Referat la educatia fizica efectuat destudentul

Academiei de Studii Economice la tema:

Educatia fizica sisportul in regimul demunca, trai si odihna

a studentilor.

Facultatea EMREI

JuncuEugeniu

Tema: Educatia fizica si sportul in regimul de munca, trai si odihna a studentilor.

Plan:

1. Particularitatile bugetului de timpa studentilor (regimul muncii, de studiu, alimentarii, somnului, masurilor de insanatosire).

2. Caractersiticile psihofiziologice de baza ale lucrului mental al studentilor (factorii ce actioneaza asupra optiunii mentale de lucru);

a) Obosirea si slabiciunea mentala;b) Simptometele de baza a supraobosirii.

3. Dinamica optiunii de munca mentala a studentilor (pe parcursul a 24 de ore , unei saptamini, semestru, an).

4. Conditiile productivitatii inalte de studiu a studentilor (cinci conditii dupa N.E.Vvedenskyi).

5. Bazele metodice a intrebuintarii mijloacelor educatiei fizice si sportului in procesul de studiu;

a) Orele de studiub) Ocuparea sinestatatoare cu sportul in regimul activitatii de studio si munca.

1.

Particularitatilebugetului de timp astudentilor (reggimulmuncii, de studio,

alimentarii, somnului,masurilor de

insanatosire).

Un rol important în reacţiile de adaptare a organismului adolescenţilor la condiţiile mediului de producţie, la însuşirea cu succes a cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale îi revine regimului raţional de activitate, care are menirea de a nivela şi de a reduce acţiunea nefavorabilă a mediului de producţie asupra organismului în creştere.

Regimul optimal care asigura capacitatea înaltă de muncă menţine şi fortifică sănătatea adolescenţilor, prevede o alternare corectă a muncii cu odihna, schimbarea diferitelor tipuri de activităţi, o durată raţională a timpului de lucru,folosirea eficientă a mijloacelor de educaţie fizică ş.a.

Ca bază a alcătuirii regimurilor raţionale de muncăa adolescenţilor trebuie să fie stabilită corespunderea efortului de muncă cu particularităţile şi posibilităţile organismului, cu starea de sănătate şi nivelul dezvoltării fizicea lor.

La elaborarea regimului raţional de muncă se cere ca în primul rând să se stabilească durata optimalăa zilei de muncă, bazată pe particularităţile anatomo-fiziologice, posibilităţile stării funcţionale în funcţie de vârstă şi sex, capacitatea productivităţii muncii ş.a. Pentru adolescenţi este stabilită durata zilei de muncă - 6 ore.

În al doilea rând, munca trebuie să fie efectuată într-un ritm favorabil. Munca ritmică cu o densitate optimală a timpului de lucru asigură acumularea şi consumarea corectă a energiei; în timp ce densitatea redusă a timpului de lucru, cu întreruperi frecvente, încalcă ritmul muncii, contribuind la înrăutăţirea indicilor fiziologici şi la scăderea capacităţii de muncă.

Munca organizată raţional nu provoacă oboseală chiar dacă ritmul e înalt. În cazul muncii neritmice oboseala apare repede chiar la ritmuri relativ slabe.

Pentru a asigura ritmul în timpul lucrului e necesar, ca programul zilei de muncă să fie relativstabil şi clar. Respectarea ritmului favorabil de muncă asigura încadrarea treptată în lucru. Mai întâi e raţional ca durata timpului neîntrerupt al

zilei de muncă să fie de maximum 45-50 minute, iar a pauzei de minimum 10 minute. Pe urmă această durată poate fi mărită până la 1,5 oră ca mai apoi durata lucrului în continuu să fie ca şi la adulţi.

In al treilea rând, se cere ca în timpul lucrului operaţiile tehnologice şi procesele de muncă să se alterneze. Alternarea operaţiilor tehnologice şi a proceselor de muncă contribuie la înlăturarea influenţei de inhibiţie a lucrului îndelungat uniform, la transferarea timpului de apariţie a oboselii mai târziu, la sporirea capacităţii de muncă şi crearea condiţiilor favorabile de lucru înproducţie pentru adolescenţi.

Procesele de muncă sunt alcătuite din 2 tipuri de activităţi: intelectuală şi fizică, care, la rândullor, cuprind câteve perioade: de încadrare în lucru, optimală şi stabilă a activităţii fiziologice şi capacităţii de muncă şi, în sfârşit,de reducere a capacităţii de muncă, de preinhibiţie, care la organizarea neraţională a muncii se transformă în inhibiţie.

Îndeplinind diferite eforturi fizice la strunguri, în ateliere sau pe mijloacele de transport, însuşind ritmul de producţie (lucrul motoarelor, utilajului) adolescenţii trebuie să se includă mai rapid în muncă în timp ce la diferite activităţi

intelectuale aceşti excitanţi lipsesc şi includereaîn muncă e mai lentă.

Perioada optimală şi stabilă a capacităţii de muncădepinde de organizarea regimului de muncă. Dacă el e corect organizat atunci această perioadă se măreşte. Organizarea incorectă a muncii conduce la o micşorare a duratei perioadei optimale şi stabilea capacităţii de muncă, mai devreme apare oboseala,iar perioada de restabilire a capacităţii de muncă după lucru se lungeşte.

Una din sarcinile principale ale elaborării regimului raţional de muncă e asigurarea adolescenţilor cu un timprespectiv de odihnă.

Organizarea raţională a timpului de odihnă contribuie nu numai la înlăturarea inhibiţiei, dar este şi o metodă principală de profilaxie a ei. Durata timpului de odihnă trebuie să fie diferenţiată pentru grupe de adolescenţi de diferite vârste, ţinând cont de gradul lor de antrenare în activitatea de muncă şi de diferite posibilităţi de a se adapta la acţiunea mediului deproducţie.

Timpul odihnei în funcţie de caracterul şi conţinutul lucrului efectuat trebuie să fie reglementat câte 10 minute după fiecare 45-50

minute de muncă. După 3 ore de lucru se recomandă opauză de odihnă şi pentru masa de prânz de minimum 30 minute. Odihna trebuie să decurgă în aer liber, organizând diferite activităţi. Se ştie că o mare importanţă pentru organismul adolescenţilor are odihna activă în aer liber, ca factor de însănătoşire. Aflarea în aer liber influenţează pozitiv asupra proceselor de creştere şi dezvoltare, ameliorează metabolismul, activitatea organelor respiratorii şi sistemului cardiovascular, sporeşte rezistenţa la diferite boli.

Odihna raţional organizată contribuie la restabilirea deplină a capacităţii de muncă, sporeşte durata perioadei optimal stabile a capacităţii de muncă. Organizarea corectă a muncii nu poate fi asigurată fără o argumentare fiziologică a intensităţii efortului şi normelor deproducere a adolescenţilor de diferite vârste şi sex.

Normele de producere pentru adolescenţi trebuie să fie stabilite în raport nu cu norma de zi a adulţilor, ci cu norma de o ora a lor, ea constituind în medie 75 %. Însă această normă e relativă, deoarece depinde de vârsta adolescenţilor, de gradul de intensitate a efortului şi de productivitatea muncii. Pentru

adolescenţii de 15 ani, care îndeplinesc eforturi de intensitate mică şi medie, norma de producere trebuie să constituie 60 %, iar pentru cei de 16-17ani - 70-80 % din norma de o oră a adulţilor. La efectuarea lucrărilor cu efort de intensitate mare norma de producere pentru adolescenţii de 16-17 anitrebuie să fie de maximum 60 - 65 % din norma de o oră a adulţilor.

O deosebită importanţă în organizarea igienică a muncii are respectarea regimului de alimentaţie al adolescenţilor. Alimentaţia trebuie să fie echilibrată după conţinutul proteinelor, lipidelor,glucidelor, vitaminelor şi sărurilor minerale. Raportul dintre proteine, lipide şi glucide trebuiesă fie de 1:1:4.

In timpul zilei de muncă adolescenţii trebuie să fie asiguraţi cu mâncare caldă minimum o dată pe zi(prânz), având o valoare de 35-40 % din numărul total de calorii zilnice. Alimentaţia lor se organizează în cantinele întreprinderilor industriale. Tot în timpul zilei de muncă adolescenţii trebuie să respecte regimul de alimentaţie cu apă potabilă pentru menţinerea capacităţii de muncă optimală şi a unui grad înalt de productivitate. Apa potabilă consumată trebuie să corespundă cerinţelor şi normelor igienice.

În timpul lucrului adolescenţii trebuie să respecteregulile igienei personale şi tehnicii de securitate.

2.

Caractersiticilepsihofiziologice debaza ale lucrului

mental al studentilor(factorii ce

actioneaza asupra

optiunii mentale delucru);

a) Obosirea sislabiciunea mentala;b) Simptometele debaza a supraobosirii

UN SISTEM NERVOS OBOSIT

Uneori oboseala sistemului nervos este numita si uzura nervoasa, caci ceea ce provoaca oboseala, provoaca si uzura intregului sistem nervos. Iata unele din cauzele oboselii nervoase:

A. Orice exces de munca fizica sau intelectuala;– la copii: surmenajul in scoala,– la femei: muncile casnice ne’ntrerupte,– la barbati: o meserie extenuanta.

B. Lipsa de odihna si somnul insuficient, nopti neodihnitoare petrecute in spatii insuficient de largi, sau pline de zgomotul galagios al marilor orase; abuzul de tutun, alcool si alte substante excitante; o viata sexuala plina de ne’mpliniri.

C. O boala insotita de febra mare, o comotie cerebrala sau o operatie majora, in cazul in care acestea nu au fost urmate de un regim de odihna si de crutare corespunzator.

D. O intreaga gama de grijuri si preocupari intense, mahnirea si deceptii de tot felul. Un sentiment de umilire datorat presecutiilor,

conflicte deschise cu cei din familie sau din anturajul intim, o casatorie nereusita si, nu in ultimul rand ca importanta, o constiinta patata si sentimentul vinovatiei.

Toate aceste trairi pot provoca perturbatii serioase ale sistemului nervos.

Simptomele cele mai frecvente ale oboselii sistemului nervos sunt:

A. Dureri de cap (migrene), ameteli, greturi, tulburari gastrice sau intestinale.

B. Dureri de inima, cresterea tensiunii arteriale.

C. Tulburari functionale ale rinichilor si a vezicii.

D. Dificultati in viata sexuala.E. O sensibilitate excesiva la zgomot, dureri de

spate, o slabiciune generala, tremuraturi, o transpiratie anormala, pete rosietice pe piele, senzatii de frig la maini si la picioare, spasme ale muschilor capului sau a fetei.

F. Un somn agitat, tendinta de a plange usor sau dimpotriva de a rade nemotivat, iritabilitatea, sentiment de neliniste, o scadere a capacitatii de concentrare si a memoriei.

Evident ca nu in fiecare caz de oboseala a sistemului nervos apar toate aceste simptome; dar este suficient sa apara numai unele dintre ele pentru a se pierde buna dispozitie. Trebuie atunci sa cautam sa gasim mijlocul cel mai eficace pentru a ajunge cat mai curand la o relaxare si la o eliberare a tensiunii acumulate in sistemul nostru nervos.

Exista o serie de metode de acest fel, adevarate tratamente terapeutice. Iata cateva dintre ele:

A. Odihna, somnul, o viata rationala, bai, plimbari in aer liber, o buna higiena a pielii, gimnastica, exercitii de respiratie.

B. O alimentatie bogata si echilibrata.C. Restrangerea folosirii (o folosire moderata) a

excitantelor si somniferelor.In cazul restrans al acestei brosuri nu putem

spune mai multe despre fiecare tratament in parte. Ne vom margini sa dam doua serii de sfaturi pentru imbunatatirea sanatatii dumneavoastra.

A. Sfaturi pentru orele de insomnie

Mai intai de toate, inainte de a merge la culcaretrebuie sa ne eliberam de tot ceea ce ne-a tulburatin timpul zilei si sa-i incredintam Domnului grijile si nelinistile noastre. Obisnuiti-va sa va

faceti seara pe langa toaleta trupeasca si o toaleta spirituala. Lepadati la marginea patului nunumai papucii, ci si iritarile, starile de agitatiesau parerile de rau. Nu vom reusi sa facem asta, decat daca ne vom indrepta privirile inspre Dumnezeu. Daca nu reusiti sa adormiti, goliti-va inima inaintea Domnului spunandu-I tot ce va apasa.Rugati-L sa va despovareze prin iertare, cereti-I oinima noua si plina de iubire fdata de toti cei care v-au ranit intr-un fel sau altul. Cereti-I sa va calauzeasca in problemele mari si mici ale vietii. Daca, prin credinta in Domnul Isus, il vedeti pe Dumnezeu ca pe Tatal dumneavoastra, atunci fiti sigur ca Lui ii pasa de ceea ce se intampla cu copiii Sai. De la El se coboara si mangaierea si linistea de care aveti nevoie pentru a adormi.

Daca vi se intampla sa va treziti in timpul noptii si cu toate eforturile, nu mai reusiti sa adormiti, tineti minte ca somnul este o stare de odina in care nu se intra prin eforturi sau prin enervare. Folositi timpul de veghe pentru a medita asupra Cuvantului lui Dumnezeu (Psalm 119: 148). Verificati-va daca ati adus inaintea Domnului cu pocainta toate greselile dumneavoastra. Verificati-va strafundul mintii si inimii si dati afara orice forme de resentimente (i-ati iertat oare cu adevarat pe toti aceia care v-au gresit?). Intretineti-va un duh linistit multumindu-I lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Lui (Psalm 92:2-3) si chiar in situatii dificile nu uitati sa-I dati lauda (Fapte 16:25).

Daca va veti petrece asa orele de insomnie nu va nelinistiti daca nu reusiti sa regasiti somnul. De fapt nu un somn prelung pe toata durata noptii conteaza, ci pastrarea unui climat de liniste in care sufletul sa se odihneasca.

In bratele Tatalui ceresc, puteti gasi in cursul noptii o asemenea odihna incat, chiar si fara un somn continuu dimineata va veti scula plini de viata. Aduceti-va aminte ce binecuvantata a fost pentru Iacov noaptea nedormita petrecuta in lupta cu Domnul langa raul Iaboc (Gen. 32:25-30). Un marenumar de oameni au invatat cu adevarat sa se roage abia in orele de insomnie cand, in linistea noptii,si-au dat seama de neputinta lor si constiinta i-a adus inaintea Domnului.

Pe de alta parte, trebuie spus ca si Diavolul cauta sa foloseasca orele dumneavoastra de insomniepentru a va provoca cadere. Iata de ce, asemnea apostolului Pavel, trebuie sa ne aratam servi ai Domnului si in ceasurile de “veghe”, adica tocmai in acele nopti de insomnie (2 Corinteni 6:5).

B. Exercitiul rasului

Prezentam acum un mijloc (o metoda) de relaxare asistemului nervos care s-a dovedit, cel putin pentru mine, surprinzator de eficace.

In fata tuturor solicitarilor si tensiunilor carene imping inspre oboseala nervoasa se pune o intrebare: nu dispune oare organismul nosru, in structura sa, un dispozitiv care sa produca diminuarea sistemului nervos in mod automat fara eforturi si mijloace exterioare specifice? Nu esixsta in noi, prin creatie, un mod instinctiv de a ne apara impotriva tensiunilor nervoase din timpul zilei, asa cum in timpul noptii avem somnul?Mergand pe urmele acestei intrebari s-a observat canivelul de tensiune al sistemului nervos autonom este uimitor de dependent de starea noastra sufleteasca. Gandurile negre, tristetea, nelinistea, ura, amaraciunea, produc o crispare automata a nervilor. De indata ce aceste trairi sunt inlocuite de o stare sufleteasca de bucurie simultumire tensiunea nervilor inceteaza si crisparealor dispare.

Concluzia care se desprinde firesc din aceste observatii este ca bucuria si multumirea sunt stariindispensabile sanatatii noastre nervoase si ca eleconstituie in acelasi timp cea mai buna metoda de relaxare a tensiunilor sistemului nervos.

Nu putem trai fara bucurie; fiecare dintre noi simtim asta instinctiv.

(N.T. – Asa s-a nascut cu siguranta si expresia romaneasca “haz de necaz”. Numai aparent superficiala, aceasta reactie spontana a romanilor este in esenta o extraordinara arma de autoaparare a sistemului nervos si de-a lungul veacurilor de

“bejenie” si opresiune ea a devenit o veritabila arma nationala a poporului nostru).

Oricine poate observa ca bucuria determina o secretie salivara excesiva. Aceasta reatie reflexa se produce nu numai atunci cand anticipam un somn bun sau cand vedem ceva foarte placut, ci oridecateori mintea noastra se concentreaza asupra unui subiect placut. Atunci nervii nostri care coordoneaza activitatea organelor interne si a sistemului glandular se destind.

Reciproca este de asemenea valabila, salivatia inceteaza brusc si functionarea tuturor nervilor sistemului nervos autonom este perturbata de fiecare data cand apar tensiuni psihologice de orice natura.

Oare n-ati observat cum in urma unor emotii ni selipeste limba de cerul gurii si ne dispare pofta demancare? Aceasta traire ne ajuta sa intelegem mai bine termeniii folositi de David in Psalmul 32 in care descrie starea lui sub invinuirea propriei constiinte vinovate: Cazi zi si noapte mana Ta apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamantul de seceta verii (v.4).

Iata deci ca secretia glandelor salivare este un bun indicator al nivelului de tensiune din intregulsistem nervos autonom. Si iata si metoda ideala de relaxare nervoasa. Bucuria se dovedeste astfel a ficel mai remarcabil remediu tonifiant al nervilor. Este suficient sa ne creem cu buna stiinta o stare de bucurie launtrica prin contemplarea unui tablou

frumos sau a oricarui alt spectacol care ne place, prin ascultarea muzicii preferate sau prin petrecerea timpului intr-un anturaj care ne place …pentru a simti indata ca “ne lasa gura apa”.

Pentru ca intotdeauna o astfel de stare launtricase traduce in exterior prin aparitia unui suras pe fata, mie imi place sa numesc metoda susamintita “exercitiul surasului”.

Surasul este semnul vizibil al relaxarii. Metoda este simplu de practicat si insusirea ei este la indemana oricui vrea sa incerce si are posibilitatea de ase lasa in grija lui Dumnezeu, fixandu-se asupra lucrurilor frumoase ale vietii. Se poate practica oricand si mai ales oricat, nefiindu-i necesar un timp si un loc anumit ca altor exercitii de relaxare.

Efectul asupra sistemului nervos autonom este, cel mai adesea, foarte curand observabil. Dureri decap, lipsa poftei de mancare, palpitatiile si oboseala – cand sunt de origine nervoasa – impreunacu celelalte tulburari dispar de indata ce incepem sa suradem. Tensiunea arteriala de origine nervoasascade, iar somnul devine mai bun. Multe din afectiunile psiho-somatice cunoscute pot fi tratateprin aceasta metoda. Oricine incepe sa practice sistematic “exercitiul surasului”, va constata o ameliorare rapida a starii de epuizare nervoasa. Daca cineva poate sa-si ia o vacanta este foarte bine, dar daca in timpul acesta ii lipseste bucuria, el nu va atinge recuperarea scontata. Dar daca bucuria invadeaza inima, nervii incep sa se

refaca, chiar daca timpul si mediul inconjurator a ramas acelasi. Bine’nteles ca cel care traieste mereu sub tensiunea ingrijorarilor si a nesigurantei, care se tulbura si se enerveaza mereu, care lucreaza intotdeauna sub presiune, nu va fi in stare sa surada prea usor si nu va ajunge lesne la relaxarea sistemului sau nervos. Dar, dacaevocarea gandurilor placute este esentiala atunci cand vrem sa exersam surasul, dintre toti oamenii din lume, crestinul este cel mai in masura sa procure nervilor sai relaxarea mult dorita. Numai el poate fi multumit cu orice si poate vedea dincolo de toate aparentele ostile mana Dumnezeuluicare il iubeste si care face ca “toate lucrurile salucreze inspre binele celor ce-L iubesc”. Numai el se poate bucura de toate lucrurile, chiar si de cele ne’nsemnate: de o floare, de o pasare, caci elle priveste drept creaturi ale lui Dumnezeu, facutepentru desfatarea lui. Si tot numai el se poate ruga fara incetare (1 Tesal. 5:16-18).

Sa stii ca esti un copil al lui Dumnezeu, numai atat si ce motiv serios de bucurie! In aceasta “bucurie a Domnului” sta “taria noastra” (Neemia 8:10) caci Dumnezeu nu-si uita copiii, ci ii calauzeste pe calea cea buna.

Bucuria crestina este superioara celorlalte formede bucurie oferite de lumea aceasta, fiind netrecatoare si independenta de conditiile exterioare ale vietii. Apostolui Pavel a experimentat si el aceasta bucurie, altfel nu ar fiputut sa scrie: “Bucurati-va totdeauna in Domnul!

Iarasi zic: Bucurati-va!” (Filip. 4:4). “Totdeauna”inseamna ” in toate imprejurarile”. Un temperament sanguin este un fond foarte bun pentru insusirea “exercitiului surasului”. Dar chiar si sanguinul are zilele lui negre, cand este incapabil de bucurie. Singur crestinul este “totdeauna” in staresa se bucure, caci bucuria lui este in el o roada aDuhului Sfant care-i permite in orice timp sa-si lumineze fata cu un suras si sa-si procure sistemului nervos o mult dorita relaxare.

Incredintati-va deci nervii dumneavoastra obositiDomnului. Dati-I Lui si orele dumneavoastra de insomnie.

Ca medic crestin eu va spun: folositi, cu incredere in Dumnezeu toate mijloacele naturale de intarire a sistemului nervos. Prin bucuria pe care Cristos vrea sa v-o dea (Ioan 15:11) puneti la dispozitia nervilor dumneavoastra o noua vigoare. Atunci veti cunoaste adevarul din cuvintele psalmistului: “El iti satura de bunatati batraneteasi te face sa intineresti iarasi ca vulturul”. (Psalm 103:5)

3.

Dinamica optiuniide munca mentala astudentilor (pe

parcursul a 24 de ore, unei saptamini,semestru, an).

Cum să înveți – 3 pași simpliPasul 1: Pregăteşte-te să înveţiPrima etapă se referă la organizarea spaţiului,timpului şi materialelor pe care trebuie să le înveți. Iată cum poti face acest lucru:Planificarea timpului:

Calculează-ţi realist timpul pe care îl ai la dispoziție ca să înveţi. Ia în calcul faptul cămomentele cele mai potrivite din zi pentru a învăţa sunt dimineaţa între orele 8 la 13 şi după-masa de la 17 la 21. Chiar dacă unii dintre voi spuneți că învațați mai bine noapteadecât ziua, nu uitați că somnul de noapte este mult mai odihnitor decât cel de peste zi.

Împarte timpul alocat învăţării în şedinţe de câte 50 de minute, între care să existe pauze de 15 minute. Dacă nu îţi iei aceste pauze, vei

observa că nu te mai poți concentra după aproximativ 90 de minute de învățare, și că randamentul scade foarte mult.

Alternează ciclurile de învăţare intensă cu cele de recreere. Dacă nu ești foarte presat detimp, nu studia mai mult de 5 cicluri de câte 50 de minute pe zi.

Încearcă să nu îți programezi unele dupa altelesubiecte foarte asemănătoare, căci informaţiilepot să se amestece între ele. Cu cât materialuleste mai diversificat, cu atât sunt șanse mai mici să confunzi informațiile.Planificarea spaţiului:

Aranjează-ţi spaţiul de lucru astfel încât să nu existe prin preajma ta distractori (stinge calculatorul şi televizorul, dă-ţi telefonul pesilent, etc.). Aceşti distractori sunt mult maiatractivi în momentul în care ai de făcut o sarcină monotonă, aşa că încearcă să stai deoparte de influența lor.

Asigură-te că spaţiul este bine iluminat, bine aerisit, că nu sunt zgomote deranjante (este opţiunea ta dacă asculți sau nu muzică pe fundal, dar ai grijă să nu fie prea tare, ca sănu îţi distragă atenţia), şi că poziţia ta estecorepsunzatoare (o poziţie prea comodă te invită la visare, pe când una prea incomodă te obosește).Organizarea materialului de lucru:

Răsfoieşte materialul pe care îl ai de parcurs şi fă-ţi o imagine de ansamblu asupra lui. Cât este de mare? Cât este de dificil? Dacă este unmaterial complex, împarte-l în bucăţi mai mici,în funcție de temele principale. Planifică-ţi cât din el să înveţi în fiecare zi, şi asigură-te că vei respecta planificarea.

Motivează-te să înveţi! Adevarata cheie a învăţării este motivaţia. Dacă crezi că materialul este plictisitor sau că nu îţi este folositor, nu te vei mobiliza suficient să înveţi, şi îţi vei pune la treabă doar memoria.De aceea este important să găseşti ceva interesant sau util la materialul de învăţat, ca să nu ai impresia că îţi pierzi timpul degeaba. Cu cât îţi place mai mult ce înveţi, cu atât te vei implica mai mult în sarcina de lucru şi vei avea un randament mai mare.Pasul 2: Asimilarea informaţiei (Învăţarea propriuzisă)Dacă ţi-ai împărţit materialul de învăţat, eştipregătit să treci la treabă. Cheia acestei etape este să îţi structurezi informaţia şi să o prelucrezi logic. Dacă memorezi mecanic îți consumi timpul ineficient, căci o mare parte din informație se va șterge imediat!

Realizează o primă lectură rapidă a materialului, și fă-ţi o listă cu întrebări referitoare la subiectul tratat. Aceste

întrebări te ajută să fii interesat să găsești răspunsurile în cadrul textului din fața ta.

La cea de-a doua lectură, subliniază sau scrie pe o foaie ideile principale ale textului, fărăsă dai importanţă detaliilor.

După ce ai realizat un conspect “în mare”, reiamaterialul şi analizează-l în profunzime. Dă-ţitimp să înţelegi toate detaliile. La conspectuliniţial adăugă ideile secundare. Elimină ideileirelevante şi frazele de legătură.

Implică-te cât mai mult în prelucrarea textului. Nu uita că reţinem 10% din ceea ce citim, 20% din ceea ce auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ceea ce vedem şi auzim în acelaşi timp, 80% din ceea ce spunem, şi 90% din ceea ce spunem şi facem în acelaşi timp. Aşa că scrie, discută, uită-te la materialul pecare trebuie să îl înveţi.

Prezintă cu voce tare informaţiile, cu materialul în faţă, şi apoi prezintă informaţiile fără să te uiţi la plan, și observă ce ai omis.Pasul 3: Repetiţiile

Încearcă mai întâi să reproduci din minte materialul de învăţat, şi abia apoi recitește-l.

Având în vedere faptul că cel mai bine se memorează informaţia de la începutul şi de la

sfârşitul unui text, repetă de mai multe ori informaţia din mijlocul textului.

Lasă-i timp informaţiei să se restructureze. Nuînvăţa chiar în ziua examenului! Este foarte indicat să re-vezi materialul pe care l-ai învăţat seara înainte de culcare, şi vei vedea că dimineaţa ţi-l vei aminiti mai uşor.

Dacă ai împărţit materialul în bucăţi mai mici,fă repetițiile în următoarea ordine: mai întâi bucata 1, apoi bucata 2, apoi bucăţile 1 şi 2 împreună. După o pauză repetă bucata 3, apoi 1+2+3. Repeta bucata 4, apoi 2+3+4, și tot așa.

Observă care sunt bucăţile cele mai dificil de reţinut, şi repetă-le mai mult pe acestea.Felul în care înveți depinde și de stilul tău cognitiv. Pe blogul LucruriGratis am publicat un articol referitor metode de învățare adaptate stilului tău cognitiv. Sper să îți fiede folos aceste informații și iti urez spor la învăţat!

4.

Conditiileproductivitatii

inalte de studiu astudentilor (cinci

conditii dupaN.E.Vvedenskyi).

În activitățile sportive oamenii caută să se extindă limitele capacităților lor, este o lumemare de emoții generate de succesele și eșecurile, popular spectacol, un mijloc eficient de creștere. Performanță fizică - un indicator informativ, definește un set de proprietăți ale organismului și primul spectacol al aparatului circulator și respirator. Nivelul de performanță fizică poatefi judecat în funcție de teste speciale. Se obține în acest test oferă informații obiectivepentru a caracteriza performanțele fizice, dinamica sa în procesul de formare sport, reabilitare, etc. Scopul acestui studiu a fost de a evalua indicatorii de performanță fizică aelevilor din învățământul medical. Studiile au fost efectuate în 1371 elevii cu niveluri diferite de activitate motorie, aptitudinile fizice și specializare sport (participarea la sesiuni de formare în cultură fizică și cluburisportive implicate). Pentru a determina indicatorii performantei fizice a fost utilizată o modificare a testului etapa Harvard

(D / Dill, 1936) pentru a determina capacitateade încărcare care caracterizează performanța organismului, atunci când ritmul cardiac atingevalori apropiate de 170 de batai pe 1 minut. Performanță fizică este determinată de PWC170 și estimată la 1 kg de greutate corporală. Starea funcțională a sistemului cardiovascular,comparativ cu amploarea valorii nivelurilor fizice de performanță, care sunt împărțite în cinci grupe. În primul rând - a inclus persoanele cu nivel scazut de aptitudini fizice, a doua - sub medie, a treia - media, a patra - peste medie, a cincea - mare. Sa constatat că odată cu creșterea activității sportive de timp numărul de persoane cu un nivel ridicat ale sistemului cardiovascular crește în mod semnificativ. Ceteris paribus la persoanele cu un nivel ridicat de aptitudini fizice și mai mare performanță a sistemului cardiovascular (grupuri de perfecțiune sport), oboseală în procesul de activitate de învățare are loc mai târziu decât în cele cu un nivel scăzut (grupul medical special) și secundar (primar și pregătire medicală grup la nivel) deperformanță fizică.

5.

Bazele metodice aintrebuintarii

mijloacelor educatieifizice si sportului

in procesul destudiu;

a) Orele de studiub) Ocuparea

sinestatatoare cusportul in regimul

activitatii de studiosi munca.

Rolul sportului in viata noastraMiscarea fizica actioneaza si asupra creierului. Sportul ne ofera o viata mai sanatoasa sine pregateste creierul pentru o batranete mai usoara. Fitness-ul are un impact aparte asupracapacitatii de cunoastere a persoanelor in varsta. Exercitiile stimuleaza sistemul nervos sipastreaza agilitatea creierului. Capacitatea de memorare poate fi imbunatatita oricand prinintermediul sportului fizic si mental.Toata viata invatamCorpul omului are nevoie de miscare fizica zilnic, aproximativ 30 de minute. Daca nueste posibil, atunci macar la doua zile trebuie sa facem sport sau alt efort fizic. La fel seintampla si la nivelul creierului. El cere a

fi provocat cu diverse sarcini. Cand invatam seactiveaza o anumita parte a creierului si conexiunile respective isi imbunatatesc functiile. Dacane obisnuim creierul sa fie dinamic, el va ajunge sa foloseasca mai putine resurse pentruaceleasi activitati. Cand vom fi batrani mintea noastra va functiona cu atat maibine cu cat amfacut mai mult sport in viata. Sigradul de inteligenta de cand eram copii influenteazacapacitatea creierului de a lucra la batranete, sustine Academia Americana de Neurologie.Specialistii au constatat binefacerile sportului in randul oamenilor in varsta si au fost surprinsi sadescopere o legatura intre coeficientul de inteligenta al batranilor pe cand erau mici si sanatateaplamanilor. Cei care au fost inteligenti la varsta copilariei au plamani maisanatosi la batranete.In timp oamenii nu isi pierd identitatea cognitiva si drept urmare isipastreaza capacitatile.Cineva care nu s-a descurcat niciodata bine la chimie cu sigurantanu isi va ameliora acestecunostinte atunci candva fi mai matur sau batran.Mentine-ti creierul activ Memoria si gandirea sunt afectate de modul in care ne pastram vitalitatea creierului.Daca vrem sa ne mentinem creierul in cea mai buna forma este esential ca de-a lungul timpuluisa

ne supunem unor exercitii mentale. Persoanele care prin natura meseriei lor isi utilizeaza maimult creierul vor fi la batranete mai activeintelectual. Exercitii utile adresate creierului pot ficonsiderate cuvintele incrucisate, integramele, invatarea unei limbi straine, sahul, memorareaunor cursuri, contactul cu cifrele (calcule, sudoku) si multealtele. Toate aceste sfaturi e bine sale punem in practica timpuriu, in mod constant. Nu trebuie sa asteptam pensionarea ca sainvatam lucruri noi si sa ne ingrijim de sanatatea creierului nostru. Bineinteles ca sportul arerolul sau semnificativ asupra formei mentale. La fel de mult conteaza si alimentatia. Cercetatoriide laUniversitatea din Florida(SUA) considera ca exercitiile pentru creier vor avea efectesesizabile chiar si dupa ani de zile din momentul efectuarii acestora.