RASTITU X ${X

Mitul lw dtman ;i genezil absolutului in gflndirea indiani *

SergruAl-George

Noliunea de absolut ocupd un loc central in gdndireaindian[. Cu exceplia buddhismului primelor texte, se poatespune cd intreaga speculalie filosoficd, incep6nd din secolulal V-lea i.e.n., se intemeiazd pe ea, pentru a anula dateleexperienlei sensibile.

Existi mai multe cuvinte sanscrite, capabile sd exprime indiferite grade, sensul de "absoluf', fErd insd a fi vorba de oidentitate care sd meargd pdnd la sinonime: brahman, dtman,purufl, tathatd, nirvdna, Sunya etc.

Cei mai importanli, at6t prin data veche a apariliei loq cdt giprin larga lor circulalie, sunt termenii brahman gi atman,considerali in general impreund in formul a atman-brahman.

Examinarea lorne-arputea infonna asupramodului in careideea de absolut gi-a flcut aparilia in India, asupra originii gimecanismul sdu genetic. Aceste cunogtinle ar putea servidescoperirii specihcului indian al noliunii gi compardrii ei cudescoperirea gi utilizarea aceluiagi termen in filosofiileneindiene; aceastd din urmd sarcind, depdgind limitele studiuluinostru, rdmdne in seama celor ce se ocupd cu filosofiacomparatA.

in formula atman-brahmanhebuie sd operdm o separareqi s[ considerdm in mod izolat cei doi termeni care de-a lungulsecolelor au fost identificali p6nd la tautologie.

Urmdrind filia{ia fiecdruia din ei, rczltrJtd in mod clar cdoriginea lor este diferitd' Brahman, apartjndnd vechiului ritu-alism vedico-brahmanic, igi datoreazd nagterea speculaliilorf[cute in jurul zeilor gi sacrificiului, int:rmp ce atman,maire-cent, nu ocupd nici un loc insemnat in complexul ritualistic;departe de a se inrudi cu structurile magice, el posedS,dimpotrivd, afinitif i mistice.

Problema care se pune chiar de la inceput este de a gti caredintre cei doi termeni este mai cu seam[rdspunzdtor de apariliaabsolutului in filosofia indiani. Vom avea deci de ales intredoudposibilitif : cea a originii magico-rihraliste gi cea aoriginiimistice a ideii de absolut in gdndirea indiand.

Dat frind faptul cd nici unul din cei doi termeni nu poateavea acest sens special chiar de la apari,tia sa in texte, ci abiadupd o lungd evolufe, trebuie sd cdutiim in istoria ce a precedatfuziturea lor factorii susceptibili a le determina direclia evoluliei.

Brahman a constituit in mod special obiectul aten{ieiindianigtilor. Num6ru1 studiilor care ii sunt consacrate ildepdgeqte cu mult pe al celor dedicate fui atman.t ins6, cutoate cd savanli dinhe cei mai competenti i-au examinat cuminuliozitate istori4 acegtia n-au reugit sd ajungd la concluziidefinitive.

Jarl Charpentier, recapituldnd opiniile predecesorilor lui,hage urmdtoarea concluzie2 : in cele mai vechitexte brahmaninseamnd"Zaubei',"Zauberritus"' ; de acolo au derivat mait6rziu, prin divergenfd, sensurile: a) Lied, Hyninus, heiligerText Si b) das mystische alldurchdringende Urwesen,cosmogonicul brahman". Dar aceastd ultim[ derivalie, carene intereseazd cu precddere, nu poate fr, dupd pdrerea luiCharpentier, justificatd fi lologic.

Cu toate acestea, in cea mai m arc parte a cazvrilor, vediculbrahman este cel considerat ca fiind prima nof,une cu valoarede absolut in gdndirea indiand, urmdnd ipoteza lui Deussen,dupd care dtman provine din brahman, prinfi-o intensifi carea momentului subiectiv. 3

Rudolf Otto se raliazd acestei teze pe care o susgine afirmdndc6, in general, in India, ca peste tot aiurea, ideea de absolutprovine din ideea de sacruo , prin teologia negativd, ce tr:a-duce incapacitatea cunoagterii umane de a concepe sacrulmisterios: astfel, absoluful este considerat "als rationalesSchema des Mirrum" "'.

Dacd aceastd perspectivd pare justificatd pentru teologiacregtind sau musulmand, generalizarea sa nu poate fi acceptat?i;sau poate fi numai dacd se ignord importantul principiu duplcare, in istoria culturilor, fapte asemdndtoare pot fi rezultat alunor elabordri diferite. Este adevdrat cd in istoria ideii de absolutintdlnim peste tot rolul negafiei, dar a spune cd in cele douicazuri este vorba de o teologie negativd identicd, ni se pare oafrrmalie pripitd. in teologia cregtinS, negalia este expresiaprdpastiei care existi inte raliunea umand gi sacru; in gdndireaindiand ea exprimd de asemenea o prdpastie, dar de aceastidatdintre eul ideal gi relaliile sale.

Problema poate fi abordatd gi din partea opusd, atribuindrolul principal lui dtman. Evitdnd orice idee preconceputd,putem descoperi elemente aparlindnd propriei sale dezvoltdri,gi care, insugite de cltre brahman datoritd identificdriiupanigadice, i-au transmis acestuia potenle ce ii lipseau ante-rior gi care explicd evolulia sa de la valoarea magico-rihralistdp?n6la brahma-nirgupa (nedeterminat) al lui Sankara.

Atenlia speciald pe care i-o acorddmlui atman gi stabiliriirolului sdu se justificl prin pozi{ia pe care acesta o deline incomplexul filosofico-religios indian: in diferite gcoli gi curentereligioase, raportarea sa la brahmaniieste net favorabild, cdciel apare qi neinso{it, simpla sa prezen\d putAnd asigurarealizarea experienfei mistice. Preznr\alui brahman este auxiliardgi nevoia lui, din ce in ce mai pufin sim{itd, se mentine numaidatoritd legdturii contractate au atman. Chiar qi atunci cdnd,

* It mythe de I'atman et la gen?se de I'absolu dans la pensee indienne, Revue des dtudes indo-europdenes, bulletin trimestriel publid sous ladirection de Vlad Bindfeanu, tome IV, fasc. 1-2, Janvier-Juin 1947, Bucarest, Librlria Academicd - Paris, Librairie Orientaliste Paul Geuthner,1947 , pp .227 -246 .

L4T

f 'd*cuBrusilvarye x{.HsTlTU[RIodat6 cu vedantinii, se purcede la restaurarea doctrinelor pe atman qi gi-ar spune (eu sunt acesta), ce dorinld 9i ce

upanigadice, Sankara igi incepe comentari ulla Brahma S Etra patimd l-ar face sI mai sufere deodatd cu trupul2" t s

cu considerali i asupra lui atm an.Explicalia acestei preeminenle a hti atman rezidd, frrd

indoiald, in funcliunea religioasd a termenului.

*

Degi cuvdnhrl se gdsegte incd inVede,cusensul de "suflu"s(Rg Veda 10,19,13; 7,87,2;10,168,4) saunumai cuunul inruditcuacesta6, el nu indeplinegte nici un rol in doctrinele ritualiste.

Evolulia sa semanticd este incertd: el oscileazd intrepronumele reflexiv gi substantivarea sa, "corp" (qi apoi "corpinterior"), "principiu esenlial al unui lucru"; de laRg VedaeIse va dezvolta pAnd la "principiu unic".?

Fdrd a se fi abandonat aceste incertitudini semantice. inprimele Upaninde apare un fapt decisiv: dtman este remediulcontra durerii, un realizator al eliberdrii, temd stdinb spirituluivedic.

Noul sens, astfel dobdndit, va intra in conflict cu celelalte,pe care le va invinge, elimindndu-le in intregime; el este celcare va explica evolufia ulterioard cdtre sensul de "absolut".Pentru a inlelege modul in care acest conflict s-a desfrgurat,vom recurge I a Upanindele unanim recunoscute ca fiind celemai vechi, Chdndog,ta gi Bthadaranyaka, anterioare oricdrorsistematiztri filosofice; aici termenii, aga cum se exprimd Senart"pbsheazi incd flexibilitatea unei perioade post-mitologice"8 .

Upanigadele gi buddhismul marcheazd momentul capitalpentru mentalitatea indiand, cdnd problema suferinlei apareca preocuparea cenhald ce va rdmdne ca atare unica problemdde rezolvat pentru toate filosofiile care vor urma, filosofiisolidare in aceastd atitudine strict pragmaticd diferenliindu-senumai prin natura soluliilor propuse.

Rolul terapeutic al lui atman contra suferinlei rezultd inmod clar din urm[torul pasaj: "Eu nu sunt un cunoscdtor al luiatman; am auzit de la cei asemeni lie cd cel ce cunoagte pedtmanlrece dincolo de suferinfd. Aga cum sunt eu, maestre,eu suflr; fd-md s[ trec la !6rmul de dincolo de suferin]d!"e

El este opusul suferinfei, beatitudine, nemurire: "...acestaeste atman - a$a a spus - este nemurirea gi neteama, estebrahman."to Atman este "cel care depigegte foamea gi setea,sufgrinla, tulburarea minfii, b[trdnelea gi moartea"rr . "Tot cenu-i acesta. este durere."r2

El reuEegte sd devind un panaceu, in virhrtea rolului s[u denou suport al congtiinfei; eul empiric este inlocuit de acestnou "eu" ideal. Scopul substituirii este ca congtiinla sd fiepurificatd de elementele dureroase ce provin din experienlasensibildgi cucare eul empiric se solidarizeazd;pentua suprimaexperienla dweroasS, noul eu ( dtman) va fr ferit de oriceparticipare la trup: "Trupul acesta e muritor, pradd morfii. Eleste sdlagul lui atman celuinemwitor gi neintrupat. intrupat, eleste cu adevdrat pradd pldcerii gi nepldcerii. Fiind intrupat, nuare sc[pare de pldcere gi nepldcere; fiind insd neintrupat,plScerea gi nepldcerea nu-l ating."13

Prin opozifie cu trupul, nu trebuie sd inlelegem numai

Dacd trecem la cdutarea definiliilor propriu-zise ale luidtman dintextele upanigadice, suntem pugi in prezenla a doudprocedee absolut diferite: pe de o parte, el este declarat iden-tic tuturor lucrurilor (sarvam) exterioare eului, iar pe de altdparte, aceleagi texte conlin defrnilii pur negative (aceasta nueste o definilie complet[ din punct de vedere logic, pentru cdea stabilegte numai dffirentia specifica).

S-a insistat prea mult asupra carac^terului contradictoriu,ba chiar exclusiv al acestor defini1ii.r6 Ins6, contradiclia va figdsitd considerabil diminuatd dacd vom lua in considerare,aga cum se va vedea din textele citate, faptul cd in cele doudcazuri nu este vorba nici de o identificare cu toate lucrurile (cinumai cu cele exterioare eului) qi nici de o negalie totald (cilimitatd la relaliile ce s-ar putea stabili intre atman gi eul em-piric).

Aceste doud pozilii, departe de a se confrazice, converg inscopul lor final, care este acela de a-i conferi lui dtman vncaracter impersonal. Inh-adevdr, e evident cd cele doul schememistice, inpofida diferenlelor lor, pot coexista completdndu-girezultatele.

Mitullui dtmarz reunegte deci urmdtoarele doud mistici: omisticd a participdrii, realizatd cu ajutorul identificlriloq gi omisticd a izolirii,realizatdprin negafii. Indrdznim sd stabilimaceasti clasificare, opundndu-ne astfel opiniei celor care suslncd nu existi misticd in afara '!articip5rii".17 Credem c[, departede a epuiza mistica, participarea nu este decdt una dinmodalitdlile sale. Acceptdnd experienla misticd drept oschimbare in stuctura eului, putdnd sd meargd de la simplamodificare a unora din elementele sale, pdnd la completasuprimare a sa, modul in care ea se realizeazd este un criteriude tipologie : mistica particip ativd alieneazd eul prin apropierea"non-eu"-ului, deci se produce o inlocuire a congtiinleiobiqnuite, profane, printr-o altl conStiin{d (cosmicd la panteigti,divind in religiile devolionale, totemicd la primitivi); misticaizolalionistd altereazd eul prin simpla eliminare a elementelorsale constitutive, frrd a recurge la substituire (deci laparticipare).

Defintrealw dtman prin identifi cdri este rezumat[ in celebraformul6 "Tat tvam asl", tradusd corect de Paul Mus: "tu egti(gi) toatd aceastd lume"rs . Astfel, nu se precizeazi in aceastadacd dtman, subinleles prin tvam se identificd cu aspectulmaterial sau transcedental al lucrurilor. Incercarea de a cdutaaici asemenea semnifica$i este prematur5- Tat se haduce cuprecizie prin "non-eu", fbrd a se face supozilii asupra naturiisale. Atman este identificat cu toate lucrurile, in mdsura incare ele apar,tin non-eului: "el este tot ceea ce existd"re ; el esteprinurmare'?rahman,putere,lttrni,zei,fi inte'to.

in consecin!4 congtiinla susfinutl de cdte a tmanpdfrsegteeul pentru non-eu; ea este proiectatd in afaru eului: "Eu suntacest univers. eu sunt totul"2l .

aspectul material al acestuia, in sensul unui simplu dualism SuprimAnd dualismul eu-non-eu, experienla faptelor

suflet-trup, cdci noliunea de "trup" cuprinde gi datele psiho- psihofiziologice care alimenteazd eul devine imposibild: "cdnd

fiziologice, elemente ale eului empiric (ahamkdra).ta pare cd existd dualitate, atunci unul il miroase pe celdlalt, unul

Congtiinlatebuiesdsedesolidarizezededateleorganice il vede pe celilalt, unul il aude pe celdlalt, unul ii vorbegtegi sd se identifice cuqtman: "Dacd omul (purun)l-ar cwtoalte celuilalt, unul se gdndegte la celdlalt, unul il cunoagte pe cel[lalt.

r42

$rgsTITU gxa!Dar cdnd totul a devenit una cu Sinele sdu, atunci cu ce gi pecine sd miroasd, cu ce gi pe cine sd vadd, cu ce gi pe cine sdaudd, cu ce qi cui sd vorbeasci, cu ce gi la cine sd se gdndeascd,cu ce gi pe cine sd cunoascd?"22

Iatd cd toate subtilele identificdri, substituiri gi deplasdriale conqtiinlei au avut ca scop de-a impiedica relalionareafaptelor psihofiziologice la eu. Este un procedeu complex, in-direct, in comparafie cu cel al cdii negative,carerealizeazdinmod direct acelagi scop gi, inainte de a ne ocupa de aceasta,anticip[m concluziile, subliniind cd ea este un fapt decisiv ingeneza ideii de absolut.

Negaliile int6lnite in primele Upanipade Si carc vizeazdparticiparea \ui atman la activitatea eului au fost considerateprematur ca aparlindnd unei teologii negative; aserliunea areojustificare parliald in utilizarea aceloragi formule apofatice decdtre scolastica vedAntind.

Principala negare a lui atman provine din opunerea sacondiliei umane dureroase: "dtman eliberat de orice pdcat,fbrd bdtrdnele, frrdmoarte, fdrd suferinfd, fbrd foame gi fbrdsete".23

Utilizarea particulei vl, in locul lui a privativ, arati cdnegatiaredd aici o izolare,2a o disjunclie inlre atman gi elementeledureroase ale existenlei; mecanismul generator de suferinld sedesfrgoard in exteriorul acestuia, fbrd nici o prizd pentru a-lputea angrena. El refuzd orice participare prin celebra formuld:"neti, neti": "Acest dtman este de necuprins, c6ci nu estecuprins; indestructibil, cdci nu este distrus; fdrd legdturd, cdcinu se leagd fde nimic]; nelegat, el nu estetulburat, [nimic] nu-l atinge."25

Ultimele cuvinte ale citatului aratdlegifixa directd pe care o fac textele intreparticipare, pe de-o parte, gi fricd giinsecuritate, pe de alta; siguranla,invulnerabil itatea sunt dobdndite prinsacrificarea multiplelor participdri. Acesteafirmagii srmt asemdndtoare celor buddhiste26gi probabil contemporane lor, de care diferdprin construcfia miticd mai complexd.

Singurd, negalia durerii este insuficientd;ea hebuie sd vizeze sursele posibile ale dureriicare sunt faptele cele mai elementare, precumsenzafiile: "Intr-adevdr, o Gargi, desprenepieritoml acesta brahmanii spun cd nu estenici gros, nici subtire, nici scurt, nici lung,frrd sdnge, fbrd grdsime, nici umbr6, nicibem6, nici aeq nici spafiu, fbrd atingere, fbrd gust, fdrd miros,frrdvdz,fardauz, fbrl glas, frrd gdnd, fardvdpaie, fdrd suflu,fdrd chip, frri mdsurd, fdrd lbuntru, lard afard; el nu mdn6ncdnimic Ai nu-l mdndncd nimeni."2? Cu privire la impreciziatextului, explicabild prin starea prefilosoficd a wemii in care afost redactat, se poate observa cd termenii, in aparenF dispamli,exprimd, in general, elemente ale procesului senzitiv, perceptiv,ba chiar acte fiziologice mai complexe; prin alungarea lor dinsfera eului, doctrinauparugadic[ se intdlnegte din nou cu textelebuddhiste.28

Odatd cu conditia umand, valorile etice, religioase gi celeale ierarhiei sociale sunt depdgite; ele sunt declarate a fiindiferente hn dtman: "Aici tatdl este ne-tatd, mama este ne-mamd,lumile sunt ne-lumi, zeii sunt ne-zei, Vedele sunt ne-Vede. Nciho[ul este ne-ho!, uciga;ul este ne-ucigE, cdndalde

#ok;-,'; cArn'rru $lYnrtfneste ne-canddla, paulkasaso este ne-paulkasa, lramana3lestene-iramara, ascetul este ne-ascet; binele nu-l urmdregte,rdul nu-l urmdregte,32 cdci de-acum el a trecut peste toatesuferinlele inimii."33

Dinanalizatextelor anterior citate, se poate conchide cdnegaliile vizeazd. excluderea oricdrei relalii intre datelepsihofiziologice Si atman, substituit eului ca suport alconqtiinlei. Semnificalia psihologicd este izolarea eului de fapte,care, lipsite astfel de caracterul lor egoist, nu mai sunt o sursdde durere.

Aceste negalii, dacd linem cont de scopul pe care-lurmiresc, nupot fi considerate drept o teologie negativd, lafel cum nici dtman nu este incd un absolut propriu-zis. Totugi,prin faptul de-a fi accentuat aspectul sdu de non-participare,el a devenit o valoare in afara relaliiloq deci cu calitdli deabsolut.

Printr-o migcare naturald de extensie, negaliile devin dince in ce mai largi, formula "r eti, neti" cdqtigd autonomie faldde utilizarea sa iniliald 9i devine aptd de-a fi aplicati in oriceimprejurare. Abia acum ea se situeazd in opozilie cu definiliaprin identificdri: ceea ce pe planul utilitar al realizdrilor misticenu era o conhadiclie, ci reprezenta tehnici complementare dedepersonalizare, convertit pe planul specula{iilor abshacte,ajunge la o divergenld exclusivd reprezentati prin altemativaunei pozilii transcendentaliste sau imanentiste.

"Neti, neti" vadespuia mai intdipe dtman detoate calitdlilesale vitaliste, de afinit5lile sale pneumatice, in sfrrgit, de toate

celelalte inlelesuri ce se gdsesc inprimele texte gi il va face sdse angajeze in sensul de absolut, care va fi acceptiunea sadefrritivd in vocabularul fi losofi c sanscrit.

Acest fapt va cdntdri greu asupra structwii psihologieiindiene: dtman, adeseori tradus incorect prin "suflet", nucorespunde cAtugi de pufin sensului pe care noi il ddm aceshricuvdnt (dec6t cu sensurile care au fost depdgite), dupd care eleste capabil de activitdli gi este factorul rdspunzdtor de viafapsihologicd (aceastd funcfie este indeplinitd par,tial de jTva,vijfiana, manas). Psihologia indiand este o psihologie firdsuflet, cdci dtman este mai mult decdtatdt: el este absolutul;din acestmotiv ea a fostpe drept considerati o metapsihologie.

Aplicarea formul ei"neti, neti" lui brahman va determinahanspunerea pe planul cosmologic a absolutului de originepsihologicd; transprmerea se va face ca rumare a identificdrii

143

celor doud nofiuni.in epoca anterioard asimil6rii sale cu dtman, brahman

dobAndise, printr-o evolulie proprie in cadrul panteismului

care se schila vag gi difuz in Vede, accepliunea de principiu

cosmic, suport energetic al Lumii.Proieclia calitdlilor lui atman asupra lui are un dublu as-

pect in primul r6nd, sensul de absolut este implinit prin calitiflle

sale extersive pe care experienJapsihicd nuputea sd le fumizeze'

iar in al doilea rdnd, "neti, neti" , ca formuld transcendent[, se

va opune (frrd a o putea elimina) imanenlei sale.Brahman, care, asemenea "substanlel" (orioia) lui

Aristotel, eraprincipiu al existenlei gi al explicdrii lumii, sub

influenla negaliilor tansmise asupra \tr p.rin atman,igi va pierde

caracterul de substanld, devenind absolut.3aCa dovadd cd aceasta a fost direclia migc[rii de

transformare semanticd, meritd remarcat urmdtorul fapt:

aceleagi cuvinte, adhyasa sau sinonimul sdu adhydropa,

"supraimpunere", semniftcd atdt eroarea de a atribui calitS{i

Iui brahman, care este mai presus de orice calificare, cdt gi

eroarea de a raporta experienf a senslbildla atman. DimpotnvE,

apavada, via negationis este operalia care se opune gi curSld

pe brahman saupe dtman de atribuirea eronatd.Ca urmare a acestui proces, situarea lui brahman fa\d de

lume este in intregime modificatd; devenit fbrd calificdri(nirguna), simplu (ekarfipa), fbrd p6rli (akhanda), ftinld

necondi{ionatl (nirupddhikas atta), existdnd prin sine insugi(svayambhu),lardcauzlsif6r6"efect,fardrelaliicunimic,inf e

el gi lume se interpune un hiatus insurmontabil: spectacolul

cosmic, explicabil prin raportare la sacru, nu poate fijustificat

fa{i de absolut. ExistenJa lumii se va prezenta gcolilor ved6ntine

ca o problemd dif,rcil de rezolvat.35 Aceste gcoli vor propune

fie"sob$iamayd", conform cdreia lumea este produsul iluziei

cosmice, fie " soluliaavidyd', care explicd lumea ca produs al

ignoranlei. Privite mai indeaproape, acestea nu sunt decdtpseudo-solufii care nu fac decdt sd amdne problem4 c[ci iluziagi ignoranla fac parte ele insele din contingent; ele sunt deci,

de asemene4 frrd legdturd cu absolutul. Acestea sunt incercdri

zadamrce de opozilie fa\d" de acosmism, care se impune ca

inevitabilS consecinld a unui absolut oblinut prin negafii.

Ne afldm in fala unei antinomii a filosofrei indiene, ce se

explicd, precum atdtea altele, prin geneza noliunilor care, ca 9iaici, nu sunt in marea lor majoritate dec6t conceptualizdri ale

experienlei mistice; validarea lor speculativd se lovegte de

dificultdli wreori de neinvins.Ca o primd concluzie, trebuie sd constatdm structura

specificd a absolutului indian: de origine psihologici, el este

expresia autonomiei spirituale, prin suprimarea experienlei

dureroase a eului gi a condifiei umane in general. Ca dovadd

avem asocierea fbcuti incd de la inceput inhe atrnan 9i durere,

a cdrei strictd negalie el este; dacd aceastd experienfdterapeuticd poate lua cdteodatd forma extazului mistic aiimbogSli termenul cu unele ahibute cu conlinut pozitiv,

acestea, departe de a-i conferi calitatea de substanli, traduc

numai stdri ale suflefr:irui(ananda, samprasada, turiya etc.).36

Pentru India, absolutul este reversul negativ al durerii 9i al

cauzelor care o produc: experienla personall, egoist6.Dar absolutul, dobdndit prin negalii, prezintd afrnitdli

nebinuite cu neantul. Nirvana se aflf, intr-o situafie

asemdndtoare, fiind in acelagi timp neant gi absolut in unele

texte ea este considerati ca "absenfa fiinlei" (abhdva),in altele,

KNSTITUIRIca "necondifional" (asamskla), in terminologia noastrd,"absolut".37 Un alt exemplu al relaliei dintre neant 9i absolut

in India este oferit de termenul Silnya; istoria sa este

edificatoare dezvdluindu-ne echivalen{a, simplificatd p6nd Ia

schematizare, a faptelor pe care le-am studiat mai sus.

Adjectivul iunya, in acceplia sa curentd "vid, pustiu,

neocupat, empty, void, deprived of ', va figura ca atare incd

de la inceputul buddhismului in canonul pdli (Maijhlna 9iSamyutta Nikaya)38 qi mai tdrziula Buddhagoqa, Asairga 9iNdgdrjuna. Acesta din urmd ii va da o extensiune mai largd,

fbcdnd din el cheia de boltd a sistemului sdu nihilist

Madhyamika;chiar gi aici sensul se menline gi Stcherbatsky il

traduce prin " (universal) relativity " iat Yamagachipnn " non'

substance".Utilizarea extensivd de cdtre Nagarjuna este decisivdpentru

semanticd: declardnd lucrurile vide, lipsite de "fiin1dproprie"

(svabhdva), adjectivul iunya devine reversul negativ al

lucrurilor gi, prin substantivarea sa, iunyata, vacuitate, neant.

Asemenea lui dtman, distanla care il separd de absolut este

scurtd, dacd nu chiar inexistentf,. De altfel, O. Rosenberg3e

traduce iilnya prin "absolut" chiar la Ndgdrjuna, qi punctul

sdu de vedere se explicdprin faphrl cd interpretarea este frcuti

in spiritul textelor tardive sino-japoneze. Oricare ar fi adevErulin acest caz, acceptlia stabilitd de acum inainte va fi cea de

absolut.Primul eapitol dirr Mahdvairocana Sutrdo oferd analogii

frapante intre a tman gi iunyara-absolut: "Ceea ce se numeqte

vacuitate (iunyata) nu fine nici de organele de sim!, nici de

obiectelor lor, nu are nici caracteristicd, nici domeniu sensibil;

aceastii vacuitate este deasupra controverselor inutile gi este

fbrd limit[ ca spaJiu. intemeindu-se pe aceastd (vacuitate),

invdfdturile lui Buddha s-au n6scut in lan!. Ea este, deci,

transcendentd fald de sferele condil ionatului 9inecondilionatului, fald de orice producere, fa{d de vdz, auz,

miros, gust, klvp gi manas."Silnya, inilial simpli negalie, ca qi atman, s-a indreptat

cdhe absolut prin non-relalionarea ce vizeazd', iardgi, datele

experienfei psihofiziologice (organele de sim!, obiectele lor,

manas). Pe deasupra, aici, frrd nici una din indoielile ce ar

putea subzista in cazurile precedente, func{ia sacrului ca sursda absolutului nu existd; hebuie remarcat cd descoperireaabsolutului in afara ideii de sacru coincide in India cu existentamisticiloratei.

*

Absenla oricdre irelaf,iinte atman 9i datele psihofziologice

semnificd, de fapt, un divor! intre congtiinld gi eu. Este vorba,

deci, de depersonalizare ca procedeu terapeutic, iar mitul lui

dtman este un mit de depersonalizare. Astfel in{eles, el nu se

deosebeqte deloc de alte construclii spirituale indiene carevizeazd acela5i scop.

Fdrd s[ ne oprimla dariana ortodoxe care n-au ficut decdt

sd dezvolte gi sd cristalizeze aceastd conceplie alui atman,ajungem la gdndirea buddhistd, care, degi opusd formal celeidit Upani;ade Si din darianas, prin respingerea lui atman,pisteazd totuqi acelagi obiectiv al depersonalizdrii. Legitimareafrlosoficd datd de cdhe textele buddhiste respingeriilui dtmaneste in inhegime nejustificat?! obiecfile aduse de critica ce i se

face, dupd identificarea sa pe nedrept cu eul empiric, denotd o

r44

RmsTlTU&Xe$eroare in interpretare.

Dacd aceasta nu este decdt o eroare la buddhigti anticicare aveau "o cunoagtere mediocrd a doctrinei brahmanice aIui atman"at, persistenla sa nu se poate explica mai tdrziu,atunci cdnd buddhismul acreat adevdrate elite intelectuale;sd citdm numai cazul lui Candraklrti, celebrul logician gi

metafizician de la sfir$itul secolului al Vl-lea e.n., care in tatatulsdu Madhyamikdvdtara, face confuzie intre dtman qiahamkara, cu toate cd in acelagi text se dovedegte un buncunoscdtor al darianas.a2

Nu putem subscrie opiniei lui Paul Mus, pohivit cdreia"negdnd pe atman, Buddha nu a negat noliunea depersonalitate, ci a salvat-o"43. Probabil buddhigtii tirzii auignorat in mod intenlionat sensul adevdrat, prin spirit defidelitate fald de atitudinea primd, atunci c6nd independentde implica{iile filosofice, atman afostpdrdsit ca fiind un mitprea complicat qi prea subtil pentru negarea eului. Ei au fbcutacelagi lucru direct, declarAnd persoana un agregat inconsist-ent de elemente (dharma).

in pofida diferenlelor, cele doud teorii sunt identice inconsecin{a lor, care este izolarea congtiin}ei; vorbind desprediferitele pdr{i ale trupului, un vechi text buddhist spune: "sd-gi spunS: toate acestea nu sunt ale mele; eu nu sunt acesta;acesta nu este eu, gi sd considere aceste lucruri conformadevirului qi cu o perfectd inlelegere. Considerdndu-le astfel,este dezgustat gi igi detageazd de ele gdndirea."aa

Mai importantd pentru apartenenla eticd a lui atman estecompararea sa cu schemele de depersonalizarc ale religiilorpopulare de tip bhakti sa.o puja, recunoscute in general caaparlinAnd populaliilor ne-ariene, aborigene.as In aceste religii

3 toate faptele, chiar cele mai obignuite, precum mdncatul sauacuplarea sexual[, erau inchinate divinitdfii de eleclie(i;tadevatd).

Adorafia este sacrif,rciul perpetuu al faptelor, ritualizarealor; dar aceastd ritualizare nu este lipsitd de analogii cuasimilarea activitdlilor umane diverselor pdrli ale sacrificiuluivedico-brahmanic; analogia rdmAne totugi la suprafa!6, cdcidegi se poate intrevedea o posibilitate de depersonalizare, earezultd din valoarea misticd a sacrifrciului in general, redus[numai la analogii deseori gratuite qi limitate la duratasacrificiului.a6

in aceste religii devolionale, ca gi in cazul lui dtman, acteleinceteazdde a apar{ine individului, igi pierd semnificafia loregoistd gi devin exterioare persoanei care le sdvdrgegte.

Bhagavad Gltd a dezvoltat aceste scheme construind oadevdratd filosofie a achrlui (karmayoga),incare doctele teoriipsihologice se imbindperfect cu formulele devolionale.

Iatd una dinhe savantele salejustificdri ale detagdrii: "<Eunu fbptuiesc ceva>, aqa g6ndegte cel ooncentrat care cunoagteadevdrul atunci cdnd vede, aude, atinge, miroase, mdndncd,merge, doarme, respir6, vorbegte, di drumul, prinde, inchide gi

deschide pleoap eIe; el zice: <simfurile aclioneazd in obiectelorlor>r."47

Citdm acum echivalentul sdu devo{ional, bhaktic: 'oTot ceeace faci, mdndnci, sacrifici, ddruiegti sau induri ca ascezd, o f,tual lui Kunu, fr-le caofranddpentrumine."a8

Este vorba aici de o ritualizare lucidS, pe deplin congtientdde scopul sdu, cdci "pentru cel care^fbptuiegte pentru asacrifica, fapta se gterge in intregrme"cs . In cele doud cazuri se

preconizeazd detagarea de acte nu prin interzicerea lor, ci prinsdvdrgirea lor dezinteresat5.

La fel, tantrismul este o ascezd eminamente pozitivd carenu se mdrginegte numai la a predica detagarea ci se exerseazdverificdnd-o in actele cele mai contrare: astfel unirea sexualdcare transformatd intr-un rit solemn (maithuna), devine oposesie fdrd pasiune, un act libeq cdci "ceea ce leagd pe ceiignoranli, ii elibereazd numaidecdt pe cei inlelepli."s0

in aceste forme de gdndire, adesea primare, cu toate cdabsoluhrl nu a fost conceput logic, el a fost realizatpsihologic:aspectul concret al non-relaliondrii absolute e detagarea.

Asceza indiand, negativd sau pozitivd, prin detagarecompletd, obline izolarea (kaivalya), care este o adevdratdstare de absoluitate; qi absolutul, astfel dobAndit, in afarcideii de sacru qi de substan[d, se gdsegte in stare purd.

inainte de a conchide, fie-ne permis a avansa o ipotez[care se impure in prelungirea analogiei stabilite mai sus.Formuldnd-o suntem intru totul conqtienli de aproximdrile pecare aceasta le implicd; insd ea este foarte seducdtoare qi faceparte din problema vastd qi fecundd a stabilirii aportuluielementelor pre-ariene in sinteza indiand. Min;J lui atmanconfine o schemd misticd ce se dovedeqte a fi calchiatd dupdcea a formelor religioase recunoscute in general ca aparlindndp[turilor primitive pre-ariene. Acest lucru recunoscut fiind,ajungem, poate, la specificitatea misticii indiene care nu esteun articol de import, ci un produs al pdmdntului asiatic: atmannu ar fi dec6t o conceptualizare a experienlei mistice autohtone.

Aceste concluzii sunt valabile, de asemenea, pentru o mareparte a "sistemelor" ftlosofice indiene, care nu sunt decdtvaria{iuni pe temalui dtman.

t Citdm numai cdteva monografii: F O Schroeder, Brahman unddharma, Festschrift Jacobi, 1926, p. 271; R Roth, Brahma und dieBrahmanen, Z.D.M G, I , 66; M. Harg, Uber d ie urspr i ingl icheBedeutung des Wortes brahntan, Sitz. ber. d. Miinch. Akad, 1868; SSitaramaya, Meaning of "Brahman", Indian Antiquary, XXXVIII,176; H. de Griswold, Brahman, study in the history of Indian philosophy,New-York, 1900; J. Hertel, Das Brahman, Indogerm Forsch. XLI,185; J.Charpentier, Brahman, Upsala, 1932; 9i mai recentul studiu allui G Dum6zil, cu toate ci se ocupd mai mult de brahmanul-preot,Flamen-Brahman, Paris, 1935. Toatc acestea, inafard de largul spaliupe care il ocupd nofiunea de brahman in c[rfilc ce trateazd istoriagAndirii indiene in general2 Op. cit., p. 724. vrajd, magie; rit magic (ln germ. - n tr.)." a) cdntec, imn, text sacru; b) atotpervaziva fiinfd misticd originard(in germ. - n. tr.).3 ". . . dass der Begriff des abnan a\s dem des Brahman durch eine blosseVerschiirfung des subjektiven Momentes welches in ihm liegt, sichentwickelt hat' Das System des Vedanta, Leipzig, 1883, p. 50.a Le sacrd,Paris, 1929, p. 50 9.u. gi Das Gefiihl des Ueberweltlk:hen,Mi inchen, 1932, p.224 gl... ca schemf, ralionali a lui mirum (in germ.). Otto denumegte prinmirum satr mirabile "mysterium minus elementul tremendum" (nt r )5 Bdhtlingk und Roth, Sanskrit-Wdrterbuch, Petercburg, 1855, vol I,col. 621 si 622.6 P Masson-Oursel, Esquisse d'une histoire de Ia philosophie indienne,PNis, 1923, p 53: "degi dttnan ntr are ca accepliune primitivi sensul desuflu, acest cuvdnt se inrudegte cu alfi termeni indo-europeni care auaceasti valoare".7 H. de Willman-Grabowska, L'idee de I'atman du Rig-Veda auxBrdhmanas, Rocznik Orjentalistyczny, VII, 1930, extras, p. 16. Yezide asemenea M. Oldenberg, Die Weltanschaung der Brahmana-Texte,Gdtt ingen, 1919, p. 898 Chdndogta-Upanisad, traduite et annot6e par E. S6nart, Paris 1930,p. 79. Toate citatele din cele doud Upanipde, sunt fEcute dupd edifiile

r45

lui S6nart. (Pentro versiunile romdnegti ale citatelor am recurs, acolo

unde erau disponibile, la traducerile lui Sergiu Al-George din prefafa saunotele volurnului Filosofia indiand in texte,Edihxa $tiinfiftc6, Bucureqti,1971, iar in restul cazurilor la traducerea lui Radu Bercea din Cele maivechi {Jpanisade. B thaddranyaka-Upani;dd, Chdndogya-Upaniqad,traducere din limba sanskritd, shrdiu introductiv, note fi comentarii deRadu Bercea, Editura $tiinfific[, Bucuregti, 1993, cu unele mici adaptdripentru a pistra intenfia autorului. - n. tr.)' Ch. (lp. VII,1,3: "So'ham, bhagavall, mantravid eva asmi, na

dtmavid irutam hy eva me bhagavad-dniebhyah: tarati iokam dtmaviditi. So'ham, bhagauall socdmi: tam ma bhagavdn iokasya pdram

taraydtv iti". (Sergiu Al-George, 1971, p. 16 - n. tr.)to Ch Up. YlIl,1,A : ".. eV Atma, iti ha uvdca, etad amfiam abhayam,etad brahma iti".tt B. A. Up. lll,5,l: "yo'idnaya-pipase iokam moham jardm mfiyumatyeti". (Setgiu Al-George, 1971, p. 16 - n tr.)t2 B. A Up. IIl,4,2: "ato'nyad drtam". (Sergiu Al-George, 1971, p' 16- n t r )t3 Ch. Up. VIII,\2,I: "matryam va idam larlrzm attam mfiyunA. Tadasya amfiasya aiarlrasya dtmano'dhistdnam. Atto vai saiarirallpriyapriyabhyam, na vai saiarlrasya satah priydpriydyor apahatirasti, afurtram vdva santam na priydpriye spriatah.",ra Totuqi, in aceleaqi Upani;ade putem g[si pasaje in care atman esteidentificat cu trupul. Este vorba de incertitudinea semantic[ menfionat[mai sus gi care va dispdrea in Upanisadele tArzii, unde atman este netdistins de ahamkdra gi declarat nirmam ("sans moi", "ichlos", "frt6eu"). Maitr Up. 1I,7,10. A se vedea in aceastd privingi articolul lui C. A.F. Rhys Davids, Egoism (buddhist), in Hasting's Encyclopaedia ofReligions and Ethics. De asemenea M. Steiner, Der Ahamkdra in denrilteren Upanishaden, Festgabe Richard von Garbe 1927, p' lO9-114.t5 B A. Up. 1Y,4,72: "Anniinam ced vijdntydt / ayam asmi iti puru;ah/ kim icchan, kasya kdmdya / iarlram anusamjvaret". (Sergiu Al-

George, 1971, p. 17 - n. tr.)t6 P Regnaud, Materiaux pour sentir d I'histoire de la philosophie deI ' Inde,Par is,1876-1878, vol . I , p 119r7 Mai ales J. Przyluski care coreleazi mistica cu participarea in operelesale ln participation, Pais 1940 qi L'ivolution humaine, Paris 7942.Aceeaqi opinie este impdrt[9itd de P. Mus, M. Mauss qi P. Masson-Oursel. Acesta din urm[, dupf, ce a aderat la pdrerea lui P. Mus cdparticiparea se afl[ "la r[ddcina intregii mentalit[fi indiene" (t4

mythologie primitive et Ia pensde de I'Inde, Bul. de la Soc. Franc. dePhi l . , Mai-Juin 1937, p. 114), recunoaqte mai tArz iu in dtman un

"exemplu rarisim al unei filosofii fErd participare", k fait mitaphysique,Paris, L941, p.13.tB Ch. Up. y1,8,'7: "Etad dtmakam idam sarvam, tat satyam, sa dtmdTat tvam asi Svetakelo, iti".te Ch. Up. YII,25,2: "dtma eva iddry samam iti"20 B. A. up. 11,4,6: "Idam brahma, idam ksatram, ime lokdh, imedehah. tmant Dnulant .2t B.' A. Up IV3,20: "aham eva idam sarvo'ami"' Idem "sarvam

dtmdnam paiyati" (8. A. Up. 1V,4,23) qi "tasya lokah, sa tu loka eva"(8. A. Up. IV4,l3).22 B. A. Up. ll,4,l4: "Yatra hi dvaitam iva bhavati, tad itara itara4t

jighrati, taditara itaram paiyati, tad itara itaram !t-mt| ... abhivadati,.. manute, ... vijanati. Yatra tv asya sarvam iitmd eva abhit, tdt kenakam paiyet, ... irmyat, ... abhivadet, ... manvlta, ... vijantyat?"2i Ch tJp. VIII,?,l: "Ya dtmd apahatapdpmd vijara, vimttyur viSokovijighatso

'pipasaft". (Sergiu Al-George, 1971, p 116 - n. tr.).z Particula vi semnificl in primul rdnd "lipsit de", "liber de", "divergent",

"distinct"; ea indici simpla negafie, mai ales in sanscrita t6rzie.2s B. A. Up. 11I,9,26: "Sa e$a: neti, nety dtmii, aClhydh, na hi gthyate;aiiryah, na hi ilryate; asaigah, na hi sajyate; asito na Wathate, naris.yare" (Sergiu Al-George, 1971, p. 16 - n. tr)-26 in Pratltyasamu4Ada ata$area conduce la durere: "din atasare (la

exislenld) provine existenla (bhava); din existenli provine naqterea;din naqtere provine bdtrdnefea qi moartea, suferinfa gi pldnsul, durerea,tristegea gi disperarea". Oldenberg-Foucher, k Bouddha, Pxis, 1921,p . 2 3 3 .21 B. A. IJp III,8,8: ",Sa ha uvdca; etad vai tad ak;aram, Gdrgi,br dhma ytd abhiv adanti, as th{ilam dnar.tu, ahr dsv am adlrg ham,alohitam asneham, dcchdyam atamah, avdyv andkdiam, asaigam,arasam, dgandham, acakpupkam, airotram, avdk, amanal.r atejaskam,apranam, amukham, amdtram, anantaram abd.hyam; na tad aindtikimcana na tad aindti kaicana".28 "Acel care vede lucrurile astfel, o monahilor, fiind un infelept,unnobil ascultdtor al cuvAntului, se intoarce de la trupesc, se intoarce de lasenzafie gi de la reprezentare, de la instrucgie qi de la cunoa$tere."Mahdvagga I,6,38, apud Oldenberg, op.cit. p 21.2e cdq(dla - persoan[ aparfinand celei mai joase clase.

R.EST[TX,TRI30 paullasa - om din casta de jos1t iramam - cdlugdr cer$etor.32 Atitudine comparabild celei pe care o va avea mai tdrziu tantrismul:filosofia poate furniza justificdri unor practici "de mdna stAng6".33 B A. Up. 1Y,3,22: "Atra pitd *pifi bhovati, mdtd amdtd, lokdalokil.t, devd adevdl.t, vedd aveddh. Atra steno 'steno bhavati, bhiimhdabhrilpahd cdnddlo 'candalaft, paulkaso 'paulkasafi, iramano

'

irama paft, tdpas o'tdpas al.t, ananvdgatam pu lryena, ananv iigatampdpena, tlrrro hi tadd sarvdn iokdn htdayasya bhavati".s R. Berthelot, in cartea sa ln penste de I'Asie et I'astrobiologie,Par is, 1938, p 159, expl ic l aceastd evoluf ie a l t fe l : "nu este nic i oindoial[ c[ imuabilitatea ordinii astronomice gi a calendarului este ceacare duce la altrmarea imuabilitElii sufletului universal".35 Vezi G Dandoy, L'ontologie du Veddnta, Paris, 1932, in intregimededicati acestui subiect, Ei Olivier Lacombe, L'absolu selon le Veddnta,Par is, 1937, p. 65 9.u.36 Maryla Falk remarca pe drept crint: "L'dtman non d entid disostanza, ma d funzione, d ipostasi di uno stato d'animo, di unadeterminata esperienza" Il mito psicologico nell'India antica, Attidella R. Academia dei Licei, Memorie della Classe di Scienze morale,storiche e filologiche. Serie VI, vol. VIII, (1938-1939), p 347.37 L. de la Vall6e-Poussin, Nirvdm, Paris, 1934, p 14938 Samyutta-Nikdya, XLil| 34, 3-8.3e Die Probleme der buddhistischen Philosophie, Heidelberg, 1924, p.234: "Das Wahrhaft Seiende bezeichnet er (NEgdrjuna) als leer (.funya)oder 'Leere' (iunyata), wobei er daraufhinweist, dass streng genonrmen,dem Absoluten, Wahrhaftseienden, auch dieses Attribut nichtzugeschrieben Werden kann."40 Etude sur le Mahdvairocana-Sfrtra (Dainchiky-o) avec la traditiondu premier chapitre, par R Tajima, Paris, 1936, p. 83.ar L. de la Vallde-Poussin, Indo-europlens et Indo-iraniens. L'lnde

jusque vers 3000 av. "/.-C., Paris, 1936, p 313a2 "Ydzdnd c[ toate pasiunile gi toate relele igi au originea in credinfa inpersonalitate, recunoscdnd cd aceastl credinfd are ca obiect pe dtman,inleleptul il neagd pe dhnan;'Mus€on 1911, p. 282, apud R. Grousset,Les philosophies indiennes, Paris, 1931, vol. I, p.322a3 Barabudur Esquisse d'une histoire du Bouddhisme fondie sur lacritique archtologique des textes, Hano'i, 1935, av. propos, p 186.4 Majjhlma-Nikaya,l, p 185, ed. Trencker et Chalmers, PAli TextSociety, London, 1888, apud P. Ol t ramare, Histo i re des id iesthiosophiques dans I'Indie. In thiosophie bouddhique, Paris, 1923,p 2 1 145 "Aceste religii bhakti, strdine brahmanismului propriu-zis, sunt, deasemenea, st r f , ine acestei t radi f i i ar iene ai cdrei p lst rator i suntbrahmanii." L. de la Vall6e-Poussin, Indo-europdens et Indo-iraniens,p. 317-318. A se vedea de acelagi autor: Dynasties et Histoire de I'lndedepuis Kanishka jusqu'aux invasions musulmanes, Paris, 1935, p.333, nota L J Przyluski a arltat originile vegetaliste gi ne-ariene alesacrificiului pilja in articolul sdu Totentism et Vegetalism dans I'lnde,Revue de I'Histoire des Religions, Nov.-Dec. 1927, p.352 9r:a6 Opozifia intre sacrificiul fEcut zeilor qi sacrificiul dtmic, in careofranda e constituite din trupul gi experienfa umand, este subliniatdintr-un pasaj foarte interesant din Satapatha-Brdhmana: "Se zice:cine face mai bine? Cel care sacrificd sinelui? Cel care sacrificd zeilor?Trebuie s[ rlspundem: cel care sacrificd sinelui. Cel care sacrificd sineluiqtie astfel: prin aceasta, acest membru al meu este purificat; prin aceasta,acest membru al meu e pus in loc. Aga cum un garpe se dezbari de pieleasa moart6, astfel el se dezbarf, de trupul muritor care este rdul."(11,2,6,13-14) trad. Sylvain Levi, I'a doctrine du sacritice dans lesBrdhmana, Paris, 1898, p. 78-79. Metafora pieii de garpe va fi reluatdgiin B A. Up 1V,4,7 pentru a ilustra modul in care dtman se izoleazdde trup.a1 Bhagavad-Glta V. 8-9: "na eva kimcit karomi iti yukta mdnyetatattavavit / paiyan, {mvan, sp5iai, jighrann, ainan, gacchan, svapa\ivasan, / pralapan, visyjan, glhlnnn, unmi;an, nimi;an api / indriyaniindriydrthe;u vartanta iti dharayan" (Sergiu Al-George, 1971, p. 60 -

n tr.)aB Ibidem, IX, 2i7: "yat karogi, yad ainasi, yaj juhosi, daddsi yat, / yat

tapasyasi, Kaunteya, tat kurusva madarpanam" (Sergiu Al-George,1971, p. 75 - n. t r . ) .'e Ibidem, IY, 23: "yajndya dcaratal karma samagram pravillyate"(Sergiu Al-George, 1971, p. 57 - n. tr.).$ Saraha, Dohd-Kosa,44, ead M Shahidullah, Les Chants mystiquesde Kd.nha et de Saraha, Paris, 1928, p 173.

traducere din francezd de

t

146

LiviuBordas