DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI RURALĂCAP.I - NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ

• Fiecare ţară, indiferent de gradul de dezvoltare economică şi socială, se confruntă cu probleme în dezvoltarea economică echilibrată a teritoriului, determinate de o serie de factori obiective şi subiectivi care determină dezvoltarea inegală a zonelor economice. Inegalităţile dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor unei ţări apar datorită, în principal, acţiunii următorilor factori :

– modificarea condiţiilor economice prin dezvoltarea unor noi ramuri ale economiei sau intrarea unora vechi în declin;

– concentrarea creşterii economice în anumite regiuni;

– existenţa unor regiuni slab populate sau cu producţie provenită, în mare parte, din sectoarele primare;

– migraţia populaţiei către zonele dezvoltate.

• Politica de dezvoltare regională îşi propune ameliorarea, pe termen lung, a condiţiilor economice regionale. Obiectivul principal al acestei politici îl reprezintă reducerea disparităţilor teritoriale şi realizarea unui echilibru relativ între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelorzone sau asigurarea unei anumite echităţi interregionale.

• Dezvoltarea regională reprezintă un proces complex de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor unei ţări sau a spaţiului european unic, capabil să asigure reducerea disparităţilor teritoriale şi să realizeze un echilibru relativ între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone, ţinând cont de gestionarea durabilă a resurselor naturale şi de protecţia mediului natural.

• Obiectivele politicii de dezvoltare regională avute în vedere de statele membre ale UE şi fondurile structurale utilizate pentru atingerea acestora sunt grupate în următoarele categorii :

• A) Pentru perioada 1994- 1999 au fost vizate următoarele obiective (şase) împreună cu fondurile necesare realizării acestora :

• 1. Promovarea ajustării structurale a dezvoltării regionale, finanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) , Fondul Social European (FSE), Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă – orientare (FEOGA- orientare), Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP);

• 2. Transformarea regiunilor, a regiunilor de frontieră sau a unorpărţi ale regiunilor (inclusiv a zonelor aglomerate cu forţă de muncă şi a comunităţilor urbane) grav afectate de declinul industriei , finanţate prin FEDR, FSE;

• 3. Combaterea şomajului pe termen lung şi facilitarea integrării în muncă a tinerilor şi a persoanelor expuse excluderii de pe piaţa forţei de muncă, finanţate prin FSE;

• 4. Facilitarea adaptării muncitorilor de ambele sexe la schimbările industriale şi la schimbările din sistemele de producţie , finanţate prin FSE ;

• 5. Promovarea dezvoltării rurale prin două măsuri principale :

• - accelerarea ajustării structurilor din agricultură în cadrul reformei politicii comune pentru agricultură , finanţate prin FEOGA - orientare şi IFOP;

• - facilitarea dezvoltării şi ajustării structurale a zonelor rurale , finanţate prin FEOGA orientare şi IFOP;

• 6 Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cuo densitate a populaţiei extrem de redusă , finanţate prin FEDR, FSE, FEOGA- orientare şi IFOP.

• B) Schimbările care au avut loc de-a lungul timpului în spaţiul european s-au produs şi se vor produce pe trei axe principale, care vizează : realităţile specifice regiunilor; cadrul interregional, naţional şi internaţional şi condiţiile conjuncturale. Aceste schimbări au făcut ca, pentru perioada 2000 – 2006, să fie vizate trei obiective, împreună cu fondurile necesare susţinerii acestora, şi anume :

• 1. Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor subdezvoltate ( cu un PIB inferior cotei de75% din media UE) , finanţate prin FEDR, FSE, FEOGA – orientare şi IFOP;

• 2. Sprijinirea transformării economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale ( restructurări, adaptarea la un nou sistem de producţie, la utilizarea unei noi tehnologii etc ), finanţate prin FEDR, FSE şi IFOP;

• 3. Sprijinirea adaptării şi modernizării politicilor şi sistemelor de educaţie, pregătire şi încadrare în muncă , finanţate prin FSE.

• În cadrul reformei politicii de dezvoltare regională, au fost stabilite cinci principii de bază care stau la baza alocării şi gestionării sprijinului financiar destinat dezvoltării regiunilorrămase în urmă din punct de vedere economico-social:concentrarea,programarea, parteneriatul, adiţionalitatea şi monitorizarea.

1. Principiul concentrării reprezintă principiul central al reformei fondurilor structurale promovate de UE la finele secolului trecut carese bazează pe următoarele trei aspecte principale :

- Concentrarea geografică asupra unui număr limitat de obiective

- Concentrarea geografică asupra anumitor zone eligibile

- Concentrarea resurselor financiare disponibile

2. Principiul programării, este unul dintre principiile de bază la care Comisia Europeană (CE) ţine foarte mult. CE are obligaţia de a prezenta public scenariul financiar, iar statele beneficiare au obligaţia de a prezenta planurile de dezvoltare regionale defalcate peobiective. Aceste planuri trebuie să cuprindă, obligatoriu, următoarele capitole :

• analiza situaţiei socio- economică;

• sursele de finanţare ce vor fi folosite pentru dezvoltarea regională;

• principalele rezultate realizate în urma desfăşurării de operaţiunilor structurale anterioare;

• strategia de dezvoltare naţională (inclusiv cea regională) şi obiectivele acesteia;

• evaluarea impactului strategiei asupra mediului, în vederea unei dezvoltări durabile a regiunilor şi a tărilor beneficiare de fonduri europene.

• 3. Principiul parteneriatului, care prevede, conform regulamentului în vigoare , parteneriatul între CE, statul beneficiar, împreună cu autorităţile şi cu organismele desemnate de statul membru în contextul regulilor naţionale şi/sau practicilor sale curente, precum şi alţi actori sociali implicaţi în elaborarea sau implementarea programelor de dezvoltare regională ( în primul rând cu contribuţia substanţială a structurilor administrative locale şi regionale).

• 4.Principiul adiţionalităţii, reprezintă un principiu foarte vechi al fondurilor structurale care are drept scop prevenirea folosirii acestor fonduri ca înlocuitor pentru schemele de ajutor naţional.

• Datorită problemelor care au apărut în decursul timpului, s-a trecut la stabilirea unor cote minime şi maxime ale cofinanţării :

• - în cazul regiunilor eligibile pentru Obiectivul 1 , care urmăreşte promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor rămase în urmă (cu un produs intern brut inferior cotei de 75% din media UE) şi a regiunilor îndepărtate, cofinanţarea comunitară nu poate depăşi 75% din costurile totale eligibile ale proiectului, în cazexcepţional se poate merge până la 80% (insulele periferice ale Greciei au beneficiat de 85%) ;

• - pentru celelalte obiective, plafonul pentru sprijinul din fondurilor structurale este stabilit la 50% din costurile totale, minim 25% din cheltuielile eligibile fiind efectuate pentru această măsură.

• 5.Principiul monitorizării , constă în efectuarea unei verificări regulate privind implementarea fondurilor structurale şi impactul

acesteia din punct de vedere al obiectivelor propuse (examinarea rezultatelor programelor). Monitorizarea este efectuată de un Comitet de Monitorizare şi este de structurată pe două categorii :

• - monitorizarea operaţională, care urmăreşte realizarea acţiunilor prin folosirea diferitelor mijloace şi resurse, pentru care este necesară crearea de indicatori care să măsoare rezultatele şi impactul obţinut comparativ cu cele planificate precum şi cu costurile implicate;

• - monitorizarea contextului general prin care se analizează, cu regularitate, schimbările de situaţii în privinţa dezechilibrelorregionale şi diferenţelor de dezvoltare. Dintre indicatorii monitorizaţi cel mai important este PIB pe loc.

1.2. Structuri teritorial-administrative necesaregestionării

dezvoltării regionale în România

• Pentru a pregăti descentralizarea deciziilor de la nivel central în România au luat fiinţă, prin asociere voluntară, opt regiuni de dezvoltare (NUTS 2) entităţi teritoriale specifice, fără statut administrativ.

• Regiunea reprezinta în cadrul politicii de dezvoltare regională aUE, elementul fundamental in demersurile teoretice si practice pentru fundamentarea strategiilor si politicilor de dezvoltare economica si sociala in plan teritorial, neimplicarea acestora înelaborarea programele de dezvoltare duce la îngreunarea procesului de implementare a acestora .

Spatiul rural din România este format, in prezent, din suprafata administrativa a celor 2698 de comune existente pe întreg teritoriul tarii, care reunesc populatia rurala a tarii, conform Legii 2/1968 de organizare administrativ-teritoriala. Comunele

sunt formate din unu sau mai multe sate, existand in total 13.089de sate in spatiul rural.

Spatiul rural este constituit din toate comunele din Romania si este definit in articolul 5 al Legii 2/1968: “comuna este unitatea administrativ teritoriala ce cuprinde populatia rurala unita prin interese comune si traditii. O comuna este formata dinunul sau mai multe sate dupa conditii economice, sociale, culturale, geografice si demografice. Organizarea comunei asiguradezvoltarea economica, administrativa culturala si sociala a localitatilor rurale".

• Suprafata spatiului rural, astfel delimitat, insumeaza 212,7 mii kmp, reprezentand peste 89% din suprafata tarii. Populatia care traieste pe acest teritoriu numără 10,19 milioane locuitori (la 1.01.2003) si reprezinta 46,7% din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub 47,9 locuitori/kmp.

• Spatiul rural, ca suprafata si populatie, nu are o pondere la felde mare in toate cele opt regiuni de dezvoltare. Cel mai intins spatiu rural este in regiunea Nord-Est (94,0% din suprafata), iar cea mai numeroasa populatie rurala este in regiunea Sud (55,7% din populatie). Un caz particular il reprezinta regiunea Bucuresti, in cuprinsul careia se gaseste si municipiul Bucuresti, capitala Romaniei. Aceasta cocentreaza 88,8% din intreaga populatie a regiunii. Populatia rurala din jurul Capitalei nu reprezinta decat 11,2% din populatia regiunii.

CAP.III – AJUSTAREA DEZVOLTĂRII ECONOMICEREGIONALE LA CERINŢELE UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Modalităţi de finanţare a dezvoltării sociale şi economice în Uniunea Europeană

• Principalul scop al fondurilor structurale este acela de realizare a coeziunii sociale şi economice în cadrul Uniunii Europene.

Acţiunile fondurilor structurale sunt focalizate, în mod special,spre următoarele trei obiective prioritare:

- Obiectivul 1 - dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor a căror dezvoltare este întârziată (PIB pe locuitor mai mic decât75% din media aceluiaşi indicator înregistrată în ţările membre ale UE).

- Obiectivul 2 are ca scop conversia economică şi socială a zonelor care întampină dificultăţi structurale. Acoperind un total de 18% din populaţia europeană, se au în vedere patru tipuri de zone: industriale, rurale, urbane şi zone dependente de activităţi de pescuit.

- Obiectivul 3 acoperă întregul teritoriu al Uniunii Europene, care se găseşte în afara zonelor Obiectivului 1. El face referire la adaptarea şi modernizarea politicilor naţionale şi a sistemelor de educaţie, formare şi angajare, ţinând cont de strategia europeană în domeniul ocupării forţei de muncă.

Fondurile structurale funcţionale în Uniunea Europeană care au contribuit şi contribuie la dezvoltarea economico-socială a ţărilor membre sunt:

a) Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) are scopul de a reduce disparităţile regionale în cadrul Uniunii Europene, încurajând, în acelaşi timp, dezvoltarea şi conversia regiunilor:

• regiunile incluse în Obiectivului 1 sunt finanţate pentru investiţii în infrastructură, în special în cadrul reţelelor transeuropene (transporturi, telecomunicaţii şi energie) şi investiţii in educaţie, sănătate şi protecţia mediului înconjurător;

• regiunile Obiectivului 2, finanţarea are ca scop următoarele : regenerarea zonele industriale şi zonele urbane în dificultate, îmbunătăţirea căile de acces, revitalizarea zonele rurale sau cele care sunt dependente de activităţi de pescuit, prin

intermediul planificării teritoriului, regenerării, protejării mediului inconjurător.

• b) Fondul Social European (FSE) are scopul de a preveni şi combate şomajul şi a dezvolta resursele umane, precum şi de a promova integrarea pe piaţa muncii. Domeniile sale de intervenţie (pentrucare se acordă finanţare) cuprind următoarele activităţi :

• - integrarea în muncă a şomerilor, cu precădere a tinerilor şomeri şi a persoanelor excluse de pe piaţa muncii;

• - promovarea oportunităţilor egale pentru toţi cei ce intră pe piaţa muncii acţiuni specifice pentru a îmbunătăţi accesul femeilor pe piaţa muncii;

• - îmbuntăţirea sistemelor de educaţie şi de formare;

• - promovarea unei forţe de muncă calificate şi creşterea potenţialului uman în domeniul crecetării şi dezvoltării.

• c) Fondul European de Orientare si Garantare Agricolă (FEOGA) a reprezentat sursa de finanţare care a contribuit, într-o proporţie covârşitoare, la dezvoltarea agriculturii şi a spaţiului rural din ţările membre ale UE.

În cadrul politicii Europene de coeziune economică şi socială, FEOGA a sprijinit dezvoltarea rurală şi îmbunătăţirea structurilor agricole. Domeniile sale de intervenţie pentru cares-a asigurat finanţare includ următoarele activităţi :

- investiţii în ferme agricole, ajutor pentru constituirea noilorferme de către tineri fermieri si formare profesionala;

- ajutor pentru pensionarea anticipată;

- compensaţii pentru zonele defavorizate;

- măsuri pentru mediul inconjurator şi agricultură;

- prelucrarea produselor agricole şi marketingul acestora;

- dezvoltarea şi utilizarea optimă a pădurilor;

- dezvoltarea zonelor rurale prin furnizarea de servicii, sprijinîn favoarea economiei locale, încurajarea turismului şi a activităţilor artizanale, etc.

În cadrul regiunilor Obiectivului 1, aceste măsuri au fost finanţate de către FEOGA prin intermediul Secţiunii de Orientare, cu excepţia subvenţilor de compensare, ajutorul pentru pensionare anticipată,măsurile legate de mediul înconjurător legat de zonele agricole şi măsurile legate de dezvoltarea pădurilor, care au fost finanţate de către FEOGA prin intermediul Secţiunii de Garantare.

În afara zonelor Obiectivului 1, toate măsurile au fost finanţate prin fondul FEOGA Secţiunea de Garantare.

d) Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă (IFOP) are scopul de a realiza un echilibru sustenabil între resursele piscicole şi exploatarea acestora.

De asemenea, se doreşte îmbunătăţirea poziţiei competitive a sectorului piscicol şi dezvoltarea zonelor dependente din punct de vedere economic de activităţile piscicole.

• Documentele de programare ale tuturor statelor membre ale UE careau stat la baza negocierilor şi, ulterior, obţinerii fondurilor structurale sunt:

-Documentul Unic de Programare (DUP)-utilizat în regiunile cuprinse în Obiectivul 2, Programele Operative (PO)

-Cadrul Comunitar de Sprijin (CCS)-utilizate in mod tradiţional in zonele Obiectivului 1

-Programul Complementar (PC).

Documentul Unic de Programare (DUP) reprezintă un document aprobat de către Comisia Uniunii Europene şi conţine următoarele capitole: secţiuni dedicate situaţiei existente, strategii şi

priorităţi, evaluarea ex-ante, programarea financiara, parteneriatul si prevederile de implementare.

Conţinutul Cadrului Comunitar de Sprijin (CCS) cuprinde, în prima secţiune, descrierea situaţiei existente, cu prezentarea disparitaţilor, diferenţelor de dezvoltare, potenţialul pentru dezvoltare sau conversie.

Descrierea trebuie să ia în considerare resursele financiare utilizate, principalele rezultate obţinute, prin intervenţiile deja efectuate în perioada precedentă şi rezultatele evaluarii.

• Secţiunea consacrată strategiilor şi priorităţilor trebuie să indice obiectivele operative şi o descriere a strategiei capabilesă contribuie la realizarea tuturor obiectivelor propuse de solicitantul sprijinului financiar european.

• Secţiunea legată de resursele financiare trebuie să se bazeze pe planul financiar care să cuprindă totalul sprijinului comunitar structurat pe contribuţia europeană şi pe cea naţională, care la rândul lui trebuie elaborat în corespondenţa cu perspectivele financiare previzionate.

Verificarea ex-ante a adiţionalităţii pentru Obiectivul 1 trebuiesă îmbrace forma unei situaţii comparative a ceea ce s-a programat cu ceea ce s-a realizat, până la un moment dat, precum şi cu ce s-a realizat de alte state membre ale UE.

Secţiunea dedicată parteneriatului cuprinde paşii care trebuie facuţi în vederea consultării tuturor partenerilor care concură la elaborarea acestui document.

Secţiunea dedicată implementarii prevederilor cadrului de sprijin comunitar, include informaţii despre autoritatea individuală care a fost desemnată cu implementarea sau organismulresponsabil cu gestionarea CCS, acordurile încheiate cu diferiţi parteneri şi reprezentarea lor în cadrul Comitetelor de Monitorizare.

• Programul Operativ (PO) reprezintă documentul aprobat de către Comisia Europeană pentru implementarea Cadrului Comunitar de Sprijin şi include un set complet de priorităţi, cuprinzând măsuri multianuale de sprijin comunitar.

Un program operativ integrat reprezintă un program finanţat din mai multe fonduri.

Conţinutul unui program operativ include următoarele capitole :

- o parte descriptivă, similară celei din Cadrul Comunitar de Sprijin;

- o parte care tratează priorităţile statelor care solicită sprijinul comunitar;

- o secţiune care evidenţiază măsurile necesare pentru implementarea priorităţilor;

- o parte dedicată planului financiar;

- o parte care cuprinde prevederi referitoare la implementare.

• Programul Complementar (PC) reprezintă documentul de implementarea strategiei de programare şi implementare a priorităţilor, conţine elemente detaliate asupra conţinutului măsurilor din program, este elaborat de către statul membru şi este revizuit, în cazul în care este necesar, de către Comitetul de Monitorizarela propunerea autorităţii de gestiune a fondurilor europene.

• Programul Complementar este trimis Comisiei Europene pentru informare.

Rolul Comitetului de Monitorizare este reflectat de responsabilităţile specifice pe care le are şi de atribuţiile sale, dintre care cele mai importante sunt:

• confirmă Programul Complementar şi orice modificare adusă acestuia de către Autoritatea de Gestiune;

• solicită ajustări ale Programului Complementar;

• aprobă criteriile pentru selecţia operaţiunilor care pot fi finanţate;

• evaluează în mod periodic progresele înregistrate în atingerea obiectivelor specifice ale asistenţei;

• examinează rezultatele implementării şi, în mod special, rezultatele evaluării de la mijlocul perioadei de implementare, înaintea prezentării lor Comisiei Europene;

• aprobă propunerile care amendează conţinutul deciziilor în ceea ce priveşte orice fel de contribuţii din fonduri;

• recomandă Autorităţii de Gestiune măsuri necesare pentru îmbunătăţirea managementului asistenţei.

• Prin modul în care se efectuează programarea şi implementarea măsurilor de finanţare a unor domenii de activitate economică şi socială, Comisia Europeană reuşeşte să imprime proceduri foarte clare, ceea ce conduce garantarea reuşitei proiectelor de investiţii propuse, atât de autorităţile publice local sau regionale, cât şi de investitorii privaţi.

CAP.IV. PROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN AJUSTAREASTRUCTURALĂ A DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN ROMÂNIA

4.1. Politici de ajustare structurală

4.1.1. Politicile macroeconomice

Principalul obiectiv al politicilor macroeconomice, stabilitprin Programul Economic de Preaderare si Postaderare, a fost stabilizarea economiei şi aşezarea ei pe o traiectorie de creştere durabilă, cu scopul final de creştere a standardului de viaţă şi de reducere, în continuare, a decalajului care separă România de standardele medii ale Uniunii Europene.

Opţiunile strategice care au stat la baza configurării politicii macroeconomice pentru perioada următoare (aşa cum au fost

prezentate şi în Programul Economic de Preaderare si Postaderare)au fost următoarele:

• asigurarea creşterii economice;

• realizarea unei macrostabilizări consolidate

• îmbunătăţirea substanţială a mediului de afaceri

• accelerarea şi aprofundarea, în mod coerent, a reformei fiscale

• accelerarea procesului de privatizare şi restructurare

• promovarea unor politici coerente, compatibile cu cele ale Uniunii Europene

Structurarea politicilor de dezvoltare ale Românei se bazează pe următoarele principii mai importante:

• promovarea sectorului privat

• stabilirea unui cadru democratic şi transparent pentru luarea deciziilor;

• promovarea dezvoltării durabile şi protejarea mediului, în toate domeniile activităţii economice;

• dezvoltarea procesului de învăţământ, în general, şi a formării continue în special

• promovarea oportunităţilor şi tratamentului egal pentru toţi membrii societăţii.

4.1.2. Politicile de ajustare structurală

• Acţiunile de ajustare structurală vor urmări, prioritar, sporireaproductivităţii, a eficienţei şi calităţii produselor şi serviciilor.

• Procesul de restructurare a economiei româneşti are în vedere: - implementarea unui pachet de politici care să asigure

compatibilizarea structurilor intra-sectoriale cu cele existente şi de perspectivă din ţările Uniunii Europene,

- ajustarea şi consolidarea structurilor economice pentru apropierea progresivă de nivelurile de competitivitate din economia ţărilor comunitare, inclusiv pentru imbunătăţirea condiţiilor de acces pe piaţa Uniunii Europene a produselor româneşti.

• Procesul de ajustare sectorială va cuprinde:

- identificarea sectoarelor de activitate care pot deveni competitive pe piata UE si nu numai.

- modernizarea şi dezvoltarea agenţilor economici cu potenţial de competitivitate

- reorientarea, redimensionarea, închiderea parţială sau totală a unor unităţi de producţie fără perspective de a face faţă pieţei interne şi celei externe, acţiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale.

4.1.3. Politicile sociale şi ale resurselor umane

• În procesul de ajustare structurală un loc important îl constituie creşterea gradului de ocupare a populaţiei şi armonizarea legislaţiei interne privind piaţa muncii cu acquis-ulcomunitar.

• Politica în acest sector va trece treptat de la măsuri pasive lamăsuri active, punându-se mai puţin accent pe asigurarea cu mijloace financiare a şomerilor şi mai mult pe recalificarea lor şi pe crearea de locuri de muncă.

• Politicile sociale şi cele privind resursele umane sunt construite în baza prevederilor Cartei Sociale Europene revizuiteşi a Codului Social European.

• Ele vor reflecta practicile instituite de Uniunea Europeană şi dezvoltate de modelul social european.

• Principalele obiective în domeniul resurselor umane şi al politicii sociale urmăresc, de asemenea, implementarea reformei în domeniul muncii, educaţiei, culturii, sănătăţii şi sistemului social.

• Politica socială vizează diferitele categorii de populaţie care întâmpină dificultăţi în procesul de tranziţie economică (persoane cu handicap, persoane în vârstă sărace etc.) .

• Se referă la:

- îmbunătăţirea sistemului de pensii

- axarea pe măsuri active în domeniul ocupării populaţiei şi protecţiei şomerilor

- armonizarea legislaţiei cu normele Uniunii Europene

- lupta împotriva sărăciei şi continuarea reformelor sistemului de ocrotire a copiilor.

4.1.4. Politicile de protecţie a mediului

• Politica de protecţie a mediului este concepută ca parte integrantă a programului de dezvoltare şi restructurare economică.

• Are ca scop, armonizarea politicii şi practicii româneşti în domeniul mediului cu directivele Uniunii Europene în domeniu.

• Politica în domeniul mediului se referă nu numai la măsurile şi acţiunile de refacere a zonelor afectate, ci şi la cele de prevenire a producerii altor dezastre.

• În cadrul Planului Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu, România a asigurat transpunerea legislativă a acquis-ului comunitar de mediu, în special, în domeniile evaluării impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei, managementul deşeurilor, controlul poluării industriale, a substanţelor chimice şi a zgomotului).

• Integrarea politicilor de mediu in politicile europene.

4.1.5. Politica regională

• Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este asigurat,în principal, de Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională,care stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în România.

• Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regională se referă la:

- diminuarea dezechilibrelor regionale existente

- stimularea dezvoltării echilibrate,

- revitalizarea zonelor defavorizate,

- prevenirea producerii de noi dezechilibre,

- stimularea cooperării interregionale interne şi internaţionale care contribuie la progresul economic şi social.

Obiectivele strategice ale dezvoltării regionale în România vizează:

• promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării,

• promovarea unei dezvoltări spaţiale armonioase şi a reţelei de localităţi;

• creşterea capacităţilor regiunilor de a-şi susţine propriul proces de dezvoltare;

• crearea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continuă a populaţiei din zonele periferice;

• promovarea unor politici diferenţiate, conform unor particularităţi zonale;

• reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţe, dintre mediul urban şi rural, dintre zonele centrale şi periferice;

• prevenirea apariţiei unor zone probleme.

• Obiectivele generale şi strategice se realizează treptat şi etapizat, prin implementarea Planului Naţional de Dezvoltare Regională (PNDR), care este parte integrantă a Planului Naţional de Dezvoltare.

• Prin PNDR sunt stabilite şi fundamentate priorităţile naţionale de dezvoltare regională, identificate măsurile şi programele princare se pot realiza, este asigurat cadrul instituţional pentru implementarea acestora.

• Măsurile, programele şi proiectele regionale sunt finanţate din resurse interne, concentrate în Fondul Naţional de Dezvoltare Regională şi resurse externe, reprezentate, în principal, de sprijinul financiar acordat României de către Uniunea Europeana în cadrul Programului Phare - componenta coeziune economică şi socială.

4.3 Instituţiile şi organismele responsabile cu coordonarea, implementarea şi gestionarea fondurilor structurale

• Instituţiile desemnate prin Hotărârea Guvernului nr. 1555/2002, cu modificările ulterioare, pentru a îndeplini rolul de autorităţi de management şi de plata în gestionarea Fondurilor Structurale sunt următoarele:

a) Ministerul Integrării Europene desemnat iniţial ca Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, cu rolul de a asigura coordonarea implementării asistenţei financiare comunitare din Fondurile Structurale, rol care începând cu anul 2004 a fost preluat de Ministerului Finanţelor Publice.

b) Pentru gestionarea financiară a Fondurilor Structurale a fost stabilit un organism unic -Agenţia Naţională de Plăţi, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

- s-a urmărit simplificarea fluxului financiar prin concentrarea activităţilor într-o singură instituţie responsabilă, o coordonare mai rapidă şi nebirocratică şi implicarea unui personal specializat.

Pentru fiecare Program Operaţional sunt desemnate Autorităţi de Implementare, respectiv:

• Agenţiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR) pentru implementarea sub-programelor regionale;

• Centrul Naţional de Management Programe pentru implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;

• Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru politica socială şi de ocupare a forţei de muncă;

• Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit (pentru fondurile de preaderare);

• Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (pentru fondurile structurale de după aderare);

• Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit- fostul SAPARD (pentru fondurile structurale de după aderare);

Pentru implementarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1555/2002 şi dezvoltarea capacităţii administrative adecvate, toate ministerele desemnate, au elaborat planuri de acţiune şi măsuri concrete având în vedere următoarele aspecte:

• definirea clară a rolului, responsabilităţilor şi funcţiilor fiecărei autorităţi desemnate, atât la nivel naţional cât şi la nivel regional, precum şi a relaţiilor dintre acestea şi celelalte organisme implicate în asigurarea funcţionalităţii sistemului de gestionare a Fondurilor Structurale;

• precizarea modalităţilor de transformare/integrare a actualelor structuri create pentru utilizarea fondurilor de pre-aderare în structuri specifice Fondurilor Structurale;

• stabilirea calendarului precis privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestor structuri în cadrul instituţiilor şi organismelor desemnate;

• identificarea şi evaluarea resurselor (materiale şi umane) necesare funcţionării eficiente a acestor structuri ;

• definirea strategiei de pregătire a personalului implicat în gestionarea şi implementarea Fondurilor Structurale;

• identificarea măsurilor concrete de dezvoltare a capacităţii administrative şi stabilirea calendarului realizării acestora;

• precizarea mecanismelor de cooperare inter-institutională, la nivel naţional şi regional, a modalităţilor de transferare a atribuţiilor între Autorităţile de Management şi organismele de implementare şi între Agenţia Naţională de Plăţi şi organismele de implementare;

• precizarea calendarului şi a modalităţii de organizare a procesului de programare, rolul şi sarcinile instituţiilor implicate la nivel naţional şi regional în diferite faze ale programării, finanţării, evaluării şi monitorizării asistenţei prin Fondurile Structurale;

• dezvoltarea sistemelor şi procedurilor prin care se va asigura aplicarea principiilor fundamentale ale Fondurilor Structurale: concentrarea, programarea, parteneriatul, subsidiaritatea, adiţionalitatea;

• precizarea legislaţiei şi procedurilor prevăzute a fi adoptate, precum şi modificările care sunt necesare asupra cadrului legislativ existent pentru a asigura conformitatea cu acquis-ul comunitar şi implementarea efectivă a Fondurilor Structurale şi precizarea calendarului de adoptare a acestei legislaţii.

PROGRAMELE OPERATIONALE 2007 – 2013

obiectiv – CONVERGENTA

Documente de programare 2007-2013

• Orientari strategice comunitare (de coeziune), elaborate de Comisie si aprobate de Consiliu

– Stabilesc obiective, eligibilitatea regiunilor si actiunilor

• Cadrul Strategic National de Referinta, elaborat de fiecare stat membru (CSNR)

– Face parte din Planul National de Dezvoltare

– Se aproba de Comisia Europeana

• Programe operationale (PO), elaborate de fiecare SM

– Se aproba de Comisia Europeana

– Cuprind:

• Axe prioritare, (domenii majore de interventie) si operatiuni indicative

– Documentele cadru de implementare–utile pentru implementarea programelor operationale (detaliazaPO)

Orientari Strategice Comunitare Prioritati PC - perioada 2007-2013

1) Transformarea Europei si a regiunilor sale intr-un loc mai atractiv pentru investitii si munca

2) Imbunatatirea cunostintelor si inovarii pentru crestere economica

3) Locuri de munca mai multe si mai bune

Priorităţile PND perioada 2007-20131. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei

bazate pe cunoaştere2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării, a incluziunii

sociale şi întărirea capacităţii administrative5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în

sectorul agricol6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Cadrul Strategic National de Referinta• Documentul strategic fundamental pentru programarea IS in

perioada 2007-2013• Strategia nationala privind utilizarea IS, elaborata de fiecare

Stat Membru si agreata cu Comisia Europeana• Reflecta armonizarea intereselor nationale cu cele comunitare • CSNR fundamenteaza strategic Programele Operationale

Programele Operaţionale

Parte componentă a CSNR cuprinzând:

- Analiza situatiei economice – situatie curenta

- Analiza puncte forte/ puncte slabe (SWOT)

- Strategia în domeniu: obiective; axe prioritare; domenii majore de interventie; operatiuni indicative

- Ilustrarea priorităţilor identificate în raport cu cele comunitare si cele ale celorlalte PO (coerenta)

- Ţinte, indicatori

- Plan financiar

- Prevederi referitoare la implementare (management, monitorizare si evaluare; control financiar; promovare etc)

- Parteneriat ; lista indicativa de proiecte

Documentul Cadru de Implementare

• Cuprinde:

– Descrierea axelor prioritare/ domeniului de interventie/ operatiunilor

– Realizari asteptate, rezultate si impact

– Tipuri de beneficiari finali/ domenii de interventie/operatiuni

– Grupuri ţintă;

– Activitati eligibile / costuri eligibile

– Criterii de eligibilitate şi selecţie;

– Buget; valoare proiect/valoare grant

– Aspecte ale finanţării încrucişate;

– Scheme de ajutor de stat;

– Principii orizontale aplicabile: dezvoltare durabilă, egalitate de şanse, acţiuni inovative etc

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007 – 2013

• Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabilea Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita,a investi si a munci.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007- 2013

• Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităţilor teritoriale.

• Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro inprimii 7 ani dupa aderare (2007-2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%).

• POR implementează elemente importante ale Strategiei Naţionale deDezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare (PND), contribuind, împreună cu celelalte Programe Operaţionale Sectoriale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională a PND şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, şi anume diminuarea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale UE.

Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaţionale, sunt:

• Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local şi valorificarea resurselor şi oportunităţilor locale;

• Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă şi mai puţin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiţii de creştere, neavând, în sine, un scop redistributiv;

• Domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare domeniilor deintervenţie ale celorlalte Programe Operaţionale, şi se aşteaptă să opereze în sinergie cu acestea;

• Promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;

• Ia în considerare gradul scăzut al capacităţii de planificare şi programare din ţară şi prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel naţional, şi anume:

• Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere

• Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport

• Axa 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

• Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

• Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

• Axa 6 - Asistenţă tehnică

• Aceste axe prioritare sunt în concordanţă cu politicile comunitare asupra coeziunii economice şi sociale promovate de Uniunea Europeana.

• Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Stategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, dar şi la realizarea obiectivului global alPlanului Naţional de Dezvoltare şi al Cadrului Naţional Strategicde Referinţă şi anume, diminuarea disparităţilor de dezvoltare dintre România şi Statele Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigură Programelor Sectoriale:

• Creşterea Competitivităţii Economice

• Infrastructură de Transport

• Infrastructură de Mediu

• Dezvoltarea Resurselor Umane

• Creşterea Capacităţii Administrative

• Asistenţă Tehnică

AXE PRIORITARE TEMATICE

Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere (30% din bugetul alocat POR )

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană

Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale detransport (20,35 % din bugetul alocat POR)

2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură

Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15 % din bugetul alocat POR)

3.1 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

3.3 Imbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentruintervenţii în situaţii de urgenţă

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Axa prioritară 4. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR)

• 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire afacerilor de importanţă regională şi locală

• 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi nutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi

• 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR)

5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe

• 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice

• 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructuriinecesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică

Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică (2,65% din bugetul alocat POR)

• 6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional

• 6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privindPOR

STRATEGIA

• Strategia reflectă politica României de dezvoltare regională, conform Legii Dezvoltării Regionale (Legea nr. 315/2004) şi procesul de descentralizare aşa cum este detaliat în Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004 precum şi alte legi relevante.

• De asemenea, Strategia ia în considerare Orientările Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 2007–2013, Agenda Lisabona, îndeosebi în ceea ce privesc precondiţiile necesare asigurării creşterii economice şi Agenda Teritorială a Uniunii Europene privind sprijinirea dezvoltării teritoriale echilibrate.

• Strategia a fost pregătită în concordanţă cu o abordare de sus înjos/ de jos în sus, fiind elaborată pe baza Strategiilor de

Dezvoltare ale Regiunilor, elaborate la nivel regional în largi grupuri de lucru parteneriale.

• Strategia a luat în considerare în mod realist capacitatea limitată de planificare strategică şi financiară existentă la nivel local, îndeosebi în arealele mai puţin dezvoltate şi de aceea se are în vedere, în principal, ca proiectul să fie gestionat la nivel local iar nivelul central să realizeze o supervizare a coerenţei întregului program.

AXE PRIORITARE

Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:

• Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere

• Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale

• Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

• Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

• Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

• Asistenţă tehnică

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

Obiectiv

• Această axă prioritară are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.

• Pentru a contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată a ţării şi pentru a evita creşterea disparităţilor interne, investiţiile vor fi concentrate în acele oraşe care acţionează capoli regionali şi/ sau locali de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente, acordând prioritate polilor de creştere localizaţi în regiunile şi judeţele cu un nivel de dezvoltare maiscăzut în termeni de PIB şi şomaj.

Domenii majore de intervenţie

• Planuri integrate de dezvoltare urbană

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionaleşi locale

Obiectiv

• Această axă prioritară vizează creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilităţii populaţiei, bunurilorşi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.

Domeniu major de intervenţie

• Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură

Operaţiuni orientative:

• Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene;

• Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane;

• Construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură (cu statut de drum judeţean) pentru eliminarea blocajelor rutiereşi traversarea, în condiţii de siguranţă, a localităţilor;

Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Obiectiv

• Această axă prioritară vizează crearea premiselor necesare pentruasigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel

la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale, şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă.

Principalele domenii de intervenţie identificate în cadrul acestei axeprioritare, sunt:

• Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;

• Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

• Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă

• ;

• Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

Obiective

• Această axă prioritară are ca scop înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de afaceri de importanţă regională şi locală, reabilitarea siturilor industriale şi sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale şi locale, pentru a facilita crearea denoi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă.

Domenii majore de intervenţie

• Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cuimportanţă regională şi locală

• Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi

• Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Obiective

• Această axă prioritară vizează în principal valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic, precum şi îmbunătăţirea calităţiiinfrastructurii turistice de cazare şi agrement, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă.

Principalele domenii de intervenţie:

• Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şicrearea/ modernizarea infrastructurilor conexe

• Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice

• Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică

• Aceste domenii de intervenţie au ca scop sprijinirea valorificării unor importante categorii de resurse turistice: culturale şi resursele naturale.

Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică

Obiectiv

• Obiectivul acestei axe prioritare îl constituie sprijinirea implementării transparente şi eficiente a Programului OperaţionalRegional.

Principalele domenii de intervenţie

• Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional

• Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR

PLANUL FINANCIAR AL POR

• În conformitate cu prevederile regulamentelor UE, Regiunile României sunt eligibile în cadrul obiectivului “Convergenţă” întrucât PIB-ul acestora se află sub 75% din media PIB a UE.

• Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, România va beneficia de 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale şi deCoeziune ale Uniunii Europene. Din această sumă 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operaţional Regional (POR).

• Sursele de finanţare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice naţionale (657,56 milioane euro) şi fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).

• Contribuţia maximă a FEDR la finanţarea Programului Operaţional Regional poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

• Conform estimărilor, resursele FEDR vor acoperi 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR, cofinanţarea publică naţională va fi de 15%.

• O cheltuială cofinanţată în cadrul Programului Operaţional Regional nu mai poate primi finanţare sub un alt instrument financiar Comunitar.

• Distribuţia fondurilor pe axele prioritare ale Programului Operaţional Regional a rezultat în primul rând din strategia POR,dar şi din analiza portofoliului de proiecte colectate de la cele8 Regiuni de Dezvoltare şi pe baza consensului/acordului obţinut ca urmare a discuţiilor cu reprezentanţii regiunilor.

• Axei prioritare 1 privind dezvoltarea urbană durabilă îi vor fi alocate fonduri importante (30,00%), dar mult mai puţine decât nevoile existente în acest domeniu. Această alocare a luat în considerare capacitatea de implementare, cofinanţare şi experienţa autorităţilor locale în a implementa asemenea proiectede mare anvergură.

• Axa prioritară 2 (20,35% din contribuţia FEDR la finanţarea POR) – în ceea ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, nevoile de reabilitare a infrastructurii publice de transport identificate la nivel regional sunt mari, iar proiectele pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii de transport regional şi local sunt foarte costisitoare.

• Axa Prioritară 3 (15,00%) referitoare la infrastructura socială aregiunilor, va beneficia de 1/5 din fondurile totale ale POR, proiectele pentru reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de sănătate, sociale, de siguranţă publică şi educaţională necesitând investiţii mari pentru îmbunătăţirea diferitelor tipuri de infrastructură socială.

• Având un puternic caracter regional, axa prioritară 4 (17,00%) privind consolidarea mediului de afaceri regional şi local va primi o alocare importantă din fondurile POR, în vederea încurajării economiilor regionale şi pieţei forţei de muncă prin sprijinirea structurilor regionale de afaceri şi a iniţiativelor antreprenoriale.

• Axa prioritară 5 (15%) privind dezvoltarea turismului regional şilocal va beneficia de o alocare financiară justificată de potenţialul turistic ridicat al tuturor regiunilor, dar care nu poate fi valorificat din cauza calităţii slabe infrastructurii turistice sau a insuficientei valorificări a resurselor naturale şi a patrimoniului cultural, precum şi a slabei calităţi a capacităţii de cazare şi a altor servicii specifice domeniului.

• Un procent de 2,65% din fondurile programului va fi alocat Axei prioritare 6 - Asistenţă tehnică, pentru sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR, dar şi pentru activităţi publicitare şi de informare privind POR.

PROGRAMUL SAPARD

• Programul SAPARD (Program Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) - iniţiat în baza Reglementării nr.1268/1999 a Consiliului.

• Programul SAPARD urmăreşte să sprijine ţările aflate în perioada de preaderare (inclusivRomânia) în pregătirea pentru participarea la Politica Agricolă Comună , obiectivele operaţionale în acest sens fiind următoarele :

- îmbunătăţirea vieţii comunităţilor rurale;

- crearea de locuri de muncă în mediul rural şi asigurarea unor venituri adecvate locuitorilor din această zonă;

- îmbunătăţirea standardelor de calitate ale produselor agricole şi piscicole, ale procesului de producţie şi de comercializare a acestoraşi aducerea lor la standardele practicate în Uniunea Europeană;

- asigurarea unei dezvoltări durabile a spaţiului rural;

- sprijinirea ţărilor candidate în implementarea legislaţiei Uniunii Europene corespunzătoare acestui sector.

• Programul SAPARD urmăreşte să sprijine ţările aflate în perioada de preaderare (inclusivRomânia) în pregătirea pentru participarea la Politica Agricolă Comună , obiectivele operaţionale în acest sens fiind următoarele :

- îmbunătăţirea vieţii comunităţilor rurale;

- crearea de locuri de muncă în mediul rural şi asigurarea unor venituri adecvate locuitorilor din această zonă;

- îmbunătăţirea standardelor de calitate ale produselor agricole şi piscicole, ale procesului de producţie şi de comercializare a acestoraşi aducerea lor la standardele practicate în Uniunea Europeană;

- asigurarea unei dezvoltări durabile a spaţiului rural;

- sprijinirea ţărilor candidate în implementarea legislaţiei Uniunii Europene corespunzătoare acestui sector.

• Cadrul instituţional pentru implementarea programului SAPARD

• Obiectivul prioritar al Programului SAPARD este asigurarea cadrului necesar implementării unei politici agricole menite să creeze o agricultură performantă şi dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în ţările candidate. Programul SAPARD urmăreşte adoptarea progresivă a mecanismelor Politicii Agricole Comune.

• Instituţiile abilitate de către UE pentru gestionarea fondurilor SAPARD, în România sunt următoarele :

Agenţia SAPARD

Instituţia responsabilă cu implementarea tehnică şi financiară a programului în România este Agenţia SAPARD , instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, şi Dezvoltării Rurale.

Agenţia SAPARD are în structură o unitate centrală, situată în municipiul Bucureşti şi opt Birouri regionale de implementare a programului

Autoritatea Competentă

Responsabilitatea pentru managementul financiar al fondurilor SAPARD revine Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării (NAO), conform prevederilor Legii nr.316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finanţare.

Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice acţionează în calitate de Autoritate Competentă, având rolul de a emite, monitoriza şi retrage acreditarea Agenţiei SAPARD şi de a numitOrganismul de Certificare.

Autoritatea de Management

Autoritatea de Management pentru programul SAPARD este constituităîn cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), în cadrul departamentului de Dezvoltare Rurală şi este responsabilă pentru eficienţa şi corectitudinea coordonării şi raportării rezultatelor monitorizării şi evaluării programului SAPARD.

• - asigură monitorizarea efectivă a derulării programului şi raportează Comitetului de Monitorizare pentru programul SAPARD progresele înregistrate în implementarea măsurilor şi dacă este cazul, ale submăsurilor din cadrul programului.

Organismul de Certificare

• Rolul de Organism de Certificare pentru programul SAPARD este îndeplinit de Curtea de Conturi a României.

• Principalele atribuţii ale acestui Organism constă în exercitareaauditului extern şi certificarea conturilor anuale ale Agenţiei SAPARD.

• Comitetul de Monitorizare

- rol de a asigura supervizarea, eficienţa şi calitatea implementării programului, în vederea atingerii obiectivelor specifice.

Principalele atribuţii ale Comitetului de Monitorizare se referă la:

- examinarea Raportului de evaluare intermediară,

- aprobarea Rapoartelor anuale de implementare şi a Raportului final,

- aprobarea propunerilor privind amendare/revizuirea programului.

• Comitetul de Monitorizare are în componenţă, reprezentanţi ai organismelor guvernamentale cu responsabilităţi în domeniu, parteneri sociali şi observatori din partea Comisiei Europene. Începând cu anul 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare este Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Organismele delegate

• Agenţia SAPARD poate delega îndeplinirea unor funcţii de implementare tehnică (cu excepţia funcţiilor de executare a plăţilor şi de contabilizare a angajamentelor şi plăţilor), cătreinstituţii specializate.

Condiţii de finanţare ale programului SAPARD

• Activităţile eligibile, respectiv regulile de cofinanţare din programul SAPARD pentru România, au fost stabilite împreună cu Comisia Europeană, fiind recunoscute ca activităţi care determinăcheltuieli eligibile.

• În ceea ce priveşte regulile de cofinanţare, acestea sunt diferite pentru beneficiarii privaţi şi, respectiv, cei publici.

• În urma negocierilor cu UE, României i-au fost aprobate finanţarea, în perioada 2000-2006, a unsprezece măsuri de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare şi a spaţiului rural, structurate pe patru priorităţi, astfel:

Axa 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate,

Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurală şi agricultură,

Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane, care cuprinde următoarele măsuri:

• Pentru a beneficia de fondurile programului SAPARD, agenţii economicipotenţiali , care au forma de proprietate privată sau mixtă (minim 75% capital privat), trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de bază :

- solicitantul sau angajaţii acestuia, responsabili tehnici cu proiectul, trebuie să-şi dovedească cu documente experienţa profesională relevanţa pentru respectivul proiect;

- proiectele trebuie să corespundă standardelor UE şi naţionale privind protecţia mediului înconjurător;

- beneficiarii nu trebuie să fi înregistrat pierderi financiare (conform ultimului exerciţiu financiar) sau să aibă datorii către bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale.

• Axa 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate, care cuprinde următoarele măsuri:

– Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;

– Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controluluide calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor;

• Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurală şi agricultură, care cuprinde următoarele măsuri:

2.1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;

2.2. Managementul resurselor de apă pentru agricultură.

• Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale, care cuprinde următoarele măsuri:

3.1. Investiţii în exploataţii agricole;

3.2. Constituirea grupurilor de producători;

3.3. Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi sămenţină peisajul rural (agro-mediu);

3.4. Dezvoltarea şi diversificarea activităţii economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative;

3.5. Silvicultură.

• Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane, care cuprinde următoarele măsuri:

4.1. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

4.2. Asistenţa tehnică.

• Pentru a beneficia de fondurile programului SAPARD, agenţii economicipotenţiali , care au forma de proprietate privată sau mixtă (minim 75% capital privat), trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de bază :

- solicitantul sau angajaţii acestuia, responsabili tehnici cu proiectul, trebuie să-şi dovedească cu documente experienţa profesională relevanţa pentru respectivul proiect;

- proiectele trebuie să corespundă standardelor UE şi naţionale privind protecţia mediului înconjurător;

- beneficiarii nu trebuie să fi înregistrat pierderi financiare (conform ultimului exerciţiu financiar) sau să aibă datorii către bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale.

• În luna iunie a anului 2002, au fost acreditate, de către ComisiaEuropeană două măsuri de investiţii (1.1. şi 2.1.) şi una de asistenţă tehnică (4.2.), potenţialii beneficiari şi tipurile de investiţii fiind următoarele :

• Pentru Măsura 1.1. „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricoleşi piscicole”, potenţialii beneficiari sunt următoarele categorii de agenţi economici:

- asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică);

- societăţi comerciale cu capital 100% privat sau majoritar privat (minim 75 % capital privat);

- în sectorul vinificaţie sunt sprijinite: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care procesează numai soiuri nobile de struguri.

• Tipurile de investiţii ce pot fi efectuate prin fondurile SAPARD destinate acestei măsuri sunt următoarele:

- îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrare şi marketing al produselor agricole şi piscicole;

- crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de recepţionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole.

• În cadrul acestei măsuri au fost finanţate, până-n anul 2004, proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 şi 2 milioane Euro.

• Începând cu anul 2005, valoarea totală a proiectelor a crescut la4 milioane Euro, cu condiţia ca proiectele eligibile să cuprindă efectuarea de investiţii în asigurarea condiţiilor de mediu. În cadrul acestor proiecte, finanţarea se realizează , atât din fonduri bugetare ( UE şi Guvernul României ), cât şi din fonduri

private (ale beneficiarului de proiect), în proporţie de 50 %/ 50% din valoarea eligibilă a proiectului.

• Pentru Măsura 2.1. „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, potenţialii beneficiari sunt următorii :

- Consiliile locale comunale;

- Asociaţii de tip partenerial, cu statut juridic, între consiliilelocale comunale.

• Tipurile de investiţii ce pot fi efectuate prin fondurile SAPARD destinate acestei măsuri sunt următoarele:

- construirea sau modernizarea de drumuri în zonele rurale;

- investiţii în sisteme de alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale;

- investiţii în reţele de canalizări în sistem centralizat în zonele rurale.

• În cadrul acestei măsuri sunt finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 euro şi 2 milioane Euro, întreaga valoare a proiectelor fiind finanţată din fonduri bugetare ( 75 % din bugetul UE şi 25 % din bugetul Guvernului României).

• Pentru Măsura 4.2. „Asistenţa tehnică”, potenţialii beneficiari se reduc la MAPDR şi Agenţia SAPARD, întreaga valoare a proiectelor fiind finanţată din fonduri bugetare ( 75 % din bugetul UE şi 25 % din bugetul Guvernului României).

• În cadrul acestei măsuri, următoarele activităţi sunt eligibile, cu condiţia ca ele să fie aprobate de preşedintele Comitetului de Monitorizare:

- cheltuieli ocazionate de întâlnirile Comitetului de Monitorizare;

- alte cheltuieli necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor Comitetului de Monitorizare;

- cheltuieli cu campaniile de informare şi publicitate;

- cheltuieli cu traduceri şi interpretări furnizate ca răspuns la cererile Comisiei;

- cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor;

- cheltuieli asociate pregătirii măsurilor de program pentru a asiguraeficacitatea acestora;

- cheltuieli pentru evaluarea pe termen mediu.

• În luna decembrie a anului 2003, Comisia Europeană a emis Decizianr.2003/846/CE de acreditare pentru încă trei măsuri, după cum urmează:

• Măsura 3.1. „Investiţii în exploataţiile agricole”, care reprezintă cea mai importantă componentă a programului SAPARD pentru agricultură. Potenţialii beneficiari ai acestei măsuri sunt următorele categorii de agenţi economici:

- producătorii agricoli individuali, cu condiţia autorizării de instituţiile abilitate;

- asociaţii agricole familiale

- societăţi agricole private/asociaţii agricole cu personalitate juridică, prevăzute în Legea nr.36/1991;

- societăţile comerciale agricole cu capital integral privat sau majoritar privat ( cel puţin 75% capital privat), constituite în baza Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.15/1990, cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul acestei măsuri au fost finanţate, până-n anul 2004, proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 10.000-500.000 Euro, iar începând cu anul 2005 pot fi finanţate proiecte de până la 1 milion Euro , cu condiţia ca investiţia (ferma agricolă) să fie adaptată , în totalitate la cerinţele UE (inclusiv din punct de vedere al condiţiilor de mediu şi al asigurării bunăstării animalelor).

• Pentru Măsura 3.4. „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative”, potenţialii beneficiari, sunt următoarele categorii de agenţi economici :

- agricultori şi/sau silvicultori şi/sau acvacultori persoane fizice (producători individuali de bunuri şi/sau servicii);

- asociaţii familiale înregistrate, asociaţii şi grupuri de producători;

- O.N.G.-urile ;

- societăţi comerciale şi agricole private sau cu capital majoritar privat (minim 75 % capital privat).

• Fondurile sunt alocate pentru proiecte de investiţii în domeniile: servicii agricole, agroturism, alte tipuri de activităţi de turism în spaţiul rural, activităţi meşteşugăreşti,acvacultură, alte activităţi complementare agriculturii: silvicultura, apicultura, melci şi broaşte, cultivarea şi procesarea ciupercilor.

• Valoarea totală eligibilă a unui proiect este cuprinsă între 5000 Euro ( în cazul proiectelor mici) şi 200.000 Euro (în cazul proiectelor de agroturism).

• Măsura 4.1. „ Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”. Conform Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al României (PNADR), prin intermediul programului SAPARD vor fi implementate diverse activităţi de formare profesională.

• Prin această măsură sunt eligibili furnizorii de formare profesională, persoane juridice de drept public sau privat (experţi independenţi şi persoane juridice, române/străine sau cucapital mixt).

• Cursurile de pregătire profesională sunt destinate următoarelor categorii de persoane care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, al industriei alimentare şi al dezvoltării rurale:

- responsabililor tehnici ai proiectelor finanţate prin programul SAPARD;

- producătorilor privaţi agricoli, silvici, piscicoli, acvacultori;

- procesatorilor produselor agro-alimentare;

- proprietarilor privaţi de pădure sau exploataţii agricole şi silvice;

- crescătorilor de animale;

- fermierilor; meşteşugarilor şi apicultorilor;

- micilor întreprinzător implicaţi în activităţi agricole, piscicole,forestiere, turism rural, mecanizare agricolă şi alte ocupaţii din spaţiul rural, precum şi conversia acestora către activităţi non-agricole.

• În toamna anului 2004 au fost demarate procedurile de acreditare a ultimelor patru măsuri din programul SAPARD, convenite cu Comisia Europeană ( Măsura 2.2. „Managementul resurselor de apă „ nu a mai fost acreditată, suma fiind redistribuită către Măsura 2.1. „ Dezvoltarea infrastructurii rurale” ), acestea fiind acreditate în luna ianuarie 2006, după cum urmează :

Măsura 1.2. „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”;

Măsura 3.2. „Constituirea grupurilor de producători”;

Măsura 3.3. „Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural (agro-mediu)”;

Măsura 3.5. „Silvicultură”.

• Una dintre cele mai mari dificultăţi pe care au avut-o şi, încă, o mai au statele aflate în curs de aderare (inclusiv ţara noastră) este cea a capacităţii de accesare a fondurilor alocateprin programul SAPARD. Acest aspect este relevat de gradele reduse de absorbţie ale fondurilor europene

• Căi şi mijloace de atenuare a decalajelor agricole

Atenuarea decalajelor din mediul rural si in special a celor agricole se poate realiza actionand simultan in doua directii principale:

- adaptarea, modernizarea şi dezvoltarea economiei rurale într-o viziune coerentă integrată, promovând exploataţii agricole viabile şi intreprinderi negricole cu o puternică participare a investitorilor din ţară şi din străinătate;

- promovarea unor programe de dezvoltare rurală care să asigure aplicarea unor criterii de selecţie în acord cu strategia naţionala dedezvoltare durabilă a spaţiului rural şi compatibile cu cele ale ţărilor membre ale UE.

• Priorităţile care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea economiei rurale sunt:

a) Construirea capacităţii comunitare de a dezvolta activităţi în mediul rural si a avea acces la resurse

b) Dezvoltarea de mici intreprinderi si activitati economice la nivel local

c) Imbunatatirea imaginii locale si crearea de noi identitati ale regiunilor favorabile dezvoltarii intreprinderilor turistice si serviciilor

• Dezvoltarea prin programe de investitii constituie una din cele mai importante acţiuni, iar România a beneficiat de o serie de programe cu sprijin comunitar nerambursabil precum: Phare, ISPA si SAPARD.

• Phare este orientat, în special, pentru asistenţă tehnică şi construcţie instituţională

• ISPA pentru căi de comunicaţie la nivel naţional şi pentru acţiuni de protecţie a mediului

• Programul SAPARD are ca arie de aplicabilitate spaţiul rural sau în cazul măsurii de procesare şi marketing al produselor agricoleşi piscicole, modernizările realizate pentru unităţile de procesare amplasate în oraşe vizează materia primă produsă în zona rurală adiacentă.

• Programul vizează şi populaţia rurală, în masura în care participă cu proiecte în cadrul său, prin măsura de îmbunătăţire a formării profesionale.