Scoala Postliceala FEG-Brasov

Specializare: asistentmedical generalist

STUDIU DE CAZ

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu fibrilatie atriala

Indrumator: Elev:Sipos Brigitta

Hogea Daniela Anul III D

Scurt istoric al afectiunii Cap I: Anatomia si fiziologia aparatului afectat

1.1 Anatomia aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular/circulator este un sistem care cuprinde următoarele componente: inima, arterele mari și arteriole, ramnificându-se în rețeaua capilară prin care se irigă țesuturile și organele. Legătura dintre vene și artere se face prin capilare,care constituie sectorul circulator al schimburilor de gaze și substanțe nutritive dintre sânge și țesuturi.

Inima, în greutate de 350 grame la un adult, are forma unui con cu vârful îndreptat în jos, iar baza corespunde marilor vase (venele cave, artera pulmonară,aorta). Este un organ muscular ai cărui pereți au patrustraturi:"pericardul"-sac fibros in care este adapostita inima , miocardul(mușchiul inimii), căptușit

în interior de endocard, iar la exterior de o membrană seroasă, epicardul. Pompa cardiacă are patru camere: atriul drept și stâng(sau urechiusa dreapta respectiv stanga)cu pereții subțiri-camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare si anume:intre atriul si ventriculul stang- valva mitrala,intre atriul si ventriculul drept valva tricuspidiana;din ventriculul stang iese artera aorta cu valva aortica,iar din ventriculul drept iese artera pulmonara cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) și propulsarea lui după contracție(sistola) în marea și mica circulație. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic, fără întrerupere, din viața embrionară până la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal situat in atriul drept),de la care pornește stimulul cardiac si de unde este transmis mai departe de nodulul atrioventricular(situat in septul inter-atrial),apoi de fasciculul His( din septul interventricular)si reteaua Purkinje(din peretii ventriculari a caror activitate electrica dau undele pozitive si negative pe Electrocardiograma(EKG). Funcțiile aparatului circulator sunt multiple: aprovizionarea organismului cu oxigen, substanțe nutritive, vitamine, hormoni și eliminarea bioxidului de carbon,apararea organismului prin celule specializate,îndepărtarea diverselor reziduuri metabolice spre ficat(detoxificare sau metabolizare) sau rinichi(excreție). Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa.

     - marea circulatie sau sistemica : conduce sangele oxigenat din ventriculul stang al inimii prin aorta in tot organismul iar de acolo preia sangele sarac in oxigen, pentru a-l transporta inapoi in atriul drept siapoi in ventriculul drept     - mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din ventriculul drept al inimii in plamani, iar din plamani conduce sangele oxigenat atriul stang si apoi in ventriculul stang.

Activitatea aparatului cardiovascular se desfasoara pe baza proprietatilor morfofiziologice ale inimii si vaselor de sange.

1.2Fiziologia aparatului cardiovascular  Aparatul circulatorAparatul circulator este format dintr-un organ central propulsor alsângelui – inima, şi un sistem devase prin care circulă sângele în organism – arborele circulator.Din punct de vedere embrionar aparatul circulator în totalitate seformează din mezoderm.Sistemul circulator sanguin este forma din inimă împreună cuvasele prin care circulă sânge în timp ce sistemul circulator limfaticeste un sistem de vase prin care circulă limfa. Inima (cordul)Inima este organul central al aparatului cardiovascular; are unorgan muscular cu rol de pompă

şi este situată în mediastin – între ceidoi plămâni. Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul îndreptatoblic în jos, la stânga şi înainte. Astfel, 1/3 din inimă este situată ladreapta şi2/3 la stânga planului mediosagital al corpului. Greutateainimii este de 250-300 g. Prezintă o faţăconvexă, sternocostală, şi ofaţă plană, diafragmatică.Cele două feţe se unesc printr-o margine mai ascuţită, margineadreaptă. Marginea stângă, rotunjită, vine în raport cu plămânul stâng.Baza inimii este situată posterior şi la dreapta, aici găsindu-se vaselemari ale inimii. La baza inimii se află atriile, iar spre vârf, ventriculele.Pe suprafata inimii se gasesc o serie de: d o u a interventriculare şi două atrioventriculare, numite şi şanţuri coronare, între atrii şi ventricule. Artera carotida stanga si dreapta - sunt vasele de sange principale care transporta sangele bogat in oxigen spre cap si creierAorta - cel mai mare vas care transporta sangeleoxigenat din ventriculul stang catre artere

Artera pulmonara - transporta sangele sarac in oxigenspre plamani

Artera renala - transporta sangele oxigenat in rinichi

Artera femurala - artera care transporta sangele bogatin oxigen catre coapse si gamba

Artera iliaca - artera care transporta sangele bogat inoxigen catre pelvis si membrele inferioare

Vena cava superioara (craniala) - vas care transportasangele sarac in oxigen si bogat in dioxid de carbondin zona superioara a corpului (cap, gat, membre

superioare si torace) in inima si de aici in plamani,pentru reoxigenare

Vena jugulara – colecteaza sangele din craniu

Vena subclaviculara – colecteaza sangele din membrelesuperioare

Vena cava inferioara (caudala) - vasul principal caretransporta sangele sarac in oxigen si bogat in dioxidde carbon din zona inferioara a corpului in inima siapoi in plamani, pentru reoxigenare

Vena pulmonara - transporta sangele bogat in oxigen lainima

Vena iliaca comuna – este formata din vena iliacainterna si vena iliaca externa si colecteaza sangelesarac in oxigen de la nivelul bazinului si membrelorinferioare

Vena renala - transporta sangele sarac in oxigen dinrinichi

Inima ca „pompă".Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa  sânge.  Ea poate  fi considerată  ca fiind alcătuită  din două pompe dispuse în serie

(pompa stângă şi cea dreaptă), conectate princirculaţiile pulmonară şi sistemică. Fiecare parte a inimii este echipatăc u   d o u ă   s e t u r i   d e   v a l v e   c a r e ,   î n   mo d   n o r m a l ,   i m p u n   d e p l a s a r e a sângelui într-un singur sens. Valvele atrio-ventriculare (mitrală şitricuspidă),  care  separă  atriile  d ventricule,  se deschid  în timpul diastolei,permiţând sângelui să treacă în ventricule. Acestevalve se închid în timpul sistolei, interzicând trecerea sângelui înapoi în atrii.Valvele semilunare(aortice şi pulmonare) se deschid în timpul sistolei,p e r m i ţ â n d   e x p u l s i a   s â n g e - l u i   î n  a r t e r e ,   ş i   s e   î n c h i d   î n   d i a s t o l ă ,  împiedicând revenirea sângelui în ventricule.

Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este ușor diferită de cea a ventriculilor, prezentând anumite caracteristici generale:

sunt alcătuite dintr-un perete mult mai subțire și mai neted decât al ventriculilor;

dimensiunile sunt mai reduse decât dimensiunile ventriculilor;

la nivelul lor sângele ajunge prin intermediul venelor;

fiecare prezintă câte un auricul stâng, respectiv drept;

comunică cu ventriculii prin intermediul orificiilor atrioventriculare.

Structura ventriculilor prezintă de asemenea câteva caracteristici generale proprii și anume:

dimensiunile lor sunt semnificativ mai mari decât dimensiunile atriilor;

pereții sunt groși, neregulați, prezintă trabecule șicordaje tendinoase.

Cap II :Fibrilatia atriala

2.1 DefinitieFibrilatia atriala este o aritmie frecventa ce apare inspecial la persoane invarsta. In mod normal bataile inimii sunt ritmice. In fibrilatia atriala semnale electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii, sa tremure sau sa fibrileze. O inima aflata in fibrilatie nu poate pompa tot atat de mult sange ca una normala. 

Fibrilatia atriala creste riscul pentru accidentul vascular cerebral   (AVC). Inima in fibrilatie face ca sangele sa se acumuleze la nivelul atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri in atrii. Daca inima pompeaza acest cheag in circulatie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua fluxul sangelui catre creier, determinand producerea unui accident vascular

cerebral. 

De aceea, medicii specialisti recomanda ca marea majoritate a persoanelor cu fibrilatie atriala sa fie tratate cu warfarina sau aspirina. Aceste medicamente impiedica formarea de cheaguri.

2.2 EtiologieFibrilatia atriala este determinata de disfunctii ale activitatii electrice ale inimii. Boli care afecteaza miocardul (muschiul inimii) sau suprasolicita inima, frecvent determina aparitia fibrilatiei atriale. 

Aceste boli sunt:-hipertensiunea arteriala, o afectiune in care sangele exercita o presiune crescuta asupra peretilor arterelor; valorile normale ale tensiunii arteriale sunt: 119 mmHg tensiunea arteriala sistolica si 79 cea diastolica -afectiunile coronarelor si infarctul miocardic acut: bolile arterelor coranare sunt cauzate de formarea placilor de ateroscleroza (depozite de lipide in peretele vaselor) in interiorul lor; aceste vase alimenteaza miocardul cu sange bogat in oxigen -insuficienta cardiaca apare atunci cand inima nu mai poate pompa eficient sangele in circulatie-afectiuni ale valvelor inimii (valvulopatii): cel mai frecvent este interesata valva mitrala (valva situata intre atriul si ventriculul stang); aceste afectiuni

apar cand valva e deteriorata sau ingustata si nu mai poate controla eficient fluxul de sange prin sau la iesirea din inima -cardiomiopatiile: afectiuni in care muschiul inimii este afectat si astfel scade cantitatea de sange care poate fi pompata de inima -miocarditele: afectiuni inflamatorii ale miocardului si pot apare dupa infectii virale, fungice sau alte infectii ca difteria, reumatismul articular acut sau tuberculoza -boala reumatismala cardiaca: afectiune a inimii in care sunt distruse miocardul si valvele, in cadrul bolii numite reumatism articular acut -boli congenitale ale inimii: modificari ale structuriiinimii prezente de la nastere -pericarditele (afectiuni inflamatorii a invelisului extern al inimii) si endocarditele (afectiuni inflamatorii ale portiunii interne a peretelui cardiac): in evolutia acestor boli pot apare leziuni ale miocardului si/sau valvelor -sindromul Wolff-Parkinson-White: determina ritmuri rapide si neregulate (aritmii) ale inimii. 2.3 Simptomatologie

Simptomele fibrilatiei atriale sunt :

-palpitatii (senzatia de bataie a inimii mult mai repede si mai neregulat decat de obicei) -puls:neregulat 

-dispnee (respiratie dificila, lipsa de aer) care aparemai ales in timpul efortului fizic sau a emotiilor puternice -fatigabilitate (oboseala) -ameteli, stare de confuzie -senzatie de cap usor sau lesin -dureri toracice (angina).Fibrilatia atriala este frecvent diagnosticata in timpul unor consultatii medicale de rutina pentru ca majoritatea acestor pacienti sunt asimptomatici (nu au nici un simptom care sa sugereze fibrilatia atriala). Alti pacienti pot prezenta doar un puls neregulat. Fibrilatia atriala poate debuta cu simptome usoare, care se pot agrava rapid sau in cursul zilelor urmatoare. De aceea este important ca diagnosticul si tratamentul acestei afectiuni sa se faca cat mai rapid.Complicatii importante, ca accidentele vasculare cerebrale, insuficienta cardiaca si infarctul miocardic, pot apare inaintea diagnosticarii fibrilatiei atriale.

2.4 ClasificareFibrilatia atriala paroxistica este caracterizata deepisoade recurenta de fibrilatie atriala care dureazasub 7 zile. Fiecare episod se succeda rapid si disparfara nici o interventie terapeutica, inima revenind laritmul normal. Perioada de liniste dintre fiecare

episod variaza de la persoana la persoana. 

Fibrilatia atriala persistenta se caracterizeaza prinritm atrial neregulat peste 7 zile consecutive care nudispare fara tratament. Ritmul cardiac poate ficonvertit in unul normal prin cardioversie. Fibrilatiaatriala persistenta tinde sa fie recurenta si va revenila un moment dat dupa cardioversie. 

Fibrilatia atriala permanenta se carecterizeaza prinritm cardiac neregulat pentru o perioada neprecizata,peste 7 zile. Bolnavii sunt tratati prin cardioversiedar ritmul acestora ramine neregulat.

2.5 Tratament

MedicamentosTratamentul pentru fibrilatia atriala include controlulritmului atrial. Medicamente care incetinesc ritmul cardiac includ: beta-blocantii, diltiazem, verapamil sidigoxina. Netratata fibrilatia atriala poate ajunge la 180 de batai pe minut. Scopul medicatiei este de a aduce ritmul cardiac la mormal, adica mai putin de 90 de batai pe minut in repaus.

Medicamente care controleaza frecventa cardiaca

Aceste medicamente sunt administrate bolnavilor care aufibrilatie atriala persistenta. Ele includ beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu si digoxin.De obicei ele nu induc un ritm normal dar impiedicainima sa bata la un ritm foarte rapid, care poate fipericulos. Majoritatea pacientilor tolereaza un ritmcardiac neregulat daca frecventa este mentinuta intre60 si 100 batai pe minut. Studii recente au schimbatmodul de tratament al fibrilatiei atriale persistente.Aceste studii au demonstrat ca medicamentele carecontroleaza ritmul cardiac sunt scumpe, frecvent auefecte adverse si nu produc rezultate mai bune decatcele care controleaza frecventa cardiaca. Grupulstudiat a cuprins persoane invarsta, cu risc deaccident vascular cerebral care nu aveau simptomesevere.

Medicamente care controleaza ritmul cardiac

Acest tip de medicamente este inca considerat valorosin tratamentul fibrilatiei atriale. Daca simptomelepersista in ciuda administrarii medicamentelor cecontroleaza frecventa cardiaca, sunt administratemedicamente care controleaza ritmul cardiac. Acestemedicamente determina revenirea la ritm sinusal siprevin recurenta fibrilatiei atriale.

Medicamente anticoagulante

Majoritatea pacientilor cu fibrilatie atriala trebuiesa ia warfarina pentru a preveni formarea cheagurilorde sange. Numeroase studii au demonstrat ca

administrarea warfarinei previne accidentele vascularecerebrale si salveaza vieti, in cazul persoanelor careau un risc mediu sau inalt de accident vascularcerebral. Cap III :Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu fibrilatie atriala

3.1Rolul delegat

Administrarea medicamentelorDaca fibrilatia atriala debuteaza brusc, dureaza untimp scurt si dispare de la sine, se numeste fibrilatieatriala paroxistica. Tipic, episoadele de fibrilatieatriala paroxistica survin din ce in ce mai des sidureaza din ce in ce mai mult de fiecare data. Aceastaforma de fibrilatie creste riscul pacientului pentru unaccident vascular cerebral. Cand bolnavul are un risccrescut de accident vascular cerebral sunt prescriseanticoagulante administrate pe termen lung, cum estewarfarina (Coumadine), pentru a reduce acest risc.Riscul crescut pentru aceasta complicatie este dat devarsta peste 75 de ani, istoric de boli cardiace,hipertensiune arteriala, diabet zaharat si accidentvascular cerebral. In cazul in care pacientul are unrisc scazut de accident vascular cerebral nu mai esteprescrisa warfarina ci se administreaza zilnicaspirina.

Pentru a preveni riscul de recurenta al fibrilatiei atriale paroxistice, se administreaza medicamente care

controleaza ritmul cardiac (antiaritmice). Pentru pacientii cu acest tip de fibrilatie, medicii specialisti recomanda ca pacientii sa poarte tot timpulasupra lor medicatie antiaritmica. Astfel, in loc de administrarea zilnica a acestor medicamente, se recomanda administrarea lor la nevoie, intr-o singura doza, atunci cand apar palpitatiile. Pentru unii pacienti sunt oprite astfel recurentele aritmiei, sunt reduse efectele adverse ale medicamentelor si zilele despitalizare. In timp, episoadele de fibrilatie atriala, dureaza mai mult si frecvent nu mai dispar de la sine. Aceasta estecunoscuta sub numele de fibrilatie atriala persistenta.Atunci cand fibrilatia atriala este prezenta un timp indelungat, este mai dificil sa se obtina conversia la ritm sinusal. Cand cardioversia nu reprezinta o optiune sau nu e eficienta, sunt administrate medicamente care sa controleze ritmul si frecventa cardiaca si sa previna accidentele vasculare.

. Reguli generale de administrare a medicamentelor:

1. Respectarea întocmai a medicamentului prescris;2. Identificarea medicamentelor administrate;3. Verificarea calităţii medicamentelor administrate;4. Respectarea căilor de administrare;5. Respectarea dozajului prescris;6. Respectarea orarului de administrare;7. Respectarea somnului pacientului;8. Evitarea incompatibilităţilor de medicamente.9. Administrarea imediată a medicamentelor deschise;

10. Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor;11. Luarea medicamentelor în prezenţa asistentei;12. Servirea pacientului spitalizat cu doze unice de medicamente;13. Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti;14. Lămurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise;

Examinare clinicaAtunci cand apar urmatoarele simptome este necesara asistenta medicala de urgenta:- dureri toracice severe   - simptomele unui accident vascular cerebral - stari de lesin - batai neregulate ale inimii.Este necesar un consult medical de specialitate atunci cand apar:- ritm cardiac neregulat - palpitatii - senzatia de cap usor, confuzie, ameteala neexplicate - stare de lesin - dispnee ce se agraveaza la efortul fizic.

Electrocardiograma este cea mai eficienta metoda folosita pentru a depista fibrilatia atriala. Electrocardiograma reprezinta inregistrarea activitatiielectrice a inimii. De obicei odata cu ea se efectueazaistoricul bolii, examenul fizic si o radiografie

toracica. In timpul examinarii se masoara tensiunea arteriala pentru a depista cazurile de hipertensiune arteriala. Daca se suspecteaza existenta unei fibrilatii atriale episodice, se poate folosi un aparat care inregistreazaritmul cardiac continuu, de obicei pe o perioada de 24 ore. Acest procedeu e cunoscut sub numele de electrocardiograma Holter sau electrocardiograma de 24 ore. Se pot efectua si alte teste care pot determina daca exista o afectare valvulara sau miocardica. Testul de efort indica daca exista sau nu o afectare a vaselor coronare. Ecocardiograma aduce numeroase informatii despre starea structurala si functionala a inimii: poate evidentia afectarea valvelor, cat de eficient trimite inima sangele in circulatie si de asemenea, indica daca exista sau nu insuficienta cardiaca sau infarctul miocardic. Daca in cadrul tratamentului fibrilatiei atriale se administreaza anticoagulante, sunt necesare teste repetate pentru evaluarea capacitatii de coagulare a sangelui (timpul de protrombina).

 In timpul examinarii se masoara tensiunea arteriala pentru a depista cazurile de hipertensiune arteriala

Testul de şase minute este un test simplu, ce măsoară distanţa pe care o poate parcurge un pacient pe o suprafaţă plată într-un interval de 6 minute. Testul deşase minute este un instrument de evaluare funcţională

a tuturor aparatelor şi sistemelor. Se foloseşte pentruevaluarea iniţială, cât şi pentru aprecierea e cienţei fiprogramelor de recuperare sau a altor intervenţii medicale

Sarcinile asistentei în pregătirea şi asistarea unui examen clinic medicalsunt următoarele:•pregătirea psihică a pacientului;•adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar;•dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului;•aducerea pacientului în poziţiile adecvate examinărilor;•asigurarea iluminaţiei necesare la examinările cavităţilor naturale;•deservirea medicului cu instrumente;•ferirea pacientului de traumatisme şi răceală;•aşezarea pacientului în pat după examinare şi facerea patului

3.2 Rolul propriu :examinare paraclinicaAsistenta medicală va recolta toate produsele de laborator indicate de medicşi se va îngriji să i se facă pacientului toate investigaţiile necesare şi să introducăîn foaia de observaţie a acestuia buletinele obţinute prin examenele efectuate.Este indicat ca aceasta să cunoască rezultatele primite de la laborator şi să ştie săle interpreteze mai mult sau mai puţin complet.

Examenele delaborator relevă,în funcţie de gravitatea ocluziei, date importante îndeosebi pentruurmătoarele constante:

Examenele paraclinicecompletează examenul clinic şi permite o apreciereexactă a stării viitorului operat. Rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul şi corectitudinea cu care asistentele medicale au făcutrecoltarea produselor biologice şi patologice sau au pregătit pacientul pentru examinare. Toate  aceste  tehnici  trebuie  bine  stăpânite de către  ,asistenta  medicală deoarece de corectitudinea realizării lor depind rezultatele corecte ale acestor investigaţii.Asistenta va trebui să recolteze de la pacientul cu ocluzie intestinală sânge pentru determinarea:hemoleucogramei: hemograma arată un număr mare de hematii şiun hematocrit crescut. Aceasta se datorează hemoconcentraţiei prin pierderea de plasmă, care iese din circulaţie în lumenul intestinal şiîn cavitatea peritoneală. Poate apărea leucocitoza în cazul în careocluzia intestinală se complică cu o peritonită;V.S.H:pentru depistarea unor eventuale infecţii care se pot produceîn cazul în care lichidele intestinale se varsă în cavitatea peritonealăşi, în combinaţie  cu flora  anală  

care  devine  hiperactivă,  devin hipertoxice şi infectate;ionogramei: apare hiperpotasemie, hipocloremie, hiperazotemie, înurma tulburărilor hidroelectroliticemasive;proteinelor sangvine: care scad foarte mult în urma procesului ocluziv;este obligatorie determinarea grupului sanguin şi a factorului RhExamenul sumar de urinăse va face pentru a da informaţii asuprastării defuncţionare a rinichilor, de care depinde în mare măsură evoluţia postoperatorie.

3.3 Efectuarea electrocardiogrameiElectrocardiograma este efectuata de obicei de catre uncadru medical, iar rezultatul este interpretat de catreun medic, precum un internist, un medic de familie,cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examinarii sale de catre un medic.Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG-ulpoate fi efectuat, practic, oriunde. In cazulspitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiaccontinuu printr-un electrocardiograf; acest proces estedenumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului,

pacientul trebuie sa-si indeparteze toate bijuteriilesi hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de lanivelul mainilor si a picioarelor.In timpul electrocardiogramei pacientul va sta intinspe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelulpieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fiplasati electrozii, sunt curatate si eventual rase,pentru a furniza o suprafata curata si neteda. Intrepiele si electrozi poate fi plasat un gel special sauniste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentrua inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fifolositi si electrozi de unica folosinta ce nu necesitagel sau alcool.In cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuierepozitionati in timpul testarii. Dupa terminareainvestigatiei electrozii si gelul sunt indepartati. Pedurata efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa semiste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea muscularapoate influenta rezultatul. Pentru rezultate optime,pacientul trebuie sa stea intins, nemiscat si sarespire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respiratia pentru cateva secunde. Oelectrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poateprelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmulcardiac.De retinut!Electrocardiograma este o investigatie nedureroasa.Electrozii si gelul pot fi reci atunci cand suntaplicati. Pacientul poate simti o senzatie de caldurasau intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasatielectrozii este curatata si rasa. Pielea si parul potfi trase atunci cand electrozii sunt indepartati, ceeace poate crea un mic disconfort.

RiscuriNu exista riscuri asociate cu efectuarea uneielectrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur.In cele mai multe din cazuri, nu exista motive pentrucare un pacient sa nu poata efectua oelectrocardiograma. Electrozii detecteaza numai impulsurile produse deinima. Prin corp nu trece nici un curent electricprovenit de la aparat, deci nu exista riscul deelectrocutare.RezultateElectrocardiograma este o reprezentare grafica cu untipar caracteristic a impulsurilor electrice generatede inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P,complexul QRS, segmentul ST si unda T: -unda P reprezinta inregistrarea activitatii electricea camerelor superioare (atriile) -complexul QRS reprezinta inregistrarea activitatiielectrice a camerelor inferioare (ventriculi) -segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexulQRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelatcorespunde unui muschi cardiac lezat sau care nuprimeste suficient sange -unda T corespunde perioadei in care ventriculii serelaxeaza din punct de vedere electric si se pregatescpentru o noua contractie.

 

Cap IV Studiu de cazCAZUL IDIAGNOSTIC: FIBRILATIE ATRIALA CU DEBUT INCERT

CULEGEREA DATELOR

DATE RELATIV STABILENUME: M.PRENUME: V.VÂRSTĂ: 67 aniSEX: FRELIGIE: ortodoxăRASĂ: albăLIMBA VORBITĂ: românăDOMICILIU: BraşovOCUPAŢIA: pensionara GRUP SANGUIN: 0 I, Rh pozitivAHC: fără importanţăAPP: hernie inghinală dreaptă – operat 2007DEFICITE SENZORIALE: neagăALERGII: - nu prezintăOBICEIURI: tutun, vin, cafea- ocazional, alcool- rar DATE VARIABILE T.A. - 150/100 mmHgA.V. 94b/minPULS– 94b/minTEMPERATURA– 37,7º CRESPIRAŢIA– 18/minGREUTATE– 98 kg

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ: palpitaţii, stări de ameţeală, de slăbiciune şi de leşin, oboseală, lipsă deaer şi prin angină (durere în piept,durere retrosternala),transpiratii.

NEVOIA FUNDAMENTALAMANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

PROBLEMA DE DEPENDENTA

GRAD DE DEPENDENTA

1.A respira si a avea o buna circulatie

T.A=150/100 mmHg,A.V=94 b/min.Palpitatii,lipsa de aer.

Fibrilatie atriala.HTA gr 2

Alterarea activitatii cardiace

Dependent

2.A bea si a manca Apetit crescut

Obezitategr 2

Alterarea starii denutritie

Dependent

3.A elimina Transpiratii Fibrilatie atriala.Obezitategr 2

Diaforeza Dependent

4.A se misca si a avea o buna postura

Ameteala,lesin

Intoleranta la efort

Alterarea mobilitatii

Dependent

5.A dormi si a se odihni

Insomnie Anxietate Alterarea somnului

Dependent

6.A se imbraca si a se dezbraca

Independent

7.A mentine temperatura corpului in limitenormale

Independent

8.A fi curat ,ingrijit,dea proteja tegumentele si mucoaselor

Dificultate in a se autoingrijii

Intoleranta la efort

Deficit de autoingrijire

Dependent

9.A evita pericole Durere retrosternala,angina

Fibrilatie atriala

Durerea ,anxietate Risc de complicatii

Dependent

10.A comunica Independent

11.A actiona conform propriilorconvingeri

Independent

12.A se realiza Independent

13.A se recreea Independent

14.A invata cum sa-si pastreze sanatatea

Cunostinte insuficiente

Lipsa informatiilor

Deficit de cunostinte

Dependent

 

EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR

Eritrocite 4.18 (3.70-5.10)

Hemoglobina 12.0 (11.0-15.0)

Hematocrit 37.2 (36.0-47.0)

MCV 89.0 (80.0-100.0)

MCHC 32.3 (31.0-36.0)

RDW-SD 43.8 (35.0-47.0)

RDW-CV 13.9 (11.0-16.0)

Trombocite 273 (150-450)

MPV 9.9 (7.0-12.5)

Leucocite 7.50 (3.50-11.00)

EXAMEN CLINIC GENERAL :

CA=112 cm IMC=31 kg Starea generala : buna,afebrila Talie : I-1,60 Greutate: 98 kg Starea de nutritive: una Facies : necaracteristic Tegumente : normale , colorate Sistem ganglionar : superficial nepalpabil Sistem muscular : Nonmotor , normochinetetic Sistem osteo-articular : Integru mobil

Aparat respirator : Torace simetricAparat cardiovascular : Soc apexian spVI , I.C. Linia axilara – batai cardiac aritmice : AV = 100 b/min

Fara sufluri vasculare Puls present bilateral Aparatul digestive : Abdomen distins devolet Cicatrice suprapubiana Multiple cicatrici in fosa iliaca dreapta. Ficat , cai biliare : la rebort

Aparat uro-genital : mictiuni spontane nedureroase

ECOCARDIOGRAFIE

AO inel – 18,5 AO asc = 24 mm SIV = 13 bazatPP = 9,6 VS = 45 / 23 mmVD = 26 mmAO = 38 mmV.nitrala calcificata in special UMP ,calcificari care se extind la nivelul cardajelor, mobilitate redusa UMP , mobilitate normal UMAPericard liber : VE = 100 cm/secParaclinic : regurgitare tricuspidiara gradul III

- V.aortica tricuspida, modificari degenerative la nivelul marginilor si conisurilor, inchidereincomplete

- V.transaortic = 1,76 m/sec

4.4 Plan de ingrijire

Diagnostic de ingrijire:

Circulatie inadecvata :alterarea activitatii cardiace,datorita fibrilatiei atriale,manifestata prin TA=150/100mmHg,tahicardie.

Obiective :

Pacientul sa prezinte o buna activitate cardiaca,sa prezinte TA si puls in limite normale.

Rol propriu :

Asigur conditii optime de mediu

Asigur repausul fizic si psihic

Monitorizez functiile vitale

Monitorizez semnele de activitate cardiaca :TA,puls.

Efectuez bilantul hidric

Asigur un regim alimentar adecvat

Informez pacientul asupra stadiului bolii sale

Pregatesc pacientul pentru efectuarea EKG-lui

Recoltez probe biologice (sange,urina) pentru laborator

Insotesc pacientul la radiologie toracica

Educ pacientul sa isi creasca treptat activitatea fizica,sa alterneze repausul cu odihna,sa nu foloseascain exces sare.

Explic pacientului fiecare tehnica pe care o execut pentru a evita stresul.

Ajut pacientul in satisfacerea nevoilor pentru a evita oboseala.

Rol delegate

Recoltez sange pentru examenul de laborator:Troponina ,CK-MB, HLG-VSH,,ionograma,glicemie,uree,creatinina,ex urina

EKG

Ecocardiografie

Am administrat :Betaserc 24 mg 1-0-1,Sintrom 4 mg 0-0-1,Aspenter 2 x 75 mg,Sortis 40 mg.

Supravegherea cu ajutorul monitorului

Evaluare

10.03.2013

TA=150/100 mm Hg

P=94 b/min

Palpitatii rapide ,neregulate

11.03.2013

T.A=130/80mmHg

P=88 b/min

Stare generala modesta ,vertij pozitional

12.03.2013

TA=125/70mmHg

P=75b/min

Afebrila

Diagnostic de ingrijire

Alterarea respiratiei din cauza anxietatii manifestata prin dispnee,lipsa de aer.

Obiective :

Pacientul sa prezinte o respiratie buna in trei zile.

Rol propriu

Asigur un mediu ambiant ,asigur repausul la pat in decubit dorsal,ma asigur ca camera este bine luminata ,bine incalzita, asigurandu-i o liniste perfecta.

Monitorizez respiratia,frecventa si amplitudinea,ritmulrespirator in efort si repaus.

Invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie,tehnicide relaxare.Monitorizez toleranta la efort

Notez valorile obtinute in foaia de temperatura

Asigur continuarea masurilor de prim ajutor-oxigenoterapia-pentru imbunatatirea circulatiei

coronariene si asigurarea aportului de oxigen.educ pacientul sa respire corect.Monitorizez comportamnetul pacientului.

Rol delegat

Am administrat O2 pe sonda 4-6 I/min

Evaluare

10.03.2013

Pacientul prezinta dispnee,lipsa de aer Sa O2=89%

11.03.2013

Pacientul este dispnei numai la mobilizare :Sa O2=94%

12.03.2013

Pacientul prezinta o buna respiratie.

Diagnostic de ingrijire

Alterarea nutritiei ,datorita scaderii aportului caloric,anxietatii,manifestata prin inapetenta.

Obiective

Asigurarea unui aport nutritional adecvat .

Rol propriu

Evaluez starea de nutritie a pacientului ,greutatea corporala,gradul de anorexie.

Explic pacientului cat de important este un aport alimentar adecvat si il incurajex sa accepte regimul impus.

Asigur o alimentatie echilibrata adecvata factorilor derisc aterogeni prezenti alimentatia trebuie sa fie fractionata in cantitati mici ,repetate.

Supraveghez pulsul ,TA,apetitul,semnele de deshidratare,greutatea corporala si le notez in foaia de observatie.asigur o atmosfera placuta la servirea mesei.Monitorizez greutatea pacientului zilnic.Calculezbilantul ingesta excreta pe 24 h.

Rol delegat

Hidratare orala , Regim desodat ,hipocaloric si hipolipidic.

Regim alimentar hidro-zaharat in primele 24 h.

Evaluare

10.03.2013 Pacientul prezinta inapetenta

11.03.2013

Pacientul prezinta mai mult interes pentru alimentative

12.03.2013

Pacientul a consumat ratia zilnica.

Diagnostic de inrijire

Diaforeza din cauza anxietatii manifestata prin transpiratii.

Obiective

Pacientul sa prezinte stare de bine,fara transpiratii in trei zile

Rol propriu

Asigur conditii corespunzatoare de confort fizic si psihic.

Prin discutii caut sa ii insuflu incredere in echipa medicala ii acord timp sa isi exprime gandurile ,teama ,grijile.

Ajut pacientul sa isi mentina tegumentele curate si uscate.

Spal tegumentele ori de cate ori este nevoie ,schimb lenjeria de pat si corp.

Asigur imbracaminte usoara si comoda ,explic pacientului importanta mentinerii tegumentelor si fanerelor curate si integre.

Rol delegat

Colaborarea cu familia

Evaluare

10.03.2013

Pacientul prezinta transpiratii abundente

11.03.2013

Pacientul prezinta transpiratii numai in cursul noptii

12.03.2013

Obiectiv realizat

Diagnostic de ingrijire

Perturbarea somnului din cauza anginei si dispneei,anxietatii,manifestata prin ore insuficiente de somn ,treziri frecvente

Obiectiv

Pacientul sa aiba un somn odihnitor

Rol propriu

Evaluez si notez calitatea somnului,raportul intre starea de somn/veghe

Asez pacienta intr-o pozitie comoda,care sa ii asigure o buna circulatie si respiratie

Invat pacientul tehncici de relaxare

Asigur un climat calm si securitate diminuand stimulii auditivi si vizuali

Rol delegat

Administrez :Dormicum 1 cp seara

Evaluare

10.03.2013

Pacientul s-a trezit de mai multe ori in cursul nopti.

11.03.2013

Pacientul a dormit 6 ore,dar s-a trezit obosit

12.03.2013

Pacientul a dormit 8 ore .Obiectiv realizat.

Diagnostic de ingrijire

Durerea din cauza fibrilatiei atriale manifestata prin durere retrosternala anginoasa,intense,nu cedeaza la nitroglicernia repaus.

Obiective

Combaterea durerii

Rol propriu

Evaluez caracteristicile durerii :localizare,intensitae,durata ,frecventa,factorii care ii maresc sau diminueaza intensitatea.Plasez pacientul in pozitie antalgica.Ajut pacientul sa descrie corect durerea.

Liniştesc pacientul şi îl încurajez să-şi exprime emoţiile şi sentimentele în legătură cu starea sa.Evaluez efectul medicaţiei prescrise de medic.

Rol delegat

Administrarea la indicaţia medicului:Betaserc 24 mg 1-0-1

Aspenter 2x 75mg,Fraxi 0,8.Rampril 5 mg 0-0-1,Sintrom 4mg 0-0-1.

Evaluare

10.03.2013

Pacientul acuza durerii vii retrosternale

11.03.2013

Durerile s-au diminuat mult in intensitate.

12.03.2013

Obiectiv realizat

Diagnostic de ingrijire

Anxietatea din cauza limitelor cognitive manifestata prin frica de moarte iminenta.

Obiectiv

Pacientul sa fie echilibrat psihic

Rol propriu

Evaluez nivelul de anxietate.Sprijin pacientul să descopere sursele de anxietate.-Încurajez pacientul să gândească pozitiv.-Folosesc unele metode de relaxare.-Identific cu pacientul cauza anxietăţii - teama de moarte.-Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea.-Asigur un climat de calm şi securitate.-Diminuez stimulii auditivi şi vizuali.-Răspund la întrebările pacientului cu amabilitate şi bunăvoinţă.-Furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor programate.-Explicarea tuturor  procedurilor, a tratamentelor administrate într-un mod calm, folosind cuvinte accesibile (pregătirea psihică a pacientului).Psihoterapia pacientului.Pacientul este anxios încă de la contactul cu mediul spitalicesc. Printr-o colaborare strânsă cuacesta, şi-a recunoscuttemerile şi sursele deanxietate şi, astfel, prin discuţii convingătoare, pacientul a asimilat informaţiile necesare înţelegerii tratamentului instituit.

Rol delegatColaborarea cu familia si cu echipa medicala.

Evaluare

Datorita evolutiei favorabile pacientul devine optimisteste echilibrat psihic.

Evaluare finala

Pacienta in varsta de 67 de ani se interneaza de urgenta in data de 10.03.2013 cu urmatoarele manifestari de dependenta : palpitaţii, stări de ameţeală, de slăbiciune şi de leşin, oboseală, lipsă deaer şi prin angină (durere în piept,durere retrosternala),transpiratii,dispnee.

In urma examenului clinic si paraclinice(EKG,troponina,CK-MB,Ecocardiograma) s-a stabilit diagnosticul de FIBRILATIE ATRIALA CU DEBUT INCERT.

Datele culese sunt analizate si interpretate definindu-se problemele de dependenta ,diagnosticele deingrijire si obiectivele de ingrijire.In urma interventiilor cu rol propriu si delegat ,a tratamanetului medicamentos instituit (Betaserc 24 mg 1-0-1,Sintrom 4 mg 0-0-1,Aspenter 2 x 75 mg,Sortis 40 mg.Oxigenoterapie,regim alimentar hiposodat,hipocaloric ,hipolipidic) obiectivele propusepentru problemele de dependenta au fost realizate partial.

Pentru problemele de dependenta pe care pacientul leprezinta s-au stabilit obiectivele de ingrijire si interventiile necesare conduitei de urgenta astfel

pacientul a fost pregatit fizic si psihic in vederea tehnicilor efectuate.

Pacientul s-a externat cu urmatoarele recomandari :

Sa evite frigul ,umezeala,schimbarile bruste de temperatura ,aglomeratiile.

Sa isi reia treptat activitatea zilnica ,ramanand sub control medical ambulatoriu

Sa respecte toate recomandarile date de medic la iesirea din spital privind monitorizarea TA.

Sa se prezinte la medicul de faimilie in caz de dureri precordiale,,dispnee.

Sa se prezinte la medicul de faimilie in caz de dureri precordiale ,febra.

Sa respecte tratamentul si in functie de el sa aiba o alimentatie corespunzatoare,hiposodata,hipolipidica,bogata in Omega3

Sa evite efortul fizic si escesiv,sa alterneze perioadele de efort cu cele de repaus.

Constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind recuperarea starii de sanatate.

1.