forme diferite, pentru a înviora suprafe ele monocolore. Astfel, rezult multe variante în care „ochiul” este umplut variat, iar triunghiurile de umplutur sunt configurate diferit (a se vedea plan a 17/2a-c). Ca regul de tehnic a picturii, cercurile i benzile sunt cru ate cu negru i umplute cu liniu e ro ii.

În grupa , acest model în band nu se modific semnificativ (a se vedea plan a 17/3). Dar forma are de suferit din cauza sl birii leg turilor: p r ile componente sunt dislocate, iar spa iileintermediare, cu fond de pictur colorat, devin mai mari, forma fiind determinat de liniile pictate i de suprafe ele cru ate (a se vedea plan a 20/1-3). Modelele variate de ochi (a se vedea

plan a 21/1-2) domin forma ornamentelor i prin aceasta modele pictate câ tig în importan , în defavoarea celor cru ate. Astfel, dispare treptat din registrul de modele al creatorului de vase banda cu cercuri tangen iale, iar cercurile sunt excluse i r mân doar benzile oblice (a se vedea plan a 21/3-11). La final apare dec derea total a acestor forme liniare sau în band , care provin din ornamentele în band închis (a se vedea plan a 21/12-14).

5. În mod asem n tor mai dispare un motiv, care a persistat în ornamentarea negativ a ceramicii A, mai vechi, ca motiv individual i ca band continu , i pân în grupele i : spirala cru at în forma literei S (a se vedea plan a 15/3, 6, 10). Acest proces începe prin ad ugarea unui puncte sau unui ochi în erpuirea benzii, ca punct de pauz (a se vedea plan a 17/4). Astfel, aten ia privitorului nu se mai îndreapt asupra motivelor cru ate în forma literei S, ci asupra formelor ornamentale pictate. Motivul în forma literei S este neglijat sau chiar se renun la el (a se vedea plan a 17/7). Cârligele arcuite, dispuse în opozi ie fa de modelul câinelui care alearg , unite la mijloc prin puncte, primesc acum o arcuire accentuat (a se vedea plan a 17/5) sau un desen interior format din cercuri, arcuri, benzi ha urate (a se vedea plan a 17/6). Astfel ornamenta ianegativ se transform în pictur pozitiv ; stilul sever al formelor cru ate în band

a) Dezvoltarea picturii vaselor 75

se transform în modele liniare sau cu benzi ha urate trasate superficial, care cu greu pot fi raportate la ornamenta ia în spiral f r cunoa terea stadiilor de dezvoltare (a se vedea plan a 17/14).

Observ m, astfel, cum principiul care domin evolu ia picturii mai noi de vase (cultura B) de la Cucuteni este lupta între ornamenta ia negativ (cru at ) i cea pozitiv (pictat )1. Echilibrul între ornamenta ia pozitiv i negativ devine astfel un factor de stil. În momentul în care pictorul pierde din vedere raportul dintre cele dou principii de decor, începe decaden a. Din aceast luptcâ tig ornamenta ia pozitiv în defavoarea stilului, am putea spune, de i o dat cu spirala cu volute, ca model pozitiv, apare un element nou în decorarea vaselor. Ea implic chiar decaden amotivelor, întrucât prin spirala cu volute pictura cu linii ob ine un avantaj i duce la renun area la benzile cru ate (spirale în forma literei S sau cercul tangen ial). Un aport deosebit în acest proces l-a avut coloritul. Purt torul coloristic al ornament rii negative este albul; ini ial, cu scopul de a scoate în eviden modelele cru ate. Treptat, albul î i pierde din importan . Ceramica alb , care predomina în etapa mai veche (A) i în grupele mai vechi ( i ) ale ceramicii B, apare tot mai pu in, chiar dac nu dispare de tot. Albul devine culoare de pictur i are aceea i valoare ca i negrul i ro ul (grupele 1, 2 i 1), pentru a ocupa apoi un loc secundar (grupa 2), fiind utilizat pentru

împodobirea liniilor marginale i pentru puncte, cu scopul de a înviora decorul; în cazul unei tehnici superficiale se renun la el (grupa 3); în sfâr it, dispare i ro ul i r mâne doar pictura în negru (grupa ). Astfel, modelele cru ate pierd din aten ie i cele negative câ tig întâietate. Rafinamentul care rezulta din raportul dintre modelele pozitive i negative se pierde i stilul decade. Se încearcînc o dat s se pun în valoare policromia prin integrarea în formele ornamentale degradate a unor benzi ro ii sau albe, m rginite cu negru în genul stilului arhaic (grupa ). Dar paralel cu aceast etap ultim a picturii policrome, începe decaden a total a ornamenta iei vechi cu spirale. R m i ele ei reduse, capetele de band rotunjite sau t iate, cârligele de band i modele par iale de umplutur , primesc o semnifica ie proprie i devin ornamente geometrice, dispuse dup principiile de ritm i simetrie (a se vedea plan a 21/12-14). Se observ c decaden a grupei nu merge paralel cu grupa ; ea o dep e te prin apari iile decadente i se une te în final cu , ca stadiu ultim a picturii mai noi de vase de la Cucuteni (a se vedea plan ele 14/6, 20/5-6 i 37/2). Per ansamblu apar, prin grupele – , pe de o parte, i grupele – , pe de alt parte, dou stadii ale evolu iei picturale i stilistice. Cea mai veche ( – ) se leag prin tehnic i forma modelelor mai mult de ceramica mai veche, A, de i tocmai apari iile noi din decorul acesteia, precum spiralele cu volute, banda cu cercuri tangen iale, motivul în form de inim i structurarea metopic , reprezint etapele preliminare ale evolu iei picturii vaselor din grupele mai noi ( – ).

Apare astfel întrebarea cu privire la modul în care se manifest formele vaselor în raport cu aceast evolu ie a ornamenta iei. Din cauza st rii fragmentare în care ne-au parvenit vasele este greu de g sit r spunsul la aceast întrebare. Se pot face totu i anumite afirma ii cu privire la evolu ia formelor în cadrul ceramicii B. În timp ce forma de pahar de tipul 1a din plan a B se înscrie evident în seria formelor ceramicii A i se întâlne te în cadrul grupelor i , formele bitronconice de tipul 1c-d din plan a B apar de obicei în grupele – . La str chini se remarc deosebirea netîntre tipurile 5a-b din plan a B: tipul 5a i variantele sale se încadreaz în toate stilurile categoriei B, pe când tipul 5b apare abia în cadrul grupei i se întâlne te adesea la modelele decadente, din grupa . Tipul 5b poate fi astfel considerat drept cea mai nou dintre formele de str chini de la Cucuteni. Pentru capace, forma caracteristic pentru grupelor i este tipul 12b din plan a B. Fa de aceasta, tipul 12a din aceea i plan apar ine unei etape mai vechi,

1 Între timp, am definit stadiile de dezvoltare de la Cucuteni prin litere: A = formele mai vechi de stil, B = grupe stilistice mai noi ( – ); A-B = stilurile de tranzi ie ( – ). A se vedea Ztschr. f. Ethnol., 1924, pag. 137.

IV. Rezumat i concluzii 76

în care apare stilul liniar în pictura vaselor (grupa ), iar formele conice de tipul 14 a-b sunt greu de determinat, din cauza faptului c , de cele mai multe ori, nu mai au pictur . Unele exemplare din grupa , cu pictur neagr , indic prin form sfâr itul evolu iei mai noi. În cazul ulcioarelor, unele variante de profil (a se vedea fig. 6c) din grupele i , fac trimitere la forme mai vechi, în timp ce tipurile 9 i 10 din plan a B, chiar i cele cu torti e i numeroasele lor variante, prezint decorul specific grupei . Diferen e temporale se remarc i la vasele cu um r de tipul 11 din plan a B. Tipul 11a, o variant îndesat , este pictat în stilul mai vechi 1 i se încadreaz prin tehnica sa în seria ceramicii albe a grupelor i . Tipul 11b, cu cele patru torti e orizontale înguste, este un reprezentat remarcabil al grupei 1. În schimb, variantele cu dou torti e, ca i tipurile 11d-e, mai mici i f r mâner, apar in grupei mai noi a ceramicii B (grupele – ), iar forma special , 11c, cu ornamentul um rului complet desenat (a se vedea plan a 20/4), trebuie încadrat printre cele mai reu ite produse ale grupei . Observ m astfel, c pentru o serie de forme din cadrul ceramicii B, unele elemente fac trimitere la tradi ia mai veche a ceramicii A, altele se afl în leg tur cu decaden a treptat a picturii vaselor. Informa iile noastre cu privire la evolu ia formelor ceramicii B vor putea fi cu siguran completate prin noi s p turi în a ez ri apropiate.

b) Origini tehnice i r d cini stilistice

Ceramica A. S-a subliniat în repetate rânduri c fondul principal al ceramicii A, a speciei pictate policrom, reprezint un stil ornamental evoluat, care nu prezint în sine o dezvoltare proprie. Primii locuitori de la Cucuteni trebuie s -l fi adus ca atare i s -l fi însu it anterior din altparte. Fa de acesta, celelalte dou specii de vase ale ceramicii A, cea colorat (monocrom ) i cea ornamentat în adâncime, sunt inferioare ca frecven i importan . Leg tura lor cu specia policrom reiese din abordarea suprafe ei vasului din punctul de vedere al tehnicii ornamentale idin analiza formelor. R mâne s r spundem la întrebarea cu privire la raportul de interdependenexistent între aceste trei specii. Tehnica monocrom , cu lustru, i ornamentarea în adâncime, indicdin punctul meu de vedere o etap mai veche în modelarea vaselor, care s-a apropiat treptat de pictura vaselor. Acest fapt este sus inut de întreaga evolu ie a model rii vaselor din epoca pietrei. Tehnica picturii vaselor presupune deja folosirea unui înveli colorat, lustruit. Numai astfel se explic netezirea mecanic a vaselor pictate policrom, chiar pe întreaga suprafa , acolo unde s-a folosit o tehnic îngrijit , ca i la vasele colorate monocrom. Abia într-o etap secundar de evolu ie, lustrul se va realiza doar peste modelele pictate; pictura lustruit reprezint etapa premerg toare a picturii cu luciu din cercul egeic, adus la un grad ridicat de perfec iune, unde luciul este produs la ardere prin mecanisme chimice. La aceasta se mai adaug alternan a între p r ile colorate i cele l sate la culoarea fondului ini ial al vasului, cu efect decorativ. Un efect decorativ nou este creat prin apari ia unor modele incizate în p r ile l sate în fond de lut. Astfel vasele colorate (monocrome) i cele cu ornamente în adâncime se afl într-o leg tur strâns ,formând o clas special de vase. Cele trei tipuri de abordare a suprafe ei vaselor – cel monocrom, cu decor adâncit i pictura nu se exclud reciproc, ci se afl într-o leg tur strâns de ordin interior, în m sura în care apar împreun , câte dou sau toate trei, pe suprafa a aceluia i vas, - plecând de la ideea c în toate cele trei cazuri s-a încercat ob inerea unui efect decorativ, prin modul de utilizare a suprafe ei vasului. Pictura vaselor î i poate avea r d cinile doar în tehnica monocrom , când aceasta a dep it primele etape practice de perfec ionare i a încercat ob inerea unui exterior mai frumos al vasului, printr-o angob colorat sau prin lustruire. Aceast leg tur se poate explica mai bine i prin exemple din alte cercuri culturale. La Troia, tehnica monocrom a vaselor atinsese un stadiu înalt de dezvoltare; atât în prima cât i în a doua a ezare apare, la vasele mai bine realizate, o

b) Origini tehnice i r d cini stilistice 77

angob lustruit în nuan e diferite, cenu iu, galben, ro u; mai ales ro ul câ tig în importan în a doua a ezare (Katalog d. Schliem. Sammlg., grupa 11, nr. 1097 i urm.) i este folosit în a treia perioad a tehnicii nu numai ca angob , ci i pentru pictarea suprafe ei vaselor din grupa str chinilor cu cruci ro ii, pictate pe interior, sau cu dungi radiale, pictate la exterior, însîntotdeauna în strâns leg tur cu lustruirea (Katalog, grupa 18, nr. 1902 urm.)1. Astfel de analogii tehnice pot ap rea independent unele de altele în perioade i zone diferite. Acest fapt este sus inut i de descoperirile de la Turda , în Transilvania2. Ca i la Cucuteni, i aici apar al turate: produse

monocrome pictate cu ro u, produse incizate, la care suprafe ele cu ornamente în adâncime pe fondul vasului i suprafe ele lustruite cu angob ro ie creeaz împreun efect decorativ, dar ipictur cu ro u cu modele lustruite (spirale i unghiuri). Turda apar ine aceluia i cerc mare al culturilor cu ceramic în band din zona balcano-dun rean i reprezint o analogie i mai relevant pentru Cucuteni, fa de apari iile izolate de importan secundar de la Troia. O astfel de apari ie izolat este vasul sub form de cutie cu capac, pe care sunt pictate cu ro u pe fondul vasului i apoi lustruite, deasupra, cercuri i cârlige de spiral , iar pe laturi, iruri verticale de linii i puncte

(Katal. D. Schliem., grupa 14, nr. 1739, 1740). Tehnica vaselor de la Troia, men ionate anterior, este de remarcat, a a cum mai nou i

Jenny vorbe te în lucrarea sa despre descoperirile Belck din Schamiramalti3, se pare sub influen aexpunerilor lui Frankfort, despre o grup de str chini de la Troia cu „pictur în gen de firnis, în form de cruce” (op. cit., pag. 298) i într-un mod mai neclar afirm despre leg tura cu bolul pictat (op. cit., fig. 1, 5, pag. 300): „Fa de acesta, pictura în ro u lustruit a vasului nostru corespunde întru totul tehnicii acelor boluri de la Troia cu desen interior în form de cruce, a c ror culoare în stilul firnisului este aplicat direct pe fondul ini ial al vasului”. Dar în cazul str chinilor de la Troia i al bolului de la Schamiramalti este vorba despre dou tehnici complet diferite: netezirea

monocrom i mecanic i pictura cu luciu, numit pictura cu firnis de c tre arheologii clasici, începând cu vasele miceniene ale lui Furtwängler i Löschke. Din punct de vedere tehnic, a doua este o glazur alcalin , culoarea devine lucioas printr-un proces chimic de ad ugare de sare la arderea în cuptor. În principiu, cele dou tehnici amintite se exclud reciproc. Iar tehnica de la Troia este complet str in picturii cu luciu. Exist un singur vas cu angob de genul firnisului i acesta este neobi nuit ca form , i probabil de import4.

Gre eala lui Jenny se explic prin leg tura dintre tehnica veche de la Troia i „red wash ware” ale lui Frankfort, care nu reprezint produse unitare5, ci, dup descriere i dup lustru, reprezint tehnica firnisului, a a cum se poate observa în plan a XII, 5. 66. Ea nu ar trebui considerat ca un exemplu pentru o grup .

Ceramica B i C. Cu totul altul este raportul dintre vasele pictate i cele cu ornamente în adâncime, din faza cultural mai nou . Aici lipse te o leg tur organic i genetic între cele douspecii de vase. Vasele pictate din grupa B reprezint , a a cum s-a discutat deja în mod detaliat, împreun cu vasele pictate policrom ale clasei A, o serie evolutiv închis . Întreruperea acestei

1 Schliem. Slg. Kat., 1902, unde se face urm toarea afirma ie: partea exterioar i interioar a marginii cu angobro ie închis , intens , fin , netezit ; cu aceea i este culoare pictat pe interior o cruce, ce este i netezit ; a se vedea 1903-1909. 2 H. Schimdt, Ztschr. f. Ethnol., 1903; pag. 438-469; vasele pictate cu ro u, pag. 448, fig. 26-30. 3 W. A. Jenny, Schamiramalti, în P. Z., 19, 1928, pag.280-304. 4 Troja-Katalog, 1902, nr. 2059: o sit cu picior scobit cu „angob brun , foarte lucioas , f r netezire”. La aceasta s-ar ad uga cupa de import, din catalog nr. 1989, dup expozi ia lui Schuchhardt a colec iei lui Schliemann. 5 La fel de pu in ca i „red ware” din Anatolia, de aceea i valoare ca i ceramica cenu ie din Troia I. 6 Frankfort, Studies in Early Pottery, II, pag. 69 i urm. – Ambele tehnici sunt diferite, dar sunt privite aici ca o unitate, în mod eronat.

IV. Rezumat i concluzii 78

evolu ii de lung durat este marcat prin modelele decadente ale grupelor i discutate mai sus în text, la pag. 75 i urm. Este astfel evident c evolu ia picturii vaselor nu a putut fi întrerupt prin apari ia vaselor cu ornamente în adâncime din grupa C. Doar dou posibilit i ar putea explica aceast apari ie: fie grupa C se dezvolt par ial paralel cu etapa B, fie ea reprezint o cultur nou ,separat . Pentru a ne hot râ asupra uneia din cele dou posibilit i trebuie s cercet m raporturile stratigrafice.

Stratigrafia. De regul , ceramica C apare în straturile de la suprafa , al turi de ceramica B; aceste straturi trebuie astfel s fie considerate drept amestecate. S-a observat îns o diferenstratigrafic între cele dou specii de vase; produsele grupei C apar f r s se amestece îns cu cele din grupa A, pe când produsele din grupa B p trund mai adânc i apar amestecate cu cele din grupa A. Se poate trage concluzia, c produsele C merg paralel cu cele B doar o perioad , f r rela ii interne între ele i c sunt par ial simultane. Trebuie s presupunem ca produc torii materialului C apar in unei alte grupe de popula ie decât purt torii culturii B, i c raportul dintre ace tia ar putea fi închipuit ca cel de sclav-st pân. La sfâr itul culturii de la Cucuteni trebuie s accept mposibilitatea existen ei a dou elemente de popula ie simultane. Nu este exclus ca ele s fi fost separate, i c produc torii materialului C s fi urmat celor ce-au realizat produsele B. Atunci materialul C ar trebui localizat în zona cea mai de sus în structura pe straturi a depunerilor. În fapt observa iile stratigrafice de la începutul s p turilor din 1909 par s indice acest lucru. În an ul mare s-au observat pe 29 septembrie 1909 trei nivele, dup cum urmeaz :a: Nivelul superior. Arsura unei locuin e la –80cm cu ceramic predominant primitiv ,rudimentar , printre care i un ornament cu nur; fragmente pictate doar izolat. b: Nivelul de mijloc, cu ceramic pictat din specia B în cantit i mari; la – 100cm un vas întreg de un tip, care indic un nivel cu locuin e.c: Nivel inferior, ceramic policrom în cantit i mari în leg tur cu gr mezile de arsur , prin urmare cu prezen a locuin elor, la un nivel de aproximativ la –1, 50 m.

Ar trebui astfel s vorbim despre trei straturi de depuneri la Cucuteni; separarea lor este neclar datorit amestec rii straturilor în urma locuirii permanente, prin care ceramica C a ajuns în contact cu ceramica B, a a cum ceramica B apare împreun cu ceramica A. Separarea lor este posibil doar în cazul în care s-au descoperit în p mânt gr mezi de arsur izolate, r mase de la locuin e. Descoperirile din nivelul marcate cu a) par s indice un nivel special al locuin elor.

Importan a celor trei straturi de la Cucuteni reiese din r spândirea i originea vaselor de lut primitive, ornamentate în adâncime.

Ornamentul cu nur, men ionat, indic leg tura acestora cu „nordul”, cu sens general. Reg sim aceea i ceramic primitiv cu ornamente în adâncime i în alte sta iuni cu ceramicpictat . Cele mai relevante paralele sunt cele din Petreni în Basarabia i Tripolie în reg. Kiev, unde ca i la Cucuteni, apare ceramic pictat 1. Dup Stern (pag. 57) aceast ceramicdomin la Tripolie, pe când în Petreni „apare doar în mod excep ional”. Ca o completare se adaugCucuteni. Dar nici în Gali ia nu lipse te, a a cum o demonstreaz a ez rile deschise de la Bilcze-Zlote i Koszylowce, unde s-a descoperit împreun cu ceramic pictat B, ceramica A lipsind cu des vâr ire2. Se poate presupune c aceasta apare i în alte a ez ri asem n toare din acest

1 Petreni: von Stern, plan a I, nr. 5-16 (cu excep ia nr. 6) = castroane cu margine abrupt , unul din acestea cu picioru eascu ite; modele în form de ghirland ; plan a VI, 13, fragment de margine cu cap de animal i modele în form de ghirland . – Tripolie: Chvojko, plan a 24 cu o grup întreag = linii marginale verticale, capete de animal al turate, mâner oblic, benzi late, ha urate în form de valuri, modele cu gropi e i puncte. 2 Bilcze – Zlote (Funde in der Krakauer Akademie): Zbiór, Wiadom. Krak., XV 1891, pag. 52 i urm, plan a V, 3; Koszylowce dup Hadaczek, La colonie industrielle de K., plan a VI, pag.35-42.

b) Origini tehnice i r d cini stilistice. 1. Excurs. Despre cultura Tripolie 79

cerc cultural între Nistru i Dun re, de i de aici se cunoa te i s-a p strat doar ceramic pictat .În orice caz, r spândirea acestei ceramici primitive, rudimentare, paralel cu ceramica pictat ,par ial foarte diferit , indic faptul c este vorba despre un strat cultural deosebit i c purt toriiacesteia trebuie s fi fost diferi i fa de purt torii ceramicii A i B, ce pot fi înrudi i între ei1.Trebuie s raport m astfel ceramica C la o cultur specific C i s accept m ipoteza ca la sfâr itula ez rii de la Cucuteni a avut loc un schimb de popula ie. Este posibil c p trunderea culturii C s fi provocat dispari ia culturii B. Raportul stratigrafic al speciilor diferite de vase de la Cucuteni isemnifica ia lor deosebit explic , prin compara ie, cultura ucrainean paralel , de la Tripolie, despre care va fi vorba în cele ce urmeaz .

1. Excurs. Despre cultura Tripolie

Prezentarea i ordonarea materialului, realizat de Chvojka, descoperitorul i cercet torul sta iunii de la Tripolie2, împreun cu caracteristicile stabilite de acesta, au fost preluate de c treKossina i expuse într-un context mai larg3. Abia în 1922 au fost supuse de c tre Julius Ailio unei critici cuprinz toare4. E. v. Stern5 a studiat am nun it, cu toleran critic , materialul devenit între timp mai numeros. Nu f r motiv Ailio a definit „întreaga” cultur de la Tripolie drept un mare semn de întrebare. Dac aceast perspectiv nu este pertinent pentru problemele punctuale, care vor fi discutate aici, totu i etapele de stil expuse de Chvojka i întreb rile cu privire la evolu ie,ridicate de acestea, sunt controversate. Independent de aceasta, prin analogie cu Cucuteni, se pot diferen ia grupele de vase de mai jos. Cel mai simplu de explicat este materialul pictat. Acesta se împarte în dou grupe distincte din punct de vedere temporal, pe baza compara iei cu Cucuteniul, care nu au putut fi determinate nici de Kossina, nici de Ailio.

Grupa 1. Vase pictate policrom, în stilul de la Cucuteni A= Chvojka Trudy, op. cit., plan a28, 1-3. 4. 7. 9-11.

Grupa 2. Vase pictate într-o singur culoare, raportate prin forme i tehnic la Cucuteni B = Chvojka, plan a 23 întreag ; plan a 28, 5. 6. 8. Tot aici, se includ mai ales paralele de la Petreni ale lui Stern.

La prima grup , în compara ie cu descoperirile de la Cucuteni, r mâne de v zut c rei etape de dezvoltare a stilului mai vechi îi corespunde; se pare c ea dep e te etapa A de la Cucuteni, cu men inerea tehnicii policrome. În orice caz ambele grupe au fost încadrate de c tre Chvojka, ca stil Ploschtschakden în a treia etap a ceramicii de la Tripolie.

Al turi de produsele pictate apar vase cu ornamente incizate sau adâncite în diferite stiluri. Dintre acestea se impun:

Grupa 3. Spirale de benzi ha urate i volute; pe lâng acestea se întâlnesc irurile de puncte ca ornament secundar (Chvojka, op. cit., plan a 27, irul 1. 2; plan a 26 irul 1-5; Kossina plan ele 30. 31. 32, 3. 33). Ca ceramic în band propriu-zis , aceast grup principal se apropie de vasele pictate men ionate mai sus i este definit ca stilul II6 al materialului tipic de la Tripolie.

1 Despre r spândirea ei ulterioar vom putea oferi mai multe informa ii abia dup cercet ri care vor urma. Este evident curmele aceleia i ceramici C s-au descoperit împreun cu o grup a ceramicii mai noi B la S rata-Monteoru, jude ul Buz u-Mizil (a se vedea mai jos în text la pag. 96). Aici pare s fie o etap în drumul ei spre sud. Pentru c i la ipeni(Bucovina) este atestat (V. G. Childe, Journ. R. Anthr. London, VIII, 1923, pag. 277, pl XVI, 3; XVII, m-o; dup modelul de la Cucuteni, aceasta este încadrat în ceramica C). 2 Chvojka, în Trudy des 11 Arch.Kongr. Kiew, I, i în Zapiski d. Arch. Ges., V, 2. 3 Kossina, Mannus, 1909, I, pag. 240 i urm. 4 J. Ailio, Fragen der russischen Steinzeit, 1922 (=Ztschr. f. finn Altert. Ges Helsingfors, XXIX, 1), pag. 88 i urm. 5 La Ebert R. L., XIII, pag 34-59 – Neuere Ausgrabungen und Forschungen; Compte-Rendu de Comité archéol. d’Ukraine,1926, Kiew, 1927 (passim) i V. Koslowska i colab., La Culture de Tripolie en Ukraine, I, Kiew, 1926. 6 Dup v. Stern, op. cit., pag. 38b; altfel la Kossina, op. cit., pag 241, fig. 20, plan a 28, în schimb ca stil II, de asemenea plan ele 30. 31.

IV. Rezumat i concluzii 80

Dac cuprindem la un loc toate celelalte descoperiri cu caracter stilistic opus fa de materialul de ceramic în band cu incizii, se eviden iaz un tip diferit de ceramic , într-o tehniccare se abate de obicei de la alte modele i de cele mai multe ori primitiv i cu forme simple. Par ial, ea este reprezentat de:

Grupa 4: ceramica descoperit pe strada Kyrill din Kiev, cu motive liniare i punctiforme foarte simple, cu ornamenta ie adâncit , neolitic 1, pe care Chvojka o consider drept cel mai vechi stil I, dar pe care Ailio, pe bun dreptate, o diferen iaz de ceramica de la Tripolie ca neapar inând ceramicii în band . Dup Ailio (pag. 96), este vorba aici de un „stilul mixt de la Tripolie”. Este într-adev r o sesizare just , dar comparând materialul respectiv cu cel de la Cucuteni, atunci trebuie s deosebim în stilul mixt al lui Ailio dou grupe separate cu caracter independent:

Grupa 5: forme ale ceramicii mai noi, B, cu modele incizate diferit, pe unele ulcioare bitronconice (Chvojka, op. cit., plan a 25, irul 2, 3. 5; 5, 1. 3), pe altele vase înalte cu marginea r sfrânt i cu gura larg (Chvojka, plan a 25, irul 2, 2. 4. 6. 7; 3, 1. 2. 3; 4, 1. 2. 6; 5, 2), tipuri de vase care apar i la ipeni (Bucovina), Petreni (Basarabia) i Koszylowce (Gali ia), cu stiluri de pictur mai nou . În ceea ce prive te modelele incizate, sunt atestate din punctul de vedere al tehnicii picturale modele derivate, suspendate pe toate suprafa a um rului, de tip nou. Pe de altparte apar modele cu benzi ha urate, precum cercuri, semicercuri în form de ghirland , modele de umplutur , mai ales banda în form de valuri de pe um r i modelul singular i inedit în forma de steag pe partea inferioar (Chvojka, plan a 25, irul 3, 1; 5, 2), care nu pot fi explicate f r a fi raportate la ornamentarea cu benzi ha urate, mai veche, a grupei 3; am putea vorbi în acest caz de o ceramic în band denaturat , a unei etape mai noi2.

Trebuie s diferen iem adev ratul stil mixt al lui Ailio (fig. 31) drept: Grupa 6: tot ce se poate identifica cu ceramica C de la Cucuteni. Se poate emite ipoteza i

pentru cultura Tripolie, în analogie cu cea de la Cucuteni, c la sfâr itul evolu iei culturii propriu-zise a ap rut în a ez ri o ceramic de natur str in . Este greu îns de stabilit c reia dintre grupele 5 i 6 îi apar ine acest tip de decor, întrucât plastica animalier i motivele naturaliste în tehnica inciziei (plante, animale, chiar i oameni, Chvojka, plan a 24; Kosinna, fig. 21) are coresponden e cu ceramica pictat . i modelul în forma de steag apare într-o manier identic cu cel din cultura C de la Cucuteni. Se pare c a existat o leg tur foarte strâns între cultura str in C i ceramica pictat a culturii locale. Acest fapt este sus inut i de urmele de pictur de pe un

fragment de ceramic C de la Cucuteni. În leg tur cu originea acestei culturi str ine, cu atât mai mult se impune întrebarea.

Semnificativ este contrastul între ceramica primitiv , rudimentar i ceramica pictat din punctul de vedere al tehnicii, formelor i ornament rii. Ailio a atras deja aten ia în cazul culturii de la Tripolie asupra leg turii cu ceramica tip pieptene est-european din cultura arctico-baltic (op. cit.,pag. 97, fig. 31 i pag 100 i urm.). Aceast leg tur pare i mai strâns în cazul ceramicii C de la Cucuteni. Mai sus în text, la pag. 42, s-a accentuat deja faptul c ha urarea întregii suprafe e a vasului reprezint un mod aparte de reprezentare; spiritul artistic, care se manifest aici, corespunde celui în care î i are originea i ceramica cu împletituri, o specie aparte în grupa mare a ceramicii tip pieptene i cu gropi e din estul Europei3. Din punct de vedere tehnic, acest raport se manifest prin modelele realizate cu o tampil p trat , întâlnite atât la Tripolie cât i la Cucuteni4.

i mai relevant este aceast analogie în cazul modelului imprimat în form de omid , care apare la Cucuteni mai ales pe umerii a a-numitelor cratere (a se vedea plan ele 22/1, 23 i 24/2).

1 Caracteristicile sunt diferite la Kossinna, pag. 240 i urm., plan a 32, 1; Ailio, pag. 95 i Stern, op. cit., pag. 38. A se vedea Ailio, op. cit., pag. 59 i urm., unde sunt analizate aceea i ceramic i rela iile acesteia cu ceramica tip pieptene i cu ceramica de la Tripolie. 2 Din aceast grup fac parte, dup Ailio, i fig. 28c, prin urmare nu din etapa final a „stilului pictat cel mai bine realizat”, precum fig. 28a, b. 3 Dup Ailio, op. cit.4 A se vedea Ailio, Die steinzeitlichen wohnplatz in Finnland, plan a 9.

b) Origini tehnice i r d cini stilistice. 1. Excurs. Despre cultura Tripolie 81

În mod identic apar astfel de imprim ri i în a a-numita ceramic de azbest din nordul, centrul iestul Finlandei, ca i Karelia ruseasc 1, un tip de epigon al ceramicii mai vechi tip pieptene i cu gropi e, la care fac trimitere i liniile cu tampil p trat . Se confirm astfel afirma iile anterioare (pag. 42) în leg tur cu caracterul mai nou al ceramicii C i este necesar s revenim asupra acestor aspecte în capitolul despre „cronologie”.

Ceramica C este astfel legat de r spândirea culturii arctico-baltice. Ea preia iornamentarea cu nur i apare prin urmare sub influen a curentelor culturale, care aduc în sud-estul Europei tr s turile culturale principale ale culturilor nord-germane i baltice din epoca pietrei, precum paharele cu margine tip pâlnie, amforele sferice i uneltele de piatr . Astfel se explic de ce apar la Koszylowce (dup Hadaczek, plan a VII, 46), pe un fragment de vas cu torti epentru nur, ornamente cu împuns turi arcuite, specifice amforelor sferice. Ceramica C reprezintastfel o cultur mixt de origine nordic , ale c rei elemente î i au r d cinile, unele în cultura arctico-baltic dinspre est, altele în cultura vestic , nord-german i scandinav , din epoca pietrei. Ea trebuie îns datat în epoca bronzului, de i caracterul ei poate fi considerat caracteristic pentru epoca pietrei 2. Astfel, ea se diferen iaz i prin originea ei de ceramica pictat . Trebuie s fi existat o perioad în zona Nistru-Dun re3, al turi de etapele cele mai noi ale ceramicii pictate, i a fost influen at de aceasta, ajungând prin aceasta la apogeu i exersând o anumit presiune asupra vecinei ei din sudul Rusiei. În fa a acestei presiuni, cultura ceramicii pictate cedeaz , aflându-se deja în perioada de dec dere.

Cel pu in pentru Cucuteni, se presupune c ceramica pictat B a persistat pân la dec derea Ceramicii C. Dar în ceea ce prive te întreruperea ambelor culturi, sunt necesare explica ii suplimentare pe baza unor s p turi viitoare, pornind de la exemplele de la S rata-Monteoru, din epoca bronzului, men ionate mai jos în text (pag. 96).

Revenind la compara ia Tripolie – Cucuteni, observ m c raportul dintre grupele de vase este diferit în ambele cazuri. Ce se poate afirma pe baza formelor grupei 34 de la Tripolie discutate mai sus în compara ie cu cele de la Cucuteni?

Ca paralele pentru formele atestate de la Cucuteni putem enumera: în primul rând capacul r sfrânt la Chvojka (plan a 27, irul 1 i 2) pentru tipul 15 din plan a A de la Cucuteni; în schimb lipse te în ceramica A capacul în form de clopot, precum cel de la Chvojka (plan a 26, irul 4), dar acesta reprezint o etap premerg toare pentru formele mai noi B de la Cucuteni (plan a 19/3 itipul 12 b din plan a B lucrarea de fa ). Acest fapt indic faptul c grupa 3 de la Tripolie a cunoscut o durat mai mare decât formele ceramicii A de la Cucuteni. Demn de amintit este faptul c acest capac, în form de clopot tip 15 din plan a A, este întâlnit atât în ceramica pictat , cât i în cea cu ornamente adâncite din cultura A. Vasului cu torti e pentru nur de la Cucuteni (tipul 14 din plan a A) îi corespund, în Tripolie, vasul înalt, cu pântec larg, în form de par , de la Chvojka (plan a 26, irul 5). Dup Ailio (pag. 95, fig. 30), trei exemplare din aceast specie sunt încadrate în „perioada de început al acestui stil”. Torti ele pentru nur nu mai apar i vasele se aseam n mai mult cu capacele în form de clopot men ionate mai sus, f r torti e pentru nur. În cultura Tripolie

1 Dup A. M. Tallgren, Die osteuropäische Bronzekultur in Finnland (Finskt Museum, 1914, pag. 11 i urm., fig. 15. 16. 18. 19); foarte asem n tor mai ales în fig. 19 ovalul alungit cu nervuri transversale; linii simple în tehnica tampilelor p trate, fig. 11-14; ceramica de azbest împreun cu o form de turnare din lut pentru un topor cu nipluri de tipul Ananjino, într-o a ezare din epoca bronzului de la Wuoksen, lâng biserica de la Räisälä, fig. 1-3. 2 Tot în cadrul ceramicii C se înscrie i un vas mare, cu tub de scurgere, din cultura Tripolie de la Kolodistor (reg. Kiev), unde a fost descoperit împreun cu exemplare în stilul mai nou Ploschtschadken, corespunz tor stilului B de la Cucuteni, dupSpitzin, Iswestija d. Arch. Komm., XII, 1904, pag. 95, fig. 11. 3 Este atestat pentru Basarabia i Gali ia: la Petreni, dup E. v. Stern (Die prämyken. Kultur în Südrußland, 1906, pag. 57, plan a I, nr. 5-16; VI 13); în Koszylowce, dup Hadaczek, La colonie industrielle de K., plan a VI, 35-42; în Bilzce-Zlote, în pe tera cu ceramic pictat B al turi de fragmente C (ornamente ha urate, cu punte, al turi de cele cu nur în Colec ia Academiei din Cracovia (Zbiór, Wiadom. do Anthropol. Krakowej, XV, 1891, pag. 52 i urm., plan a IV. V). 4 A se vedea tipologia bine realizat la v. Stern (Ebert R. L., XIII, pag. 34 i urm.), plan a 18.

IV. Rezumat i concluzii 82

apare i suportul la Chvojka (plan a 26, irul 3, 3. 4) în variantele de la Cucuteni de tipul 8 din plan a B. Important pentru Tripolie este vasul dublu cu mâner boltit în form de band i cu verigde leg tur la mijloc de la Chvojka (plan a 26, irul 3, 1 i 2), un tip neatestat la Cucuteni A, dar care apare ca variant mai nou în Cucuteni B (a se vedea plan a 37/3). Grupa 3 de la Tripolie prezintastfel coresponden e pentru cultura mai veche i mai nou (A i B) de la Cucuteni. Rezult de aici dou aspecte: pe de o parte, faptul c cele dou culturi paralele fac trimitere la o serie de forme mai vechi, care înc trebuie descoperite, pe de alt parte, faptul c grupa 3 de la Tripolie, cu vase cu decor incizat, trebuie s fi avut o importan mai mare decât cea pe care au avut-o vasele cu ornamente adâncite din ceramica A, aflate pe cale de dispari ie. Aceast diferen se explic prin predominarea picturii vaselor la Cucuteni, pe când la Tripolie aceasta r mâne mult în urm . Olarii de la Cucuteni au fost i pictori de vase pân la dec derea artei lor; olarii de la Tripolie au fost arti tiîn arta inciziei i vasele lor pictate nu reflect o evolu ie continu .

Aceast deosebire devine i mai clar dac compar m decorul ambelor grupe. La Cucuteni, vasele cu ornamente adâncite se apropie foarte mult de cele pictate i au chiar acela i colorit; stilul Tripolie este dominat de benzile ha urate, incizate i câ tig prin aceasta un profil propriu, independent. Punctele apar în ambele grupe i au probabil o origine comun . Ornamentarea cu benzi ha urate este deosebit fa de benzile ha urate ale produselor incizate de la Tripolie; în cazul celor din Cucuteni, acest tip ornamental apar ine stilurilor de tranzi ie din grupele - ale ceramicii B. Variante ale benzilor ha urate incizate de la Tripolie se întâlnesc în Podolia1,un argument al caracterului lor independent.

Acest caracter independent al grupei 3 de la Tripolie, spre deosebire de cultura A de la Cucuteni, este confirmat i accentuat prin faptul c , stilul ei arhaic cunoa te, din punctul nostru de vedere, o continuitate în grupa 5, a c rei forme revin i în etapa B a vaselor pictate, i a c ror modele incizate în form de benzi ha urate reprezint , prin raportarea la spiralele sau volutele de benzi ha urate, o ornamentare în band degenerat . Acest aspect reflect originalitatea, singularitatea evolu iei culturii de la Tripolie, întrucât lipsesc paralele cu Cucuteniul sau cu a ez rile apropiate. i se explic astfel de ce pictura vaselor nu a avut în Tripolie aceea i importanprecum cea din centrele de producere a vaselor pictate2. În aceast privin , este posibil ca materialul numeros, rezultat în urma s p turilor mai recente, s aduc noi informa ii. În cazul culturii de la Cucuteni, cele trei subgrupe ale ceramicii A, cea pictat , cea colorat (monocrom ) icea cu ornamente adâncite, se afl din punct de vedere tehnic, formal i ornamental într-o rela ieintern , genetic . La Tripolie o astfel de leg tur strâns se poate stabili doar între grupa 1 mai veche, cu produse pictate i incizate i grupa 3, cu ornamentare arhaic cu benzi ha urate. Acest fapt indic diferen e cu privire la origine, a a cum se va vedea în cele ce urmeaz .

2. Excurs. Rela iile cu culturile Bükk i Tisa din Ungaria

Datorit cercet riilor arheologice întreprinse de Muzeul Na ional Ungar din Budapesta s-a umplut golul în ceea ce prive te cuno tin ele noastre despre neoliticul din Europa Central .În special, este meritul custodelui F. V. Tompa prin faptul c acesta a structurat materialul respectiv în dou grupe i a descris întregul proces evolutiv din Ungaria superioar i din esul unguresc. Prin aceast s-a f cut diferen ierea între cultura Bükk, mai veche, localizat în pe terile mun ilor Bükk i în regiunea montan din împrejurimi, dar datorit r spândirii ei largi i în a ez rile deschise din valea superioar a Tisei, i cultura Tisa mai nou , care este

r spândit în zona de es. Ambelor grupe le este specific ceramica incizat i pictat .

1 L. Kozlowski, Mlodsza epoka kamiennew Polsce, 1924, pag. 106 i urm., plan a 28. 2 Dup Stern (Ebert, op. cit., pag. 36/37) vasele pictate erau considerate înainte produse de import de influen sudic , cu trimitere la cultura egeic i micenian .

b) Origini tehnice i r d cini stilistice 2. Excurs. Rela iile cu culturile Bükk i Tisa din Ungaria 83

Fiind anterioar , cultura Bükk prezint cea mai veche pictur de vase. De ce tip este aceasta? i cum se explic apari ia picturii de vase în cadrul ceramicii în band ?

În mod just, Tompa a rela ionat grupa mai veche de vase, din cadrul „regiunii Bükk”, direct cu ceramica liniar boemo-moravic , dar a numit-o, cu mai pu in dreptate din punctul meu de vedere, tot „ceramic liniar ” în sensul de „cultur de tranzi ie”1. Ea prezint spre deosebire de grupa boemo-morav urm toarele elemente noi: în ceea ce prive te formele apar strachina clasic cu picior înalt i gol (Tompa, plan a I, 1) i ulciorul cu gât cilindric (Tompa plan a I, 7); în ceea ce prive te ornamentele (idem) apar benzile arcuite i ondulate, care se abat i prin sintaxa lor de la ceramica liniar . Aceste elemente sunt suficiente pentru a defini

apartenen e la cultura Bükk. În acela i timp, ea trebuie s fi con inut i germenii unui decor colorat. Materialul existent nu este suficient pentru a confirma aceast semnifica ie. Dar fragmentele din plan a I prezint , chiar i în reproducere, o urm de culoare alb , încât se poate presupune c banda ornamental , sau poate întreaga suprafa a vasului, era colorat în alb. Chiar Tompa men ioneaz c în pe teri s-au descoperit de multe ori p mânt i lut de diferite culori. Posibil, astfel, ca oamenii din Bükk, din inuturile pe terilor, s fi avut astfel de materii prime, pe care s le fi folosit pentru decorul colorat al vaselor. Aceasta pare s fie situa ia„culturii de tranzi ie”. Însu i Tompa (pag. 50) consider drept cel mai vechi reprezentant al pict rii vaselor strachina în form de calot din pe tera Aggteleker (Baradla) (plan a 46, 1), din past cenu ie, acoperit complet cu angob alb i cu un model cu franjuri pe margine, pictat cu negru, i sub acesta spirale în forma literei S pe fond alb; acestea rezult din faptul c în benzile oblice este pictat cu negru modelul câinelui care alearg cu dispunere în opozi ie, benzile întâlnindu-se în puncte centrale. Acest tip deja evoluat de pictur a vaselor dep e te cu mult etapa stilistic a culturii de tranzi ie a lui Tompa i este încadrat de acesta în prima perioad a culturii Bükk. Cea mai mare parte a ceramicii Bükk propriu-zise const în produse cu modele incizate. Ornamenta ia lor este dominat de benzi ha urate realizate prin incizii paralele, trasate de jos în sus, i înapoi, i de utilizarea unui instrument tip pieptene, prin care prime te un profil specific; se adaug modelele variate de umplutur , care acoper în unele cazuri toat suprafa a, iar pe margine i pe fund apar modele terminale. Acest stil, unitar pân la un punct, este structurat de Tompa în trei perioade pân la dec derea acestuia. La apogeu (perioada II i III) apar al turi de piesele cu modele incizate, unele cu benzi ha urate analoge, pictate, la care pictura în negru apare împreun cu modelele incizate pe fond gri, galben, brun sau alb2. Prin prisma leg turii strânse a culturii Bükk cu ceramica liniar boem -morav , aceasta trebuie plasat temporal în a doua jum tate a neoliticului timpuriu. Cultura Tisa, care apar ine neoliticului târziu, poate fi considerat ca o continuare a culturii Bükk, în m sura în care prezint al turarea modelelor incizate cu cele pictate. Pictura poate fi într-o culoare sau dou ,culorile de pictur , aplicate pe pasta gri sau brun-ro iatic dup ardere, sunt, în cazul tehnicii cu o singur culoare, alb sau negru, mai rar ro u sau galben, iar în cazul tehnicii cu dou culori se utilizeaz albul i ro ul sau ro ul deschis i ro ul închis, caz în care modelele în ro u pot fi m rginite cu alb. i combina ia de modele incizate i pictate este frecvent . Modelele sunt mai pu in spirale liniare sau în band i mai mult linii paralele sau modele în form de zig-zag sau re ea i figuri de tipul meandrelor; la Lengyel se eviden iaz spirala continu , pictat pozitiv.

Cuprinzând la un loc pictura de vase din cultura Bükk i Tisa, se diferen iaz patru etape diferite:

1. O etap probabil premerg toare în cultura de tranzi ie a lui Tompa (plan a 1): aici se fac primele încerc ri de a valorifica materialele colorate descoperite pentru decorul vaselor.

1 F. v. Tompa, Die Bandkeramik in Ungarn. Die Bükker- und Theiß-Kultur, Budapesta, 1929 = Archaeologia Hungarica,V – VI, pag. 25. 2 Tompa, pag. 48 i urm.

IV. Rezumat i concluzii 84

2. Stilul liber al picturii vaselor pe baza tehnicii monocrome: vasul este acoperit în totalitate cu o angob alb i pictat deasupra cu negru, prezentând în acela i timp un model negativ, o spiral în forma literei S, cru at pe fondul alb de pictur . Alternarea ornamenta iei pozitive cu cea negativ este împrumutat de la tehnica monocrom . Pân acum acest stil liber de pictur a fost reprezentat doar sumar prin strachina pictat din pe tera Aggtelek, dar trebuie s fi avut o importan mult mai mare (Tompa, plan a 46, 1).

3. Stilul de pictur legat, ca grup principal a culturii Bükk (dup Tompa, perioada II i III), numit astfel deoarece, prin raportare la bog ia materialului cu modele incizate, apar

benzi ha urate în sus i în jos cu spa ii intermediare, pictate mai mult sau mai pu in late, într-o variant mai nou , cu modele de umplutur tip scar , sau cu modele auxiliare de tip meandru, cu negru pe fond cenu iu, galben, brun sau alb (Tompa, plan ele 46, 2-5; 47-52).

4. Stilul decadent al culturii neolitice noi, Tisa, mai întâi bicolor, apoi monocolor, de cele mai multe ori rectiliniu, cu modele spiralate pe cale de dispari ie (Tompa, plan ele 53-60).

Ce raport exist între arta de la Cucuteni i realiz rile culturii Bükk i Tisa? Mai întâi cu privire la forme. Evident scala de forme de la Cucuteni A este mult mai

bogat i mai dezvoltat . Se poate spune: cele mai multe forme de la Cucuteni sunt noi i se explic prin nivelul cultural i economic avansat. Anumite forme fac trimitere la prototipuri vestice, care au primit modelarea lor tipic mai întâi în cultura Bükk. În primul rând, acesta este cazul str chinii cu picior înalt i gol. Ea poate fi considerat acum definitiv, dup Tompa, drept o crea ie a culturii Bükk, care s-a men inut nu numai în cultura Tisa, ci s-a r spândit i s-a mo tenit, în func ie de influen a acestor dou culturi, în toate direc iile. Ea este reprezentat la Cucuteni A prin dou forme, „suportul cu strachin ” i „suportul gol la interior”. (tipul 9 i 8 a-c din plan a A) i a cunoscut aceea i scindare i în cultura Tisa1. A prefera s raport m acest curs evolutiv la o origine comun , decât s explic formele de la Cucuteni exclusiv prin cultura Tisa. Un motiv deosebit pentru aceasta va rezulta din cele ce urmeaz .

i vasul cu torti e pentru nur de la Cucuteni (tipul 14 din plan a A) este împrumutat din aria culturii centrale mai noi. Ea poate fi identificat cu „vasul f r gât” al lui Tompa, care prezint , de asemenea, torti e pentru nur la r sfrângerea pere ilor i care putea fi acoperitu or cu un capac.

Acest prototip este atestat, dup Tompa, în cea de-a treia perioad a culturii Bükk2 iapare i în cultura Tisa3. Aceste tipuri le-am întâlnit deja la Tripolie i Butmir în diferite variante (mai sus în text la pag. 81). În Ungaria cont m pe o cre tere a materialului care sreliefeze importan a formelor.

Lingurile cu coad lung (tipul 17 din plan a A) trebuie s fi jucat un rol deosebit în cultura Cucuteni. Pe când aici sunt de regul pictate, variantele ei paralele din a treia perioad a culturii Bükk4 apar in speciei de vase simple, monocrome.

În rest, cele mai multe forme tip Cucuteni A, str chinile i castroanele (tipurile 6-7 din plan a A), ulcioarele variate (tipurile 10 i 11 a-d din plan a A), vasele de amestecare (tipul 12 din plan a A), vasele de provizii (tipul 13 din plan a A), i vasele de g tit (A16) se explic , dar cu o excep ie, printr-o dezvoltare mult mai tân r .

Ies în eviden , în cultura Tisa, paharele pictate de la Kenezlö (în valea superioar a Tisei) (Tompa, pag. 33, plan a 42, 2. 3. 5, paralele pentru vasele cu modele incizate: plan ele 41,4.5 i 42,5-8, a se compara cu fig. 7 din plan a cu forme), pentru c ele se apropie foarte mult de variantele de pahare, inclusiv de dimensiuni mai mari, de la Cucuteni (tipul 1a-c i 4 din

1 Tompa, pag. 42 i urm., fig. 2f. 2 Tompa, pag. 35, plan a 31, 18; fig. 7 din plan a cu forme. 3 Tompa, pag. 42, fig. 2a; a se vedea plan a cu forme. 4 Dup Topma, pag. 37, destul de numeroase în pe tera Aggtelek, în pe tera Hermann-Otto, Rakamaz, Bodrokeresztus, Borsod: plan ele 23, 8. 9; 25, 1. 3. 5; 31, 1. 3. 35, 9.

b) Origini tehnice i r d cini stilistice 2. Excurs. Rela iile cu culturile Bükk i Tisa din Ungaria 85

plan a A). Toate aceste forme descind din prototipurile în forma de semisfer i de bomb , care apar deja în variante multiple în ceramica liniar i trebuie s fi avut o surs comun în cadrul culturii Bükk i Tisa.

Dezvoltarea stilurilor de pictur indic aceast m rime necunoscut . Este vorba despre felul în care pictura vaselor de la Cucuteni se reporteaz la dezvoltarea stilurilor vestice cu cele patru grupe ale culturii Bükk i Tisa. Ceramica pictat A implic , a a cum s-a accentuat în repetate rânduri (mai sus în text la pag 14 i 72), o ceramic alb , de genul tehnicii monocrome cu lustru, în care spiralele albe, în forma literei S, sunt cru ate pe fondul de pictur . Prin aceasta este exclus din seria evolutiv a picturii de vase din cele dou regiuni ungure ti men ionate(a se vedea mai sus în text la pag. 84) o leg tur între Cucuteni A i grupa 4 din cultura Tisa igrupa 3 din cultura Bükk. Cultura Cucuteni poate fi rela ionat doar cu grupa 2, mai veche, reprezentat numai prin strachina pictat , descoperit în pe tera Aggtelek, cu stilul liber al picturii de vase Bükk, pe care noi îl definim drept stilul clasic. În cultura Bükk întâlnim picturmonocrom cu efect bicrom: pictur neagr pe fond alb, pe care este cru at, în special, modelul negativ al spiralei în forma literei S. Pictura Cucuteni este de regul tricrom : spirala în forma literei S este i aici cru at , culoarea de pictur este un ro u închis (în nuan e diferite), în schimb negrul i-a schimbat rolul i este utilizat pentru m rginire. Dezvoltarea care lipse te ar putea fi completat , dar acest fapt este posibil doar pe linia de leg tur între etapa Bükk (grupa 2 de mai sus), la un pol, i etapa Cucuteni (grupa A), la cel lalt pol. Prin aceasta sunt excluse grupele de stil 3 i 4 din cele dou regini ungure ti, fapt care presupune o ramificare a unei grupe estice pornind din trunchiul comun din aceast zon din cadrul culturii Bükk, înainte de profilarea grupelor de forme i de stil, a a cum aceast ramificare este analizat de Tompa ca fiind perioada 1-3 a culturii Bükk. În orice caz, grupa 2 a picturii vaselor Bükk trebuie s fi avut o importan deosebit în cadrul culturii, mai mare decât indic descoperirea singular din pe tera Baradla. Se poate trage mai departe concluzia c materialul ob inut pân acum nu este suficient pentru problemele r mase deschise din cadrul culturii Bükk i c acest material trebuie l rgit prin s p turi sistematice.

Înainte de toate Cucuteni implic un progres esen ial, care lipse te culturilor Bükk iTisa: arderea complet . Prin aceast lips se explic desprinderea culorilor de pe vasele pictate din cultura Tisa. Acest progres trebuie localizat temporal dup ramificarea estic în evolu ia culturii Bükk. Astfel s-ar explica i ro ul închis ca i culoare de pictur , întrucât ro ul este impus de pasta bine ars . Strachina pictat din pe tera Aggtelek ridic întrebarea ce material cu model incizat a existat pe lâng aceasta dup analogia cu celelalte grupe din cultura Bükk. DupTompa (pag. 50) ea a fost descoperit într-un strat cu ceramic din prima perioad . Locul ei nu pare s fie îns acolo; i pozi ia ei în procesul evolutiv al culturii Bükk trebuie s r mân încnedeterminat , cât vreme este o apari ie singular . Acela i lucru se întâmpl i cu cealaltstrachin din pe tera Aggtelek, de tip calot joas , cu benzi ha urate incizate, cu r sucirecontinu în form de volut 1. Prin realizarea simpl , închis , a liniilor peste rotunjimea suprafe ei vasului, ea iese din sistemul modelelor în band dispuse vertical, îmbog ite printr-o varietate de motive marginale sau de umplutur , a a cum prezint Tompa (pag. 28 i urm.) aceste modele în band în cadrul celor trei perioade din cultura Bükk. În acest sistem ornamental, motivul benzii ha urate este implicit; el apare ca i model par ial, atestat în mai multe cazuri2, în timp ce alte motive trebuie considerate mai degrab drept dezvolt riulterioare3. Toate aspectele par s sus in pozi ia special a celei de-a doua str chini de la Aggtelek, în cadrul evolu iei stilului Bükk.

1 Tompa, pag. 32 i urm., plan a 29, 22; aici pozi ionat dezavantajos; mai bine copiat , cu band ornamental desf urat :în Wien. Präh. Ztschr., XII, 1925, pag. 86 i urm., fig. 1. 2; i la Ebert R. L., XIV, 1, plan a 7a (G. Wilke). 2 Tompa, plan ele 24, 1; 29, 5; 33, 5. 6; 34, 16. 3 Tompa, plan ele 14, 5. 6; 15, 2.

IV. Rezumat i concluzii 86

Leg tura strâns cu grupa de vase numit de Tompa, cultura de tranzi ie, indic faptul caceast strachin îi precede temporal. În aceast cultur de tranzi ie întâlnim la str chinile tip calot , ca încheiere superioar , de preferin , pe margine, o singur linie ondulat sau o bandformat din dou linii ondulate1, la fel ca i pe strachina de la Aggtelek. Un alt aspect care corespunde unei particularit i de stil a ceramicii autentice în band este modelul în bandcontinuu, t iat sus i jos, de modele de încheiere, ca i cum ar fi lipsit spa iu pentru o desf urare complet a modelului ales. i în pictura de la Cucuteni A apare un fenomen similar în repetate rânduri. În ceea ce prive te evolu ia stilului, strachina de la Aggtelek, cu motivele ei incizate de benzi ha urate, reprezint o etap de stil, la care se poate raporta grupa 3 de la Tripolie2. În schimb, stilul Bükk, deplin evoluat din perioadele 1-3 (dup Tompa, pag. 28), este prea avansat pentru a putea explica, prin prisma lui, stilul de la Tripolie3. Putem afirma: a a cum stilul de pictur de la Cucuteni A continu stilul clasic al grupei 2 Bükk (mai sus în text la pag. 84,), tot a a putem raporta materialul cu modele incizate de la Tripolie la modelele continue cu benzi ha urate de pe strachina de la Aggtelek. În ambele cazuri, spirala în forma literei S, cru at pe fondul vasului, reprezintmotivul de baz al ceramicii în band . Ca ornament negativ, ea reprezint atât pentru tehnica inciz rii, cât i a picturii, un element care define te i p streaz stilul i tocmai prin aceasta ea face leg tura între ceramica mai veche Bükk i cea mai nou de la Tripolie – Cucuteni (a se compara, incizat: strachina de la Aggtelek la Tompa, plan a 29, 14 cu vasele de la Tripolie dup Chvojka, plan a 26, irul 5, 1. 3; i pictat: strachina de la Aggtelek dup Tompa, plan a 46, 1 cu Cucuteni A, în prezenta

lucrare, plan a 2 i urm.). Se poate afirma, pornind astfel de la aceast premiz , c etapa de stil de la baz se poate completa printr-o grup de stil a ceramicii Bükk. Posibil ca prin materialul de la Bükk, aflat la dispozi ie, s se poat stabili i alte puncte de leg tur , mai strânse, cu etapa de stil a celor doustr chini de la Aggtelek, precum inelele concentrice de benzi ha urate (Tompa, plan a 9,32), arcurile de umplutur ale benzilor ha urate (idem, plan a 2, 5. 8), motivul câinelui care alearg în picioare sau suspendat realizat în maniera benzilor ha urate (idem, plan a 10, 3. 6. 10) i spiralele în forma literei S cru ate prin benzi ha urate (idem, plan a 5, 12; 14, 2; 17, 10; 18, 4; 29, 2. 5).

R mâne s tragem concluziile din afirma iile f cute în ceea ce prive te împ r irea în perioade a culturii Bükk. Dou vase au fost scoase în eviden ca fiind ceva deosebit: ele apar între perioada de tranzi ie i cultura dezvoltat Bükk. Mai sus s-au stabilit argumente suficiente, pentru a considera vasele culturii de tranzi ie, care apar in în totalitate „regiunii” Bükk, drept cultura Bükk. Prin faptul c ele se încadreaz direct în ceramica liniar avem prin aceasta prima perioad a culturii Bükk. În a doua perioad trebuie încadrate cele dou str chini de la Aggtelek, cercetate cu prec dere, reprezentând, din punct de vedere tehnic, tipuri diferite ale unei grupe temporale, care va putea fi determinat abia în viitor, prin înmul irea materialului. Ar mai r mâne astfel grupa principal de la Tompa. Aceasta ar trebui numit perioada a treia i ar putea avea ca subgrupe cele trei etape ale ei. Cu excep ia interpret rii diferite a str chinilor de la Aggtelek, avem în principiu doar denumiri diferite, prin care ordinea ar trebui s fie mai clar , fapt care poate fi surprins i prin urm torul tabel:

Tompa Schmidt I. Cultura de tranzi ie Bükk I – prima perioadII. cultura Bükk Bükk II – str chinile de la Aggtelek Perioada 1-3 Bükk III– etapele 1-3

Din raportul discutat al culturilor Cucuteni i Tripolie fa de cultura Bükk rezult faptul c ,în a doua perioad a acesteia a avut probabil loc o scindare a dezvolt rii spre direc ia estic . Tompa a tiut s reînvie, într-o manier potrivit , oamenii din Bükk pe baza vestigiilor culturale l sate

1 Tompa, plan a 1, 6. 8. 10. 11; 2. 3 – Trebuie f cut diferen a fa de modelele marginale tipice din stilul Bükk deplin evoluat. 2 Chvojka, op. cit., plan a 26. 3 Acest fapt trebuie accentuat în raport cu explica iile lui G. Wilke.

b) Origini tehnice i r d cini stilistice 2. Excurs. Rela iile cu culturile Bükk i Tisa din Ungaria 87

mo tenire. Ace tia sunt arti ti în ceramica în band din Boemia i Moravia, nomazi, sili i s se ad posteasc în pe terile din mun ii Bükk i din împrejurimi, s se stabileasc aici i s întemeieze a ez ri pe Valea Tisei. O ramur a acestora a migrat spre est, cu mult timp înainte de coborârea în Valea Tisei i înainte de a atinge în evolu ia stilului lor acea etap , definit de Tompa drept cultura Bükk, perioadele 1-3, i de c tre mine, cultura Bükk III. Aceast grup estic a arti tilorîn ceramica în band , care aveau anumite înzestr ri pentru a dezvolta mai departe tehnica iarta, a contribuit prin r spândirea ei radial , la dezvoltarea pict rii vaselor.

______________________ S ne întoarcem la grupele noastre de ceramic de la Cucuteni (a se compara, mai sus în text

la pag. 45). Din straturile a ez rii se eviden iaz înc o descoperire singular (nr. 4), ca fiind: Ceramic E. Strachina cu picior, cenu ie, iese în eviden mai ales prin tehnica ei (a se vedea

plan a 36/1a-b), dar are o importan deosebit i prin prisma nivelului în care a fost g sit .Ea a fost descoperit într-un strat intact, în an ul 12, în s p turile din 1910, acolo unde a fost realizat l rgirea spre an ul 13, mai sus de gr mada de arsur cu cultur A din sectorul 12, la o adâncime de 1, 40 – 1, 50 m, în strâns leg tur cu depunerile de ceramic mai nou , B, dar f r a se amesteca cu ceramica cea mai nou , C. Prin aceasta ea poate fi raportat f r re inere la o perioada mai timpurie a culturii B.

Acesta este un rezultat deosebit de important datorit originii strachinei cu picior. F rîndoial , ea este o pies de import din cercul egeic. În Grecia, întâlnim cu siguran variante înrudite cu grupa de vase cu tehnic similar monocrom , cenu ie, ce caracterizeaz acolo un strat cultural special. Dup procedeul lui Fimmen1, aceast ceramic , denumit mai pu in bine inspirat mai întâi drept „mynisch”, dar atestat de fapt „din Thessalia pân în Melos i din Leukas pân în Troia”, a fost definit mai potrivit drept materialul Orchomenos2. i aceasta întrucât se întâlne te în num r mare în stratul al treilea de la Orchomenos împreun cu locuin ele de lut p trate i cu mormintele tip cutii de piatr , care apar i în alte p r i, i reprezint , dup descoperirile ulterioare din mormintele-cutii i de pe în l imile muntoase din Micene, din perioada micenian mai veche imai nou , sursa principal a materialului de uz casnic din Argolis. Este realizat , de cele mai multe ori din past cenu ie-închis sau neagr -cenu ie, se întâlne te îns i material din past maronie sau ro iatic sau mai ales mai târziu, galben . Dintre forme se remarc mai ales vasele adânci, de cele mai multe ori cu mâner dublu, sau prev zute cu mânere ridicare în sus, i str chinile cu picior înalt, gol, striat i canelat3, acestea corespunzând piesei descoperite la Cucuteni. Forme individuale, printre care i strachina cu picior men ionat , au fost exportate în Troia IV i acolo au fost un prilej de copiere4. Dar delimitarea temporal nu era exact , atunci când Schuchhardt în raportul s udespre Cernavod (Präh. Ztschr., XV, 1924, pag. 27) a rela ionat exemplarul de la Cucuteni cu ceramica de la Troia IV, din dorin a unei determin ri temporale; pentru c originea piesei nu are sigur nici o leg tur cu aceast ceramic , iar perioada Troia IV este determinat doar prin importul de vase din S. M. III, din perioada micenian târzie5 (se compara, pentru periodizare mai exact ,mai jos în text la pag. 96). În orice caz, conform cuno tin elor de pân acum despre dezvoltarea din „Elada” a ol ritului din epoca bronzului, trebuie s consider m materialul Orchomenos drept cea mai veche pies din lut „greceasc ”. Doar cu greu se poate stabili din care dintre centrele de fabricare continentale provine strachina cu picior de la Cucuteni. Un fragment foarte asem n tor, din past gri cu caneluri accentuate, g sit la Rini6, indic Thessalia central . Thessalia ar putea fi foarte bine punctul de plecare, de unde materialul ceramic a ajuns în zona de influen a cercului

1 D. Fimmen, Die kretisch-mykenische, 1921, pag. 141. 2 În prelegerea mea de la Societatea Arheologic din Berlin din 3 iunie 1924 (Arch. Anzeitger, 1923/24, pag. 348, fig. 1. 2), am f cut public piesa de la Cucuteni drept material Orchomenos III. 3 Fimmen, op. cit., fig. 63. 140. 141. 4 H. Schmidt, Katalog d. Schliemann-Sig., nr. 3068 i urm., nr. 3386-87; 3156 – 71. – În mod gre it Forsdyke (J., XXX 1914, pag. 126 i urm.) a crezut c ara materialului Orchomenos este Troia. 5 Schliemann-Sig., nr. 3368 i urm., 3386 i urm. 6 Wace-Thompson, Prehistoric Thessaly, pag. 130, fig. 79K – numit „minyan ware”.

IV. Rezumat i concluzii 88

egeic, mai ales dac nu apar ine produselor obi nuite de comer , precum materialul pictat din perioada micenian târzie.

c) Industria metalului

Fa de cantitatea mare de unelte din piatr , os sau corn (mai sus în text, la pag. 59), descoperirile din metal sunt mult mai pu ine, ba chiar pot fi considerate rarit i. Se poate presupune c metalul vechi, mai ales cupru sau bronz, era topit mereu de c tre produc torii lui, dar nu se pot trage concluzii relevante pentru semnifica ia unei eventuale industrii a metalului, datoritnum rului mic de descoperiri din cupru. Dar turnarea incomplet i lipsa staniului la un pumnal (a se vedea mai sus, în text, pag. 60, nr. 3, precum i plan a 30/1), care se afla în uz în perioada mai nou de la Cucuteni, confirm ideea c locuitorii respectivi nu acordau o importan deosebitrealiz rii uneltelor de metal. Cu atât mai pregnant este imita ia miniatural din lut a unui topor-tesl cu t i ul în cruce (mai sus în text la pag. 71, precum i plan a 35/25). Locul descoperirii acesteia demonstreaz f r îndoial faptul c aceast form de unealt era cunoscut în perioada ceramicii A de la Cucuteni. Mai multe concluzii nu se pot trage.

Al turi de aceasta este atestat la Cucuteni i toporul cu gaur cu t i din cupru pur (mai sus în text la pag. 60, nr. 2, precum i plan a 30/10), i anume pentru cultura mai nou , B. Probabil cacesta era folosit în aceast perioad i prin desprinderea spin rii a devenit inutilizabil, i prin urmare a ajuns în curând în p mânt. El trebuie interpretat, ca i pumnalul men ionat mai sus. Ar fi interesant totu i de tiut în ce raport stau cele dou forme de topor fa de ceramica pictat .

3. Excurs. Asupra tipologiei topoarelor din cupru

Toporul-tesl cu t i în cruce este r spândit independent de cultura mai veche cu ceramicpictat . Raportat la apari iile cele mai vechi pe fostul teritoriu al Ungariei1, înc din cele mai vechi timpuri, aceast unealt ar trebui considerat „ungar ” în sensul unei a a-numite „perioade ungare a cuprului”2, al turi de ciocane-topor i topor-tesl realizate analog, dar probabil c a fost confec ionat în centre diferite de fabrica ie. Acest tip a fost g sit mai ales în straturile de depunere foarte vechi, împreun cu topoare plate, grosolane, turnate rudimentar, dar i izolat în zonele M rii Adriatice i a Mun ilor Balcani3 (Serbia, Bosnia, Croa ia, Slovenia, Dalma ia, Albania, Bulgaria) i a ajuns, pân în Gali ia, Moravia, Boemia, Silezia prusac i Saxonia prusac urmând se pare c i diferite4. Întâmpin mastfel unele greut i în încercarea de a raporta originile acestuia la cultura ceramicii pictate. În orice caz, el este de origine mediteranean , central-european , dar a avut – i acest aspect trebuie accentuat – o importan deosebit în forme mai mult sau mai pu in modificate i în culturile din estul M riiMediterane5, dar i din Asia sud-vestic 6, înc din mileniul 3 î.Hr., dar i mai târziu.

1 A se vedea Pulszky, Die kupferzeit in Ungarn, pag. 22, fig. 1. 3; pag. 60 fig. 1; pag. 64 fig. 1-4; fig. 65 fig. 1-3; pag. 66, fig. 1. 2; pag. 88, fig. 1-3; J. Hampel, Ztschr. f. Ethnol., 1896, pag. 67 i urm., fig. 24, 27-29. 2 O. Montelius, Chronologie d. ält. Bronzezeit, fig. 438; M. Munch, Kupferzeit, pag. 47 i urm., fig. 37. A se compara studiul lui H. Seger, Jahrbuch d. Schles. Museums, V, 1909, pag. 1 i urm. 3 A se compara H. Seger, op. cit.; De asemenea, Truhelka, Wiss. Mittlg. Bosnien und Herzogowina, XI, 1909, pag. 51 i urm.; Brunsmid în Vjestnik, 1902, pag. 32 i urm.; Bulgaria: descoperiri izolate în Muzeul Naturii Sofia, nr. 2050 i 4142a. 4 H. Seger, op. cit.; Pentru Saxonia: H. Mötefindt, Mötefindt, Säcsh Thüring. Jahrschrift Sachsen, X, 1911, pag. 73 i urm. 5 Mai ales în Creta, deja în a doua jum tate a secolului al III-lea î.Hr. i în timpul perioadei mai noi a palatelor din mileniul al 2-lea î.Hr.; În leg tur cu aceasta, a se vedea constat rile mele din Prähist. Zeischr., IV, 1912, pag. 19 i urm., fig. 3 a-d; Probabil din Creta a ajuns i în Sardinia în combina ie cu toporul dublu, dar i cu z voarele din cupru specifice pentru Creta; O. Montelius, Chronol. d. ält. Bronzezeit, pag. 100, fig. 264; Monumenti Ant. dei Lincei, XI, pag. 174 i urm., fig. 99; plan aXVI. 30; XVII, 6. 10. 6 Se poate defini zona de grani arealul unde se întâlnesc elemente culturale sud-est-europene i vechi babiloniene; în Troia unde trei exemplare din bronz indic o etap de dezvoltare premicenian (despre aceasta – Trojanische Nachlese, I, în

c) Industria metalului 3. Excurs. Asupra tipologiei topoarelor din cupru 89

În acest context mai larg, constatarea lui M. Roska cu privire la apari ia acestui tip în Transilvania este cu atât mai deosebit , de i el nu a atestat înc leg tura acestui tip cu cultura ceramicii pictate1. Dar deja Ariu d (dup Roska, fig. 13) spune mult, de i descoperirea se afla la baza stratutului de humus cu ceramic cu nur. Asem n tor s-au descoperit trei exemplare la Târgu-Ocna (Moldova) deasupra unui strat cu material B pictat (dup Roska, fig. 15). Se adaug descoperirea important de la Decea2 (reg. Alba de jos), unde apare toporul de cupru cu t i în cruce, împreuncu o m ciuc plat cu patru bra e, din piatr , un cu it de silex, pl ci mici de scoic i perle mici de cupru i piatr . Pentru apari ia formei noastre de topor, din punctul de vedere al valorii lor stratigrafice i culturale, aceste descoperiri reprezint unul din poli, cel lalt pol fiind descoperirea noastr de la Cucuteni, din perioada culturii A. Astfel, se armonizeaz perfect informa iile ob inute dup Chvojka cu privire la uneltele din cupru din cultura Tripolie: în special toporul-tesl singular cu îngro ri laterale (op. cit., plan a 21, 11), o pereche potrivit pentru topor-tesl cu t i în cruci ,de la Weremje din apropiere de Kiev, descoperit , dup Chvojka, la suprafa , într-un loc unde au fost f cute multe descoperiri de tip Ploschtschadki3; printre acestea se num r teslele în form de limb , boltite în partea de sus, dar i cu muchie ascu it , din Weremje i Tscherbanjewka (op. cit.,plan a 21, 5. 7. 8. 9. 10 i fig. 37, 11, dup ilustra iile realizate de Chvojka), de asemenea, forme singulare, realizate din piatr , dup modelul tipurilor de tesle din ceramica în band . Aici, la Tripolie, se închide cercul formelor noastre prin m ciuca cu mâner format din patru p r i, care corespunde exact celei din Decea (idem, plan a 37, 11). Avem, astfel, un cerc sud-est-european al uneltelor de cupru foarte vechi din epoca pietrei i cuprului, ale c ror forme s-au dezvoltat independent de industria pietrei. Purt torii culturii cu ceramic pictat par s nu fi avut o industrie a metalului dezvoltat . Totu i, volumul acesteia se poate stabili în func ie de descoperirile din cupru de la Ariu d4 i din movila sacerdotal de lâng Brenndorf5, i anume în primul caz d l i plate, br ri spiralate, inele mici, sule, în al doilea caz ace cu capul r sfrânt i sârm de cupru cu patru muchii. La Ariu d mai apar: lam de pumnal, sule, br ar , br ar -spiral , dalt , cu it cu t i ul în cruce dup M. Roska6. În acest context, va trebui s încadr m toporul plat (mai sus în text la pag.59, nr. 1) culturii mai vechi de la Cucuteni (a se vedea plan a 30/11).

Nu îndr znesc s afirm c centrul acestei industrii a metalului s-a aflat în Ardeal, a a cum a concluzionat Roska în func ie de descoperirile de acolo. Îns nu pot accepta întâietatea culturii Kuban, a a cum încearc s demonstreze V. G. Childe7 pe baza „topoarelor de lupt din cupru” de tipul nostru. Toporul cu t i în cruce care apare acolo este un cu totul alt tip decât acela atestat la Cucuteni–Ariu d–Tripolie. Acest fapt se în elege dac nu se pleac de la cuvântul – cheie „cu t i ul în cruce”, ci de la tehnica de realizare. Aceste forme au fost realizate prin procedeul de topire a matri ei de cear . Forma Kuban se aseam n cu o unealt unit neorganic, format din dou

Prähist. Zeitschr., IV 1912, pag. 19 i urm., fig. 1a. b. c); mai departe, în inutul de la poalele mun ilor Caucaz, din zona sudicruseasc , în cultura Kuban, dup descoperirile de la Kurgan i Maikop (despre aceasta – lucrarea mea, Vorgeschichte Europas, I, pag. 99) i în final, dincolo de Marea Caspic , la grani a de nord cu Persia, descoperirile foarte deosebite de la Astrabad, unde au fost g site împreun dou topoare-tesle tipice cu cioc lung pentru coad , dou vârfuri de s ge i vechi babiloniene cu spin lung pentru coad , din bronz, i dou vase de aur cu figuri în stil sumerian, unicate. (M. Rostowtzeff, The sumerian treasure of Astrabad, VI, 1920, pag. 4 i urm., plan a III). 1 M. Roska în Arch. Ertes., 42, 1928, pag. 48 i urm. 2 M. Roska, pag. 50, fig. 14. 3 Coll. Chanenko I, plan a 9, 5. 4 László în Dolgozatok, 1911, pag. 250, fig. 92-94. 5 Jul. Teutsch, Mittlg. Präh. Comm. Wien, I, G, 1903, pag. 382. 6 D. Vorgeschichte des Szekler-Landes, 1929 (50 jähr. Jub. Festschrift d. Sz. Nationalmuseums), pag. 16 i urm. 7 V. G. Childe, Dawn of civilisation, pag. 187, fig. 87, 1. 3; el încadreaz începutul acestor forme la sfâr itul perioadei numite de el „Danubian II” (2500-2000 î.Hr.), în timp ce în perioada „Danubian IV”, „apogeul perioadei cuprului” (2000-1750 î.Hr.) sunt realizate topoarele-tesle din Ungaria (fig. 2, 4).

IV. Rezumat i concluzii 90

elemente diferite, dintr-un topor cu t i ul paralel i un topor cu t i ul transversal; în schimb forma ungar este o sintez realizat pe baza unei matri e din cear , plecând de la dou forme, care prin topire formeaz o unitate. Putem prelua ideea lui Myres1, care merge pe urmele lui Childe, aceea c ,toporul Maikop (op. cit., fig. 61, 2) este format din dou tipuri sumeriene, dar nu accept concluzia acestuia, conform c reia, „battle-axes” i „axe-adsez” din Ungaria deriv din Caucaz, pentru ctoporul cu t i transversal nu este cunoscut în alt parte în Europa. Aceast supozi ie este fals , a acum atest în repetate rânduri industria cremenii nord-german i scandinav , la fel ca i în industria pietrei cu ceramic în band .

Toporul cu gaur i cu un singur t i (mai sus în text la pag. 60) apar ine unei serii de topoare cu man on inferior pentru coad , care apare paralel cu toporul cu t i în cruce, i este considerat de asemenea drept „ungar”2, dar a cunoscut o evolu ie mai lung . În func ie de caracteristicile i r spândirea lui, poate fi considerat drept „est-european”. În literatura de specialitate sunt discutate mai ales apari iile din Rusia central i estic , dar sunt supraevaluate par ial din perspectiva dat rii lor3.

În ceea ce prive te topoarele cu un singur t i , din cupru sau bronz, se diferen iaz trei forme principale, fiecare prezentând o evolu ie proprie, având ca puncte de reper posibilitatea aplic rii sigur a unei cozi:

Tipul A: cu suprafe e late4 i cu o eav lung pentru coad .Tipul B: cu suprafe e triunghiulare i cu man on inferior pentru coad .Tipul C: cu suprafe e înguste i cu punte la spinare pentru coad 5.Tipul A este mai rar i nu este necesar s fie analizat detaliat aici. El se apropie de anumite

forme de ciocane-topor din piatr , cu cap t de ciocan scurt sau cu spinare simpl , lat ; prezintsuprafe e late p trate sau aproximativ trapezoide i cu un orificiu pentru coad corespunz tor, de form tubular , cu o lungime identic cu l imea suprafe elor, în timp ce t i ul poate fi l it. În Europa de Est se g sesc astfel de topoare la cei mai vechi reprezentan i ai culturii Kuban din sudul Rusiei6. Tipuri mai noi de origine est-rus 7, cele mai multe, mai lungi i mai înguste, pe când aici, ca i în Ungaria8 sau Bulgaria9, care prezint suprafe ele mai boltite.

Celelalte dou forme, B i C, prezint o evolu ie mult mai variat :Tipul B, cu man on inferior pentru coad . Un astfel de man on tip rozet pentru ata area

cozii se formeaz într-o oarecare m sur de la sine, prin restrângerea puternic a suprafe elor dupspinare; putem vorbi despre o conforma ie tip gât, continuat precum capul cu man onul pentru coad . Astfel, suprafa a prime te o form triunghiular . Evolu ia unui asemenea topor este condi ionat de varietatea elementelor formale men ionate. Se diferen iaz dou variante principale:

1 Myres, Geogr. Journ. London, XXVIII, pag. 541-551. 2 O. Montelius, Chronologie der älteren Bronzezeit, pag. 12. 3 A. M. Tallgren, Collection Zaoussailov. Helsingsfors, 1916, pag. 12-18 i urm., plan ele I i II: încadrate în perioada cuprului sau în prima perioad a epocii bronzului (2500-1500 î.Hr.); – Formele de topor din Ungaria sistematizate de G. Nagy, Archaeolo. Ertesitö, 33, 1913, pag. 302 i urm. 4 Prin „suprafe e” se în eleg zonele plane care se întâlnesc pân la t i .5 Prin „spinare” se în elege partea opus t i ului, de la orificiul pentru coad al toporului. 6 De la kurganii de la Maikop i Stanitza Tsarskaja: Wesselowski, Atschot, 1898, pag. 33-38, plan a III, 37 – 40; IV, 51 al turide topoare plate, plan a II 23. 25; dup acestea Tallgren, Coll. Zaoussailov, pag. 19, fig. 17; – Pentru cultura Kuban i datarea acesteia a se vedea Hub. Schmidt, Vorgeschischte Europas, I, 1924, pag. 101 (cca. 1700 î.Hr., dup o form de cu it deosebit , l it i rotunjit în partea de jos din kurganul Maikop, analog altor din Mochlos i Knossos din Creta M. M. III). Aceast datare este acceptat de A. M. Tallgren i valorificat mai departe pentru cultura timpurie a metalului din sudul Rusiei (Göetzefestschrift, 1925, pag. 66-76). 7 Tallgren, op. cit., plan a I, nr. 4. 5. 6; din regiunea Kasan de lâng Aspelin, Antiquités du Nord Finno-ougrien, nr. 236. 8 Nagy, op. cit., nr. 21. 22. 23. 9 În Bulgaria, dup exemplul lui Hampel, Bronzkor Emelkei Magyarhonban, III, pag. 51, fig. 4.

c) Industria metalului 3. Excurs. Asupra tipologiei topoarelor din cupru 91

1. cu partea superioar plat , cu desf urare dreapt ;2. cu partea superioar arcuit .

În func ie de aceste aspecte practice i tehnice, care trebuie s fie criterii pentru stabilirea fazelor evolutive în cazul tuturor tipurilor de unelte i instrumente, apare ca cea mai simpl form la începutul evolu iei sale:

Tipul B1a: cu suprafa triunghiular , cu t i lat, gât sub ire, cu suprafe e netede, f r profil, cu partea superioar plat i cu man on pentru coad în partea inferioar .

Aceast form de baz este cunoscut pân acum doar prin exemplare izolate, descoperite în locuri aflate la mare distan între ele: în Cujavien (vestul Poloniei)1 i în Tirol2, cel mai vestic punct de r spândire, în timp ce o variant ungar , cu turnare superficial , a fost descoperit în straturile de depunere din Sarbogard, regiunea Tolna, care, raportate la inventarul descoperit (lam de sabie, scurt , cu patru nituri, topoare cu margine, secer de tip vechi, ace cu cap perforat în form de disc i cu coad torsionat ) se încadreaz , cu siguran , în epoca veche a bronzului (perioada B)3. Toate

aspectele formei B1a indic începutul seriei evolutive. Continuarea acesteia se manifest prin modificarea p r ii superioare de profilarea suprafe elor i de conforma ia man onului.

Tipul B1b: cu un început de îndoire a p r ii superioare i cu l rgirea t i ului4 ar trebui considerat drept o form ungureasc de tranzi ie. Acela i lucru este valabil i pentru:

Tipul B1c: cu un început de profilare a suprafe elor unui topor unguresc cu man on pentru coad 5. Mai des apar reprezentan ii celei de-a doua etape, deplin dezvoltate, cu parte superioararcuit , care sunt foarte variate:

Tipul B2a: cu parte superioar mai mult sau mai pu in arcuit , cu suprafe e înc netede, cu t i de l imi diferite i cu man on de lungimi diferite.

Cele mai simple exemplare ale acestor tipuri pu in variate s-au descoperite în straturile de depunere din Bosnia6 i Gali ia7, care împreun cu topoarele plate apar in perioadei mai vechi a epocii bronzului; forme analoge sunt atestate i în Serbia (29), Slovenia (13), Dalma ia (3) iAlbania (1)8. Unul dintre aceste topoare se remarc prin butonul accentuat de pe spinare, ca topor de lupt .

Tipul B2b: cu partea superioar t iat oblic dup spinare i prin aceasta, cu man onul scurtat pentru coad .

Tendin a de a t ia oblic capul de la orificiul pentru coad apare deja la formele anterioare B2a. Îns acum aceast te ire prime te o configura ie tipic . Ea este practicat mai ales la uneltele g site în Rusia central i de est, de ale c rei produse s-a ocupat Tallgren9. În aceast categorie se înscrie i „tipul gali ian”10 foarte controversat. Forma de turnare din Muzeul din Omsk, men ionatmai jos, demonstreaz faptul c acest tip este localizat i în vestul Siberiei; i nu lipse tenici din Ungaria11 sau Bulgaria. Aici îns , în acest centru al industriei metalului din

1 La Berlin, în sectorul de preistorie de la Muzeele de Stat, de la Kwieciszevo lâng Mogilno: Prähist. Ztschr., III, pag. 388, fig. 1c (Hub. Schmidt). 2 O. Menghin, Archäologie der jüngeren Steinzeit Tirols, pag. 72, fig. 19 (Jahrb. f. Albert.-Kunde, VI, 1912), care aminte te io form de turnare corespunz toare din mla tina Laibach (Munro, Lake dwellings of Europe, pag. 173, fig. 42, 22). 3 Hampel, Bronzokor Emlékei, III, plan a 223. 4 Dup Nagy, op. cit., fig. 18. 19. 20. 5 Pulczky, pag. 71, fig. 6 i Hampel, Bronzkor Emlékei, III, 51, fig. 5; a se compara O. Montelius, Chronologia, op. cit., fig. 19. 6 Truhelka, Mittlg. Aus Bosnien und Hercegowina, XI, 1909, plan a XIV, 1. 4. 8. (Gri a); XV, 1. 6 (Kozarac); XVI, 1. 2 (Lohinja). 7 M. Munh, Kupferzeit, pag. 45 i urm., fig. 40. 41. 8 Dup Brunsmid, Vjestnik, 1902, pag. 32 i urm. O paralel ungureasc apare la Nagy, op. cit., nr. 17. 9 Tallgren, op. cit., plan a I, nr. 1. 2. 3. 10 Tallgren, op. cit., plan a I, nr. 7; II, nr. 1-8; 10; tip gali ian, pag. 16- form de turnare în Muzeul din Omsk, pag. 18, fig. 14. Pe lâng aceasta Aspelin, op. cit., fig. 230 (regiunea Orenburg); fig. 238 (regiunea Wladimir); O. Montelius, Chronologia,op. cit., pag. 214, fig. 515 (regiunea Jekaterinoslav). 11 Nagy, op. cit., fig. 26.

IV. Rezumat i concluzii 92

zona balcano-dun rean se apropie de etapa evolutiv a tipurilor B2a-b men ionate, o formlimitat doar la planul local, care se manifest prin urm toarele variante:

Tipul B2c: cu man on pentru coad , decupat, delimitat i bogat modelat. Ca ornament special apare des o volut spiralat plastic , turnat la man onul pentru

coad . Cât de diferit poate fi configurat acest tip de topor, se observ în descoperirile din straturile de la Sepsi-Bessenyö lâng Czofalva, reg. Bra ov1 (Ardeal). Forma acestor topoare se apropie pe de o parte de formele stricte, cu parte superioar plat i cu suprafe e netede, pe de alt parte prezintmai mult gra ie în alc tuirea întregului corp i duce la o profilare cu muchii a suprafe elor, prezentând în acela i timp o form i o ornamentare a man onului pentru coad , ca cele men ionate mai sus. Al turi de aceast configurare bogat apar i forme mai simple, la care man onul este modificat prin alungire sau îngro are, în func ie de scopurile practice ale ata rii cozii2. Patria acestor produse este în func ie de locul descoperirilor, Ardealul, care a jucat un rol important în industria metalului din epoca bronzului, în general. De aici s-au r spândit mai departe, dar numai în limita vecin t ii3.

În aceast grup limitat pe plan local se înscrie i a treia form principal :Tipul C: cu suprafe e înguste i cu configura ie special a spin rii.

i aici apar forme mai simple sau se ajunge pân la configura iile cele mai gra ioase pe care le cunoa te forma de topor.

Tipul C1: cu prelungire tip punte a spin rii. Spinarea, u or bombat , prezint vârfuri sus i jos, care se pot prelungi de asemenea în

form de punte, în timp ce fe ele înguste au o desf urare destul de dreapt 4.Tipul C2: cu pun i propriu-zise pentru coad .Cea mai simpl form este cunoscut din Troia, reconstituit de Götze dup o form de

turnare5. Orificiul pentru coad este te it de genul formelor B2b al tipului gali ian. Pun ile în formde be e, netede, se explic aici doar din lipsa prelucr rii. Curbate i separate, prev zute par ial cu inele care strâng coada, sunt alte produse ungure ti6. În acest context apar i cele mai multe:

Tipul C3: Topoare de lux, din bronz sau aur. Ele se apropie de forma simpl , de baz , a tipului gali ian i ating configura iile cele mai

gra ioase ale fe elor i ale spin rii, prezentând ornamenta ii foarte bogate în manier ha urat ipunctiform ; se întâlnesc i îngro ri în locul m ciuliilor de cui. Dintre modelele ha urate se remarc motivele spiralate de tip „unguresc”7. Nu lipsesc nici motivele animaliere.

Mai r mân dou întreb ri: cum trebuie încadrat exemplarul de la Cucuteni în seria foarte variat a tipurilor de topoare? i ce puncte cronologice fixe se pot stabili pentru datarea anumitor etape evolutive?

1 Nagy, op. cit., pag. 314, fig. 34-41. Un topor foarte frumos din Cluj-Napoca, dup Nagy, fig. 27. 2 La Nagy, op. cit., fig. 28. 32. 33; i mai simplu 24. 25. Sau Hampel, Bronzokor Emlékei, op. cit., III, pag. 51, fig. 6: Dar i în straturile de la Sepsi-Bessenyö, dup Nagy, fig. 36. 37. 40. 41. – A se compara cu M. Roska, op. cit., pag. 36. 3 Depozitul de la Sinaia, Muzeul Bucure ti cu 25 de topoare din bronz de tip simplu, f r profilare i ornamentare a man onului pentru coad ; – Piesele descoperite în Bulgaria intr în aceea i categorie. 4 Hampel, Bronzokor Emlékei, op. cit., I, plan a 31, b; – Nagy, op. cit., nr. 29 (ornamentat bogat cu modele liniare i arcuite); nr. 44a (spinare mai gra ioas i cu marginile orificiului pentru coad canelate); Similar din locul de turnare de la Domahida, jude ul Satu Mare, dup Hampel I, plan a 123, 5b; Similar Hampel III, plan a 248, 2, paralele din Bulgaria; Ebert R. L., cu privire la Bulgaria (G. Wilcke). 5 Dörpfeld, Troja und Ilion, pag. 405, fig. 404. 6 Hampel, op. cit., I, plan a 32, 4; II 174, 1; III 255, 4. 7 Gold: Nagy, op. cit., nr. 30, cu profilare accentuat . Hampel, op. cit., I, plan a 32, 5, 80, 1; 81, 1 toate cu profilare puternic ,îngro ri, ornamente ha urate al turi de spirale. Cel mai bogat ornamentat: Nagy, nr. 31, de aur, cu modele ha urate ipunctiforme, spirale i cu patru picioare.

c) Industria metalului 3. Excurs. Asupra tipologiei topoarelor din cupru 93

Nota 1. Toporul cu gaur , cu un singur t i , de la Cucuteni are un corp simplu cu partea superioar aproape dreapt , u or bombat , cu fe e netede, neprofilate i cu t i ul u or ie it în afarcu col uri ascu ite; din man on s-a p strat din p cate doar un ciot îngust pe suprafa a interioar a cozii aderente. F r îndoial , se încadreaz în grupa variantelor cele mai simple dintre formele B, corespunzând lui B1a sau lui B2a, în orice caz nu apar ine seriei de topoare de tip gali ian sau a derivatelor acestui tip. Se poate încadra cronologic oare în aceste condi ii?

Nota 2. Din încercarea de mai sus de a grupa i a structura formele de topor, rezult în mod evident, c acestea au parcurs o evolu ie de lung durat . Una din cele mai vechi etape poate fi determinat temporal prin forma de turnare amintit mai sus, de la Troia, realizat pentru un topor din grupa C2. Apartenen a stratigrafic a acesteia nu este sigur , dar prin forma ei, specific ungar ,se încadreaz în acela i context cultural, ca i ceramica cu îngro ri de la Troia din a doua perioada celei de-a aptea locuiri, prin urmare din perioada subsumerian , care reprezint o faz deosebitîn evolu ia cet ii de la Troia. Spre deosebire de opinia mea mai veche1, care lega aceast ceramicde expedi iile de cotropire ale kimerienilor i trerilor, datate2 abia în jurul 650 î.Hr., ele pot fi considerate mai adecvat, dup Schachermeyr3, ca fiind mai vechi i raportate la un popor str in din perioada migra iei egeice (începând cu 1200 î.Hr.). Aceast opinie corespunde unei analize mai târzii a ceramicii macedoniene4, care apar ine domeniului mai larg al unit ii culturale frigiano-troiano-tracice5. Tocmai analiza ceramicii a dus la stabilirea unui anumit principiu na ionalde configurare a anumitor tipuri cu tor i, formate din dou elemente diferite, din placa cu toart ,format din prelungirea marginii, i suportul cu mâner care o sus ine pe aceasta. Aceste forme deosebite cu mâner rela ioneaz cu alte elemente caracteristice de form i stil, precum marginea te it i ornamentarea cu îngro ri. Prin aceasta este posibil o paralel mai strâns decât cea a lui Schachermayr (pag. 398 i urm.) între ceramica cu îngro ri din Troia VIIb i culturile din perioada de mijloc a epocii bronzului i începutul perioadei Hallstatt, din zona dun rean -balcanic a tracilor6. Astfel, se men ine sincronismul, începând cu 1200 î.Hr. Demn de remarcat este, în urma ultimelor cercet ri, identitatea dintre locuin ele tip Orthostat din acela i strat din Troia VIIb imodelul de construc ie al hiti ilor din zona Karkemisch7, prin urmare acestea se afl într-o rela ie genetic cu modul de construc ie tip Orthostat vechi, autentic al hiti ilor, de unde se poate trage concluzia unei influen e târzii a hiti ilor în Troia VIIb.

În leg tur cu aceste apari ii variate pe teritoriul est-european, trebuie s cercet m cazul toporului cu gaur cu un singur t i , deoarece acesta a jucat, de foarte devreme, în Asia sud-vesticrolul unui topor de lupt . Pe renumita stel cu vulturi din Tello8 îl întâlnim, al turi de suli , la garda de corp a regelui Eannatum din Lagasch, i chiar i regele are un topor similar lâng el în carul de lupt . Forma prezint urm toarele tr s turi: partea superioar cu desf urare dreapt , gât sub ire, fa aproape triunghiular cu suprafe e netede f r profilare i man onul pentru coad din partea de jos, destul de lung, de form tubular . Acestea sunt tr s turile caracteristice ale formei B1a, analizate mai sus, cu deosebirea c , în reprezentare, col urile inferioare de la t i par s fie mai mult sau mai pu in rotunjite. Trebuie s facem deosebirea dintre acest tip, cu t i ul paralel fa de coad , i toporul cu t i transversal din cupru sau bronz din Asia sud-vestic , care se remarc mai

1 Dörpfeld, Troja u. Ilion., pag. 594-600. 2 Lehmann-Haupt dup Pauly-Wissowa, cu privire la kimerieni. 3 Fr. Schachermayr, Athen Mittlg., 41, 1916, pag. 396. 4 H. Schmidt, D. keramik der makedon. Tumuli. (Ztschr. f. Ethnol., 1905, pag. 31-113) 5 H. Schimdt, idem, pag. 110 i urm. 6 A se compara H. Schmidt, op. cit., fig. 86-90, analogiile elocvente pentru cupele cu mânere din Troia în zonele dun rene ibalcanice. 7 Wooley i Lawrence, Carchemish, II, 1921, pag. 143 i urm., fig. 55. 8 Sarzec-Heuzey, Découvertes en Chaldée, plan a 3bis. – Un topor de lupt similar în momentul lovirii într-o scen de luptdin epoca lui Hammurapi: Rev. d'Assyrologie, VII, 1910, plan a V.

IV. Rezumat i concluzii 94

ales prin faptul c nu apare pe teritoriul european. El corespunde teslelor europene din piatr , dar în literatura oriental el nu este diferen iat, unealt de lucru - topor de lupt 1. Se întâlnesc în variante diferite de topoare printre ofandele mormântului de p mânt din nr. 2305 din Assur2: dup Andrae, din perioada E = a doua jum tate a mileniului 3 î.Hr. Probabil c în Mesopotamia ambele forme erau folosite pentru lupt i au cunoscut model ri deosebite al turi de toporul de r zboi cu t i paralel, a acum o poart regele Naramsin3, pe o stel g sit la Susa. Toate cele trei forme se întâlnesc i în Kisch: pe o stel cu vulturi, dar piesa nu are man on pentru coad , topor cu rozet lung pentru coad din perioada lui Hammurapi i o variant a toporului lui Naramsin cu m ciulie pe spinare4. În Babilon este atestat un topor de form identic pentru perioada kassitic , în timp ce apari ia în straturile kassitice a toporului tipic i a celui cu man on pentru coad , din faian i piatr , ca tipuri ornamentale, printre verigi diferite din lan , ca o amintire a unor tipuri mai vechi5. Aceastreminescen merge înapoi, pân în perioada sumerian . În urma noilor descoperiri de la Ur, chiar itopoarele cu man on pentru coad , atât cele cu t i transversal, cât i cele cu t i paralel, reprezintofrande obi nuite pentru mormintele regale, foarte bogat înzestrate, al c ror con inut ne-a oferit informa ii despre prima perioad de apogeu a culturii sumeriene. Nu e de mirare c sumerienii sunt considera i inventatorii acestor forme6. S le observ m mai cu aten ie7 i s le compar m din punct de vedere tipologic cu formele europene similare B1a: toporul sumerian cu t i dublu este în sine mai bine scos în eviden , fapt legat de matri a de cear ; aceast observa ie este valabil pentru toate produsele mai noi, chiar i în reprezentarea de pe stela cu vulturi se remarc prin desen. O îmbun t ire sumerian , în func ie de scop, întâlnit la exemplarul din Kisch, men ionat, este reprezentat printr-o bar la spinare, care trebuia s protejeze toporul de rupere în cel mai vulnerabil punct al s u. Aceast inten ie devine i mai clar la forma de topor (dup Childe, pag. 73). De aceea, putem presupune c la baza topoarelor de r zboi sumeriene, îmbun t ite, se afl forme mai simple. Aceste prototipuri s-au p strat în cadrul culturii Susa; în stadiile mai noi, datorit picturii de vase bicolore (negru-ro u) denumite drept Susa II, apar în necropolele de la Aly-Abad i Kazineh8, topoare din „bronz” în dou variante din tipul cu un singur t i cu man on pentru coad : prima variantprezint o fa scurt , t i în col uri, partea superioar dreapt , gât sub ire i o rozet scurt pentru coad (op. cit., fig. 308), corespunzând întru totul formei B1a de mai sus, încadrat cel pu in în perioada mai veche a epocii bronzului (perioada B); cea de-a doua variant , mai tân r , cu fe e mai lungi, oblice, cu man on lung pentru coad i cu partea inferioar rotunjit (în trei exemplare op. cit.,fig. 295). Aceste topoare de lupt , împreun cu topoare plate înguste mai vechi (op. cit., fig. 305), cu pumnale cu mâner (fig. 296), vârfuri de lance (fig. 304, 307) i s ge i ciudate cu vârf dublu (fig. 304), se afl evident în rela ie cu o perioad mai veche a pieselor de lupt , a a cum este atestat aceasta prin topoare plate, late, din cupru, din necropolele mai vechi din Susa (denumit Susa I dup ceramica pictat mai veche)9. Acest inventar de arme, din perioadele Susa I i II, reprezint o etap premerg toare a celor mai vechi echipamente de r zboi ale sumerienilor. Astfel, toporul de r zboi de la Kazineh (op. cit., fig. 308) este prototipul topoarelor cu gaur cu un singur t i din Europa, de tipul B1a. Astfel se explic de ce, toporul asiatic, ca unealt de lupt , nu

1 Ca topor, în mod evident pe o strachin -scoic gravat din Tello: Sarzec-Heuzey, op. cit., plan a 46, 2. – avem topor i tesldeja la O. Montelius, Chronologie d. ältest. Bronzezeit, pag. 136, fig. 331-337, Tell Sifr. În schimb, f r aceast diferen iere, Sarzec-Heuzey, op. cit., plan a 45, 2. Thureau-Dangin, Nouvelles fouilles de T., pag. 115. 2 Andrae, D. arch. Ischtartempel von Assur, pag. 106, plan a 60. 3 Dél. en Persie, Mém., I, 1, pag. 150, fig. 362 al turi de variante similare din fig. 363-365. Din straturile superioare de la Susa, topor i tesl cu o modelare mai veche, idem, pag. 122, fig. 263, pag. 134, fig. 326. 4 L. Langdon, Excavations at Kish, plan a XIX, 4; XX, 4; XX, 5. 5 O. Rheuter, Die Innerstadt von Babylon (Merkes), Leipzig, 1926, pag. 18, fig. 13; pag. 20, fig. 16. 6 V. G. Childe, Dawn of Europaean Civilisation, pag. 148 i urm. 7 V. G. Childe, The most ancient East, London, 1928, pag. 177, fig. 72. 73. 74b. 8 Dél. en Persie, Mém., VIII, 1905, pag. 145 i urm. 9 Dél. en Persie, Mém., XIII, pag. 11, fig. 27. 28, al turi de sule, d l i, ace.

d) Datarea 95

g se te nici o coresponden pe teritoriul european, întrucât ea este încadrat într-o etap mai noua evolu iei sumero-babiloniene.

Datorit rarit ii topoarelor cu gaur , est-europene, de tipul Kazineh – B1a (mai sus în text la pag. 91), nu se poate stabili nimic sigur în ceea ce prive te rela ia acestora cu cultura Susa II. Am putea chiar presupune un centru comun de industrie a metalului ca surs pentru ambele cazuri; produsele lor ar putea fi denumite în acest sens euroasiatice.

________________

S ne întoarcem la descoperirile de metal din Cucuteni. Toporul cu gaur i cu un singur t ise încadreaz , ca i topor cu t i în cruce, într-un cerc industrial mai mare din estul Europei i el a fost folosit de locuitorii mai noi de la Cucuteni. Unde s-a aflat acest centru, dac au existat mai multe centre, aceste r mân întreb ri neelucidate. Tot în perioada mai nou se înscriu, conform discu iilor de mai sus, i alte piese descoperite: mai ales pumnalul (tipul nr. 3 i plan a 30/1) ca singura arm , apoi, ca unelte, briciul (tipul nr. 4 i plan a 30/14) i sulele (tipul nr. 5 iplan a 30/2-6, 9) – una dintre ele, nr. 2, putea fi încadrat la cultura mai veche, mai sus în text la pag. 62 – i, în sfâr it, ca obiecte de podoab : perlele de form tubular (tipul nr. 6 i plan a 30/12) i trei br ri mici (tipurile nr. 7-9 i plan a 30/13, 15-16). Dintre acestea, doar pumnalul este din

bronz cu arsen (1,14%), dou br ri sunt din bronz s rac în staniu (2,80, respectiv 7,68%), restul este din cupru. A a cum a ez rile înrudite de la Tripolie i Ariu d, respectiv movilele sacerdotale, ofer paralele i descoperiri de completare pentru piesele mai vechi de metal, tot a a cazul pieselor mai noi se pot stabili compara ii cu unele piese din Gali ia: briciul, mai ales, cunoa te o piesparalel în Bilcze-Zlote, de asemenea lama de pumnal, sulele i perlele de form tubular 1; doar clama de pumnal din Gali ia nu prezint orificii pentru nituri, iar perlele tubulare sunt din tabl de cupru; ambele tr s turi ale unei tehnici mai vechi. Dar tipul de brici a fost considerat mai sus drept exemplar provincial al industriei egeice i nordice din epoca bronzului.

Dup figura men ionat mai jos la note (plan a VI, 33) este demn de remarcat fragmentul de inel în spiral de argint din Koszylowce. Printre descoperirile de la Cucuteni din 1909/10 nu se atest podoabe de argint; îns se pare c un inel a ap rut în cadrul descoperirilor mai vechi, a acum se observ din raportul lui Bu ureanu2. Oricum, atât descoperirile de la Bilcze-Zlote, cât i cele de la Koszylowce corespund, datorit ceramicii înso itoare, în mod excep ional caracterului mai nou al culturii de la Cucuteni (a se vedea mai jos, în text, încadrarea cronologic ).

Înc o observa ie asupra confec ion rii uneltelor de metal. A fost amintit, ca pies singular ,fragmentul unei pâlnii turnate (mai sus în text la pag. 70). Nu este inten ia mea de a trage din acest caz concluzii hot râtoare. i r mâne neelucidat problema implic rii altor centre culturale. DacCucuteni A, ca i Tripolie A, s-au dovedit a fi foarte importante pentru cele mai vechi topoare i tesle din cupru, nu avem motive suficiente s vorbim despre o industrie a cuprului în aceste dou cazuri.

În ceea ce prive te fierul, a se vedea capitolul de pozi ionarea cultural .

d) Datarea

Din discu iile de pân acum reiese c , în a ezarea de la Cucuteni, grupele mari de ceramicdescoperit (A-B-C) se afl , prin situarea lor în sol, într-un anume raport temporal. Astfel, cronologia relativ a stadiilor locuirii este asigurat . Ceramica C, cea mai tân r , de i este i cea mai primitiv , datorit caracterului ei ornamental, s-a dovedit a apar ine epocii bronzului în sens est-european. Dar i ceramica B, de i se încadreaz cu pictura într-o etap de dezvoltare mai veche,

1 Hadaczek, Koszylowce, plan a VI, fig. 32 a-d; pentru fig. 33. 34 lipsesc indica iile cu privire la locul descoperirii în explica ia plan ei, dar se presupune c este vorba de Koszylowce. 2 Bu ureanu, op. cit., Congr. Internat. Paris, 1889, X, pag. 299 („unele podoabe din bronz, argint, fier”).

IV. Rezumat i concluzii 96

i anume din epoca pietrei, trebuie încadrat la epoca bronzului. i aceasta întrucât în depunerile ei s-a descoperit strachina cu picior, gri-monocrom , realizat la roata olarului, care, ca pies de import, ne-a indicat leg tura clar cu cercul egeic (mai sus în text la pag. 87). Dar, pe de alt parte, nu exist nici un raport stratigrafic cu depunerile ceramicii C, i astfel trebuie considerat mai veche decât perioada în care produc torii ceramicii C au jucat un rol la Cucuteni. Din modul de depunere, putem trage o a doua concluzie, i anume c piesa inedit de import a fost utilizat de locuitorii de la Cucuteni într-o perioad în care evolu ia ceramicii B era deja în plin desf urare. Când anume îns a putut ajunge ea din zona de origine pân în zona de influen a cercului egeic i apoi s fie utilizat de locuitorii de la Cucuteni? Faptul c a ajuns în zona superioar a Moldovei, trebuie s fi fost o excep ie, mai ales dac nu vor apare în viitor descoperiri similare în zona Balcanilor i a Dun rii inferioare. În orice caz, premizele din cercul egeic pentru migrarea unei piese din lut trebuie s fi fost foarte favorabile. Astfel, dac raport m strachina noastr cu picior la piesa din lut considerat mai sus drept cea mai veche pies „greceasc ”, atunci putem plasa apogeul ei în func iede mormintele miceniene, în secolul 16 i pân în secolul 14 î. Hr1. Dar, pentru c este dificil de determinat, datorit caracterului ei inedit, este recomandabil s p str m secolul 15 ca dat medie pentru perioada în care ea se afla în uz la Cucuteni. Aceast dat trebuie s fie important i pentru pictura vaselor, în m sura în care ea se manifest în grupele de stil mai reu ite ale ceramicii B (aproximativ grupele i ). Dec derea ei (grupele i ) trebuie plasat în perioada urm toare, probabil par ial suprapus cu p trunderea ceramicii C.

Aceste procese din Cucuteniul preistoric trebuie s fi avut ca premiz un val colonizator în întregul teritoriu sud-est-european i pot fi mai bine în elese într-un context geografic mai larg, indicat deja de strachina cu picior de origine str in de la Cucuteni. În cercul egeic i puternica cultur micenian , c reia îi apar ine, a c zut victim unor transform ri etnice i culturale similare, în momentul în care la pragul dintre secolele 13 i 12 î.Hr. au imigrat noi popula ii grece ti2. Astfel, în acest cerc de influen se poate ca pictura de la Cucuteni s fi stagnat sau chiar s fi disp rut o perioad , în timp ce purt torii unei culturi mai simple, produc torii ceramicii C, care venind dinspre nord au populat a ezarea i i-au men inut mai departe existen a. Dar în jurul anului 1200 î.Hr. trebuie datat i dispari ia acestora.

Persisten a stadiului mai nou (B) a culturii de la Cucuteni, pân în apogeul epocii bronzului, a cunoscut o confirmare surprinz toare în anii 1917/18 prin s p turile în a ezarea din epoca bronzului de la S rata Monteoru (jude ul Buz u – Mizil) în zona subcarpatic a Carpa ilor. În a ez rile de pe în l imi, locuin ele cu ceramic tipic , monocrom , neagr sau gri, caracterizat prin ornamente bogate (a a-numita ceramic Monteoru) au fost acoperite de alte locuin e, care con ineau fragmente pictate de genul Cucuteni B, mai ales de tipul grupei (mai sus în text la pag. 41). Se poate presupune astfel c purt tori ai culturii Cucuteni – care nu trebuie neap rat s fi venit din a ezarea preistoric de la Cucuteni – au alungat locuitorii din a ezarea de la în l ime de la Monteoru i s-au stabilit acolo.

Este mai greu de determinat începutul a ez rii preistorice de la Cucuteni. Un reper pentru aceasta este un singur fragment singular, i anume imita ia miniatural din lut men ionat mai sus a unui topor din cupru cu t i transversal, descoperit în arsura r mas pe stratul calcaros a uneia din cele mai vechi locuin e din an ul 12-13. Cei mai vechi locuitori de la Cucuteni trebuie s fi cunoscut astfel acest tip de unealt , din a a numita perioad a cuprului ungar , f r a putea ti ce

1 Wace-Thompson, Prehist. Thessaly, 1912, pag. 235 i urm., între S. M. I i S. M. III. În func ie de apari ia ei la Korakou lâng Corint, dup Blegen (Korakou, 1921, pag. 15-19, 43), indic epoca eladic mijlocie pân la cea târzie. 2 G. Karo dup Ebert’s Reallexicon, VIII, pag. 391 i urm.

d) Datarea 4. Excurs. Despre ceramica în band central-european 97

importan a avut ea în via a acestora. În orice caz pentru îndeletnicirea lor de baz , cultivarea p mântului, foloseau în general unelte din piatr i corn. Cu toate acestea, pe baza acestei imita iiminiaturale, putem considera Cucuteni A ca apar inând epocii pietrei i cuprului, spre deosebire de Cucuteni B din epoca bronzului. Dar epoca pietrei i cuprului este aproape imposibil de determinat în cifre exacte, întrucât tranzi ia de la utilizarea pietrei la utilizarea cuprului este foarte oscilant în cadrul culturilor epocii pietrei. F r a lua în considera ie apari ia cuprului, dac posibilitatea conexiunilor în jos este l sat liber , am putea încadra cultura Cucuteni A spre sfâr itul neoliticului târziu. În ceea ce prive te problema dat rii, exist i alte puncte de vedere de valoare, rezultate din perspectiva picturii policrome de vase, ca cea mai important tr s tur cultural . Ea apar ine, a acum a rezultat din dezbaterile de mai sus (în text la pag. 82), perioadei de sfâr it a unei evolu ii,care poate fi urm rit mai departe spre vest, prin cultura Tisa i Bükk (dup Tompa) pân în ceramica în band liniar din neoliticul timpuriu. Nu este vorba astfel despre începutul a ez rii de la Cucuteni, ci de cultura aderent i premisele sale, pentru care se pot ob ine anumite baze temporale prin paralelism.

4. Excurs. Despre ceramica în band central-european

În cadrul etapei de stil mai vechi a picturii de vase, Cucuteni A – i numai în acest caz – apare un corespondent mai la sud, la grani a de nord a M rii Egee, în locuirile neolitice de mult cunoscute i bine cercetate de la Sesklo i Dimini din Thessalia. În genul etapei Cucuteni A apar aici reprezentan i ai stilului cu meandre spiralate în tehnic policrom , pe forme par ial tipice, precum suporturi înalte cu picior gol la interior sau str chini cu picior cilindric înalt, care s-au depus acolo în a doua perioad neolitic (epoca pietrei i cuprului) i anume într-un mediu cu totul str in1. În prima perioad neolitic , în Grecia central i de nord, domin pe vasele pictate un stil artistic cu totul diferit, de o cu totul alt origine i cu o evolu ie proprie. Pe când în acel caz elementul principal de stil era spirala, în acest caz elementele de baz sunt irurile de triunghiuri cu diferite variante, romburile cu model tip z brele, benzi ha urate, încruci ate, benzi cu câmpuri p trate sau rombice în form de tabl de ah i altele asemenea. Acestea sunt considerate de Fimmen2 ca fiind produse de la Sesklo cu pictur în ro u pe angob alb sau galben alburie i cu lustru, ireprezentate în Chaeronea (Beo ia) cu o conturare mai simpl i mai clar . Acest stil textil mai vechi – a a cum am putea s -l denumim – cunoa te înc o transformare în a doua perioad neolitic , sub influen a stilului cu meandre-spirale din spa iul dun reano-balcanic sau mai bine spus sub influen a speciei de vase pictate, men ionate mai sus, în stilul de la Cucuteni A, o transformare vizibil mai ales în specia de vase numit de Fimmen drept produse de la Dimini3: i anume ca leg tur neorganic între modelele cu meandre-spirale i modelele textile. Cum se explic însaceste diferen e i contraste stilistice în nordul cercului egeic? Stilul cu meandre-spirale, pe de o parte, i stilul textil, pe de alt parte, apar in ini ial unor cercuri culturale localizate diferit, primul este european, în special sud-est-european, al doilea este asiatic, de origine asiaticcentral-sud-vestic . Pentru a le aduce pe acestea într-un raport geografic, am numit cu o alt ocazie4

una din ele (cea european ) ca fiind cercul cultural vestic i cealalt (asiatic ) drept cercul cultural estic5.

1 Tountas, , 1908, , 8,3 – 6; 10. 1. – Despre alte locuri cu descoperiri din Thessalia, Wace- Thompson, Prehist. Thessaly, pag. 142, fig. 87, plan a I. 2 D. Fimmen, D. kret. myken. Kultur, Leipzig, 1921, pag. 69 i urm. 3 Fimmen, op. cit., pag. 71 i urm., grupa IV, i cu alte variante din a doua perioad .4 Hub. Schimdt, Prähistorisches aus Ostasien (Ztschr. f. Ethnol., 56, 1924), pag. 133. 5 V. Christian (Viena) consider c este mai potrivit pentru aceste cercuri culturale vestic, respectiv estic termenul de „grupa principal de nord, respectiv de sud a ceramicii noastre”. S. A. Belvedere, pag. 305 i urm. (Die Beziehungen der altmesopotamischen kunst zum Osten).

IV. Rezumat i concluzii 98

Am cercetat1 în detaliu tot acolo contrastul dintre aceste dou cercuri culturale pozi ionate la mare distan între ele, a a cum acesta este vizibil pe vasele pictate diferit, i a dori s repet pe baza apari iilor din Thessalia men ionate mai sus: în cercul nord-egeic s-a petrecut apropierea între cultura vestic Tripolie-Cucuteni i cultura estic Anau-Susa, prin influen are reciproc .Din r spândirea sudic a picturii policrome de vase i din raporturile de depunere, a a cum rezultacestea din stratigrafia de la Sesklo i Dimini, se poate trage concluzia c faza mai veche a culturii Tripolie-Cucuteni, a a cum putem afirma acum originile acesteia, cum rezult acestea în func ie de conforma ia vaselor, din stadii evolutive mai vechi, s-a desf urat o perioad paralel cu cultura Anau-Susa-Chaeroneea. Avem astfel posibilitatea unei dat ri, chiar dac ob inem doar valori aproximative în ceea ce prive te rela ia lor temporal .

Datarea culturii Susa a fost explicat de c tre englezi prin cercet rile cele mai noi din sudul Mesopotamiei. S-a descoperit c cultura Susa, persic , sud-vestic înc din timpul dezvolt rii ei mai vechi (Susa I), dar i mai târziu, în timpul picturii în negru-ro u (stilul Mussian = Susa II), a cunoscut o r spândire spre est, prin sudul Mesopotamiei2 i a fost descoperit acolo de sumerienii care au venit mai târziu, în m sura în care ei în i i au folosit o pictur similar a vaselor în perioadele cele mai vechi. Dac ultima parte r mâne problematic , totu i sunt depuse în locuri izolate ale a ez rilor3 resturi culturale, datate drept cele mai vechi, ale sumerienilor, deasupra straturilor cu ceramic pictat . Acestea trebuie considerate drept pre-istorice, respectiv pre-sumeriene i pot fi determinate temporal prin cea mai timpurie cultur sumerian 4. Totu i,datele istorice cele mai timpurii sunt controversate. Fa de mizele înalte ale s p turilor engleze5,trebuie s ne mul umim cu cifrele mult mai mici ale orientali tilor germani. Bol ile-mormânt (a anumitele morminte regale), descoperite mai nou în Ur i în Kisch i înzestrate bogat, permit datarea primei perioade de apogeu a culturii sumeriene în timpul primei dinastii, aproximativ în jur de 2800-2500 î.Hr.6. Am putea ajunge astfel la o concluzie corect , dac am transpune

1 Dup Christian, op. cit., pag. 310 i urm., acest contrast este anulat, în m sura în care el consider stilul „nordic” drept o conturare mai nou a celui „sudic”. Este interesant s cunoa tem argumentele: 1. în ambele culturi apar începuturile prelucr rii aramei. 2. în leg tur cu aceasta se afl tehnica mai bun de ardere a vaselor. 3. angoba alb este un surogat pentru o ardere mai puternic i de aceea o tr s tur a tehnicii mai noi. 4. Grupa Susa (care cunoa te angoba alb abia în produsele de mai târziu) trebuie considerat mai veche decât grupa dun reano-balcanic (care o cunoa te de la început). 5. Stratigrafia picturii de vase policrome din Thessalia confirm acest fapt. 6. Spirala este prefigurat în motivele circulare din Susa I i II. 7. i din punct de vedere tehnic ceramica dun reano-balcanic este o variant mai nou a celei de la Susa i a „ceramicii policrome” de la Cucuteni. Sunt îns asocieri de cuvinte f r con inut. Pentru c în Susa întâlnim o tehnicbicrom în negru i ro u, angoba alb fiind un element secundar care poate i lipsi, iar în Cucuteni avem o tehnic tricrom ,unde albul ca angob i fond de pictur joac un rol esen ial, pentru pe acesta sunt cru ate modelele spiralate i de aceea apar in unei etape mai vechi de dezvoltare. Deducerea spiralei din motive circulare cunoa te anumi i predecesori printre în preistorie, dar trebuie desconsiderat . De asemenea apari ia aramei în Europa nu trebuie pus în leg tur cu elementele din Asia sud-vestic .2 Locuri cu descoperiri în sectorul Nasirija: Abu-Scachrein (Eridu), Tell Muqayyar (Ur), Tell el Obeid, Kisch. – Hall-Wooley, Ur-Excavations, 1927, pag. 6 i urm.; pag. 155 i urm. Se al tur mai nou s p turile germane, cu rezultate importante, din Warka (Uruk): Jordan, Kurzberischt, 1930/31 (în num r mai mare). 3 El Obeid: sub un cimitir de la începutul primei dinastii din Ur morminte distruse cu ceramic pictat . Kisch: cimitirul B cu ceramic pictat în stil Mussian, Wooley, op. cit., pag. 155 i urm. 4 Hall-Wooley, op. cit., pag. 8 i urm., pag. 155 i urm. 5 I. Dyn despre Ur = 3100 î.Hr.; grani a inferioar pentru cultura „primitiv ” mai veche aproximativ 3500 î.Hr.: Hall-Wooley, op. cit., – i dup Unger, citând pe Ebert R. L., VIII, pag. 162 i urm. Începutul perioadei istorice din 3300 î.Hr. În leg tur cu mormintele regale din Ur a se vedea Unger, dup Ebert, XIV, pag. 31 i urm.: apogeul culturii sumeriene cu un nivel înalt de metalurgie în jurul anului 3300 î.Hr., care cunoa te o dec dere deja sub Urnina din Lagasch în 3200 î.Hr. 6 Astfel cifrele date de Christian i E. Weidner sunt reduse pe baza unei argument ri detaliate: Archiv. f. O., V., 1929, pag. 139 i urm. În func ie de aceasta prima dinastie din Ur începe aproximativ în timpul lui Urnina în jurul anului 2600 î.Hr.

d) Datarea 5. Excurs. Despre cultura Anau 99

dezvoltarea preistoric a culturii Susa = Susa I1 spre sfâr itul celui de-a patrulea mileniu î.Hr. Atunci etapele preliminare ar trebui plasate, a a cum este cazul i în Anau I i II, în secolele premerg toare ale aceluia i mileniu, aproximativ în jurul anului 3500 î.Hr.

Datele ob inute astfel i raporturile de la baza acestora trebuie în elese, dac dorim sinterpret m neoliticul în cercul nord-egeic. Cultura Anau merit o abordare suplimentar , mai ales c de la publicarea expedi iei lui Pumpelly, în anul 1908, pot fi cercetate mai atent anumite probleme ap rute în disputa opiniilor sau pot conduce mai bine spre o solu ionare.

5. Excurs. Despre cultura Anau

Personal, nu r spund doar de prelucrarea tiin ific a descoperirilor de la Anau, ci i de s p turile realizate în dou movile de locuit (kurgane) aflate doar la apte minute distan între ele. Conducerea acestor lucr ri mi-a fost predat de c tre R. Pumpelly, în timp ce el a condus cercet rile fizico-geografice i a s pat în acest scop numeroase sec iuni în câmpie i în v ile mun ilor din vecin tate, de la grani a persan , urmând s cerceteze aceste resturi culturale în compara ie cu descoperirile din movile. Dintre cele patru perioade preistorice, cunoscute mai întâi în Asia Central , situate dou câte dou în Kurganul de Nord i de Sud, Anau I-III are o importandeosebit datorit rela iilor acesteia cu Asia de sud-vest i Europa de Est. Anau I este cea mai veche cultur , fiind conservat în Kurganul de Nord într-un strat de o grosime de aproximativ 42 picioare engleze ti în straturile inferioare i mijlocii (-21, 5, respectiv 28 pân la +25 picioare), i datoritunei structur ri unitare, împreun cu ceramica similar , încât nu exist îndoieli. Vârsta relativ mare este marcat i prin mormintele cu schelete de copii descoperite: cel mai vechi (cu nr. 17)2 cu apteperle turcoaz plate, în form de boabe, perforate transversal pe laturile înguste i cu dou scoici perforate3; cele mai noi (cu nr. 13) sub dou vase de provizii pictate, descoperite in situ, cu podoabe vechi în forma unor spirale i tuburi cilindrice din plumb i cupru i cu perle albe de piatr de diferite forme4. Aceste descoperiri intr deja în contact cu zona de amestec a depunerilor din Kurganul de Nord, care este luat în considerare pentru urm toarea perioad . Anau II, în structura Kurganului de Nord depus deasupra culturii Anau I, indic mai întâi o cultur total diferit , cu ceramic str in , prin straturile orizontale clare5, în care apar resturi de locuin e din lut cu podea icu dale pentru u i, cuptoare de forma unor jum t i de vase în du umea, g uri pentru cenu( ) în locul pentru vetre pe podea, dar i schelete de copii în pozi ie chircit , de înhumare, în interiorul complexelor de locuit. Ceramica de tip str in apare în alte forme, în tehnicro ie i gri-monocrom (grupa x)6. În acelea i straturi apare îns i ceramic pictat , i nu doar produse din grupa Anau I mai veche, ci i dou specii diferite de vase pictate, pe care eu le-am marcat în rapoartele mele asupra s p turilor cu z i v7; prima (z), pictat monocrom, apropiat ca tehnic de ceramica mai veche, dar ca ornamenta ie prezentând în mod clar o continuare a aceleia ietape, de stil mai vechi; cealalt (v) pictat bicrom (negru i ro u) i f r leg tur cu pictura vaselor local a speciei y, cu siguran de origine str in i introdus din afar . Întrucât produsele pictate y nu au leg tur cu produsele Anau mai vechi, în schimb produsele

1 O selec ie bun de ceramic Susa I i II la Ebert R. L., VIII, pag. 155 i urm., plan a 45-47 (Andrae). Pottier dateaz , în func ie de profilul schematic al straturilor din Susa (Dél. en Perse, Mém., XIII, pag. 23, fig. 113), etapa mai nou între Naramsin i Hammurapi din Babilon (aproximativ 2500-1900 î.Hr.), iar etapa mai veche 3000-2800. Langdon dateazdescoperirile de la Dschemdet-el-Nasr, lâng Kisch, cu ceramic pictat policrom , în perioad pre-sumerian înainte de 4000 î.Hr.: Art and Arcaeology, XXVI; despre aceasta Christian i Weidner, op. cit.; În schimb cifre mai mari i la Jordan-Andrae, op. cit.2 Se afla în galeria de est la -8” adâncime: Raportul special a lui L. Warner, dup Pumpelly, op. cit., pag. 491. 3 Idem, plan a 40, 7; fig. 295 cu desene schematice. 4 Terasa II +22,5: plan a 36, 1; fig. 237 i plan a 40, 3; fig. 293. 297. – Proiec ie orizontal i sec iune vertical a acestei terase pag. 96, fig. 31. 5 Cel mai clar, terasa I: op. cit., pag 87 i urm., dar i terasa II, IV i V. 6 Op. cit., pag. 90 i urm. 7 Op. cit., pag. 94 i urm.

IV. Rezumat i concluzii 100

monocrome cu ro u sau gri apar in structurilor de locuit descoperite, vom împ r i structura straturilor din Anau II în dou sectoare diferite (IIa i IIb), plecând de la ideea unei întreruperi a locuirii continue în cazul IIb. În timp ce produc torii vaselor pictate (y) continu tradi iile culturii mai vechi (Anau I), are loc p trunderea unor nou-veni i cu vase monocrome cu ro u sau gri, care alung vechii locuitori i se stabilesc aici. Doar astfel se explic descoperirile din Kurganul de Sud din cultura Anau. Locuitorii din Anau III au p strat de fapt vasele monocrome în ro u sau gri, dar le-au produs cu ajutorul ro ii olarului i le-au perfec ionat ca forme i tehnic . În afara de aceasta, aveau produse de uz casnic obi nuite, din past de culoare deschis i realizate de asemenea la roata olarului. Întrucât ele de in avantajul numeric, iar produsele fine, monocrome, cu ro u sau gri se întâlnesc destul de rar, primele trebuie privite ca vesel de mas , iar celelalte ca vesel de buc t rie.

i mai pu in, i anume doar prin câteva fragmente, este reprezentat ceramica pictat , încât este îndrept it ideea c ele provin de la vase importate, foarte valoroase. Acest aspect are o importandeosebit , întrucât unul din fragmentele pictate (op. cit., plan a 35, 5) apar ine unui tip de vas, aproximativ unei cupe cu gât, care provine din vecin tate, la est de Anau, din Mohammedabad1.Acest vas este îns un tip obi nuit, cu o margine pu in mai larg al ceramicii Susa I2. Avem astfel posibilitatea stabilirii unei paralele temporale între Anau III i Susa I. Prin urmare, Anau I i II sunt mai vechi decât Susa I. Astfel cade opinia cercet torilor francezi, care consider c stilul Anau î iare originea prin extinderea culturii Susa3 sau c reprezint chiar o dec dere a stilului Susa4.

În orice caz, în ambele kurgane, aflate foarte apropiate una de alta, avem de a face cu douculturi diferite. Cea mai veche, Anau I i IIa trebuie s fi avut o importan mai mare în Asia Central de-a lungul mileniului 4 î.Hr. i a cunoscut probabil o l rgire spre est. La sud a parcurs în sud-vestul Asiei o evolu ie mai înalt 5, împreun cu culturile Susa-Mussian din sud-vestul Persiei ia exercitat influen mai departe prin Seistan i Belutschistan pân în nord-vestul Indiei, dar a prins r d cini i spre vest, în sudul Mesopotamiei, înainte de sosirea sumerienilor. Pe alte c i, cultura central-asiatic de la Anau a intrat în contact i cu Europa, mai întâi, a a cum am v zut, cu cercul nord-egeic prin cea mai veche a ezare din Grecia de Nord i Central (Sesklo, Chaeronea, Orchomenos - a se vedea mai sus în text, la pag. 97). Amprenta clar a stilului mai vechi, Anau I, asupra produselor de la Chaeronea6 indic o alt und cultural mai veche, care a ocolit Susa. Ceramica de la Sesklo i cele înrudite indic caracterul unei evolu ii mai noi, dar se apropie, prin motivul inedit cu franjuri7, cercului de produse de import din Anau III8. În orice caz, acestea lipsesc în grupa Susa. În acest context trebuie semnalate anumite apari ii paralele, care fac leg tura între cultura Anau (Anau I i IIa) i culturile central-europene din epoca pietrei. Sunt ofrande din mormintele cu schelete, men ionate mai sus: tubu oarele cilindrice din tabl de cupru, din straturile superioare din Anau I9, am putea spune de asemenea: Anau I b, care apar împreun cu

1 Dup Frankfort, op. cit., I, plan a VII, 2. – La British Museum. 2 A se compara Dél. en Perse, Mém., XIII, plan a 19, 2. 4. 8. 9; 20, 1-3;21, 3. 4. 6. 3 Hubert, Rev. Arch., 1910, 1, p. 307. 4 Pottier, Dél. en Perse, Mém., XIII, pag. 70 i urm. 5 Datorit cercet rilor mai noi ale lui Herzfeld avem informa ii despre dou a ez ri neolitice din interiorul Iranului, una la Damghan, la est de Teheran i cealalt lâng Persepolis, iar ceramica pictat este numit de descoperitorul ei „prototipul ioriginea celei din Susa”, dar trebuie privit mai degrab ca o ramur paralel a exemplarelor din Anau (The Illustrated London News, 1929, 25 mai, pag. 892-893). 6 Ztschr. f. Ethnol., 1924, 5/6, pag. 138, fig. 6. 7 Sesklo: Tsuntas, plan a 7, 1, 15, 1-7; Tsangli: Wace-Thompson 92, fig. 44, b. d, 45a, 46, a. d. c; 74 d. l. -0. Tsani, idem, fig. 83 h. m. q.; 85 h; Zerelia: 97 a.c.h.; 98 e. 8 Anau III: Excavations în Turkestan, plan a 34, 2, 5. 6; 35, 2. 3. 5 9 Anau Ib: op. cit., plan a 36, 1; 40, 3 (Sk. 13); pag. 158, fig. 293, 294

d) Datarea 5. Excurs. Despre cultura Anau 101

tubu oare de aceea i form din plumb, ca i spirale-tubu oare din cupru i din plumb. În Europa central tubu oarele rulate din tabl de cupru se num r printre cele mai timpurii apari ii din metal de la sfâr itul epocii pietrei1. Unei perioade i mai vechi, prin urmare Anau Ia, îi apar in perlele de turcoaz de la scheletul nr. 17 (galeria de est, la -8 picioare); au form singular , asem n toare unei boabe, pe o latur plate, pe cealalt bombate i perforate transversal în mijloc2. Pentru acest tip, cu siguran foarte vechi din cultura Anau, pot men iona o analogie din epoca pietrei central-european : o descoperire r mas pân acum singular , din chihlimbar, din Hofterup, Harjagers Härad (Schonen)3. Ea con ine forme de podoabe din chihlimbar de tip simplu, a a cum au fost acestea sistematizate de S. Müller din locuiri din Iutlanda drept „forme mai vechi”, spre deosebire de altele mai noi din perioada mormintelor tip culoar i a mormintelor tip cutii de piatr 4;al turi de pandantive rudimentare i de unele discuri neregulate, perle în form de butoia e imigdale cu perforare alungit ; pe lâng aceste forme, care apar i mai departe, înc trei exemplare ale unei forme singulare, plate, de forma unei boabe de grosime diferit cu un orificiu transversal în mijloc. Tocmai aceste forme singulare, de chihlimbar, reprezint o analogie pentru perlele de turcoaz din cele mai vechi morminte de pân acum din cultura Anau I. Ca termen de compara ie între descoperirile de chihlimbar din Prusia de est, de la Schwarzort, sunt mai ales butoanele ovale i lunguie e, cu perforare în forma literei V5; datorit acestei perfor ri, trebuie considerate mai noi.

O etap evolutiv mai nou indic i perlele de chihlimbar de forma unui paralelipiped cu patru laturi, cu perforare transversal , dintr-un mormânt tip culoar din Attagarden, lâng Falköping6.Dup toate aceste afirma ii, vom plasa formele problematice de podoabe de la Hofterup în perioada dinaintea mormintelor tip culoar (perioada dolmenilor). Raportat la descoperirile din Anau, am putea data acest mormânt din straturile de la Anau Ia, chiar i în jum tatea mai veche a mileniului 4 sau aproximativ în jurul anului 3500 î.Hr.

Al turi de aceste perle simple, formele izolate de podoabe ar trebui s aib o importan mai mare, dac au o semnifica ie simbolic . Din tezaurul de modele ale vaselor pictate din Anau IIa, care continu 7 tradi ia stilului mai vechi Anau I, se eviden iaz ca motiv deosebit pe marginea unei str chini, într-un câmp metopic, o a a-numit cruce maltez , compus din patru triunghiuri ha urate8. Importan a sa deosebit rezult din etapa stilistic , dezvoltat mai departe, a vaselor din Susa. Aici crucea maltez apare, de obicei, pe partea interioar a strachinei tip calot ca figurcentral , aparent ca model obi nuit al turi de alte modele pictate de jur împrejur9. Dar pe o strachin de aceea i form se întâlne te, al turi de crucea maltez , din mijloc, pe ambele p r i, câte o zvastic 10, de a c rei semnifica ie simbolic nu ne putem îndoi. Pictorul a ad ugat-o evident în mod con tient. În acest context, i crucea dreptunghiular din câmpul central al unei str chini tip calot din Susa11 poate fi considerat , simbolic, ca pies -pereche. Acelea i trei forme de cruce sunt

1 Ca semnalare putem folosi exemple din Muzeul pentru Istorie timpurie i preistorie din Berlin: camera-mormânt din piatrdin Flögeln, (Lehe – reg. Hanovra) cu ceramic cu împuns turi adânci, topor cu ceafa groas i vârfuri de s ge i cu t itransversal: catalogul Ib 601; i din câmpul cu morminte din Rössen (reg. Merseburg), catalogul I g 3619. – A trebuit srenun în 1929 la completarea materialului comparativ. 2 Anau Ia, op. cit., plan a 40, 7; dup schi a schematic pag. 158, fig. 295. 3 Berlin, Muzeul de pre- i protoistorie, Kat., II 8651. 4 S. Müller, Ordning af Danmaks oldsager, pag.251-260 (cele mai vechi); pag. 261-269 (cele mai noi). 5 R. Klebs, Der Bernsteinschmuck der Steinzeit, 1882, pag. 14, plan a II, 14-18. 6 O. Montelius, Minnen fran varfrondit, I, nr. 664. 7 Anau IIa: op. cit., 137, fig. 132-135: Anau I: 128 i urm.; fig. 67-101. A se vedea Ztschr. f. Ethnol., 1924, pag. 133 i urm., fig. 1-3. 8 Fragmentul de strachin în reproducere color, op. cit., plan a 32, 1. 9 Dél. en Perse, Mém., XIII, plan ele 2, 2. 3; 3, 4; 11, 3; 12, 2. 4. 6. 7; 13, 2. 3. 14, 3. 4, 15, 1, 3; 16, 3-7. 17, 1. 4-7. 18, 1-3. 5. 6; 42, 24. 10 Idem, plan a 41, 3. A se vedea Lechler, Das Hankenkreuz, 1921, pag. 13. 11 Dél. en Perse, op. cit., plan a 2, 1. 2; 7, 1.

IV. Rezumat i concluzii 102

atestate i în ceramica de pe movilele de la Mussian, ca apar inând aceleia i culturi1.Crucea maltez din cultura Anau-Susa ne trimite înapoi spre Europa central : în epoca

pietrei din Boemia întâlnim crucea maltez într-o alt grup cultural , considerat drept „nordic ”,întrucât face trimitere în mod evident la grupa cultural mai mic din Germania central 2. Astfel, crucea maltez apare, cu o semnifica ie simbolic f r îndoial , pe o amfor tipic de tipul Waltenienburg din Kostelec, pe Elba, al turi de motivul clepsidrei3. i mai surprinz tor apare ca podoab suspendat la gâtul unui vas descris de la Slánská Hora4. În Germania central , crucea maltez nu este înc atestat tocmai în cadrul culturii Walternienburg, men ionat mai sus. Dar alte forme diferite, precum forma de clepsidr men ionat mai sus, crucea dreptunghiular simpl , a anumita cruce în form de cârj , cercul, ornamentul tip roat , semicercul i mai ales modelul tip pieptene5, apar independent de ornamentele tradi ionale, ca semne speciale, demne de aten ie6.În ce leg tur se afl ele cu semnele i simbolurile tip litere7, mai pu in luate în considera ie, dar utilizate i r spândite, în general – spre exemplu, semnul tip pieptene, prezint aici variante ciudate – r spunsul la aceast întrebare va r mâne obiectul unei cercet ri speciale8. În orice caz, crucea maltez apare în cultura Anau-Susa în contrast cu caracterul ornamenta iei vaselor.

Cultura mai nou din kurganele de la Anau, Anau IIb i III, se explic doar printr-un schimb de popula ie, dup retragerea celei mai vechi, i este probabil de origine str in . Apar ine epocii metalului trebuie s fi avut o durat mai lung , ca i perioada mai veche. Concluzii despre originea ei putem trage doar din ceramica monocrom cu ro u sau gri. S-a încercat, în sensul dat de Myres9

g sirea unui r spuns univoc la aceast întrebare, prin stabilirea unei leg turi între ceramica monocrom cu ro u din Anau i „Red-Ware-Culture” din Anatolia i nordul Siriei10. Îns , prin aceast no iune colectiv sunt denumite grupe de vase prea diferite, f r a explica formele din Anau i f r a se ine seama de faptul c specia monocrom gri nu este apreciat la justa ei valoare.

Orizontul se limiteaz aici la forma cea mai caracteristic , strachina cu picior înalt i gol la interior11.Chiar limitându-ne la ceramica monocrom gri, exist coresponden e cu specii monocrome de vase din mileniul 2 î.Hr. din cercul nord-egeic, în cultura micenian i troian . Dar, pentru c grupa de vase apare doar în Kurganul de Nord (Anau IIb), fiind prin urmare mai veche decât Anau III, compara ia cu cercul nord-egeic devine problematic .

În ceea ce prive te datarea pentru Anau III, pot fi determinate temporal o serie de descoperiri izolate din straturile mijlocii. Mai întâi sigiliile din lut sau piatr în form de buton,

1 Dél. en Perse, Mém., VIII, fig. 175 (crucea maltez ); fig. 175, 1; 176, 1 (dreptunghiular ), fig. 176, 2 (zvastica). 2 A. Stocky, La Bohème Préhist., pag.102 i urm., fig. 53, 34. 36. 3 Pic, Cechy predhistoricke, I, plan a 38, 3. 4 Stocky, op. cit., plan a 88, 8. 5 i la Lindenschmit, A.u.h. V., V, pag. 67 nr. 1219 i Niklasson, plan a VII, 7. 6 În mod just ele sunt tratate drept semne simbolice de c tre N. Niklasson (Studien über Walternienburg-Bernburg Kultur,I, pag. 134 i Jahreschr. f. d. Vorgesch. d. sächs thüring. Länder, VIII). 7 La Turda , cunoscuta sta iune din Ardeal cu ceramic în band , apar în num r mare i au constituit obiectul unei cercet ricomparative. Hub. Schmidt, Ztschr. f. Ethnol., 1903, pag. 457 i urm. 8 Mai nou ele sunt raportate la simbolistica triunghiurilor, Hanna Rydth, Symbolism în mortuary ceramisc (Mus. of far eastern antiquities Stockholm, Bullet., nr. 1) 1929, pag. 87 i urm.; îns pare mai mult a fi o generalizare lipsit de semnifica ie. 9 Myres, The red-ware culture of the nearer East (în Cambridge Ancient History, I, cap. VIII, pag. 89 i urm.) 10 H. Frankfort, op. cit., I, pag. 80 i urm. 11 Publica iile Anau, op. cit., pag. 134 sub D3, fig. 125, profiluri de str chini fig. 114-119.

d) Datarea 5. Excurs. Despre cultura Anau 103

cu mâner perforat1. Ele sunt cunoscute din cercul egeic i egiptean i au fost datate de Fimmen în a doua jum tate a mileniului 3 î.Hr. pe baza rela iilor dintre Creta i Egipt2. Fiind din piatr , trebuie s le consider m drept piese de import. Cu siguran de origine str in este i piatra t iat cu trei laturi pe care sunt reprezentate omul, leul i grifonul3, imagini care indic într-o anumit m surcercul hititic din Asia Mic . Forma pietrei corespunde dup Hogarth4 formelor de acoperi(„gables”). Din punct de vedere al tehnicii i al stilului de reprezentare, piatra de la Anau trebuie privit în paralel cu perioada primitiv a artei t ierii pietrei5 a hiti ilor i încadrat în perioada dinainte de 1500 î.Hr. Grifonul înaripat îmbog e te chiar inventarul arhaic al hiti ilor, arti ti în gravarea gemelor.

Pentru straturile mijlocii din Kurganul de Sud, rezult astfel un interval mai mare, din 2500 pân în 1500 î.Hr., în care poate fi încadrat cultura Anau III b.

Din acest cadru se exclud fragmentele pictate6, men ionate mai sus, care pot fi puse în leg tur mai degrab cu ceramica pictat din straturile inferioare7, caracterizat prin motive naturale rudimentare. Raportându-ne la paralela realizat la Mohammedabad rezult un import de vase pictate în cadrul culturii Anau III a, care au dep it deja nivelul de stil de la Susa I i care apar in primelor secole ale mileniului 3 î.Hr. Din aceasta rezult faptul c schimbul problematic de popula ie din Anau II b s-a petrecut la pragul dintre mileniile 4 i 3 î.Hr. Noii locuitori au venit probabil din centrul cultural sud-est-european i din Asia Mic , cu care au p strat rela ii strânse în mare parte, pe calea mun ilor Caucaz. Drumul se poate s fi fost deschis i pe alte c i, pe care altdat ajungea cultura Anau mai veche (Anau I i II) pân la limita de nord a cercului egeic (Sesklo – Chaeronea). În orice caz, aceast ipotez este compatibil cu datarea stabilit mai sus pentru cultura Anau I +II, cca. în jurul anului 3500 î.Hr.8

1 Anau-Publikation, pag. 169: un sigiliu rotund din piatr cu modele stelare, fig. 403, plan a 45, 7; un sigiliu dreptunghiular din lut cu model simbolic, fig. 402, plan a 45, 11; un sigiliu de lut conic cu inele concentrice, fig. 401, plan a 45, 9. – Ca imita ii trebuie privite sigiliile turnate din metal, pag. 152f, fig. 256-258, plan a 37, 16-18. 2 D. Fimmen, D. kretisch-mykenische Kultur, 1921, pag. 154f, 6-11. Dinastia - 2540-2390 î.Hr. – De remarcat este faptul csigiliile neolitice din lut, precum cea de la Ariu d cu modele spiralate, sunt probabil mai vechi. 3 Anau-Publikation, pag. 169 i urm., fig. 400, plan a 41, 100; 45, 8. 4 Hogarth, Hittite Seals, 1920, pag. 18 i urm., fig. 8A. B. 5 Hogarth, op. cit., plan a III, 50 (om); plan a V, 137 (leu). 6 Anau-Publikation, op. cit., plan a 35, 1-7. 7 Anau-Publikation, op. cit., plan a 34, 1-6. 8 Mai nou, A. W. Jenny a încercat în lucrarea sa despre Schamiramalti (Ztschr. f. Ethnol., XIX, 1928, pag. 280-304) s punîn paralel „urnele mari tip strachin cu picior conic” i etapa bulgar Tell i s le dateze prin asocierea cu Thessalia = Troia II-V în prima jum tate a mileniului 2 î. Hr,; i aceasta dup ce încerc rile lui Frankfort (Studies, I, 1924, pag. 78 i urm.), de a întineri cultura Anau I au dat gre (pag. 300, observa ia 39). Pentru Anau I este vorba despre vasele de uz gospod resc în form de cazan g site de cele mai multe ori in situ (Anau-Publikation, I, plan a 18, 1-5; 20, 1; 21, 1); iar pentru etapa bulgarTell este vorba, a a cum b nuiesc eu, despre vasele largi cu curbur la pere ii inferiori i cu partea inferioar sub iat conic, prin urmare forme strict bitronconice. Se încearc astfel echivalarea a dou grupe de vase pe baza unor similitudini exterioare, nu foarte apropiate, din care se trag concluzii serioase asupra dat rii, f r a se lua în considera ie elemente de con inut, cum ar fi ornamenta ia, stilul, locul descoperirii, contextul cultural. Dar nu e de mirare, întrucât la acela i autor g sim mai departe (op. cit., pag. 301) compara ia între Anau I – III, i Schamiramalti consider c vasele bitronconice ale lui Sch. fig. 2/8 sunt „imita ii foarte mic orate” ale acelora i urne mari tip strachin din Anau I sau chiar „str chini cu fundul plat i pere ii cilindrici, fig. 2. 5”, care la rândul lor „trebuie s aib anumite coresponden e cu Anau I i II” (Pumpelly, fig. 63, 196). Îns Schamiramalti se refer la o ceramic primitiv în compara ie cu cea de la Anau. S re inem c materialul eneolitic de la Chaeronea (Grecia de Nord) reprezint stilul ceramicii Anau I într-un mod mai autentic i mai clar decât materialul de la Sesklo (a se vedea Ztschr. f. Ethnol., 1924). Realizez abia acum c paralela, care mie mi se pare inadecvatîntre „formele conice de str chini” din Anau I i cele din Bulgaria, a fost pus în discu ie deja de O. Menghin (Göetze-Festschrift, 1925, pag. 78 i urm., observa ii), prin accentuarea modelului tip tabl de ah încrustat în alb din ceramica bulgar . Acesta a tiut îns s evoce i numeroase paralele „bulgare” cu Anau III i astfel a ocolit cu precau ie

IV. Rezumat i concluzii 104

Dac ne întoarcem la întrebarea pus mai sus în text (la pag. 96) cu privire la stabilirea locuitorilor din Cucuteni A, trebuie s lu m în considerare faptul c ei trebuie s - i fi perfec ionat dinainte stilul de pictur , astfel încât îl st pâneau la un nivel foarte înalt. Stadiul final perfec ionat este ceea ce ne-a parvenit nou . R spândirea sa pân la limita de nord a cercului egeic reprezintpremiza pentru conturarea stilului Dimini, în a doua parte a neoliticului thessalian (epoca pietrei icuprului), fapt care reprezint un reper temporal fix în jurul c ruia putem data înainte i înapoi. Pentru evolu ia anterioar putem folosi ca paralel temporal stilul Sesklo din prima perioada thessalian . Îl putem astfel data prin Anau III spre Susa I, de i, a a cum s-a v zut, a fost independent fa de ceramica Susa I spre sfâr itul mileniului 4 î. Hr1. Aproximativ în aceastperioad ar fi de dorit s tim ce au realizat purt torii stilului A de la Cucuteni i str mo ii lor, pe c i înc necunoscute, pentru dezvoltarea stilului i a culturii lor, în general, înainte de întemeia noua lor patrie. Am putea considera drept posibilitate, prima jum tate a mileniului 3 î.Hr., ca datde început a a ez rii de la Cucuteni. Exist îns i o modalitate de a verifica aceast posibilitate, prin informa iile de care dispunem în leg tur cu ceea ce se petrece în Cucuteni A sau în etapa echivalent din Ariu d. Mijlocul pentru aceasta ni-l ofer Creta.

În capitolul urm tor „Pozi ia culturii” (mai jos în text la pag. 117) am dezb tut, pe baza ceramicii i mai ales a imaginilor de pe sigilii, rela iile dintre Creta i Cucuteni A. În ceea ce prive te ceramica au rezultat paralelisme evidente între pictura cu alb din perioada minoic mijlocie din Creta i pictura alb din Ariu d, respectiv vasele cu ornamente adâncite din Cucuteni A, în m suraîn care anumite elemente de stil din perioada minoic mijlocie se reg sesc în etapa stilistic din Ariu d i Cucuteni, îns pentru un cu totul caracter al formelor. Din aceasta putem trage concluzia c Ariu d-ul i Cucuteni A sunt în general mai vechi decât perioada minoic medie din Creta, asta înseam mai veche decât 2000 î.Hr.2 Cât de departe putem merge înapoi în mileniul 3 î.Hr., se poate stabili prin raportul sigiliilor din lut, ornamentate cu spirale, din Ardeal3, care apar in culturii din Ariu d i Cucuteni A, fa de sigiliile din perioada minoic timpurie din Creta4, care trebuie datate în a doua jum tate a mileniului 3 î.Hr.5. În raport cu aceasta a ez rile din Ariu d i Cucuteni A trebuie datate ca terminus ante quem în jurul anului 2500 î.Hr. Durata lor nu trebuie subapreciat . Oricum persisten a a ez rii de la Cucuteni pân în epoca bronzului a primului mileniu este cert .

Prin data ob inut mai sus în text la pag. 96, i anume anul 1500 î.Hr., nu s-a ajuns înc la dec derea picturii vaselor. Ea trebuie s fi persistat o perioad al turi de ceramica str in C,

concluzii privind cronologia i istoria cultural , dar indic Asia sud-vestic drept surs comun („par ial”), o problem pe care o vom lua în discu ie mai jos în text (la pag. 119). Trebuie ad ugat faptul c Menghin se opune în mod categoric întineririi culturii Anau I în ultima sa lucrare (Weltgeschichte der Steinzeit, 1930). 1 Mai nou, V. Dumitrescu (Notes corcernant l'ornamentation peinte zoomorphe et humaine dans les civilisations à céramique pente de Roumanie et de la Susiane, Bucurest, 1931) face experimente cronologice pe baza presupusei rela ii între imaginile animaliere i vasele din Susa i ipeni , considerând c într-o pauz temporal de 600 de ani a a-numitele „modele” au venit în România. Dac acest calcul ar fi adev rat, ar trebui s ne par r u pentru genialii pictori de vase de la

ipeni i Cucuteni. 2 D. Fimmen, D. kret-myken. Kultur, 1921, pag. 156 i urm., pag. 210 i urm. 3 Dup Jul. Teusch, Mitt. Präh. Comm. Akad., Wien, I, 6 1903, pag. 369, fig. 12-14. A se vedea capitolul despre sigiliile din lut mai jos în text la pag. 118. 4 Fr. Matz, Die frühkretischen Siegel., Berlin u. Leipzig, 1928. – Din p cate a trebuit s renun la prelucrarea analizelor de stil cuprinz toare ale autorului, referitoare la culturile principale din cercul estic mediteranean i din zona dun rean -balcanic , în raport cu cercet rile mele, dar m bucur c pot constata c aceste analize nu combat ideea mea principal i cteza „independen ei Cretei minoice fa de cultura subneolitic a Europei de sud-est” a devenit o certitudine. A se compara strachina de la Cucuteni A, pag. 239, fig. 105. – Este surprins aici caracterul esen ial al stilului ceramicii în band .5 Fimmen, op. cit., pag. 84. 128. 155; perioada minoic timpurie în func ie de descoperirile egiptene se separ în dou p r i:2835-2540 î.Hr. (dinastiile 3-5) i 2540 – 2390 î.Hr. (dinastiile 6-11); pentru sigiliul tip buton se ia în considerare a doua parte. A se vedea Karo dup Ebert R. L., VII, plan a 44.

e) Pozi ia cultural 105

care trebuie atribuit migratorilor barbari din nordul îndep rtat, dac putem s -i numim a a.Sfâr itul a ez rii, în epoca bronzului, este determinat cu probabilitate în rela ie cu transform rile puternice din zona M rii Egee i a Asiei Mici, în jurul anului 1200 î.Hr. Astfel, putem considera drept valabile pentru a ezarea de la Cucuteni datele aproximative 2500-1200 î.Hr.

Îns cu aceasta nu dispare orice vie uire pe vechiul teritoriu cultural, chiar dac nu mai poate fi vorba despre o a ezare. Acest fapt este sus inut de fragmente de vase izolate, cu un caracter ce indic perioada Hallstatt (mai sus, în text la pag. 45) i unele fibule din perioada La Tène i cea roman (mai sus în text la pag. 63). O posibilitate de a privi mai atent aceast vie uire ne-o oferdoar fundul ascu it al unei amfore pentru ulei i vin, evident importat . Aceste descoperiri cele mai noi de la Cucuteni se încadreaz armonios în apogeul cultural din perioada elenic i roman din zona Dun rii i a Balcanilor i din cercul M rii Negre.

e) Pozi ia culturalCucuteniul a fost populat la sfâr itul perioadei timpurii a epocii pietrei i s-a men inut, ca

a ezare, pân în perioada de apogeu a epocii bronzului. Totu i caracterul s u cultural r mânesubscris în esen epocii pietrei, i întrebarea în leg tur cu rolul pe care l-a jucat metalul r mâne o problem special .

Coloni tii erau, ca ramur a creatorilor de ceramic în band , cultivatori i vân tori; în ce m sur au participat la producerea armelor, uneltelor i instrumentelor, rezult din circumstan e idin compara ia cu a ez ri înrudite.

Industria cremenii este bine dezvoltat , diversele instrumente tip lam , mari sau mici - precum r zuitoare, împung toare, lame de t iat, al turi de forme atipice, erau utilizate în diferite scopuri i ele au fost produse în atelierele locale, pe baza unei tradi ii mai vechi, precum vârfurile de s geat foarte numeroase, în timp ce seceri izolate i topoare lefuite erau procurate, probabil, din ateliere centrale. Din calcar local confec ionau uneltele agricole, precum teslele în variante numeroase, d l ile sau teslele-d l i, precum i topoarele plate mari i pietre de lefuit. Mai rar apar topoare cu gaur , din alte tipuri de roci, precum i formele de ciocane i combina iile acestora. Pentru realizarea lor în ateliere proprii pledeaz fusele de g urit din straturile cele mai de jos.

Topoarele-ciocan din piatr analizate, i imita iile acestora din os sau corn, indic un context cultural mai larg (mai sus în text la pag. 56). Un topor-ciocan lustruit, din piatr , de aceastform , a fost descoperit i în tell-ul de la Metschkur din Bulgaria, al turi de ceramic pictat care corespunde ceramicii de tip Cucuteni B. La Troia sau într-un alt centru de fabrica ie din Asia Mic ,corespunz tor unei industrii a pietrei, paralel , trebuie s fi atins apogeul în jurul anului 2000 î.Hr. sau chiar pu in mai târziu, a a cum indic topoarele de lux din piatr verde, mai rar , i din lapislazuli pre ios, care apar in unui depozit de descoperiri unice din a treia perioad a celui de-al doilea ora de la Troia. Stilul arhaic al vie ii lor a fost p strat de locuitorii de la Cucuteni timp de secole, pân în perioada de apogeu a epocii bronzului. În acest sens, cele mai bune paralelisme sunt descoperirile din a ezarea gali ian mult mai tân r de la Koszylowce1, unde reg sim industrii analoge pentru cremene, os i corn; chiar i pana pentru calapod este reprezentat izolat.

În concluzie, s-ar putea spune, despre industria pietrei de la Cucuteni, c este în principiu de origine local , mai ales dac ne referim la calcarul i la gresia local ; atelierele din cremene trebuie s fi avut o importan mai mare, întrucât ele se încadreaz într-un cerc mai larg al industriei silexului de pe v ile Nistrului, Niprului, Siretului i Prutului, din care o cantitate mare de produse similare au fost strânse i colec ionate la Muzeul din Liov. Acest complex industrial sud-est-european se bazeaz pe tradi ii str vechi, locale, dar indic , prin detalii tehnice i formale,

1 Ch. Hadaczek, La colonie industrielle de Koszylowce, plan a III-IV; pan -calapod plan a III,17 ca „piatr de netezit”, chiar dac descrierea este incomplet i insuficient .

IV. Rezumat i concluzii 106

precum lustrul topoarelor din silex i cu itele în forma de semilun , o rela ie cu culturile megalitice din nord.

Metalurgia nu a fost deloc un aspect propriu, caracteristic locuitorilor de la Cucuteni; nu exist indicii c ace tia s-au preocupat de producerea de arme sau unelte din cupru sau chiar bronz. Acest aspect este valabil mai mult sau mai pu in pentru to i reprezentan ii culturii cu ceramicpictat . Totu i, atât în perioada mai veche, cât i în cea mai nou erau în uz, a a cum atestdescoperirile (mai sus în text la pag. 59), diferite unelte i obiecte de podoab , mai rar arme, din cupru. Ele apar in contextului mai larg, al industriei metalului sud-est-european sau est-european din timpurile cele mai vechi sau mai vechi. Despre bronz, abia se poate vorbi. S-au descoperit dou br ri din bronz s rac în staniu; la fel este arseniul în cazul toporului plat, al pumnalului i al toporului cu gaur . Pentru Cucuteni B, deci pentru apogeul epocii bronzului din cadrul a ez rii putem presupune cunoa terea i chiar utilizarea argintului. În realitate, nu s-a descoperit nimic din argint la s p turile din 1909/10. Dar aici putem completa cu raportul men ionat al lui Bu ureanu1: printre descoperirile din metal acesta enumer în afar de bronz, respectiv cupru i fier i argint, toate referitoare la obiecte de podoab , precum br ri din cupru iargint, fibule din fier; în schimb nu aminte te nimic de unelte din bronz, cupru sau fier. În orice caz, nu trebuie s ne îndoim c a descoperit într-adev r obiecte de podoab din argint la Cucuteni. i pe acestea le vom încadra în perioada epocii bronzului din evolu ia sa cultural . Acest aspect este compatibil cu ceea întâlnim, dup Hadaczek, în a ezarea de la Koszylowce (Gali ia): un fragment al unui inel spiralat din argint2. Vom vedea mai departe c ceramica din aceast a ezare corespunde grupei mai noi din Cucuteni B. Se poate astfel ca acest argint s fi ajuns pe c ile comerciale ale epocii bronzului pân la Cucuteni.

i mai inedit este apari ia fierului, în m sura în care acest fapt este cert pentru Cucuteni. Fierul. Dup inventarul descoperirilor (mai sus în text la pag. 63) este sigur c în zonele de

depunere cu ceramic mai nou s-au g sit sule de fier cu patru muchii, i sunt atestate trei cazuri diferite. Problema apartenen ei lor la cultura Cucuteni a fost dezb tut în detaliu în raportul meu prealabil asupra s p turilor (op. cit., pag. 595 i urm.) i clarificat în sens pozitiv pe baza unor apari ii similare în Bulgaria. Pentru c , indiferent dac tell-urile bulgare, precum Metschur iRatschef reprezint zone locuite, a a cum sus ine Tschilingiroff, sau dac ele sunt necropole pozi ionate într-un mod neobi nuit pentru familii i triburi, dup p rerea arheologilor Seure iDegrand – p rere pe care i eu o sus in, ceramica înso itoare i întregul inventar de descoperiri corespund ceramicii Cucuteni B. Ajungem astfel la concluzia c purt torii acestor culturi paralele, la nord i sud de Dun re, pe care trebuie s le încadr m în epoca bronzului, foloseau pe lâng sulele de cupru i unelte de fier. Cum au ajuns ele oare aici? Aceasta este problema fierului pentru epoca bronzului, atât din România, cât i din Bulgaria. Am putea lua în considera ie materia prim sau produse finisate, oricum trebuie s accept m ideea c fierul a ajuns în centrele est-europene pe c icomerciale în acela i timp. Ca marf comercial rar , ar putea s fi ajuns o dat cu strachina tip Orchomenos III (mai sus în text la pag. 87) prin Thessalia, în zonele dun rene i balcanice de jos. Pentru c în Grecia i Creta inelele din fier erau deja în uz înc din perioada mormintelor tip cupol 3. În ceea ce prive te r spândirea i originea uneltelor i armelor din fier, va trebui s l s mlibertate pentru alte posibilit i pentru perioada 1600-1200 î.Hr., ca i Schachermeyr4.

1 Ca i mai sus: Congrès International Paris, 1889, X, pag. 299 i urm. 2 Ch. Hadaczek, op. cit., plan a VI, nr. 33. 3 Kakovatos-Pylos i Vaphio: Athen Mittlg., 34, 1909, pag. 275; , 1889, pag. 147; Morminte miceniene: ,1888, pag. 141, 147; În Creta: Fimmen, Kret.-myk. Kultur, pag. 145. 4 Colec ii deosebite de obiecte din descoperirile din Asia de sud-vest, Egipt i Marea Egee, dup Fritz Schachermeyr, Athen Mittlg., 41,1916, pag. 409 i urm.

e) Pozi ia cultural 107

Spre deosebire de lipsa fierului în alte zone, acesta era utilizat de hiti i, care dispuneau de minele de fier din Kizwanda, din zona Pontos, în secolele 14 i 13 î.Hr., în cele mai diferite scopuri. Este o ipotez a lui Schachermeyr, c hiti ii aveau un anume monopol asupra fierului înainte de 1200 î.Hr. i c abia dup distrugerea puterii lor exportul de fier din estul Asiei Mici nu a mai fost împiedicat.

Sulele de fier din România i Bulgaria trebuie datate îns f r rezerve înainte de 1200 î.Hr. din cauza rela iei acestora cu ceramica pictat mai nou (Cucuteni B). În acest caz, comer ulintermediar de la o regiune la alta trebuie s fi adus fierul în sud-estul Europei pe c i necunoscute ca produse finisate din atelierele hiti ilor, ocolind cercul cretan i micenian, i nu ca materie prim - locuitorii de la Cucuteni nu au fost nici pe de parte fierari. Analiza metalografic , realizatde c tre Centrul de examinare a materialelor (Berlin-Lichterfelde; mai jos în text la pag. 125), ofero ipotez de lucru demn de luat în considerare pentru cercet rile viitoare din sud-estul Europei idin Asia Mic , cu privire la problema originii celui mai vechi fier din epoca bronzului.

Locuitorii de la Cucuteni erau în primul rând olari; au atins chiar un grad înalt de perfec ionare, atât în tehnic cât i în pictura vaselor. Arta lor, foarte bine dezvoltat , este de origine vestic , în m sura în care etape tehnice i stilistice premerg toare s-au remarcat în cultura Bükk din Ungaria superioar i sunt înc de c utat paralelisme cu cultura superioar Tisa sau într-o zonîntins aflat între valea Tisei i inutul de dincolo de Carpa i, str b tut de patru râuri Siret-Prut-Nistru-Nipru, în timp ce cultura Tisa din partea sudic , inclusiv etapa Lengyel prezint o pictur a vaselor aflat deja în afara evolu iei exemplare a culturii Cucuteni. În cercul estic, cultura Cucuteni reprezint , prin pictura vaselor, care se poate urm ri f r lacune de-a lungul etapelor A, A-B i B pân la dec dere, un reper important în analizarea realiz rilor culturale din a ez rile învecinate. Deja pe baza raportului preliminar (Ztschr. f. Ethnol., 1911) s-ar putea realiza astfel de compara ii. Pentru mine este important s stabilim pentru grupele de stil speciale de la Cucuteni paralele care s confirme întreaga evolu ie.

Tripolie. Am v zut deja (mai sus în text pag. 79 i urm.), c în Tripolie A produsele incizate în stilul ceramicii în band aveau o semnifica ie aparte, fiind probabil mai vechi decât Cucuteni A icu o durat mai îndelungat , în m sura în care evolu ia formelor se reg se te pân în etapa Cucuteni B. Ce rol joac ceramica pictat în Tripolie al turi de produsele incizate, care reprezintdoar un paralelism incomplet fa de Cucuteni A i B, pot stabili cercet torii ru i pe baza materialului lor numeros. Prin faptul c în Tripolie B trebuie s fi existat i o serie mai tân r de produse incizate, s-ar p rea c produsele pictate provin din centre de fabrica ie învecinate (a se vedea mai sus în text la pag. 82).

Ariu d. Fa de acesta, a ez rile de pe valea Oltului ocup un loc special în compara iile cu cultura Cucuteni. Este dificil ca, plecând de la straturile I-VII ale lui Laszlo1, dintre care VII reprezint stratul cel mai de jos, s se armonizeze anumite grupe de stil ale vaselor de la Ariu d.Raportate la cele trei straturi suprapuse cu „terramari”, a a-numitele funda ii pentru piloni a locuin elor, în ultimele dou încadrându-se i cele dou straturi cu arsur , putem stabili trei perioade ale a ez rii sau ale construc iei, la care ar trebuie s se adauge o a patra, de fapt prima, ianume depunerile de arsur dintre straturile inferioare cu „terramari”2. Diferen ele din punctul de

1 Stratigrafia de la Ariu d dup László, în Dolgozatok, 1914, pag. 279 i urm. Materialul de la Ariu d i Olteni în Dolgozatok,1911, pag. 175 i urm. i Arch. Ertes. 1912, pag. 57 i urm. cu o plan color. Doar tipurile de vase cu literatur completadunate în revista româneasc Dacia, I, 1924, pag. 1-27. – În muzeu din Cluj-Napoca se poate studia stratigrafia de la Ariu ddup expozi iile lui M. Roska, în timp ce vasele frumoase se g sesc în Muzeul Szekler din Sfântu Gheorghe. 2 Perspectiv general , Dolgozatok, 1914, plan e color i fig. 66-68, 77; stratul inferior de arsur fig. 36, cu „terramari” inferiori fig. 50-51; sec iune vertical I-VII fig. 35; stratul superior de arsur IV fig. 9, cu vatr i cuptoare pentru vase, fig. 18. 19.

IV. Rezumat i concluzii 108

vedere al ceramicii se stabilesc i în func ie de exemplele de la Cucuteni. Vasele bine lustruite1 de la Ariu d, monocrome, galben, galben-ro iatic sau brun ro iatic, unele fiind prev zute cu margine neagr afumat , ar trebui puse în paralel cu produsele cu ornamente adâncite de la Cucuteni. Scobiturile prezente i la Cucuteni primesc în Ariu d i în Olteni o importan deosebit pentru evolu ia stilului i apar într-o combina ie inedit , al turi de puncte late i plate i pictura alb .Grupei principale de produse policrome Cucuteni A îi corespund în zona v ii Oltului, pe forme specifice perioadei de tranzi ie (A-B), spirale în forma literei S individuale, cru ate pe fondul de lut ro u i încadrate cu negru, cârlige-spirale, benzi de cercuri, modele rombice, benzi arcuite iunghiulare, precum i benzi continue de volute pentru umplerea spa iilor intermediare2, fiind a adar vorba de o inversiune fa de Cucuteni. De aceea i valoare este i pictura alb cu spirale de benzi ha urate sau cu volute, respectiv variante ale acestora3, aducând împreun 4 pe acela i vas policromia i pictura alb ; chiar i modelele liniare de pe margini sunt variante ale spiralelor5.Inedit este leg tura între decorul adâncit, pictura alb i modelele în relief care apar împreun cu o tehnic des vâr it a lustruirii6. Izolat apare, pe un bol conic, rudimentar, realizat în tehnica inciziei, banda de volute cu desf urare invers 7, prin care este cru at , ca motiv negativ pe fond de lut, spirala în forma literei S. Este un model de baz recurent al stilului ceramicii în band , atât în tehnica inciziei, cât i în pictur , i mai ales în Ariu d este foarte popular ca model negativ ipozitiv8. Într-un context mai larg, acest model are pentru noi o importan deosebit , întrucât reprezint fundamentul stilului Tripolie III i poate fi urm rit înapoi pân în stilul Bükk, reprezentat acolo prin strachina de la Aggtelek. Pe scurt, arta vaselor din zona superioar a râului Olt are acela i fundament ca i cultura Cucuteni, dar s-a dezvoltat într-o direc ie diferit , proprie. Formele de la Ariu d indic formele din Cucuteni B, mai ales în cazul str chinilor, ulcioarelor cu gât i a vaselor cu um r9, de asemenea stilul strict A, prin separarea de modelele par iale, p e te deja

spre ultima etap 10. Începutul culturii Ariu d poate fi datat ceva mai devreme decât cel de la Cucuteni, dar a ezarea nu a d inuit atât de mult timp. Cea mai veche locuire trebuie s fie cea de la Tripolie. Sfâr itul pentru Ariu d r mâne incert. În timp ce László distribuie grupele de vase men ionate pân acum pe straturile VII-II i le cuprinde pe toate în cultura A, el distinge descoperirile din stratul superior de humus (I) i le consider , f r a intra în detalii11, drept „cultura B, ca pe unul din ultimele ecouri ale ceramicii în band central-europene”, independentde ceramica pictat mai veche; aceasta ar trebui s prezinte multe analogii cu Lengyel, Moravia iAustria Inferioar , dar i cu Butmir, Vinca i Turda . El încadreaz cultura A în epoca pietrei icuprului premicenian , iar cultura B de la Ariu d în epoca pietrei i a bronzului protomicenian .Prin noi s p turi de pe valea Oltului, aceste probleme neelucidate au putut fi verificate.

Horodnica. Horodnica pe râul Nistru (Gali ia de Est12) este de o importan redus , dar cu particularit i inedite. Prin formele sale (str chini, pahare, ulcioare cu gât) ea a reprezentat chiar i prin pictura ei o grup de tranzi ie. Cercuri albe, ovale, benzi arcuite (op. cit. 3, 4, 5,

1 Aceste piese de la Ariu d sunt reprezentate la Cucuteni doar printr-un singur fragment: piesa din plan a 40/1. 2 László, 1911: fig. 36. 37. 42. 71. 72; 1912: pag. 57, plan a 1 (color); 1924/5: grupa A1. 4. 6. 8; B 1. 5. 14. 15; C 6. 7. 8. 9. 15; D 3. 5. 6; F 3. 4. 6. 7; G1. 2. 3 László, 1911: fig. 9. 13. 24. 25. 28. 29. 38. 39. 40. 44. 49. 60. 68; 1912: pag. 57, plan a 1, 3 (color); 1924/5: grupa B 10.11; G2. 4 László, 1924/5: grupa A 2. 11. 12; B4. 11. 12; G2. 5 László, 1924/5: B 4. 10. 11. 6 László, 1911: fig. 30. 31. 63. 64; 1912: pag. 57 plan a 11 (color); 1924/5: grupa B5. 7; C16. 17. 19. 7 László, 1924/5: grupa A, 5. 8 László, 1924/25: grupa A 2. 6. 11. 12; C17; D6; F4; G1. 2. 9 László, 1924/5: A 11. 12; B 11. 13. 14; C15-19; D3. 5. 6. 10 László, 1924/5: A 7. 8. 11. 12; B11. 12. 14. 15; C6-8. 9. 15-19; D 3. 5. 6; F 3. 6. 7; G2. 11 Chiar la începutul cercet rilor sale 1924/5, pag. 3 i urm. 12 Zbiór, Wiadomsci do Anthropologia, Krakau, III, 1879, pag. 70 i urm., plan a V, VIII, 1884, plan a 1.

e) Pozi ia cultural 109

11, 16, 17, 18), spa ii de umplutur cu ha ur oblic (3, 5), modele par iale de benzi ha urate negre ialbe i spirale de benzi ha urate (7, 8, 9, 14, 15), dar i spirale liniare (13) pot fi raportate la stilurile de tranzi ie de la Cucuteni (A-B) (a se compara cu plan a 38/4 din prezenta lucrare).

Celelalte sta iuni arheologice din estul Gali iei se încadreaz în diferite moduri în evolu iamai nou :

Wygnaká, lâng Czortkow, pe Siret: spirale de benzi ha urate i volute liniare, precum grupele i din Cucuteni B1.

Wasylkowce, lâng Husiatyn: cu forme i modele ca i Cucuteni B2.Bilze-Zlote, pe Siretul superior: în general pictur neagr , precum grupa din Cucuteni B3

pe ulcioare cu gât, vase cu um r, pahare, boluri, vase de amestecat, unelte duble, capace de forme corespunz toare, dar i variante mai vechi pentru etapele intermediare de la Cucuteni A-B cu grupele i 4, cât i pentru apogeul picturii vaselor în grupele i 5.

Zielencza, lâng Prembowla, pe Siret: o a ezare de caracterul Cucuteni B6.În cadrul sta iunilor arheologice din Gali ia de Est, o pozi ie special o ocup :Koszylowce, lâng Tluste7: este vorba de o etap evolutiv , care corespunde etapei finale de

la Cucuteni, despre o retragere a ornamenta iei vechi cu spirale, înlocuit acum de modelele liniare. Ceramica alb , de o importan atât de mare pentru toat evolu ia stilistic ulterioar începând cu pictura vaselor din cultura Bükk, cunoa te aici un reviriment. Demne de remarcat sunt benzile zim ate, individuale sau combinate în benzi, apoi benzile albe i ro ii încadrate în negru i brun, printre acestea benzile erpuite. În general, apar paralelisme cu etapa de dec dere de la Cucuteni, corespunz toare grupelor i .

Petreni, în Basarabia8: în general pictur neagr , pe angob ro ie, foarte rar resturi de benzi ro ii ha urate, în rest variante pentru Cucuteni B, f r semne vizibile de dec dere; în schimb ceva care lipse te în Cucuteni, animale stilizate, interpretate ca vit , cal, capr , câine i ca om cu o structurare reu it , din trei p r i a corpului.

ipeni , în Bucovina9: cea mai mare parte pictur neagr pe angob ro ie, variante mai bune decât în Petreni, paralele pentru grupa Cucuteni ; mai rar grupe stilistice intermediare mai vechi, cu benzi ha urate (spirale, modele cu col uri, modele de umplutur ) i spirale pe fondul ini ial al vasului, încadrate cu negru, al turi de albul secundar10. Trei dintre exemplarele aflate în Viena11

sunt ilustrate în plan a 38 din prezenta lucrare: 1. inventar nr. 50983 - partea inferioar cu o îmbinare de fund de la un vas care se închide spre partea de sus; modelele reprezint volute de spirale cru ate pe fondul ini ial al vasului (a adar negative), înl n uite, una dintre ele încadrat cu negru, cealalt cu alb, încât modelele pozitive rezult ca spirale în forma literei S, negre i albe, cu linii duble, care se eviden iaz reciproc, mi carea acestor linii este reluat i continuat în spa iile de umplutur pictate în alb; i totul se prezint ca o band lat între linii albe i negre de încadrare. Un

1 Zbiór, XV 1891, pag. 49 i urm., plan a III, 9-15. 2 Zbiór, XIV, pag. 50 i urm., plan a II. 3 Zbiór, XV, pag. 52 i urm., plan a 4. 5 XVI, pag. 64 i urm., plan a 2-5. 4 Zbiór, XVIII, 1895, pag. 2 i urm., fig. 7. 15. 5 Idem, fig. 4. 8. 13 6 Materyaly Antrop.-Arch. Etnogr., Krakau, IV, 1899, pag. 101 i urm. 7 Kaindl, Jahrb. f. Altertkde, II, 1908, pag. 144 i urm.; Ch. Hadaczek, La colonie industrielle de l’époque énéolithique,Lemberg (Liov), 1912. Compara iile lui Hadaczek cu cercul egeic sunt aici total inoportune. 8 E. v. Stern, D. prämyken. Kultur in Südrußland, Moskau, 1906. (Trudy XIII, 1); în Ebert's Reallexikon, XIII, pag. 40 iurm., plan a 19. 20. 9 Colec ia Kostin, risipit la Berlin, Viena, Bucure ti. S p turile lui Kaindl la Cern u i (Jahrb. d. Zental. Komm., Wien, N. F., I, pag. 102 i urm., II, pag. 17 i urm.) i Szombathy în Viena (Jahrb. d. bukowinaerr Landesmuseums, II i III). Un studiu special la V. G. Childe, Roy. Anthropol. Intitute Journ., 53, 1923, pag. 263 i urm., plan ele 14-18. 10 Ilustra ii dup Kaindl i Childe, corespunzând par ial celor ce-mi apar in.11 Pentru fotografiile, dup care s-a realizat redarea desenului modelelor cu ajutorul schi elor mele de mân , plan a 38, 1-3, a dori s mul umesc c lduros conducerii Sec iei de Preistorie a Muzeului de istorie natural din Viena.

IV. Rezumat i concluzii 110

model înrudit se g se te la Ariu d1: pe fondul ro u ini ial al vasului, spirale albe încadrate cu negru. – 2. inventar nr. 50982: un fragment de fund similar, din spirale, rezult ovale negre din linii duble dispuse într-un ir; spiralele albe, corespunz toare ale modelului anterior, sunt separate ca un oval interior, cu ha ur alb i ca spiral individual de jur împrejur, care se une te alternativ cu linia de încheiere a fundului, încadrat sus de o linie dubl alb ; în spa iile de umplutur se continumi carea de ovale prin ha urul alb. – 3. inventar nr. 51156: bol rudimentar de form aproape conic(a se compara cu formele de la Cucuteni: tipul 5 din plan a A i i tipul 3 din plan a B, mai dezvoltate). Atât pe interior, cât i pe exterior, modele marginale pictate superficial, care rezult din ovale precum cele men ionate anterior: jum t i de ovale devenite independente sunt dispuse direct pe margine, separate în câmpuri metopice prin benzi verticale i închise prin orizontale corespunz toare; benzile corespund benzilor ha urate obi nuite: linii albe duble încadrate cu negru pe fondul ro u al vaslui. Etapa stilistic se poate încadra într-o paralel cu cultura Cucuteni: ovale ijum t i de ovale de la ipeni se al tur modelelor de la Cucuteni B , (a se vedea plan ele 13/4, 14/ 3-5 i 15/4) cu spirale de benzi ha urate; acestea de la Cucuteni se apropie etapei evolutive mai vechi, A, mai mult decât cele de la ipeni . În schimb, exemplul nr. 1 este într-o rela ie mai strânscu etapa evolutiv mai nou B, întrucât apar volute de spirale dispuse în opozi ie, suspendate sus ijos. Este etapa premerg toare pentru banda cu motivul „câinelui care alearg ”, unde cârligele-spiral alternând sus i jos se adun într-o singur pat circular în mijloc, reprezentând de fapt ochiul de spiral , un model popular al ceramicii deplin dezvoltate B de la Cucuteni (a se vedea plan a 17/5-6). Astfel, Cucuteni i ipeni se completeaz formând un traseu evolutiv unitar, bine legat al picturii vaselor, ca parte a ceramicii estice în band . În acest context, putem face referire la o observa ie a lui Kaindl (op. cit.): el accentueaz faptul c grupele stilistice intermediare apar în straturi mai adânci decât fragmentele obi nuite ( i anume cele care corespund grupelor i din Cucuteni B). O importan deosebit o are un fragment minuscul de la ipeni , pe care l-am

adus împreun cu colec ia Costin la Berlin: un tip de lingur pictat policrom, care g se teanalogiile cele mai apropiate în Cucuteni A. Acest fapt indic o perioad a a ez rii de la ipeni ,corespunz toare perioadei A de la Cucuteni. Oare acest lucru nu ar trebui s constituie un impuls pentru noi s p turi în ipeni ?

Dobrogea-Bulgaria. Datarea i pozi ionarea cultural a culturii Dobrogea-Cernavod sunt greu de stabilit, dup raportul preliminar al lui C. Schuchardt2 i chiar dup determin rile mai detaliate cu privire asupra tehnicii i stilului ceramicii din referatul suplimentar al lui A. Langsdorff i I. Nestor3. Faptul c ea apar ine contextului restrâns al culturilor cu ceramic în band din rile

dun rene, este de sine în eles. Nu acela i lucru se poate spune despre apartenen a ei la a a-numita cultur Tell din Bulgaria, care se poate urm ri spre sud pân la Philippopel; i aceasta întrucât aspecte esen iale ale acesteia din urm , precum vasele cu profil accentuat i cu îndoitur la pere i ia a numitele „doze tubulare”4, lipsesc la Cernavod . În schimb, pu inele „urne din podea”5 indicrela ia lor cu Ariu d, unde sunt atestate sub nivelul cel mai de jos cu materiale monocrome, lustruite în negru-galben6. Eu a pune accentul pe stilul vaselor ornamentate, care se încadreaz în etapa evolutiv de la Cucuteni B i care las deschis întrebarea cu privire la elemente culturale „tracice”. Dar rela ia caracteristic între tehnica inciz rii i pictur indic origini mai vechi, care pot fi privite în leg tur cu grupa de vase cu ornamente adâncite din ceramica Cucuteni A (mai sus, în text la pag. 24 i urm.).

1 Dup Jul. Teutsch, Mittlg. Präh. Com. Wien, I, 6, 1903, pag. 390, fig. 135. 2 C. Schuchardt, Präh. Ztschr., 15, 1924, pag. 9-27. 3 A. Langsdor i urm., I. Nestor, Präh. Ztschr., XX, 1929, pag. 200-229. 4 Numite astfel de O. Menghin în articolul s u din Götze-Festschrift, 1925, pag. 77 i urm. 5 De asemenea, termenul lui O. Menghin, (idem, op. cit.). 6 În „terramarele” inferioare în stratul VII, L 1, dup Fr. László, Dacia, I, 1924, pag.7, plan a II, 9.

e) Pozi ia cultural 111

Thessalia. Sta iunile arheologice din nordul M rii Egee, Sesklo i Dimini, care sunt determinante pentru prima i a doua perioad a epocii pietrei în Thessalia, pot fi privite în lumina dorit prin prisma culturii Cucuteni1, dup ce stilul de la Cucuteni A s-a interpus între cele dougrupe tipice de materiale de la Sesklo i Dimini (numite astfel dup Fimmen) i dup ce aceste sta iuni au fost privite cu considera ie suficient în perspectiva importan ei lor pentru problemele epocii pietrei euro-asiatice (mai sus, în text la pag. 97 i urm.). Aici, în zona epocii pietrei din nordul M rii Egee, se întâlnesc cele dou cercuri culturale diferite. Materialul de la Dimini este rezultanta celor dou componente mai vechi, a materialului de la Chaeronea-Sesklo, care indic stilul Anau i a grupei cu meandre-spirale de tipul Cucuteni A, fiind astfel, în general, paralel grupei stilistice mai vechi de la Cucuteni B, f r s ating aceea i durat i f r s aib o leg tur genetic cu aceasta. Influen a ei nu s-a putut exercita în opinia mea peste linia Dun rii, unde se poate înc observa la Vin a (Serbia)2. Chiar i Butmir (Bosnia) poate fi rela ionat direct cu grupa central a culturii cu ceramic în band din zona central-dun rean (a se vedea mai jos, în text la pag. 120).

Din toate aceste compara ii putem s concluzion m faptul c Cucuteni este singura a ezare din grupa estic unde se poate urm ri pictura vaselor de la stilul policrom, de-a lungul unor grupe stilistice intermediare, i pân la tipul de pictur monocrom, inclusiv modelele de dec dere. Este cu atât mai valoroas , cu cât doar aici avem la dispozi ie observa ii stratigrafice utile.

Moravia i Ungaria superioar . Printre grupele vestice cu ceramic pictat , cea din Moravia are o importan hot râtoare pentru pozi ia cultural a celei de la Cucuteni, de când, de la Palliardi, colaboratorul s u, F. Vildomec3, a publicat colec iile sale bogate într-o manier deosebit . Ca vârst ,grupa din Moravia este în frunte, întrucât în prima faz de dezvoltare (groupe ancien cu trei etape) este strâns legat de ceramica în band incizat , ajuns în zon prin Boemia (Vildomec, plan ele IV, 6. 20; V, 44. 45. 47. 35. 37. VI, 3. 8. 33). Vârsta ei mai înaintat rezult i din faptul c fundamentele i premisele tehnice ale apari iei picturii vaselor sunt mai primitive i mai originale decât cele de la

Cucuteni, în m sura în care este legat în ceea ce prive te prelucrarea pastei i a suprafe elor de tehnicile vechi ale speciilor de vase monocrome, gri, lustruite, iar progresele tehnicilor de ardere, esen iale pentru pictura vaselor, se pot observa abia la începuturile ei. Cu atât mai mult este important faptul c exist corela ii sigure în privin a formelor între Moravia i cultura Cucuteni.

În faza mai nou de dezvoltare, reprezentat prin descoperirile din a ezarea de la St elice-Sklep (groupe recent 1-er degré), ies în eviden str chinile, prin forma lor neobi nuit(Vildomec, plan a IX, 23. 27), care, pe baza analizei formelor de vase din cultura Tripolie-Cucuteni (mai sus în text la pag. 81), sunt privite mai corect i mai corespunz tor naturii lor drept „capace r sfrânte” cu plac -mâner4 prin schimbarea p r ii superioare i inferioare în seria formelor. Din punct de vedere tehnic, aceste piese monocrome negru-gri sau ro u, bine lustruite, dar cu pere igro i, se deosebesc de piesele incizate, mai fine, ale etapei evolutive mai vechi, reprezentat prin descoperirile din a ezarea de la St elice-Klobou ek (Vildomec, pag. 5, fig. 3) i de la St elice-Bukovina (op. cit., pag. 20, fig. 7), pictate cu ro u-alb, i care în urma introducerii unei tehnici mai bune, i într-un final, perfec ionate prin prelucrarea pastei i prin ardere, au urmat un drum evolutiv propriu ca ceramic pictat . Rela ia grupei moravice cu cercul de forme din ceramica Tripolie-Cucuteni, garantat prin capacul r sfrânt, conduce bineîn eles la întrebarea cum se

1 V. G. Childe a explicat raportul invers i f r a avea dreptate, dup p rerea mea (The East European Relations of the Dimini Culture, în Journ. Hell. Stud., XLII 1922, pag. 254 i urm.), de i el recunoa te c Cucuteni ocup prin stratigrafie un rol principal. 2 În Belgrad am notat mai nou (1927), în cultura Vin a un fragment cu model incizat tip tabl de ah i cu volut de spirale încadrate unele în altele, la fel precum i în materialul din Dimini (a se vedea mai sus în text la pag. 97). 3 F. Vildomec, La céramique peinte Morave néolithique. Tschechisch mit Französischem Résumé, 1929 i Zvláštni, Otisk z. Obzoru Praehistorického, Ro , VIII. – Colec iile valoroase în urma s p turilor sale temeinice reprezint o podoab a Muzeului Na ional din Brünn. 4 În Tripolie-Cucuteni, placa-mâner este masiv , cu baz lat , în Moravia apar al turi de cele pline, masive i unele goale, încât sunt confundate uneori cu picioare de str chini.

IV. Rezumat i concluzii 112

explic echivalarea Moravia-Tripolie-Cucuteni, întrucât nu se poate stabili nici o leg tur directîntre Moravia i grupa de est. Putem presupune o surs str veche, din care a rezultat, atât grupa estic , cât i Moravia de vest. Unde s-a îndreptat aceasta? Putem trage concluziile în sens invers. Înainte de toate, cercul de forme se l rge te de la sine.

În seria capacelor r sfrânte, care în urma analogiei de la Tripolie i Cucuteni (mai sus în text, la pag. 81) pot fi presupuse ca variante mai vechi sau mai tinere i pentru Moravia (Vildomec, plan a IX 27 mai vechi i 23 mai noi), se încadreaz i vasele cu torti e pentru nur, tipice, f r gât, cu pântece larg, de la Tripolie i Cucuteni (mai sus în text la pag. 21 i tipul 14 din plan a A). Analoagele acestora sunt configurate în Moravia deja în grupa mai veche (Vildomec, plan a VI, 24) i par s fi jucat un rol esen ial tocmai în evolu ia ceramicii pictate (Vildomec, pag. 5, fig. 3, 5,

exemplare excep ionale în grupa pictat de la Brünn). Strachina pentru suport, cu picior înalt gol la interior, tipul constant de vas în întreaga grup cultural , este extraordinar de popular în Moravia în etapa evolutiv mai tân r i mai veche în toate m rimile cu sau f r pictur (Vildomec, plan eleV, 2. 6. 7. 9. 10; VI, 10. 22; VIII, 1. 3. 5 - toate mai vechi; i plan ele IX, 4; X, 7. 8 - mai noi) i este martorul principal al unei descenden e comune a grupelor par iale vestice i estice ale culturii cu ceramic pictat . El ne conduce acolo unde dorim: spre sursa str veche din cadrul culturii Bükk, unde, în raport cu rezultatele cercet rilor arheologice din mormântul de la Tiszadada (Fr. V. Tompa, op. cit., plan a I, 1; a se vedea mai sus în text la pag. 83) s-a stabilit prototipul pentru strachina cu suport înalt. Faptul c i evolu ia picturii vaselor în cadrul culturii Bükk trebuie s fi con inut i r d cinile tehnice i stilistice pentru realiz rile pictorilor de vase de la Cucuteni, este argumentat în detaliu mai sus în text (la pag. 84) i poate fi confirmat prin analiza formelor. În aceast privin , descoperirile de la Kenézlö, pe cursul superior al Tisei, reprezint într-o anumitm sur o etap , apar inând astfel, dup Tompa, ultimelor ramuri mai tinere ale picturii de vase din cultura Bükk, în perioada mai timpurie a culturii Tisa. Aici apar pahare din cercul de forme de la Cucuteni (tipurile 1-4 din plan a A), care indic o sursa str veche, problematic (Tompa, plan a XLI, 2-6). Acestea combin produsele incizate cu cele pictate. Dar gradul lor de conservare nu este suficient pentru a stabili etapa evolutiv a picturii vaselor. Este vorba, pe de o parte, de pictura alb pe fond lustruit (nr. 2 i 6 din grupele unghiulare i grupele cu zig-zag-uri verticale), pe de alt parte, de p trate albe, încadrate unele în altele pe fondul ini ial al vasului (ro u sau negru?) (nr. 3), i aminte te de Ariu d i Cucuteni A. Kenézlö se afl în valea care urc spre est a Tisei superioare (harta dup Tompa plan a LXI, nr. 19) i indic astfel drumurile carpatice, pe care purt torii culturii noastre au ajuns în noul inut colonial din est, spre Gali ia, Bucovina sau Moldova de sus i în sfâr it, chiar pân în Ucraina i Basarabia. Problema aceasta, atât de stringent , ine de geografia uman i se poate edifica prin metodele arheologiei experimentale pe baza cercet rilor locale. Stilul de la Cucuteni putea veni doar prin pictura de vase de la Bükk din stilul înrudit de ceramic liniar . Dar în cadrul culturii Bükk, cursul evolutiv s-a îndreptat probabil spre Cucuteni, înainte de perfec ionarea vaselor incizate tipice de la Bükk (Tompa, plan a XIV, 5. 6), în m sura în care aceasta se limita la benzile spiralate simple i apoi prin supralicitarea cu modelele de umplutur de diverse tipuri a atins în curând un stadiu de dec dere a stilului. Pe de alt parte, sunt prefigurate, prin stilul estic Tripolie-Cucuteni, atât str chinile incizate, cât i cele pictate de la Aggtelek (Tompa, plan a XXIX, 22 i XLVI, 1), a a cum s-a analizat acest aspect în detaliu mai sus în text la pag. 85, în timp ce paharele de la Kenézlö se afl probabil dincolo de acest punct de plecare. În acela i timp, este posibil ca în diferite stadii ale acestei evolu ii evidente din zona vestic ,originar , s fi avut loc scind ri i migr ri spre est i astfel s-ar explica mai bine diferen ele locale în evolu ia estic . Doar progresele implicite în mod necesar în tehnica prelucr rii pastei i a arderii, f r de care nu putem concepe pictura vaselor din Ariu d i Cucuteni, trebuie s fi durat ceva timp în vest. Pentru aceasta, grupa din Moravia, cu ceramic pictat , poate s fie o paralel suficient .

e) Pozi ia cultural 113

În evolu ia stilului din Moravia, c ile par s fi fost ceva mai complicate i necesit o cercetare mai atent . Elementul care genereaz acest stil este structura tip împletitur i es tur ,c reia i se subordoneaz spiralele i derivatele acestora (Vildomec, plan a I-III); mai mult: benzile împletite variat sunt echivalente cu benzile cu spirale-cârlige i cu spirale-trepte; ele se unesc într-un stil rafinat de borduri, în timp ce esen a adev ratului stil al ceramicii în band este reprezentat pe suprafe e mai mari sub form de benzi late în zig-zag, spirale mari cu desf urare invers , motivul „câinelui care alearg ” (Vildomec, pag. 5, fig. 3 i plan a I-III). În aceastîmbog ire inedit a stilului nu este necesar s remarc m „spiritul Asiei anterioare” precum sus ine L. Franz (a se vedea mai jos, în text la pag. 121). Împletiturile i es turile trebuie s fi fost o artlocal pierdut , din care s-au inspirat pictorii de vase din neoliticul nou din Moravia. i ceramica Bükk este subordonat unei anumite influen e a artei textile i a ajuns într-un final la etapa de decaden printr-o supralicitare a spiralelor de benzi caracteristice stilului sever. O compara ie cu cultura Cucuteni este i în acest caz demn de luat în considerare; întrucât observ m c acolo unde stilul ceramicii în band s-a exercitat pur i f r imixtiuni i, mai ales, dac pictura vaselor a fost purt toarea acestui stil, durata sa este garantat pentru secole de-a rândul, pân în apogeul epocii bronzului.

În orice caz, calea spre r d cinile culturale estice ale ceramicii în band trebuie cercetat în mod firesc peste Moravia i Ungaria superioar . Tocmai din aceast cauz este necesar s mai explic m înc o dat descoperirea singular , men ionat în repetate rânduri, din a ezarea din vale, de la B iceni, al c rei caracter arhaic este accentuat: fragmentul de margine de la un ulcior cu gâtul strâmt, gri-monocrom, cu pictur ro ie (mai sus în text la pag. 13). Nu este greu s complet mforma sa cu un pântec sferic, conform unui tip de vas deja dezvoltat din ceramica liniar din Boemia1, r spândit împreun cu acesta pân departe spre vest i spre nord. Pictura sa r mâne încf r explica ie, dar î i va g si probabil paralele în Moravia2 i Austria3 inferioar o dat cu cre terea materialului descoperit.

Plastica. În toate a ez rile men ionate exist i figurine din lut, care se înscriu pe linia idolilor de la Cucuteni. Doar figurinele colorate de idoli i idolul sub forma de plac de la Cucuteni au r mas f r analogii. În orice caz, din cantitatea total de idoli se diferen eaz , ca i la Cucuteni, în func ie de modelare i ornamentare, grupe mai vechi sau mai noi, analoge stilurilor de vase pictate. Din preciz rile în leg tur cu figurinele de la Cucuteni (mai sus în text la pag. 63 i urm.) nu rezult nimic sigur despre semnifica ia acestora, cu excep ia faptului c putem s diferen iemfigurinele feminine de cele masculine. Prin urmare, nu putem vorbi despre o divinitate feminin , cu predilec ie, în cazul acestor idoli. În plus, reducerea caracteristicii tipurilor este valabil doar pentru o anumit semnifica ie. Privind materialul existent în perspectiv exist doar un singur caz care confirm aceast interpretare a figurilor: în Moravia, dup Paliardi, unele figurine uimitor de mari, în picioare sau ezând, cu o modelare a fe ei în stil naturalist – sunt reprezentate nasul, ochiii, urechile sau gura deschis – cu bra ele ridicate cu degete desp r ite, o parte din ele de la Ja omerice, sta iune arheologic cunoscut cu ceramic pictat , altele de la Stepanovice4. Aici este reprezentat astfel gestul rug ciunii. Este drept c nu trebuie s privim to i idolii în postura de adora ie i vom l sa libertate mai multor posibilit i de interpretare. F r îndoial , predomintipurile feminine, la care se adaug steatopigia ca tr s tur caracteristic . În unele cazuri bra ele ridicate permit, conform analogiilor de mai sus, interpretarea posturii de adora ie5. Dar i bra ele

1 Stocky, L'age de la pierre, I, plan a 9, 10; 11, 2. 8; 22, 16. 2 O paralel bun din Moravia este descoperirea important din pe tera Pekarna, pentru care trebui s -i fim recunosc tori lui K. Absolon (Acta Musei Moraviensis, Brünn, 1927, pag. 41, fig. 7, Cervinka). 3 În leg tura cu Austria inferioar , a se compara tipul de la Zselitz (valea inferioar a Granului, mai înainte Ungaria superioar , acum Slovacia). Pictur ro ie pe fond gri sau negru lustruit al vasului, pictat alternativ cu ro u i galben, din perioada ceramicii lineare mai noi: W. P. I. ,XI, 1924, pag. 105 i urm. (H. Mitscha-Märheim). 4 Colec ia Palliardi în Muzeul Na ional din Brünn; fig. dup F. Vildomec, op. cit., pag. 34, fig. 10, 2. 5 Spre exemplu i cazul plasticii idolilor de o bog ie remarcabil a model rii de la Butmir II, plan a 3, 13. 15.

IV. Rezumat i concluzii 114

împreunate peste piept sau peste trup sunt demne de remarcat1. Din aceste tipuri deriv , în cercul egeic, atât idolii insulari din marmur , mai noi, cât i adoran ii cretani din lut2. În plus, diversitatea reprezent rilor formelor în cadrul acestor culturi evoluate este demonstrat de dansatoarea cretandin bronz3, la care bra ele sunt inute în fa ca la idolii vechi, iar îmbr c mintea scurt , fluturând parc în vânt, este marcat prin scobituri oblice.

În concluzie, se poate afirma c în „regiunea noastr cu idoli”4 nu exist nimic în cazul figurilor descoperite i conform principiilor metodei tipologice care s aminteasc de tipologia strict a divinit ii feminine în Orient. În leg tur cu aceasta vom mai discuta în cele ce urmeaz(mai jos în text la pag. 122).

Fortifica iile (a se vedea mai sus în text la pag. 10 i urm.). Am argumentat detaliat opinia conform c reia, în urma descoperirilor, în cazul instala iilor noastre de fortificare, este exclus o îngr dire cu pari5, de altfel obi nuit . Pentru elucidarea acestei probleme, Bersu a luat ase probe de sol din an ul interior. W. Gothan de la Institutul Geologic, cel care le-a cercetat, a afirmat urm toarele: „Resturi de lemn propriu-zise nu s-au descoperit, pân la fragmentele mai noi, mai recente, provenind în parte din fragmente de r d cini de plante. În schimb, în probele A2, B2, B1, C1 s-au descoperit clar mici f râme de substan carbonizat i conglomerat , care prezenta un aspect de c rbune de lemn, mai ales la spargere. Presupun c acestea provin din lemn ars carbonizat, întrucât le-am observat în repetate rânduri. Erau îns doar urme mici i m-a fi a teptat de fapt la ceva mai mult material de acest tip”. Cam acestea au fost rezultatele cercet rii. Urmele mici de c rbune de lemn se explic prin faptul c depunerile de pe fundul an ului interior constau în produse provenite din nivelele superioare. F r îndoial , tot c rbunele, atât de la partea inferioar , cât i de la cea superioar a an ului, provine din lemn ars. Doar c nu se poate demonstra existen a unei îngr diri sau a acelei îngr diri preistorice de pari, presupuse. Pl cile de piatr din an ul interior sunt cu siguran pietre rupte din platoul de calcar, dar p mântul din prejm cu rol de umplutur este tocmai arsur veche, care con ine i fragmente de ceramic A. Aici puteau ajunge tot felul de c rbuni de lemn. Astfel, dup p rerea mea, trebuie s r mânem la ideea c cei mai vechi locuitori de la Cucuteni nu aveau o împrejmuire cu pari, ci c an ul interior era tocmai an ul de fortifica ie. În acest caz, îmi imaginez, în raport cu cele spuse mai sus (mai sus în text la pag. 9 i urm.) c în ambele perioade, A i B, structura an urilor de fortifica ie corespunde încerc rii de reconstituire din fig. 20.

Fig. 20 Reconstituirea schematic a valurilor de la Cucuteni, în cele dou perioade.

1 Spre exemplu la Tripolie, dup Chvojko, op. cit., plan a 22, 7 (feminin), dar i la Butmir II, plan a 3, 1. 2. 4, 1a, b. A se compara Hoernes-Meghin pag. 287, 2; irul 3. 2 Karo, dup Ebert R. L., VI, 31, plan a 5 a. 3 Karo, idem, plan a 5b. 4 De c tre A. V. Scheltema, dup Ebert R. L., VI, 29-31 „regiunea noastr cu idoli” este considerata ca zon de plecare a culturilor orientale. – A a cum s-a v zut i a a cum se va vedea i mai departe aceast opinie este nefondat .5 Precum fortifica iile neolitice dup Forrer, Urgesch. d. Europäers, 1909, pag. 142 i urm.

e) Pozi ia cultural 115

Partea problematic r mâne utilizarea pl cilor de calcar desprinse, care într-un anumit loc par s fie descoperite in situ. În func ie de acestea putem presupune o dispunere orizontal , care ne-ar putea indica la fel de bine un val sau un zid. Locuitorii de la Cucuteni ar fi fost constrân i la aceste solu ii prin preocuparea lor pentru cultivarea p mântului1. Drept pun i, putem presupune poduri de lemn; la an ul exterior nu s-a descoperit nimic care s indice un astfel de loc; la an ulinterior puntea era cu siguran pavat cu piatr ; digul propriu-zis, care ar fi trebuit s se men inla amenajarea an ului, lipse te îns ; sub trecerea pavat , amenajarea cade oblic spre fundul an ului, aspect care îns contrazice existen a acesteia. În acest loc trebuie s se fi aflat ini ial o

punte de lemn. La cre terea nivelului de locuire a fost înlocuit treptat zona pavat 2.Construc ia locuin elor. În problema construc iei locuin elor, s p turile de la Cucuteni nu

au adus nici un element pozitiv. Acest fapt se explic prin starea de conservare a amenaj rilor de locuit ini iale, care au fost complet distruse prin foc. Dar cercetarea straturilor din depunerile cele mai adânci, din anii 1909 i 1910, a dus la concluzia c cei mai vechi locuitori de la Cucuteni au folosit substratul calcaros drept fundament de construc ie, încât construc ia cu pari nu intra în discu ie pentru cele mai vechi locuin e. De aici putem presupune c au utilizat în schimb tehnica construc iei cu t lpi de lemn3. i au utilizat aceast tehnic i în perioada urm toare, întrucât nici în straturile superioare, unde solul a fost mereu descoperit, nu au ap rut urme de g uri de pari. Pentru aceste probleme ale a ez rii culturii cu ceramic pictat , putem s privim comparativ zonele învecinate. Cele mai îngrijite sunt amenaj rile de locuit din cadrul culturii Tripolie din sudul Rusiei, cercetate dup procedeul lui Chvojka4. Se remarc dou tipuri de amenaj ri cu scopuri evident diferite: amenaj rile de locuit, Zemljanki, din dou spa ii în schema de baz , un pridvor adâncit cu vatr , cu resturi de buc t rie i fragmente de vase i un spa iu auxiliar, a ezat mai sus cu tot felul de unelte pentru lucru i gospod rie, precum vase din lut (op. cit., plan a 17a); diferite de acestea sunt amenaj rile cu o singur înc pere, Ploscadki, cu aceea i suprafa a podelei, f r descoperiri care sindice în mod exclusiv scopuri de locuit sau gospod re ti, în schimb cu arme i unelte din corn, precum i vase numeroase din lut, dispuse inten ionat, grupate de jur împrejurul unei ridic turi tip „omphalos” (idem, plan a 17, b. c); dup observa iile irepro abile ale s p torilor ru i, acestea sunt „locuri de sacrificiu i înhumare pentru urnele cu cenu , cu resturi de oase arse de oameni”5.Aceste dou tipuri de case pentru locuit i pentru mor i par s fie apari ii limitate la cultura Tripolie. La Zemljanki nu s-au descoperit „urme de grinzi sau pari înfip i în p mânt”, a a cum accenturazv. Stern (op. cit., 44b). Aceast descoperire negativ corespunde situa iei de la Cucuteni. Acest aspect iese în eviden , mai ales c aceast construc ie cu pari este atestat la Ariu d dup László6.Dar schema de baz lipse te înc , a a cum o arat planul cercet rii arhologice. În schimb, Schroller men ioneaz un „megaron” la Ariu d7, din care se poate ob ine o reprezentare dup un model de lemn8. Von Stern pune un pre deosebit în cultura Tripolie (op. cit., 44a), pe faptul c în structurile

1 an uri de fortificare adâncite rudimentar în roc : spre exemplu Ten Richard în Fran a dup Forrer, Urgesch. d. Europäers, pag. 144; Déchelette, Manuel, I, 1908, pag. 370. – Goldberg lâng Nördlingen: G. Bersu, Fundber. aus Schwaben, XX, 1912, pag. 26 – Valuri neolitice, unele valuri simple de p mânt, altele pietre de câmp rudimentare cu p mânt, Déchelette, op. cit., – Italia: Murgechia în Apulia lâng Peet, Liverpool, Annals, II, 1909, pag. 76 i urm. 2 În a ezarea cu ceramic în band de la Plaidt (Eifel), puntea de lemn, ca pod peste an , se deosebe te de alte locuri cu întreruperi tip dig ale an ului, în afara de aceasta se poate presupune o îngr dire cu pari în zonele intermediare: Lehner, Bonn. Jahrb. Heft, 1922, oag. 277 i urm. 3 Un tip de cas neolitic cu t lpi din grinzi orizontale îl dator m lui W. Bremer din Haldorf, Kr. Melsungen Bez. Kassen,Germania, 1923, pag. 110 i urm. 4 Cea mai bine realizat este prezentarea detaliat a lui E. v. Stern, dup Ebert R. L., XIII, pag. 43 i urm. 5 v. Stern, op. cit., pag. 44b i urm. 6 Dup straturile sale cu terramare i cu arsur : László, op. cit., 1914, pag. 279 i urm. 7 Schroller, Mittlg. Anthr. Ges. Wien, 57, 1927, pag. 154, Sitzber. 8 În cele mai noi lucr ri a lui V. G. Childe (The Danube in Prehistory, Oxford 1929, cap. VI, pag. 98 i urm.; fig. 59), pe care nu le-am mai putut lua în considera ie.

IV. Rezumat i concluzii 116

de locuit cu dou înc peri, cu vatr în pridvor, sunt caracteristice pentru toate etapele culturale iconcluzioneaz , din aceast cauz , unitatea acestei culturi i egalitatea purt torilor acesteia, dar, dup p rerea mea, el nu are dreptate. Acest fapt intr în contradic ie cu expunerile mele de mai sus, despre ceramica de la Tripolie (pag. 79 i urm.): stilul I nu are nimic în comun cu condi iilepreliminare ale stilurilor II i III. În ciuda asem n rii locuirilor, trebuie s fi avut loc un schimb de popula ie. Noii veni i dinspre vest au preluat, ca purt tori ai stilului Tripolie propriu-zis, a ez rile popula iei autohtone i s-au contopit cu ace tia. Îns ace tia obi nuiau s - i cinsteasc în alt mod mor ii. Exist o observa ie care îi apar ine lui Chvojka, în parte trecut cu vederea sau apreciat în mod gre it, precum v. Stern1: m refer la „faptul c Chvojka a descoperit, în cazuri izolate, sub podelele tip Zemljanki schelete din prima etap de locuire” (Arch. Jahrb. f. Südrußland, 4/5, 1904, pag. 223 i urm.).

Gre eala de baz a lui v. Stern const în faptul c el consider ceramica de la Tripolie din etapa I - stilul Tripolie propriu-zis, care are într-adev r caracterul ceramicii în band , dar ajunge la concluzia gre it c „purt torii culturii de la Tripolie au cunoscut i au practicat în timpurile cele mai vechi înhumarea mor ilor”. Enigma se clarific dac separ m, ca i Ailio (mai sus în text la pag. 80), ceramica stilului I din a ezarea de pe strada Kyrill i le privim împreun cu cele de la Zemljanki, unde apare înhumarea scheletelor, ce indic o popula ie autohton mai veche, considerând noii veni i din vest drept purt tori ai stilului Tripolie propriu-zis (stilul II i III), de unde au adus cu ei stilul ceramicii în band (mai sus în text la pag. 86); ace tia au perfec ionat „Ploscadki”, case pentru mor i, unde înhumau cenu a mor ilor i practicau cultul mor ilor. i prin aceasta ne apropiem de urm torul capitol foarte controversat.

Incinerarea mor ilor. Dup preciz rile lui Stern2 ar trebui s fie considerat drept rezultat sigur al cercet rilor arheologice ruse - trebuie s repet – faptul c Ploscadki din cultura Tripolie sunt „constructii pentru înhumarea urnelor cu cenu i pentru aducerea de ofrande mor ilor”. Ca iel presupunem c este vorba despre „locuri de înhumare pentru familii i triburi”. R mâne întrebarea cu privire la semnifica ia acestora pentru cercul nostru estic cu ceramica pictat . Este meritul lui von Stern c s-a preocupat în mod detaliat de contesta iile aduse împotriva „inciner rii mor ilor” de c tre opozan ii lui, Kossinna3, Schuchardt4 i Ailio5. Aceste contesta ii nu au valabilitate i ar trebui s ne a tept m s fie atestate în cercul nostru estic descoperiri corespunz toare.

La Cucuteni nu s-a descoperit nimic în timpul s p turilor din 1909/10, care s indice fenomenul de înhumare sau înmormântare. Împotriva acestui fapt, Bu ureanu6 men ioneazdescoperiri în satul B iceni, foarte aproape de Ceta uia de la Cucuteni:. on a trouvé encore des vases de la même forme, que ceux de Coucouteni, unis replis de fragmentes d’ossements brulés et de cendres. În mod evident inciner ri în vasele pictate de la Cucuteni, probabil nu la locul descoperirii B din 1910, mai îndep rtat, ci mai aproape de a ezare de pe în l ime, unde s-au g sit unelte din piatr , idoli i vase mici7. În orice caz, presupunerea c locuitorii de la Cucuteni depuneau cenu a mor ilor în urne în afara a ez rii fortificate este justificat . Acela i autor (op. cit.)men ioneaz urne similare cu cenu într-o sta iune arheologic foarte aproape de ora ul Vaslui. În ceea ce prive te Gali ia de est, trebuie s readucem în discu ie, în func ie de observa iile lui Ossowski

1 V. Stern dup Ebert, op. cit., pag. 45b. 2 Dup Ebert R. L., XIII, pag. 44 i urm. 11. 3 Kossinna, G. Mannus, I; 1909 pag. 227 i urm. 4 Schuchardt, S. B. Preuß. Akad., 26, 1920, pag. 499 i urm.; Präh. Ztschr., 23/24, 1921/22, pag. 168. 5 Ailio, Fragen der russ. Steinzeit, 1922, pag. 89. 6 Gr. C. Bu ureanu în: Arhiva Soc. t. i Lit. din Ia i, I, pag. 257 i urm., a se vedea mai sus în text la pag. 1. Acela i lucru în Congrès. Internat. Paris, 1889, X, pag. 299 i urm. 7 De aceea Hoernes (Urgeschichte d. bild. Kunst i. Europa, 1898, pag. 212), vorbe te despre un câmp cu morminte cu urne pe care nu îl ia în discu ie.

e) Pozi ia cultural . Excurs 6. Despre Creta i Asia de sud-vest 117

a a numitele „morminte de c r mid cu urne cu cenu de la incinerarea mor ilor, foarte controversate i de mult uitate1, mai ales dup ce Kossinna2 le-a l sat demult uit rii. Tot aici putem aminti o observa ie a lui Kaindl3, care considera drept loc de înhumare un loc pentru foc, foarte întins cu resturi de oale i un vas cu oase arse. Trebuie avut în vedere faptul c în cercul estic nu au existat acelea i circumstan e, a a cu arat exemplul de la Horodnica de pe Nistru, unde este atestat un câmp de morminte cu schelete cu ceramic pictat 4. Pe de alta parte, la sud de Dun re, în Bulgaria, conform cercet rilor atente ale lui Seure i Degrand5, întâlnim în movilele-mormânt apar inând culturii cu ceramic pictat i care poart numele de tell, dovada sigur pentru incinerarea mor ilor i ritualul de înhumare: sunt amenaj ri din lut, stratificate, cu ridic turibombate, cu cenu a mortului a ezat direct pe lut sau pe o plac special de lut, iar de jur împrejur, vase cu cereale ca hrana pentru drum i ofrande mai mici; mormintele separate sunt acoperite cu lut i arse, iar întregul ansamblu, probabil un loc de înmormântare pentru familii i colectivit i,este înconjurat ca un deal, de o manta de p mânt6. Acestea amintesc de casele pentru mor i cu func ii similare din Tripolie. Acest obicei, al inciner rii mor ilor, atât de r spândit în cercul nostru estic, ar putea fi explicat ca o reminiscen din perioada migra iilor, în timpul c reia purt toriiculturii cu ceramic pictat veneau dinspre zona de origine, a mun ilor din nordul Ungariei.

În acest context a dori s propun o reinterpretare a anumitor amenaj ri de la Ariu d,men ionate în cadrul cercet rilor lui László, care sunt considerate de acesta în raportul s u 7 drept vetre sau mai exact „vetre pentru vase”. Astfel de amenaj ri ar putea fi vetre de g tit, prev zute cu o deschidere superioar , precum modelul miniatural din lut, men ionat de László (fig. 20). Îns nu se puteau arde aici vase de lut, deoarece lipse te gr tarul, iar dedesubt nu este loc pentru foc. Numai a a se putea atinge temperatura dorit . Pentru g tit i copt, spre exemplu, pentru coptul turtelor de pâine ar fi suficiente, fiind înc lzite cu lemne introduse prin partea superioar . Dar deschiderile superioare nu s-au conservat. Modul în care sunt amenajate, unele lâng altele, corespunde celui bulgar, men ionat deja, de la tell-urile Metschkur i Ratscheft. Dar, ca morminte de incinerare, ar fi trebuit s se afle în interiorul locuin elor, precum înhum rile scheletelor din neolitic.

Excurs 6. Despre Creta i Asia de sud-vest

Creta. În leg tur cu s p turile de la Cucuteni, în timpul unei c l torii de studiu în cercul egeic mi-am pus problema în ce m sur putem rela iona cultura bogat a palatelor din Creta, atât de strâns legat de cultura dinastic a Egiptului, cu zona dun reano-balcanic din epoca pietrei icuprului i am ajuns, pe baza studiului antichit ilor din Creta, la concluzia c între cele dou centre trebuie luate în considerare curente culturale nord-sudice, având ca puncte de leg tur Thessalia8.O serie de elemente tehnice, stilistice i formale ale artei cretane, a a cum s-au dezvoltat acestea în perioada minoic timpurie, de mijloc i târzie9, se explic prin dezvoltarea local a neoliticului;

1 Zbiór, XIV, pag. 50 i urm., fig. 6-8; pag. 40, fig. 2. 3, 5. 6; XV, pag. 60, fig. 17-19; XVI, pag. 68, fig. 1-6; XVIII, pag.2 i urm. 2 Manus, I, pag. 227 i urm., a se vedea Hadaczek, La colonie industrielle de Koszylowce, 1912, pag. 7, unde este contestatteoria Chvojka-von Stern. 3 Kaindl, Jahrb. d. Zentr. Komm, N. F., II, 1904, pag. 17 i urm. 4 Kopernicki, Zbiór, VIII, plan a II. 5 Seure i Degrand, Explorations de quelques tells de la Trace (Bull. Corr. Hell. 30, 1906, pag. 359 i urm.). 6 Reconstruc ia se poate analiza cel mai bine dup o sec iune în tell-ul Metschkur, op. cit., pag. 405 i urm. 7 László, op. cit., 1914, pag. 13 i urm., fig. 18. 19. 8 A se vedea raportul s p turilor: Ztschr. f. Ethnol., 1911, pag. 597 i urm. 9 Idem, adunate. – Aceast raportare la Creta pare s -i fi sc pat lui Karo (dup Ebert R. L., VII, pag. 63 i urm.; Arch. Anz.,1929, pag. 477). În orice caz, în studiile lui Böhlau despre spiral (P. Z., 19, 1928, pag. 54 i urm.) preluarea ornamenta iei cu spiral din zona dun reano-balcanic prin arta cretan a însemnat premisa de baz pentru concluziile sale. Reg sim aceast

IV. Rezumat i concluzii 118

mai mult, etapele ei premerg toare, foarte bogat dezvoltate, i germenii ei se g sesc deja în zona de influen a cercului nord-egeic: din zona dun reano-balcanic sunt transmise prin Thessalia în cercul sudic, unde cunosc o evolu ie neb nuit i ating apogeul. O înfrângere pentru aceastmi care cultural a însemnat apari ia, în a ez rile neolitice, a picturii policrome de vase în genul celei de la Cucuteni A de la începutul celei de a doua perioade în Thessalia. Astfel, ornamenta ia cu spirale, în ceramica cretan din epoca minoic de mijloc cu formele ei dezvoltate, par ialdegenerate, se explic doar c utând premisele acesteia în pictura vaselor din zona noastr . În special, pictura alb pe fondul ini ial al vasului lustruit din a ez rile de pe valea Oltului (Ardeal) ofer paralele surprinz toare pentru Creta. Trebuie s m limitez la dou exemple elocvente. În pictura alb cretan se remarc voluta cu spirale scurte, care se termin sub form de vârtej, într-un m nunchi de linii1. Aceasta nu este explicabil prin pictura de vase cretan . Altfel apare în pictura alb de la Ariu d: aici apare ca model de umplutur în decorarea suprafe elor cu iruri de spirale cru ate în forma literei S2. i mai pu in explicabil este decorarea zonal de pe un vas kamares tip „hydria” din necropola de la Hagia Triada, cu ovale plate în iruite, care alterneaz ca zone paralele cu grupele de linii verticale3. Ea reprezint o dezvoltare a grupei de vase cu pictur alb de la Ariu di Olteni4, unde adânciturile imprimate, late, m rginite cu alb cu termina ii rotunjite au o

semnifica ie deosebit pentru stilul în relief5. Nu a mai r mas nimic altceva în Creta din acest stil în relief, decât contururile scobiturilor din pictura alb . În orice caz, în acest paralelism un rol important trebuie s -l fi jucat tradi ia atelierelor. În ce m sur acest spirit cretan al prelucr riiartistice a motivelor tradi ionale corespunde sim ului pentru form a arti tilor est-europeni, se observ într-un alt exemplu din grupa cu ceramic ornamentat adâncit de la Cucuteni A6, paharul galben-monocrom men ionat deja (a se vedea plan a 11/5) cu o decora ie zonal , p strat incomplet din p cate, dar u or de completat în maniera ovalelor plate, dispuse în iruri suprapuse, în care este ad ugat ca element central un motiv circular suspendat sus i jos, de verticale scurte. Astfel aici, la Cucuteni A, au r mas doar contururile adâncite ale ovalelor din scobiturile ovale de la Ariu d, cu modele liniare albe aplicate. Rela ia dintre cele dou etape ale evolu iei stilului este u or de remarcat prin scobiturile i n ule ele ceramicii cu ornamente adâncite de la Cucuteni A (a se vedea plan a 10). i grupele de linii verticale ad ugate (precum cele ilustrate în plan a 10/3) par saib semnifica ie stilistic . În Creta, toate dificult ile tehnice i stilistice sunt u or dep ite prin sistemul „numai pictur ” (a se compara cu plan a 37/4-5).

i mai mult decât aceste decoruri ale vaselor sunt importante, pentru raportul dintre zona dun reano-balcanic i Creta, semnele de pe sigiliile cretane din perioada minoic timpurie: ele prezint prin spiralele individuale, spiralele în forma literei S împreunate, prin segmente de sisteme de spirale i motive cu meandre, o coresponden exact cu modelele ceramicii noastre pictate7.

problem i mai devreme în perioada lui M. Hoernes, care în urma s p turilor sta iunii arheologice pur neolitice de la Butmir a fost de p rere c trebuie s rela ion m ornamenta ia cu spirale, atât de bogat dezvoltat la arta micenian(Urgesch. d. bild. Kunst., 1898, pag. 294), aceasta fiind o tez contestat pentru prima oar în anul 1904, prin cercet rile mele despre „Troia, Micena, Ungaria” (Ztschr. f. Ethnol., 1904, pag. 608). A se compara analiza de stil a lui Matz, Frühkretische Siegel, 1923, pag. 299 i urm. Despre aceasta mai sus în text la pag. 104, nota de subsol 4. 1 Doar pe o cea c cu toart pictat alb din cadrul ceramicii Kamares din Paläkastro: Ant. Crét., I, plan a 35, 2 = II, plan a36, 5; Reisinger, Kret. Vas. Mal., plan a I, 4. – Dup acesta, a se vedea în prezenta lucrare plan a 37/5. 2 László, op. cit., 1911, fig. 39. 40. – Vârtejuri cu un bra i cu dou bra e în Creta dup Matz (op. cit., pag. 240) rela ionate cu Tracia, Ardealul i Gali ia de est, a se vedea i pag. 221. 3 Mont. Ant. Lincei, XIV, plan a 43 = Ant. Crét., I, plan a 19, 3. – Dup acesta, a se vedea în prezenta lucrare plan a 37/4. 4 Precum László, 1911, pag. 189 i urm., passim. 5 László, idem, fig. 28. 30. 31. 64. 69. 74. 6 În aceast privin trebuie corectat referin a mea la Cucuteni B (în raportul meu preliminar, op. cit., pag. 599). 7 Din Tholos de Hagia Triada, 1904: Mem. Inst. Lomb., 1905, vol. 21, pag. 235 i urm. Din Kumasa: Karo dup Ebert R. L.,VII, plan a 44.

e) Pozi ia cultural . Excurs 6. Despre Creta i Asia de sud-vest 119

Tot aici este i locul zvasticii1; ea nu apare doar în forma obi nuit , ci i cu linii paralele la cele patru capete, a a cum este pictat pe fundul unui vas din movila sacerdotal de lâng Brenndorf2.Jum tatea acestei forme de zvastic apare pictat în mod deosebit în negru pe un fragment de la Cucuteni A, peste modelele policrome (a se vedea plan a 11/2) i este atestat i la Turda în seria semnelor incizate3.

Prin aceste rela ii, manifestate în repetate rânduri, în opinia mea, între cultura estic cu ceramic în band i Creta minoic s-a putut determina un terminus ante quem pentru ceramica pictat din cercul dun reano-balcanic.

Asia de sud-vest. Teza cu privire la Asia de sud-vest, sus inut cu mult zel mai ales de Menghin i coala sa, are o importan i mai mare, dar în opinia mea nu este argumentatsuficient4. Este un exemplu tipic de arheologie din c r i, care se sprijin pe cuvinte de efect icompara ii exterioare5. Cine dore te s aprofundeze, pe baza materialului, problemele existente cu privire la tehnic , forme i ornamente, evit astfel de metode. Fr. von Tompa a comb tut energic teza lui Menghin în lucrarea sa despre cultura Bükk6. Tocmai acest material nou este conform prezent rii mele de mai sus (a se vedea mai sus, în text la pag. 82) adecvat, pentru a explica elementele culturale ale grupei noastre estice cu ceramic în band i pentru a stabili leg turi cu ceramica în band a grupei centrale din Moravia i Boemia. A dori s intru i în detalii cu privire la aceast problem .

Pictura vaselor, care ini ial este str in ceramicii în band , ar trebui s fi fost „transmis ”din Asia de sud-vest, unde se practica „pretutindeni” în mileniile 4 i 3 î.Hr., spre ceramica rilor dun rene. Aceasta este în opinia lui Menghin „o ipotez inevitabil ”. Pictura din Asia de sud-vest ipictura din zonele dun rene se bazeaz pe principii tehnice total diferite i reprezint stiluri artistice opuse în ceea ce prive te selec ia i dispunerea ornamentelor. Exemplul de la Cucuteni A este suficient pentru a ar ta c din punct de vedere tehnic i stilistic pictura vaselor nu se explicprin elemente de baz estice, ci î i are etapele preliminare în vest, în pictura culturii Bükk. În aceast privin ea este strâns legat de tehnica monocrom a picturii albe. În schimb, în Asia de sud-vest apari ia picturii de vase din neolitic i din epoca cuprului r mâne misterioas iproblematic 7. Mai ales strachina cu picior este rela ionat de Menghin cu ceramica elamito-mesopotamian , întrucât ea lipse te cu des vâr ire în ceramica liniar . În m sura în care ceramica Susa este caracteristic , aduc în discu ie doar o form rar : o strachin în form de calotpe un picior-coloan de form cilindric 8, un pocal corespunzând stilului Susa I. Mai nou sunt cunoscute, datorit lui E. Herzfeld, str chini cu picior, remarcabile, din ceramica coloratpreistoric de la Samarra pe Tibru (Mesopotamia)9. Sunt str chini adânci, largi, pe picioare-coloanînalte de form cilindric , prev zute cu orificii în iruri alternante în form de triunghi, respectiv romb; autorul le rela ioneaz de paralelele mai vechi i mai noi din zonele culturale

1 Idem, plan a XI 25. 26. 2 Jul. Teutsch, Mittlg. Präh. Comm. Ak. Wien, I, 6. 1903, pag. 375, fig. 78. 3 H. Schmidt, Ztschr. f. Ethnol., 1903, pag. 457, fig. 38p. 4 Hoernes-Menghin, Ungesch. d. bild. Kunst., 3, pag. 783 5 Punctul culminant, a a cum am precizat mai sus în text la pag. 98, îl reprezint V. Christian în lucrarea sa citat mai sus (pag. 97, nota 5). – i Schroller prive te lucrurile tot în perspectiva tezei cu privire la Asia de sud-vest, în expunerea sa în edin a de preistorie din Salzburg 1926: Mittlg. Anthrop. Gesellsch. Wien, vol. 57, 1927, pag. 153.

6 Tompa, op. cit.7 În contextul prelucr rii descoperirilor m runte din tell-ul Halaf (Mesopotamia de nord), în cadrul funda iei Max Freiherr von Oppenheim, am ajuns la anumite rezultate cu privire la ceramica colorat , dar i la ceramica Anau I, referitoare la originile i r d cinile acestora, îns p strez alte comentarii pentru studiul aflat în preg tire despre acesta. 8 Pottier, Dél. en Perse, Mém., XIII, plan a XI, 4; XII, 1. 9 E. Herzfeld, D. vorgesch. Topfereien von Samarra, Berlin 1930, pag. 37 i urm., fig. 69. 70 i urm., în leg tur cu aceasta în text pag. 7 jos.

IV. Rezumat i concluzii 120

iraniano-mesopotamiene. Cum am putea c uta aici prototipul pentru tipul de strachin de la Tiszadada din ceramica Bükk1, indicat de toate variantele mai noi din grupa central i estic cu ceramic pictat din Europa? i mai pu in îndrept ite sunt interpret rile lui Childe2, conform c rora a a-numitele „suporturi pentru jertfe” din ceramica veche sumerian din necropola din Ur ar putea explica unele apari ii din Europa Central . Valabil este teza lui Tompa, care sus ine cstrachina cu picior înalt, din ceramica pictat central- i est-european , este o crea ie a culturii Bükk, fa de opinia, doar pu in sau deloc argumentat a lui Jenny, reprezentantul cel mai de seamal colii lui Menghin, conform c reia aceast strachin este „o form ceramic nou de referin ” cu originea în Asia de sud-vest sau chiar „un corp str in în Europa neolitic ”3. Sigur! La o privire superficial , acest demers poate s fie foarte ademenitor, dac lu m anumite modele din pictura de vase din Asia de sud-vest – ele apar in fondului de modele al „stilului textil”4, a a cum l-am numit eu – precum modelul în form de tabl de ah, câmpurile rombice, dungile triunghiulare i altele ile reg sim în cadrul stilurilor central-europene din perioada neolitic ca „elemente str ine”. În primul rând, tot ce se afl în sud-estul Europei, sub influen a produselor Dimini din Thessalia trebuie altfel apreciat, întrucât acest stil se explic ca produs mixt al picturii de vase din ceramica în band de tipul celei de la Cucuteni A cu cel de tipul produselor pictate de la Sesklo. Aceast pictura vaselor reprezint o grup paralel fa de stilul textil din Asia de sud-vest al ceramicii Anau-Susa I. Astfel Dimini i Sesklo reprezint cu totul altceva decât influen a cultural a Asiei de sud-vest. Dar influen a produselor Dimini asupra ceramicii în band din zona dun rean se limiteaz mai mult la rela ia neorganic între modelele textile i cele spiralate i nu dep e te linia Dun rii (Vinca)5. Chiar în centrul ceramicii cu meandre i spirale, în Boemia, se observ influen aunui stil str in, prin urmare a unei „p trunderi str ine” sub forma irurilor zonale de triunghiuri, care stau sau sunt suspendate: în ceramica de la Slavetin i Kamenmost6, a a cum a eviden iat A. Stocky, care, prin analogia de la Thüringen, cu un vas cu form de bomb cu iruri dispuse de jur împrejur, ca o cing toare de triunghiuri suspendate realizate în maniera împuns turilor din Gröningen7, indic direc ia din care provin aceste apari ii str ine. Bärtold a atras totodat aten ia asupra faptului c aceste „cordoane de triunghiuri” pot fi observate din Boemia pân la Butmir, în ceramica cu meandre i spirale. Se poate merge i mai departe: i dispunerea vertical sau oblic a triunghiurilor leag Boemia (Stratenice dup Stocky, pag. 53, fig. 19, 7) de Butmir (Hoernes-Menghin3, pag. 289). În Germania central trebuie c utat astfel un alt tip de stil cu ajutorul c ruia ceramica în band , cu meandre i spirale din Boemia caut o compensa ie. Urm torul pas logic ar fi determinarea acestor elemente de stil, pentru a le reuni într-un ansamblu. Deocamdat doar urme risipite i dispersate în diferite zone8 par s indice în felul lor acest lucru.

Pentru a recunoa te esen a sa, trebuie s ne fie clar c acest stil se abate atât de la stilul cu meandre i spirale al ceramicii în band din inuturile dun rene, cât i de stilul orizontal i vertical al ceramicii megalitice din cercul cultural nord germanic-scandinav, bazat pe ornamente suspendate. Aceast particularitate central-germanic ne-a fost indicat de semnele simbolice discutate mai sus în lucrare în cu totul alt context (a se vedea pag. 101) tocmai din zona Boemiei, avându- i originea în ceramica din Walterienburg i Bernburg. Elementul generator de stil este triunghiul. Prin stilul Butmir se explic o alt serie de modele, precum cele în form de tabl de ah,

1 Tompa, op. cit., plan a I, 1. 2 V. G. Childe, The most ancient East, London, 1928. 3 W. V. Jenny, Mittlg. Anthrop. Gesellsch. Wien, vol. 58, 1928, pag. 64 i urm., S. A. 4 H. Schmidt, Zeitschr. f. Ethnol., 56., 1924, pag. 133. 5 A se vedea mai sus în text la pag. 111, nota 2. 6 A. Stocky, La Bohême Préhistorique, I, Prague, 1929, pag. 52, fig. 18 i plan a X, fig. 20. 21. 7 Bärtold, P. Z., V 1913, pag. 593, fig. 1. 8 Butmir I, plan a VIII, 9; II plan a XII, 5 (orizontal). – I plan a VI, 2. 3. 7. 17. 18; II plan a XII, 14 (vertical).

e) Pozi ia cultural . Excurs 6. Despre Creta i Asia de sud-vest 121

romburi încadrate unele în altele, re ele de romburi, f r a fi necesar s le consider m p trunderistr ine. La fel de pu in str in putem aprecia, în acest context, modelul în form de tabl de ah de pe ulciorul rar din Bschanz1 din Silezia, al turi de meandrul simplu; i la fel de pu in aminte te de „spiritul Asiei de sud-vest” capacul bogat ornamentat din Bodrogkresztúr din ceramica Bükk, a acum ar dori L. Franz2, în ideea faptului c este ornamentat dup prototipurile textile. Prin urmare, modelele textile din ceramic implic o art textil . De ce s nu aib acestea din Europa Central o origine local , c ci es turile i împletiturile erau practicate din cele mai vechi timpuri. Aspectul deosebit const în preluarea acestor modele textile obi nuite de c tre olari; proces desf urat sporadic, dup gust, reprezentând bineîn eles, în cadrul ceramicii în band , un contrast stilistic fade spirala caracteristic , îns îl putem asocia u or cu benzile cu col uri, dac nu cumva dator mbenzile cu col uri i motivele cu meandre tocmai artei textile. Astfel, putem vorbi de p trunderistr ine în arta european doar la o analiz superficial a ornamentelor. Ceramica din epoca pietrei din Germania central pare s aib o importan deosebit în discu ia noastr . irurile de triunghiuri men ionate mai sus din ceramica în band timpurie din Boemia, cu paralele sale din Thüringen, pot proveni la fel de bine din arta textil sau din cea a confec ion rii co urilor. L sând la o parte problema cronologic , astfel de influen e nu pot fi explicate f r corela iile cu cultura din Bernburg i Walterienburg. Se adaug în mod evident cultura brandenburgic Havelland i cultura amforelor sferice, descris în mod admirabil de E. Sprockhoff în raport cu culturile mai noi din epoca pietrei3. Ceramica acesteia relev , poate, influen a clar a artei textile4, cel mai bine din toate grupele stilistice din Europa Central ; în acest aspect joac un rol irurile de triunghiuri, la fel ca imodelele în form de tabl de ah sau motive asem n toare alternante. Independen a lor de ceramica megalitic este la fel de clar , ca i leg tura lor cu ceramica Bernburg i Walternienburg. De aceea, semnele simbolice men ionate mai sus primesc o semnifica ie deosebit : ele ne-au condus în excursul 5 (a se vedea mai sus în text la pag. 101) departe spre est, spre cultura Anau-Susa; iîntrucât, în opinia mea, abia Susa atinge apogeul evolu iei culturale pornit dinspre Anau, trebuie s raport m problemele noastre la cultura Anau i astfel, în acest context nou, se explic anumite enigme, care au r mas neelucidate în cultura Anau: la descoperirile cele mai vechi din mormintele de la Anau I, pentru perlele în form de boabe perforate transversal, din turcoaz, care apar în est doar izolat, se g sesc paralele printre podoabele din chihlimbar din neoliticul mai vechi în Hofterup, în Schonen; i tubu oarele din plumb i cupru din acelea i morminte de la Anau corespund perlelor din cupru din mormintele megalitice din nordul Germaniei i din alte morminte din epoca pietrei, precum cele de la Rossen, reg. Saxonia. i chiar stilul de vase de la Anau I i IIa? Tr s turile stilistice sunt, dup Pumpelly (op. cit.), irurile de triunghiuri suprapuse i

dungile desf urate pe lungime cu modele în form de tabl de ah de pe vasele de uz gospod resc de tip ceaun. Nu corespund ele în mod des vâr it modelelor textile discutate mai sus, din ceramica epocii pietrei din centrul i estul Germaniei? Nu am putea emite ipoteza care s explice toate coresponden ele de mai sus, aceea c Anau este o cultur de origine european ? – Ba chiar s -ic ut m r d cinile undeva la mijlocul, atât de variat, dintre cultura megalitic nordic i cultura sudic cu ceramic în band ? Aceste aspecte le p strez îns pentru viitor5 pentru a m întoarce acum la teza cu privire la Asia de sud-vest.

1 H. Seger, D. keram. Stilarten d. jüngeren Steinzeit. Schles. Vorzeit., VII, 1916, pag. 25 i urm, fig. 79. Autorul vorbe te în mod adecvat de prototipuri textile. 2 L. Franz în Wien. Präh. Ztschr., XII, 1925, pag. 91 i urm., fig. 7. 3 E. Sprockhoff, Die Kulturen in der jüng. Steinzeit i. d. Mark. Brandenbrug, Berlin 1926; Vorgesch. Forschg., I, 4. 4 Sprockhoff, op. cit., pag. 33 i urm., plan a 16-21; pag. 83 i urm., plan a 36-49. 5 Între timp, acest lucru a i avut loc în volumul omagial în onoarea lui Max Freiherr von Oppenheim 1932 = Archiv. f. Orientforschung.

IV. Rezumat i concluzii 122

Cele afirmate mai sus despre idoli (a se vedea mai sus în text la pag. 63 i urm.), nu se potrivesc cu analiza lui L. Franz, prin care „idolii feminini din cercul cultural al Asiei de sud-vest” sunt considera i o surs inepuizabil pentru plastica din lut din estul i sudul Europei1. Cât de pu in r mâne valabil din „cercul cultural al Asiei de sud-vest” de origine european , postulat de L. Franz, s-a putut observa deja din explica iile mele în leg tur cu modelele textile. Idolii cercului nostru cu ceramic pictat i cei înrudi i cu ace tia datorit model rii lor scurtate nu corespund din punct de vedere tipologic cu „idolii feminini” din Asia de sud-vest i Egipt. Iar vasele cu forme umane, mai mult sau mai pu in pronun ate din cercul ceramicii în band 2, dovedesc c nu este nevoie de ideea unui împrumut din afar , pentru a realiza plastic o figurin . Oamenii i animalele î i au locul lor iîn pictura vaselor. Dac este s c ut m undeva premisele artistice pentru plastica în lut, atunci acestea ar trebui s fie tocmai în cercurile strânse ale culturii cu ceramic pictat .

Sigiliile din lut, a a-numitele pintadere, pe care pun accent reprezentan ii tezei cu privire la Asia de sud-vest, apar doar sporadic în cercul nostru cultural. La Cucuteni nu s-a descoperit nici o urm de acestea. În movila sacerdotal de la Brenndorf, la Olteni, ca i de la Ariu d, sunt cunoscute sigiliile cu modele spiralate3. În Moravia apar tot izolat i sunt atestate numai în cele trei grupe mai tinere de a ez ri cu ceramic pictat 4. O paralel apare în cultura bulgar cu ceramic pictat 5. Sunt forme conice, perforate pentru trecerea unui nur, cu spirale individuale pe baza rotund , sau, ca iîn Ardeal, cu spirale în forma literei S pe placa oval , pe care poate fi montat i un mâner. Ele sunt considerate tampile pentru pictarea corpului sau pentru ornamentarea îmbr c min ii i cunosc analogii „etnologice”6 i pe teritoriul european. De aceea, ele nu trebuie rela ionate cu tipul de sigilii din orient, care are ca fundament personalitatea individual . Formele noastre simple din lut i chiar cele din Thessalia, din prima perioad , cu variantele lor numeroase, pot fi privite doar ca etappreliminar fa de sigiliile-buton i pece ile din zona M rii Egee, Egipt i Asia de sud-vest7.În cercurile noastre culturale restrânse lipsesc astfel de piese de import. i f r acestea cum ne-am putea explica imita ia lor în lut pentru scopuri locale? Chiar i pintaderele apulice sunt explicate de c tre M. Mayer, pe bun dreptate, ca prototipuri ale pietrelor-sigilii din Creta8. Astfel i piesele analoage din zona dun reano-balcanic ar trebui considerate mai vechi decât sigiliile-buton din zona egeic i oriental (a se vedea mai sus, în text la pag. 103, nota 2).

Puncte de vedere generale g sim în cartea lui Childe, o carte9 care nu este scutit de reactii contrare, par ial pe baza lucr rilor lui Frankfort10. Amândoi caut leag nul metalurgiei i îl g sesc în Mesopotamia, cu excep ia Egiptului, iar Caucazul este privit ca punte între inuturile dun rene iEuropa de Est. Dar deja mai sus s-a v zut în tipologia topoarelor din cupru, c formele sumeriene de topoare cu man on lung pentru coad nu au putut avea importan pentru Europa, ci topoarele de lupt din cultura Mussian (Susa II) se afl în leg tur cu cele est-europene, ca forme arhaice. În cazul tipurilor simple de ace cu gaur i alte forme din cupru utilizarea i tehnica sunt impulsul principal pentru crearea formelor i pot conduce în

1 L. Franz, Mittlg. Anthrop.Ges. Wien, 56, 1929, pag. 399 i urm. 2 Deja în cultura Bükk i Tisa, dup F. V. Tompa, op. cit., pag. 37. 43, plan a 41; acolo apar i oameni, plan a 39, 8. 9 ianimale, plan a 39, 1, 42, 3. – Vin a: P. Z. II, 1910, pag. 29 i urm., fig. 7. 8. 3 Jul. Teutsch, Mittlg. Präh. Comm. Wien Akad. Wiss., I, 6, 1903, pag. 369, fig. 12-14. László, Dolgozatok, 1911, pag.237, fig. 78. 4 Palliardi, Wien Pr. Ztschr., I 1914, pag. 263; Pravek, 1911, plan a 11, 17. 5 Din tumulul de la Denew lâng Salmanovo: Popow, Bull. Soc. Arch. Bulgare, IV, 1914, pag. 152, fig. 110a. 6 v. Dühn vezi mai departe Pintadera, dup Ebert R. L., X, pag. 161. 7 Fimmen, D. kret-myken. Kultur, 1921, pag. 154 i urm. – i Matz (Frühkret. Siegel, pag. 238) accentueaz faptul c scopul lor este diferit în Europa fa de Orient. 8 M. Mayer, Molfetta und Matera, 1924, pag. 67 i urm. 9 V. G. Childe, The most ancient East. The oriental prelude to Europe in Prehistory, London, 1928, pag. 225 i urm. 10 Frankfort în Antiquaries Journ., VIII, pag. 230.

f) Cuvânt de încheiere 123

diferite regiuni la acelea i forme. În afar de acestea, acele cu gaur , sumeriene, se abat în modelarea cozii de la apari iile europene, încât pare exclus o leg tur între forme. Aceastproblem se bazeaz pe un punct de vedere unilateral, acela de a a eza Europa pe picior de inferioritate, deoarece în Egipt i în Asia de sud-vest exist culturi mult mai vechi i mai evoluate, f cându-se abstrac ie de unele dispute necesare în privin a cronologiei.

f) Cuvânt de încheiere

În orice caz s sper m c Asia de sud-vest i-a epuizat definitiv rolul jucat pân acum în interpretarea unei astfel de culturi europene, precum ceramica în band din inuturile dun rene iramifica iile acesteia spre est. Cercul egeic trebuie îns privit altfel în ceea ce prive te rela iile sale cu zona de influen sud-est-european . Tocmai Cucuteniul a clarificat multe aspecte cu privire la aceast problem . În epoca metalului subneolitic i foarte timpurie a mileniului 3 î.Hr., sudul a fost partea primitoare i anume pe calea migr rii elementelor etnice dun reano-balcanice, ale c ror urme, ca purt tori ai ornamenta iei cu spirale i ai stilului artistic dezvoltat din aceasta, se resimt pân în Creta în mai multe fluxuri i etape, contribuind evident la o dezvoltare ulterioar . Sub influen a benefic a culturii egiptene i asiatice sud-vestice, cercul egeic face progrese rapide, cu care impulsioneaz cercul continental dun reano-balcanic, încât raportul se inverseaz în perioada de apogeu a epocii bronzului din mileniul 2 î.Hr. Dar i aici Cucuteni i – putem ad uga Monteoru – men in m sura cuvenit . C ci cultura continental micenian , în m sura în care p streaz bazele „heladice” – fapt demonstrat de mormintele miceniene prin ceramic i prin obiectele de podoab – este înrudit cu culturile dun rene de la Monteoru i Vattina, i acestea la rândul lor sunt paralele culturii Cucuteni B, unde putem admira, în strachina cenu ie cu picior, un reprezentant al Greciei antice.

Acest raport poate fi clarificat pentru Cucuteni B într-o manier deosebit prin raportarea la piesele de mobilier men ionate mai sus. C ci, dup p rerea mea, ele reprezint , în zona Europei centrale, ceva cu totul nou pentru via a exterioar a omului preistoric din perioada de apogeu a epocii bronzului. Imita iile din lut, de scaune de la Cucuteni, un fotoliu, un taburet i un ezlong, din epoca bronzului, reprezint o problem în sine, la care se adaug în mod natural masa din lut, de m rime natural , ca obiect casnic. Trebuie s m limitez la motiva ii exterioare pentru a explica aceast problem prin câteva date aflate la dispozi ie (a se vedea mai sus în text la pag. 70).

Piesele noastre de mobilier indic un mod de via evoluat în epoca bronzului, fiind atestate în repetate rânduri în cercul egeic. Amintesc exemplul cel mai renumit din cultura minoic din Creta, tronul din Knossos, de forma unui scaun cu sp tar înalt1. Cultura micenian din Grecia continental st sub influen a cretan , a a cum se constat prin reproducerile din lut ale unor scaune de diferite forme din mormintele popula iei din Micene, Tirint, Menidi, Nauplia2. Tot aici se înscriu i scaunele mici din lut, cu i f r sp tar, g site în mormintele miceniene din Thapsos (Sicilia)3. Piesele de mobilier în miniatur , din epoca bronzului de la Cucuteni, ar putea indica astfel influen e ale culturii cretano-miceniene, fapt care ar fi confirmat prin strachina noastr cu picior, o pies de import din cercul egeic din perioada culturii Cucuteni B. În felul acesta, printre figurinele din lut contemporane i-ar g si concordan acelea cu loc pentru ezut (mai sus în text la pag. 65, plan a 31 i urm.). Problema nu este epuizat îns prin aceste concluzii. R mâne întrebarea dac ,

1 Fimmen, op. cit., pag. 52, fig. 42. 2 W. Reichel, Vorhellen. Götterkulture, 1897, pag. 7 i urm., fig. 2. 3. 3a; geme miceniene fig. 1. 3 Mon. Ant. Lincei, VI, 1895, plan a 4. 5 – a se compara colec ia de materiale al lui H. Mötefindt dup Ebert R. L., XII, pag. 54, fotoliu.

IV. Rezumat i concluzii 124

în leg tur cu evolu ia cultural a cercului egeic, nu au existat etape preliminare sau impulsuri pentru utilizarea mobilei în gospod rie în perioada neolitic din centrul i nordul Europei.

ezlongul de la Cucuteni – am putea s -l numim chiar schelet de pat – are cu siguran o etappremerg toare neolitic în centrul i nordul Europei, prin b ncile fixe de p mânt sau lut, care fac parte din gospod rie i nu este necesar s le consider m o inven ie a sudului (dup Homer)1.Amenaj ri de stat jos par s fi existat în Europa central independent de eventualele influen e din zona egeic . Acest fapt este indicat, în a doua perioad neolitic din Thessalia, prin figura pictatezând pe un sc unel de la Sesklo2; la fel, o figur feminin pe un scaun care trebuie completat din

Tscharschia (Serbia)3. Nu se tie cu siguran dac sunt neolitice sau din epoca bronzului figurinele feminine din lut din movilele-mormânt tracice, una dintre ele a ezat pe un taburet rotund, cealaltpe un fotoliu cu patru picioare4. Este greu, în opinia mea, s afl m dac obiceiul utiliz rii mobilei s-a dezvoltat ini ial din cultul divinit ilor, o idee de baz de la care a plecat W. Reichel în analiza culturilor divinit ilor din perioada pre-elen . În orice caz, idolii no tri din lut sunt greu de închipuit ca reprezenta i ezând, înainte de realizarea unor obiecte de ezut pentru uzul normal în locuin e. Masa din lut de la Cucuteni (a se vedea mai sus în text la pag. 70 i plan a 36/2), care s-a p strat în m rime natural , ar fi putut fi folosit de locuitori, atât de cei ce st teau pe jos, cât i de cei ce st teau pe ceva, mai mult sau mai pu in înalt, în cazul în care aceste scaune ar fi fost suficient de joase. În orice caz, nu este motivat ideea c inventarea acestei mese reprezint o urmare a introducerii obiceiului de a se a eza pe scaun, a a cum sus ine Mötefindt (Ebert R. L., XIII, pag. 320); aceast tez ar fi valabil doar pentru mese mai mari. Este interesant faptul c masa noastr de la Cucuteni este atestat dup form i m rime pe o reprezentare figurativ a unei scene de cult din Creta5: o mas joas cu obiecte de cult (pe ea fiind simbolul coarnelor i trei ramuri), având la stânga reprezentat o form a idolilor insulari, iar la dreapta simbolul stelei; în centru se afl o figur uman cu rochie lung , suflând într-o scoic mare. Aceasta este astfel masa pentru jertfe în forma în care apare i la Cucuteni, într-un raport adecvat de m rime fa de figura uman ;analog ar trebui s ne închipuim masa din lut de la Cucuteni drept obiect casnic dintr-o locuin .Dar, nu trebuie s tragem concluzia, din analogia cretan , c acest cult cretan este sursa de la care a pornit totul; masa joas presupune pentru Cucuteni condi ii primitive, care la Creta s-au men inut prin cult timp îndelungat.

1 A se vedea H. Mötefindt dup Ebert R. L., II, 7, pat. 2 Tsuntas dup Hoernes-Menghin3, pag. 309, 2. 3 Vassits dup Hoernes- Menghin, idem, pag. 317, 5. 4 Dup Hoernes-Menchin, idem, pag. 319, fig. 1. 2. 4. 5 Gem de cuar din grota lui Zeus din Creta, dup Mariani, dup W. Reichel, op. cit., pag. 11, fig. 4a.

Fig. 21 Scen de cult cretan cu simboluri pe masa jertfelor.

Anexe

I. Analizele metalelor: cupru, bronz, fier.

1. Analizele descoperirilor din cupru i bronz de la Cucuteni, realizate de c tre prof. Rathgen i dr. Brittner, la Laboratorul chimic al Muzeelor de Stat (1911).

1. Topor plat 2. Topor cu gaur 3. Lam de pumnal 4. Sul 5. Br ar 6. Brici 7. Br arCupru Staniu Arsen Fier Plumb Nichel+cobalt Argint SulfSiliciu

98,17%____

1,53

0,24

_____0,09

urme______

100,03%

99,00%___0,59

0,05

urmeurme

_urme0,09

99,73%

98,19%-

1,14

0,15

-----

99,48%restul oxigen

99,78%--

0,04

-0,07

---

99,87%

95,05%2,80

0,42

0,20

0,83

0,69

---

99,99%

99,88%--

urme--

0,15

--

100,03%

90,66%

7,68

-0,09

1,28

0,02

---

99,73%

2. Analiza sulelor din fier efectuat la Centrul de examinare al materialelor (Berlin-Lichterfeld, 1912).

Fragmentele analizate. Pentru analiz au fost aduse dou sule din fier: una groas scurt , de aproximativ 47mm, i a doua, mai sub ire, dar mai lung , de aproximativ 64mm. Ambele au fost analizate pe baza structurii microscopice.

Sula nr. 1. Pentru cercetarea structurii piesei s-a utilizat o sec iune mic . Suprafa a sec iunii a fost lefuit , lustruit i corodat cu clorur cupric amoniacal . Partea lefuit corodat ,notat A, este redat în plan a 39/1a, m rit liniar de aproximativ 16 ori. Structura a fost caracteristic pentru fier topit, cu un con inut de carbon mediu, aprox. 0,3-0,4%. Dungile ondulate vizibile pe suprafa a sec iunii provin din locuri s race în carbon (dungile deschise la culoare) i din locurile bogate în carbon (dungile închise) din material, care au fost întinse prin netezire cu ciocanul. S-au g sit pe suprafa lefuit , dispuse neregulat, incluziuni cu zgur de topire, a a cum apar acestea în mod obi nuit la fierul topit.

În plan a 39/1b este redat o incluziune cu zgur de topire, m rit liniar de pân la 350 de ori. Structura demonstreaz c materialul nu a fost prelucrat în stare solid .

Anexe126

Analiza chimic a fragmentului B a dus la urm toarele rezultate:

Carbon total …………………………………………………………………….………………………………………………………………………………0,34% Siliciu …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………0,03% Mangan …………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………neatestat Fosfor …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………0,04% Sulf ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….cel mult urme Cupru ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….0,03% Crom ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………neatestat Wolfram ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………neatestat Nichel ……………………………………………………………………………….……………………………………………………………………………..0,13% Cobalt ……………………………………………………………………………….………………………………………………………………………………0,25% Fier …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..97,9%

Se remarc în analiz con inutul de nichel i cobalt, în rest compozi ia corespunde unui fier topit s rac în fosfor. Minereurile folosite trebuie s fi fost s race în fosfor i cu un con inut de nichel i cobalt, fapt care poate constitui un reper pentru analiza originii minereurilor.

Sula nr. 2. A fost sec ionat cap tul de la sul . Analiza suprafe ei lefuite i corodate cu clorur cupric amoniacal , a condus la urm toarele rezultate:

i sula 2 con ine aceea i structur caracteristic fierului prelucrat prin topire. Con inutul mediu de carbon este aparent mai mare decât la sula nr.1.

Pe plan a 39/2 este reprezentat suprafa a lefuit , notat C, i m rit liniar de 350 de ori. La partea superioar a imaginii se observ un loc mai s rac în carbon (mai mult ferit), pe când la partea inferioar se observ un alt loc mai bogat în carbon (mai pu in ferit i mai mult perlit); la b se afl i o incluziune cu zgur de topire. Nici în cazul acestei sule metalul nu a fost prelucrat prin batere.

E. Heyn V. Wetzel

II. Cuprinsul ilustra iilor din text

1.Extras din harta Marelui Stat Major al Armatei Române, 1894. ……………………………………………………..………..…….32.Profilul geologic al subsolului de pe Cet uia, dup I. Popescu-Voite ti. ………………………………………………...………53.Profilurile straturilor cu depuneri arheologice din an urile 2 (1909) i 12+13 (1910)………………………….……………74.Tipuri de profiluri ale ceramicii A: pahar; c u ; urcior; vas de amestecare…………………….……………..……….………..175.Tipuri de profiluri ale ceramicii A: vas cu um r; vas cu torti e perforate pentru nur; pahar de dimensiuni mari…………186.Tipuri de profiluri ale ceramicii B: str chin ; suport; ulcior……………………………………………………………………..……267.Tipuri de profiluri ale ceramicii B: strachin ; strachin tip farfurie; alte tipuri de str chini………………..……………278.Tipuri de profiluri ale ceramicii B: fragmente din marginea de jos ale unor suporturi înalte………………………..……279.Tipuri de profiluri ale ceramicii B: ulcior; vas de amestecare…..……………………………………………………………….…..28

10.Tipuri de profiluri ale ceramicii B: capac cu sau f r margine…………………………………………………………………………2911.Unelte din piatr , în afar de seria 1, nr. 4 – topor lefuit de silex……………………………………………………………..…..4912.Unelte din os (sule-ace de g urit) i din corn (tesl ; dalt ; pene pentru calapoade)……………………..…………………..5513.Ciocan-topor din corn de cerb……………………………………………………………………………………………………………….…..5614.Dalt din corn i vârf de s geat din os…………………………………………………………………………………………………..…..5915.Sule din cupru i fier ………………………………………………………………………………………………………………………………..6116.Fusaiole din lut ……………………………………………………………………………………………………………….…………………..…..6717.Diverse: plac de os; con din lut; pandantiv din lut i din piatr ……………………………………….……………………..…..6818.Perle din lut i piatr ……………………………………………………………………………………………………………………………….69 19.Topor miniatural i obiect de podoab din lut…………………………………………………………………………………………….69 20.Reconstituirea schematic a valurilor de la Cucuteni……………………………………………………….………………………….11421.Scen de cult cretan : gem de cuar din grota lui Zeus din Creta……………………………………………………………..…124

Anexe 127

III. Legenda plan elor (la multe dintre acestea se precizeaz i lista descoperirilor) Plan a 1. Imagini ale peisajului i fotografii din timpul s p turilor.Plan ele 2-3. Ceramic A. Ulcior, suport gol la interior, capac i ornamente desf urate. Plan a 4. Ceramic A. Modele de pe margine i ornament plastic. Plan a 5. Ceramic A. Mânere de capac i modele de pe margine. Plan a 6. Ceramic A. Vas cu torti e pentru nur, ulcioare i castroane. Plan a 7. Ceramic A. Ulcioare i suporturi goale la interior sau cu strachin .Plan a 8. Ceramic A. Pictat cu ro u: policrom i lustruit .Plan a 9. Ceramic A. Ceramic B – grupe stilistice. Plan a 10. Ceramic A. Vase cu decor adâncit. Plan a 11. Ceramic A i B, apari ii singulare. Plan a 12. Ceramic B – grupe stilistice. Ceramic C. Plan a 13. Ceramic B. Grupele stilistice , , .Plan a 14. Ceramic B. Grupele stilistice i .Plan a 15. Ceramic B. Grupele stilistice , , , .Plan a 16. Ceramic B. Grupele stilistice , , .Plan a 17. Ceramic B. Grupele stilistice i .Plan a 18. Ceramic B. Variante pentru grupa .Plan a 19. Ceramic B. Grupele stilistice i .Plan a 20. Ceramic B. Grupele stilistice , , (apari ii singulare) Plan a 21. Ceramic B. Motivul ochiului i dec derea (grupele i ).Plan ele 22-23. Ceramic C. Plan a 24. Diverse: ceramic A, C, D. Piese miniaturale de mobilier i juc rii. Plan a 25. Unelte din cremene.

1. vârf de lance, cu lungimea de 7,3cm, ce provine din an ul 13,17, cu ceramic exclusiv mai veche; 2-6, 8-12. vârfuri de s ge i, de forme i m rimi diferite, cu lungimi cuprinse între 1,5 i 4,5cm, doar cea de la nr. 6 provine din an ul 10,12, cu ceramic exclusiv mai veche, pe când celelalte provin din straturile superioare, cu ceramic mai nou , exclusiv sau dominant. – 7. vârf de s geat sau de suli , prelucrare incomplet , cu lungimea de 6,1cm, ce provine din an ul 9,7, cu ceramic dominant mai nou ; 13. Împung tor în form de lam , cu lungimea de 10,8 cm, ce provine din an ul 17, 5/7, cu ceramic dominant mai nou i cu ceramic de tranzi ie; 14. r zuitoare sub form de lam , neterminat , cu lungimea de 15,5cm, ce provine din straturi de arsur , neîncadrate cronologic; 15-16. r zuitoare sub form de lam , cu lungimea de 5,5 i 7,9cm, ce provine din straturile superioare, cu ceramic dominant mai nou i de tranzi ie; 17. r zuitoare sub form de lam , dubl , prelucrat fin, cu lungimea de 10,1cm, ce provine din an ul 11,16, cu ceramic mai veche, aproape exclusiv; 18. r zuitoare sub form de lam , dubl , precum cea de la nr. 17, cu lungimea de 11,8 cm, ce provine din an ul 17, 13/14, cu ceramic amestecat ; 19. r zuitoare ascu it , lung , pe lam lat , rupt la cap tul mânerului, cu lungimea de 9,1cm, ce provine din an ul 2,7, cu ceramic dominant mai nou i de tranzi ie; 20. r zuitoare cu vârf curb, cu lungimea de 4cm, ce provine din an ul 9,4, cu ceramic dominant mai noua; 21-23. r zuitori duble, cu vârf, cu lungimi între 3,4 i 5cm, ce provin din straturile cele mai de sus i din straturile superioare, cu ceramic mai nou ,exclusiv sau dominant – piesa de la nr.21, vârful este rupt (jos în imagine); 24. r zuitor sub form de lam , retu at doar pe o margine, cu lungimea de 10,5 cm, ce provine din an ul 8,3, cu ceramic exclusiv mai nou ; 25, 27. r zuitori cu vârfuri curbe, cu lungimea de 6,5 i 6,8cm, piesa de la nr. 25 cu spinare, iar cea de la nr. 27 este prelucrat fin i provin din straturile superioare ale an ului 17, cu ceramic mai nou i de tranzi ie; 26. topor de silex, cu patru muchii, lustruit incomplet, cu lungimea de 7,5 cm, ce provine din an ul 13,5, dominant cu ceramic mai nou .

Plan a 26. Tehnica cioplirii pentru piesele ilustrate în plan a 25. Plan a 27. Unelte din piatr

1-2. tesle din roc argiloas , g lbuie, prelucrat neregulat, cu lungimi de 7 i respectiv 9cm, ce provin din an ul 10,5/6, cu ceramic dominant mai nou ; 3. tesl , ca i nr. 1 i 2, cu lungimea de 7,2 cm, ce provine din an ul 11, 10/11, cu ceramic mai nou i de tranzi ie; 4. tesl din roc argiloas , cenu ie-deschis , cu lungimea de 5,7cm, ce provine din an ul 13,17 (din gr mezile de arsur ), cu ceramic exclusiv mai veche; 5-6. tesle, ca i nr. 4, cu lungimi de 6 i 6,7cm,

prima, nr.5, provine din an ul 11,17, cu ceramic dominant mai veche, iar cea de la nr. 6 provine din an ul 10,3, cu ceramic dominant mai nou ; 7-9. d l i din diferite roci argiloase sau gresie, cu lungimi între 12 i 13cm, ce provin din straturile cele mai de sus i din straturile superioare, cu ceramic dominant mai nou ; 10. topor cu gât gros, din rocargiloas , cenu ie, cu lungimea de 10 cm, ce provine din an ul 2,2, cu ceramic exclusiv mai nou ; 11. tesl din rocargiloas , cenu ie, prelucrat incomplet, cu lungimea de 8,7 cm, ce provine din an ul 2,5, cu ceramic dominant mai nou ; 12-13. tesle din roc argiloas , galben i cenu ie, cu lungimi de 5,2 i 5,3cm, cu muchii mai mult sau mai pu inrotunjite, ce provin din straturile superioare, cu ceramic dominant mai veche; 14. tesl din roc argiloas , cenu ie,

Anexe128

cu muchii ascu ite, cu lungimea de 6 cm, ce provine din an ul 12,12, cu ceramic dominant mai veche; 15. tesl din roc argiloas ,cenu ie, prelucrat incomplet, cu lungimea de 7cm, ce provine din an ul 2,4, cu ceramic dominant mai nou ; 16. topor plat, din roc argiloas , cenu ie-g lbuie, prelucrat incomplet, cu lungimea de 8cm, ce provine din an ul 9,4, cu ceramic dominant mai nou ; 17. topor din roc argiloas , cenu ie, prelucrat secundar i cu început de perforare, cu lungimea de 6,7cm, ce provine din an ul 2,11, cu ceramic exclusiv mai veche; 18. topor din roc argiloas , g lbuie, cu ceafa groas , cu lungimea de 11,9cm, ce

provine din an ul 13,6, cu ceramic exclusiv mai nou ; 19. topor din roc argiloas , cenu ie-deschis , cu lungimea de 10cm, ce provine din arsura din an ul 9; 20. tesl din roc argiloas , g lbuie, prelucrat incomplet, cu lungimea de 10,2cm, ce provine din an ul 8,4, cu ceramic dominant mai nou ; 21. topor din roc argiloas , cenu ie, prelucrat incomplet, cu lungimea de 10cm, ce

provine din an ul 13,5, cu ceramic dominant mai nou ; 22. tesl din roc argiloas , cenu ie-deschis , cu lungimea de 9,5cm, ce provine din an ul 2,4, cu ceramic exclusiv mai nou ; 23. tesl -dalt groas , din roc argiloas , cenu ie, cu lungimea de 8cm, ce provine din an ul 23,9/10, cu ceramic dominant mai nou ; 24. topor grosolan cu gaur , din gresie, cu lungimea de 15cm, ce provine din an ul 9,12, cu ceramic exclusiv mai veche; 25. topor cu gaur , din roc argiloas , cu lungimea de 13cm, ce provine din an ul 9,11, cu ceramic exclusiv mai veche; 26. topor din roc argiloas , cenu ie, cu lungimea de 14,2cm, ce provine din an ul

20,4/5, cu ceramic exclusiv mai nou ; 27. tesl din roc argiloas , cenu ie, prelucrat rudimentar, cu lungimea de 14cm, ce provine din an ul 11,12, cu ceramic de tranzi ie; 28. topor grosolan, cu ceafa groas , din roc argiloas , g lbuie, cu lungimea de 19cm, ce provine din an ul 2,3, cu ceramic exclusiv mai nou .

Plan a 28. Unelte din corn i os. 1. sap , cu cap t în form de ciocan, din corn de cerb, cu lungimea de 21,8cm, ce provine din straturi de arsur , neîncadrate cronologic - o sap similar , cu lungimea de 26cm, provine din an ul 13,8, cu ceramic dominant mai nou ; 2. sap , cu cap t în form de furculi , cu lungimea de 12,5cm, ce provine din an ul 20,8/9, cu ceramic exclusiv mai nou ; 3. sap , prelucratrudimentar, s-a p strat rozeta de la corn, cu lungimea de 16cm, ce provine din an ul 20,8/9, cu ceramic exclusiv mai nou ;4. fragment de topor-ciocan din corn, cu t i ascu it pe ambele laturi, cu lungimea de 9,5cm, ce provine din an ul 2,2, cu ceramicexclusiv mai nou ; 5. fragment de sap , cu cap t în form de furculi , cu lungimea de 25,5cm, ce provine din an ul 20,9/10, cu ceramic exclusiv mai nou ; 6. sap din corn, mai bine prelucrat , cu cap t de ciocan i cu t i neregulat, cu lungimea de 16cm, ce provine din an ul 23,9/10, cu ceramic dominat mai nou ; 7. un fragment de t i de sap din corn, reperforat perpendicular fade vechea gaur pentru coad , cu lungimea de 15,5cm, ce provine din an ul 2,10, cu ceramic predominant mai veche; 8. sap -topor cu cap t de ciocan, mai bine prelucrat, cu lungimea de 13,5cm, ce provine din an ul 13,5, cu ceramic dominant mai nou ; 9. sap sub form dalt , din corn, cu lungimea de 11,5cm, ce provine din an ul 1,5, cu ceramic dominant mai nou – a se compara desenul din fig. 12; 10. mic sap sub form de pan pentru calapod, din corn, cu gaur pentru coad , bine netezit , cu lungimea de 9,6cm, ce provine din gr mezi de arsur , neîncadrate cronologic; 11. sap bine prelucrat , cu cap t de ciocan (topor-ciocan), din corn, cu lungimea de 13,7cm, ce provine din an ul 13,8, cu ceramic dominant mai nou ; 12. partea tip ciocan a unui topor sau a unei sape, bine prelucrat , din corn, cu lungimea de 11cm, din acela i strat cu descoperiri ca i piesa nr.10 - a se compara desenul din fig. 13; 13. dalt cu gaur pentru coad , cojit i lustruit , din corn, cu lungimea de 15cm, ce provine din an ul 20,7/8, cu ceramic exclusiv mai nou ; 14. vârf de corn, rudimentar, cu urme de utilizare, cu lungimea de 15cm, ce provine

din gr mezi de arsur , neîncadrate cronologic - o pies similar , cu lungimea de 10,2cm, a fost g sit în an ul 13,10, cu ceramicmai nou i de tranzi ie.

Plan a 29. Unelte din os i corn 1. pumnal din os, cu lungimea de 25,4cm, ce provine din an ul 12,9, cu ceramic aproape exclusiv mai nou ; 2. pumnal de os cu

n ule , cu lungimea de 22,8cm, ce provine din an ul 13,12/13 cu ceramic amestecat ; 3. pumnal de os cu n ule i orificiu pentru nur, cu lungimea de 15,3cm, ce provine din an ul 10,9, cu ceramic mai veche; 4. vârf de harpon, cu n ule i douorificii pentru nur sau nituri, cu lungimea de 15cm, ce provine din an ul 9,5, cu ceramic aproape exclusiv mai nou ;5. instrument de netezit, lat, din os, cu n ule , cu lungimea de 17,3cm, ce provine din an ul 2,4, cu ceramic exclusiv mai nou ;6. instrument de netezit, lat, ca i nr. 5, perforat îns , cu lungimea de 30,5cm, ce provine din an ul 20,14/15, cu ceramicamestecat ; 7. vârf de harpon, deteriorat, cu dou g uri, cu lungimea de 9,1cm, ce provine din gr mezi de arsur , neîncadrate cronologic - a se compara piesa de la nr. 4; 8. vârful gros unui pumnal de os, cu n ule , cu lungimea de 8cm, ce provine din an ul13,9, cu ceramic dominant mai nou , dar i cu ceramic amestecat ; 9. sul din os tubular, despicat, cu lungimea de 11,2cm, ce provine din an ul 13,10, cu ceramic precum cea men ionat la nr. 8; 10. dalt din os tubular, despicat, cu lungimea de 7,8cm, ce provine din straturile negricioase ale an ului 16; 11. dalt din os tubular, despicat, precum piesa de la nr. 10, cu lungimea de 14,5cm, ce provine din an ul 20,6, cu ceramic exclusiv mai nou ; 12. pumnal solid de os, cu lungimea de 13cm, ce provine din an ul 11,7, cu ceramic exclusiv mai nou ; 13. sul de os, cu lungimea de 8,8cm, ce provine din an ul 20,14/15, cu ceramic mai

nou i de tranzi ie; 14. fragment dintr-un instrument de os pentru lovit (?), cu trei g uri, cu lungimea de 4,3cm, ce provine din an ul 2,3, cu ceramic exclusiv mai nou ; 15. mâner pentru sul , dintr-un os tubular, cu lungimea de 7,4cm, ce provine din an ul

13,10, cu ceramic de tipul precizat mai sus la piesele de la nr. 8 i 9; 16. topor-ciocan, de mici dimensiuni, cu lungimea de 6,3cm, ce provine din an ul 11,9 ,cu ceramic exclusiv mai nou ; 17. vârf de corn, decojit i bine lustruit, cu gaur pentru nur, cu lungimea de 8,9cm, ce provine din an ul 13,4, cu ceramic aproape exclusiv mai nou ; 18. vârf de corn, în form de furculi , cu gaur pentru nur, cu lungimea de 10cm, ce provine din an ul 20,8/9, cu ceramic exclusiv mai nou ; 19. sul de os, cu lungimea de 6,8cm, ce provine din an ul 8, 6/7, cu ceramic dominant mai nou ; 20. sul de os, cu lungimea de 12,2cm, ce provine din an ul 1,8, cu ceramic amestecat .

30. Obiecte din cupru, bronz, fier. A se compara aceasta cu analizele de la pag. 125 i cu plan a 39.

1. pumnal din cupru, de form romboidal în sec iunea transversal , cu lungimea de 19,2cm, g sit înainte de s p turile din 1909/1910 de c tre muncitorii de pe mo ia Cucuteni, în dreptul an urilor 4 i 5, unde au fost

Anexe 129descoperite straturile culturale cu cele mai noi elemente de stil ale ceramicii pictate - a se vedea textul la pag. 59 i 95; 2-6. sule din cupru ifragmente de sule, cu lungimi între 4 i 8,2cm, piesele de la nr. 3-5 provin din straturile cu ceramic dominant sau exclusiv mai nou , piesa de la nr. 6 provine din an ul 20,11 cu ceramic dominant mai nou sau de tranzi ie, pe când piesa de la nr.2 provine din an ul 1,9/10 cu ceramic amestecat , par ial cu ceramic dominant mai veche - a se vedea mai sus, în text la pag. 61 i urm., precum i la pag.95; 7. suldin fier, cu lungimea de aproximativ 6,4cm, ce provine din an ul 1, cu ceramic dominant mai nou , de la o adâncime de 50cm - a se vedea mai sus, în text la pag. 106 i urm.; 8. fragment de sul din fier, cu lungimea de 4,7cm, ce provine din an ul 8a,4 cu ceramicexclusiv mai nou ; 9. sula din cupru, cu lungimea de circa 4,5 cm, ce provine din an ul 23,1/3, cu ceramic exclusiv mai nou ; 10. toporul din cupru, cu gaur cu t i , a c rui spinare este rupt , cu lungimea de 9,5cm, ce provine din an ul 8a,3, cu ceramic dominant mai nou - a se vedea mai sus în text la pag. 90 i urm.; 11. topor plat din cupru, cu lungimea de 11,8cm, ce provine din an ul 2,8, de la un nivel de tranzi ie, unde ceramic mai veche dispare - a se vedea mai sus, în text la pag. 89; 12. perl tubular din cupru, cu lungimea de 4,3cm, ce provine din an ul 20,5, cu ceramic exclusiv mai nou ; 13. fragment al unei br ri în form de spiral , din cupru sau bronz, cu diametrul de 2,5cm, ce provine din an ul 14,6; 14. brici de ras, din cupru, cu mâner arcuit, cu lungimea de 6,4cm, ce provine din an ul 16f,e, de la o adâncime de aproximativ 60cm; 15. fragment de br ar (spiral ?), din bronz s r c în staniu, cu diametrul de 3,8cm, ce provine din an ul 13,9, cu ceramic dominant mai tân r - a se vedea mai sus, în text la pag. 95; 16. fragment de br ar (spiral ?), din bronz s rac în staniu, cu diametrul de 5,4cm, ce provine din an ul 2,2, cu ceramic dominant mai nou - a se vedea mai sus, în text la pag. 95; 17. fibul din bronz, dup form din perioada timpurie La Tène, cu lungimea de 6,5cm, ce provine din an ul 16b,2; 18. fibul din fier, dup form din perioada timpurie La Tène, ce provine din an ul 23,5; 19. fibul din fier, cu picior r sfrânt, cu lungimea de 4,5cm, ce provine din arsura din an ului 20; 20. fibul din fier, dup form din perioada mijlocie La Tène, cu lungimea de 7,3cm, ce provine din an ul 16m,4; 21. fibul din fier, fragmentar , ce provine din an urile 20,1/3; 22. fibul din bronz, din perioada împ ra ilor romani, cu

lungimea de 3,9cm, ce provine din an ul 17,2; 23. fragment de fibul , din bronz, ce provine din an ul 16a,2; În leg tur cu fibulele, a se vedea mai sus, în text la pag. 63.

Plan a 31. Figurine din lut (a) 1. figurin f r cap, past ro iatic , cu dou orificii în dreptul sânilor, pe partea anterioar sunt incizate dup cum urmeaz : o singurspiral , apoi dou spirale împreunate, între acestea, dar i dedesubt iruri de împuns turi i linii orizontale, picioarele cu incizii oblice, piesa are în l imea de 8cm i a fost g sit în an ul 2,10, cu ceramic dominant mai veche - a se compara cu plan a 32/3; 2. figurinfeminin , complet , din past de culoare ro ie, cu benti în jurul frun ii, prelucrat plastic, cu cing toare i genunchiere, corpul cu incizii oblice, f r olduri, cu în l imea de 9cm, provenind din an ul 11,12, cu ceramic amestecat ; 3. figurin feminin , cu piciorul drept rupt, din past deschis la culoare, cu colier i cing toare aplicate plastic, la genunchi prezint un neg, capul tip ciot, cu în l imea de 11,5cm, provine din an ul 8,9, de la aproximativ 1m adâncime, din zona de separare a straturilor mai vechi i mai noi; 4. trunchi de figurin , incizat, în partea de sus dou spirale, sub ele incizii orizontale, în jurul ombilicului semicercuri, provine din an ul 2,2, de la 40cm adâncime, din stratul mixt; 5. partea inferioar a unei figurine, cu profil de trunchi i ezut solid, rudimentar , cu în l imea de 3,7cm, ce provine din an ul 10, în stratul cel mai de sus; 6. figurina în pozi ie sezând , cu partea superioar a corpului foarte scurt ,stilizat , în genul idolilor mai noi, foarte rudimentar , cu în l imea de 9cm, ce provine din an ul 17,10, din stratul cu ceramicamestecat ; 7. figurin mic , rudimentar , cu picior, mameloane i membru, partea superioar a corpului în stil mai nou, cu în l imea de 5,5cm, ce provine din an ul 9,4, cu ceramic dominant B; 8. partea inferioar a unei figurine, cu picior plat i cu profil de trunchi, incizii adânci, cu în l imea de 4,5 cm, ce provine din an ul 3,11, cu ceramic dominant B; 9. partea superioar a unei figurine, cu cap tip ciot, drept, i cu o gaur în mijlocul pieptului, cu în l imea de 5,8cm, ce provine din an ul 2,12, cu ceramic mai veche; 10. figurin , cu sâni rudimentari, cu cap tip ciot, drept, i cu fa de pas re, cu aplica ii plastice pe umeri, pe piept - dou mameloane lentiliforme, cu în l imea de 3,9cm, ce provine din an ul 9,7, din zona de separare; 11. partea superioar a unei figurine masculine, rudimentare, dar cu profilarea picioarelor, cu fa lat , cu nas, dou orificii în jum tatea dreapt i un mamelon, cu în l imea de 9,0cm, ce provine din an ul 13,9, cu ceramic B dominant ; 12. figurin în pozi ie sezând , cu sâni atârnând, fa lat i nas puternic ie it în afar , cu cioturile bra elor rupte, cu în l imea de 8,0cm, ce provine din an ul 10,3, din stratul superior de arsur ; 13. idol în miniatur , în stil mai vechi, cu gaur în dreptul pieptului i cu incizii, de acela i tip ca i la piesele de la nr. 1 i 2, cu în l imea de 3,6cm, provine din an ul 10,8, din strat cu ceramic amestecat ; 14. figurin de acela i tip ca i piesa de la nr. 8, cu ezut puternic, cu perfora ie orizontal , perpendicular , în l imea de 3,0cm, ce provine din an ul 10,6, din strat cu ceramic amestecat ; 15. figurin în stil mai nou, cu fa a lat , rudimentar , cu în l imea de 3,2cm, ce provine din an ul 13,9, cu ceramic dominant mai nou ; 16. figurinîn stil mai nou, rudimentar , cu în l imea de 3,7cm, ce provine din an ul 14, în zona de separare; 17. partea inferioar cu un picior, la coaps , lateral împuns turi rudimentare, în mijloc vârful triunghiului cu linie median , în l imea de 5cm, ce provine din an ul 2, de la o adâncime de 30-40cm, cu ceramic dominant mai nou ; 18. fragment cu ezut cu organul sexual, cu în l imea de 4,1cm, ce provine din an ul 2,5, cu ceramic dominant B; 19. figurin ezând , cu cioturi de bra e i cu suprafa de sprijin, foarte grosolan irudimentar , cu în l imea de 6,8cm, ce provine din gr mezi de arsur ; 20. partea superioar a unei figurine, rudimentare, cu câte trei g uri pe ambele jum t i ale fe ei i cu câte o gaur pe ciotul bra elor, cu în l imea de 6,2cm, ce provine din an ul 2, cu ceramicdominant B, de la 40cm adâncime; 21. figurin feminin , grosolan i rudimentar , cu incizii (cing toare, podoabe pe piept??), cu în l imea de 6,8cm, ce provine din an ul 3,11, cu ceramic dominant B.

Plan a 32. Figurine din lut (b) 1. partea posterioar pentru piesa din plan a 31/2; 2. vedere lateral pentru piesa din plan a 31/3; 3. partea posterioar pentru piesa din plan a 31/1; 4a-b. trunchi de figurin , cu ezut i coapse accentuate, incizat, în stilul mai vechi, cu în l imea de 8cm icircumferin de 23,5cm, ce provine din an ul 2,10, cu ceramic dominant A; 5. partea inferioar a unei figurine în pozi ieezând , picioarele devin ascu ite spre vârf, cu în l imea de 12,5cm, ce provine din an ul 1, de la adâncimea de 80- 90cm, strat cu

ceramic dominant B; 6a. figurin feminin , din past deschis la culoare, cu picior, cu nas mare, cu bra e sub form de ciot ioldurile perforate, cu ombilicul adâncit, cu triunghi pubian, pe fa , pe fiecare parte, cu câte dou g uri, cu podoab capilar

scurt , în l imea de 16,5cm, ce provine din s p turile mai vechi i se g se te în colec ia Universit ii din Ia i; 6b. figurinfeminin , grosolan i groas , din past ro ie, cu suprafa de sprijin, cu cioturile bra elor, oldurile i ombilicul, ca în cazul precedent, cu nas încovoiat, dou g uri la cap, cu chic lung atârnând, cu în l imea de 21,5cm, ce provine din an ul 12,10, cu ceramic dominant B, de la aproximativ 1,30m adâncime; 7a-7b. perspective laterale pentru 6a i 6b.

Anexe130

Plan a 33. Figurine din lut (c) 1. Figurin zvelt , f r cap i f r un um r, cu gambele lipite, cu picioarele ascu ite spre vârf, cu perfora ii în um r i solduri, cu în l imea de 12cm, ce provine din an ul 10,7, cu ceramic amestecat ; 2. figurin rudimentar , cu bra e sub form de ciot, cu olduri joase, gambele framentare, pe piept cu o perfora ie i cu o pastil , decorat cu o band i o cingatoare, din linie incizatiruri de puncte pe ambele p r i, cu în l imea de 12 cm, ce provine din an ul 17,9-10, dintr-un strat cu piatr i cu pu ine

fragmente ceramice (ceramic B); 3. figurin se ând , cu nas proeminent, cu gamba fragmentar , cu în l imea de 10 cm, ce provine an ul 9,4-5, cu ceramic predominant B; 4. figurin rudimentar , cu nas proeminent, un colier dintr-un ir de puncte, incizii superficiale pe corp, cu în l imea de 9cm, ce provine din an ul 9,10, cu ceramic predominant A; 5. figurin masculin ,rudimentar , cu o band incizat pe umeri , cu în l imea de 7cm, ce provine în an ul 2,8, dintr-un strat cu ceramic amestecat ;6. idol mic, sub form de plac , cu dou orificii drept ochi, i în rest cu puncte adâncite, cu în l imea de 4,2 cm, ce provine din an ul 13,17, cu ceramic exclusiv A; 7. partea superioar a unei figurine, cu band în form de cruce pe piept, cu în l imea de

4,1cm, provenind din an ul 17,5-6, cu ceramic exclusiv mai nou ; 8. partea superioar a unei figurine, din past ro ie, cu pictatpe ambele p r i, cu nas pe ambele p r i ale capului, cu în l imea de 9,8cm, provenind din an ul 10,5 dintr-un strat cu ceramicamestecat – pentru pictur a se vedea plan a 34; 9. figurin din past ro ie, pictat cu negru, cu gambele fragmentare, cu bra etip ciot, cu olduri joase, perforate, cu sâni, cu în l imea de 9,7 cm, ce provine din an ul 9,4-5, cu ceramic dominant B – pentru pictur a se vedea plan a 34; 10. figurin fragmentar , din past ro ie, pictat cu negru pe ambele p r i ale corpului, cu oldurile perforate, cu în l imea de 7,3cm, provenind din an ul 9,5-6, cu ceramic dominant B – a se compara cu pla a 34; 11. partea superioar a unei figurine, din past ro ie, pictat cu linii orizontale negre pe ambele p r i (a se vedea plan a 34), cu în l imea de 4,5cm, provenind din an ul 9,6, cu ceramic B dominant ; 12. figurin tip idol, cu nas pe ambele p r i i cu guler, cu suprafa a de sprijin concav , cu în l imea de 4cm, provenind din an ul 13,7, cu ceramic dominant B; 13. figurin de animal – câine (?), rudimentar , cu în l imea de 2,6cm, ce provine din an ul 17,7-8, cu ceramic B; 14. figurin cu postament, cu modelare tip picior, cu vârf înclinat, cu în l imea de 4cm, ce provine în an ul 11,7, cu ceramic dominant B; 15. figurin de animal, rudimentar , cu puncte adâncite, cu în l imea de 3,5cm, ce provine din an ul 11,12-13, cu ceramic cu grupe intermediare de stil; 16. figurin de animal, rudimentar , cu picioare joase, cu în l imea de 3,9cm, ce provine din an ul 17,5-6, cu ceramic B; 17. figurin de animal - oaie (?), rudimentar , ornamentat cu linii incizate, cu în l imea de 3,8cm, ce provine din an ul 17,5-6, cu ceramic B; 18. figurin de animal(?), rudimentar , cu în l imea de 3,7cm, ce provine din an ul 3,8, cu ceramic dominant B;

Plan a 34 Figurine din lut, pictate (d). 1, 2, 3. a se vedea plan a 33/8, 9, 11; 4. figurin fragmentar , pictat cu negru, cu trunchi i gambe, cu în l imea de 7,2cm; 5a, b. figurin goal la interior, din past ro ie, pictat cu negru, cu suprafa de sprijin, cu olduri perforate, cu în l imea de 8,5cm, ce provine din an ul 11,12, cu ceramic din grupele de stil intermediare.

Plan a 35. Diferite obiecte din piatr , lut, corn, os etc. A se vedea mai sus, în text la pag. 67 i urm. 1. dinte de animal, perforat, ca pandantiv, cu lungimea de 9,5cm, ce provine din an ul 13,6, cu ceramic dominant mai nou ;2-3. din i de animale, perfora i, ca i nr. 1, cu lungimi de 5,5cm i 3,5cm, ce provin din straturi neîncadrabile cronologic; 4. pandantiv din lut, în form de par , cu lungimea de 2,7cm, ce provine din an ul 23,2/3, cu ceramic exclusiv mai nou , a se vedea fig. 18; 5. pandantiv din lut, cu vârful rupt, cu lungimea de 4cm, ce provine din an ul 20,7/8, cu ceramic mai nou i de tranzi ie; 6. perl din lut, bitronconic , ro iatic , cu lungimea de 1,7cm, ce provine din an ul 19, cu straturi neîncadrabile cronologic, a se vedea i fig. 18; 7. perl din lut, bitronconic , cu lungimea de 1,6cm, ce provine din an ul 23,12/13, cu ceramicexclusiv mai nou , a se vedea i fig. 18; 8. perl din lut, plat , ornamentat cu împuns turi pe ambele p r i, cu diametrul de 2cm i cu în l imea de 0,9cm, a se vedea fig. 18; 9. perl din piatr , de form cilindric , lungimea de 1,7cm, ce provine din straturi

neîncadrabile cronologic, a se vedea i fig. 18; 10. perl din lut, alungit , de form tubular , lungimea de 3,7cm, ce provine din an ul 19, cu depuneri neîncadrabile cronologic, a se vedea i fig. 18; 11. plac de os, ca pandantiv, perforat la vârf, ornamentat

cu grupe de cercuri concentrice, cu lungimea de 6cm, ce provine din an ul 14,6, cu ceramic amestecat , a se vedea i fig. 17; 12. plac de lut, ca pandantiv, perforat , de form trapezoid , lungimea de 3cm, ce provine din an ul 20,1/3, cu ceramic exclusiv mai nou , a se vedea i fig. 17; 13. pandantiv din piatr (piatr lefuit ?), rupt în partea de jos, lungimea de 4,6cm, ce provine din an ul 20,4/5, cu ceramic exclusiv mai nou ; 14. pandantiv din piatr , lungimea de 7cm, ce provine din an ul 13,5, cu ceramic

dominant mai nou ; 15. obiect de podoab , din col de mistre , de form curbat , cu dou orificii pentru nur, deteriorat la cap t,cu lungimea de 11,9cm, ce provine din an ul 20,7-8, cu ceramic exclusiv mai nou ; 16. pies din corn, în form de semilun ,lungimea de 11,2cm, ce provine din an ul 13,15, cu ceramic exclusiv mai veche; 17. sul dubl din os, cu patru muchii, lungimea de 6,3cm, ce provine din an ul 11,1, cu ceramic exclusiv mai nou ; 18. sul dubl , rotund , cu lungimea de 8,5cm, ce provine din an ul 9,4, cu ceramic dominant mai nou ; 19. sul dubl , cu muchii, cu lungimea de 9,5, ce provine din an ul 2,4, cu ceramic

exclusiv mai nou ; 20. vârf de s geat din os, cu patru muchii, cu cârlig, deteriorat în partea de jos, cu lungimea de 8cm, ce provine din an ul 13,6, cu ceramic exclusiv mai nou ; 21. vârf de s geat din os, plat, zim at, cu dou orificii, lungimea de 4cm, ce provine din gr mada de arsur din straturile cele mai de jos ale an ului 9; 22. cap de animal, din lut, cu lungimea de 3cm, din an ul 17, 3/4, cu ceramic exclusiv mai nou ; 23. figurin mic de animal, din lut, cu în l imea de 1,6cm, ce provine din straturile

neîncadrate cronologic ale an ului 16; 24. cap de berbec, mic, din lut, în l imea de 3cm, ce provine din an ul 17,5/6, cu ceramicmai nou i de tranzi ie; 25. topor-tesl , din lut, pies miniatural , cu lungimea de 4cm, ce provine din an ul 2,11, cu ceramicexclusiv mai veche, a se vedea i fig. 19; 26. obiect în form de barc , din lut, cu crest turi arcuite i cu g uri imprimate, cu lungimea de 6,6cm, ce provine din an ul 12,4/6, cu ceramic dominant mai nou ; 27. lingur din lut, în miniatur , cu lungimea de 3,7cm, ce provine din an ul 17, 3/4, cu ceramic mai nou i de tranzi ie.

Plan a 36. Ceramic E. Obiecte de uz casnic i din gospod rie1a-b. piese orchomenos; 2. mas din lut; 3. râ ni manual i plac de cuptor din lut; 4. greut i din lut.

Plan a 37. Descoperiri de la Cucuteni i din alte sta iuni arheologice Cucuteni: 1a. 1b. partea inferioar a unei figurine, din lut, cu piciorul p strat doar pe jum tate, din past ro ie, pictat cu negru-brun, pe angob alb , cu înc l minte înalt , cu în l imea de 12cm, ce provine din an ul 2,5, cu ceramic dominant B; 2. vas mare, din grupa , cu band în zig-zag ro u-negru; cu în l imea de 49cm, ce provine din s p turile mai vechi, i se

Anexe 131g se te la Muzeul tiin elor Naturii din Bucure ti; 6. obiecte din lut, la scara aprox. 1/2 din m rimea natural ;9. imita ie în ipsos a unei sape-topor miniaturale, a se vedea plan a 35/25; A se compara cu: 3. vas picat de la ipeni , Bucovina; 4-5. vase pictate din Creta; 7. perle turcoaz dintr-un mormânt din Anau I, din Turkestanul rusesc; 8. perle din chihlimbar dintr-un depozit de chihlimbar de la Hofterup, din sudul Suediei, ce se afl la Berlin, a se vedea mai sus, în text pag. 121; 10. topor cu t i ul în form de cruce din aram de la Ariu d, Ardeal; 11. descoperiri din cultura Tripolie, reg. Kiev.

Plan a 38. Descoperiri din Cucuteni i din alte sta iuni arheologice Cucuteni: 6. fragment de topor-ciocan din gresie, descoperit în an ul 13, deasupra gr mezilor de arsur cu ceramicamestecat , a se vedea mai sus, în text la pag. 53; 7. fragment de topor din gresie, descoperit în straturile cele mai de jos ale an ului 10, cu ceramic dominant A, a se vedea mai sus, în text la pag. 53 i urm. A se compara: 1-3. fragmente de vase din ipeni , Bucovina, a se vedea mai sus, în text la pag. 109 i urm.; 4. vase de la Horodnica, din estul Gali iei, a se vedea mai sus, în text la pag. 108 i urm.; 5. vas de la Kriszczatek-Bucovina, pe Nistru se afl la Berlin, a se vedea mai sus, în text la pag. 75; 8. ciocan-topor din piatr de la Jakowica, reg. Kiev, a se compara pag. 54.

Plan a 39. Sule din fier de la Cucuteni. Dup analiza Centrului de examinare al materialelor, Berlin-Lichterfelde, a se vedea mai sus, în text la pag. 125 i urm.

Plan a 40. Exemple de tehnic a picturii vaselor.