Coltău

CU UN PAS MAI

APROAPEALTFEL DE IMAGINI DESPRE

ROMI DIN ROMÂNIA

Editat deGÁBOR FLECK şi PÉTER SZUHAY

CU UN PAS MAI

APROAPE

CLUJ-NAPOCA, 2008

ALTFEL DE IMAGINI DESPRE ROMI DIN ROMÂNIA

CU UN PAS MAI APROAPE Altfel de imagini despre romi din România Editat de Gábor Fleck şi Péter Szuhay© 2008 ISPMN

Publicat de ISPMNCluj-Napoca, 2008România

Toate materialele vizuale (cu excepţia pp. 8-9) şi textele (cu excepţia „Introducerii”) publicate în volumul de faţă au fost culese şi prelucrate în timpul proiectului de cercetare Incluziunea 2007, coordonat de Gábor Fleck, în cadrul Departamentului de Cercetare PHARE 2004, Consolidarea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea de parteneriate pentru îmbunătăţirea percepţiei şi condiţiei romilor, implementat de Secretariatul General al Guvernului României, având ca beneficiar Agenţia Naţională pentru Romi.

Pregătirea şi publicarea materialului prezent au fost finanţate de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi Decade Matching Fund - Open Society Instituteprin Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi.

Lectura textului: Iulia Hossu

Concepţie grafică, layout, prelucrare imagini: Copertă: Könczey Elemér Tipărit în România.

ISBN 978-973-0-06147-5

3

CUPRINS

INTRODUCERE 4

INTRODUCTION 6

COLTĂU 11

BABADAG 41

SEBEŞ 71

CETATE 113

BUZESCU 139

PLOIEŞTI 161

OŞORHEI 183

SFÂNTU GHEORGHE 203

VESEUŞ 251

8 CU UN PAS MAI APROAPEAltfel de imagini despre romi din România

8

9JUDEŢUL MARAMUREŞ

COLTĂU9

COLTĂUJUDEŢUL MARAMUREŞ

Pornind din Baia Mare, un drum şerpuitor conduce către comuna Groşi, apoi coboară către satul Cătălina, urmând să urce un pic, până în centrul Coltăului. Satul Coltău, fostă moşie în proprietatea unui grof maghiar, se află la aproximativ 17 km distanţă de Baia Mare. Satul este unul cu o populaţie majoritară de etnie maghiară (62,3%), alături de care convieţuieşte o comunitate romă (37,1%).

CU UN PAPP S MAI APROAPEAltfel de imagini despre romi din România

12

COLTĂUOLTOLTDEŢUL MARAMUREŞ 13JUDEJU

CU UN PAPP S MAI APROAPEAltfel de imagini despre romi din România

14

COLTĂUOLTOLTJUDEŢUL MARAMUREŞ 15JUDEŢU


K. T., rom: „Ungurii sunt oameni, dar avuţi, că au pământ.”G. A., maghiară: „Merg romii şi-i plătim… - zicem tot timpul că romii sunt leneşi. Eu zic că romii nu sunt leneşi atâta timp cât ei iţi sapă de dimineaţa de la 7 până seara la 7, pe căldură şi indiferent ce vreme ar fi. Dacă ei fac chestia asta şi tu n-o faci, atunci asta înseamnă că ei nu sunt leneşi, ci că nu ştii să-i apreciezi, pentru că ei lucrează şi poate pentru 20 – 30 de lei, ei lucrează mai mult decât lucrezi tu. Atuncea eu zic că nu sunt leneşi...se folosesc de ei.”

19


Aşezarea spaţială a comunităţii rome nu permite ieşirea din comunitate decât prin traversarea centrului comunei, ceea ce implică expunere şi interacţiune cu populaţia neromă. Populaţia romă formează o comunitate în sensul deplin al termenului. În trecut, principala ocupaţie a fost cărămidăria. Astăzi, mai mult de jumătate dintre ei supravieţuiesc din ajutorul social pe care îl mai completează, uneori, ca zilieri, cules de fructe de pădure şi ciuperci sau ca muncitori calificaţi dar pe piaţa neagră (de obicei în construcţii).

21


23


COLTĂU25JUDEŢUL MARAMUREŞ

27



T. P., rom: „M-am gândit într-o vară cu nevasta mea să ne facem o colibă şi nu mai avem treabă. Nu mai am treabă cu nimeni. Am luat aici pe imaş, atunci nu mai era nimeni a fost o singură casă. A fost casa aia, aia cu alb şi una sus acolo. Şi apoi mi-am făcut coliba. De mai era să dăm şi bani pe asta, poate nu aveam nici acum casă. Ţi se dă o porţiune, fiecare să aibă câte 3 ari. Câte o casă şi nu ştiu ce. După care cum am prins eu, m-am gândit că un pic mai încolo dacă am bani fac la copii.”


G. A., maghiară: „E o stradă - eu stau aproape de ei şi ştiu, o stradă unde sunt 68 de case fără curent electric. Legal. Bine, că trag ei... Dar nu au curent legal şi nu au nici stâlpi de curent, nici nimic şi, Doamne fereşte, se aprinde o casă, se aprind toate! Dar până ce nu au titluri de proprietate şi nu au un act doveditor că este pământul lor, nici Electrica nu vine să le bage curent sau să le pună stâlpii ăia sau ceva.”

Pentru romii din Coltău, familia este cel mai important lucru. Aceştia preferă uniunea consensuală sau concubinajul. Singura motivaţie pentru a se căsători o reprezintă cei 200 de euro acordaţi de statul român cuplurilor la prima căsătorie, dar nu foarte mulţi se lasă ispitiţi. Nu există nici un fel de zestre de nici o parte, de nici un fel. Singurul lucru cu care unii tineri pornesc la drum îl reprezintă darul de la petrecerea de „cununie” – dacă pot realiza o astfel de petrecere! În cazul în care se dă zestre aceasta constă în câteva aşternuturi şi veselă. Decizia de a fura fata este dictată numai de nevoia de a avea o nevastă, iar nu de o situaţie care să permită şi constituirea unei familii.„Romul e foarte legat de familie. Păi ăla nu stă mai mult de 2 zile departe de nevastă.” (K. O., rom, 37 ani)

33



K. O., rom: „Mă, asta e problema, ai noştri, la romi e mai greu ca să ţină un program. Ei, şi prin natura lor, ei au fost şi sunt nişte oameni liberi, nu? La care nu le place să fie sub, ţinuţi sub un program.”

I. Z, maghiar: „Cu ţiganii lucrez mai bine decât cu maghiarii. Că maghiarii sunt mai retraşi şi tot de ei se interesează. Curăţenie, parcul îl întreţinem cu ei, cosim iarba, văruim. Sunt foarte mulţi care ştiu zidărie şi tencuială şi din astea. Ca să mă înţeleg bine cu ei, le-am zis: îmi tencuieşti interiorul, exteriorul, luna asta şi atâtea ore sau luna asta ţi-ai efectuat orele. Deci cu meseria aşa fac, nu mă interesează când merge să facă şi mie îmi convine că nu trebuie să plătesc la o firma să-mi facă şi lor le convine că în 3 zile poate îşi face treaba pe o lună. ”

Situaţia generală în Coltău este una extrem de delicată, deoarece discutăm despre două etnii conlocuitoare care îşi cer fiecare drepturile înaintea celeilalte. De vreme ce neromii au izbutit să-şi câştige traiul prin ceea ce fac (agricultură, grădinărit şi agroturism), mergând la piaţă la Baia Mare sau în Ungaria, romii sunt încă izolaţi şi incapabili de a realiza ceva prin propriile puteri. Comunitatea romă din Coltău este în plin proces de creştere demografică şi de expansiune teritorială pe pământurile aflate în proprietate neromă. Dacă problema pământurilor nu se rezolvă destul de repede, nemulţumirile se pot agrava. Totodată, fără eludarea acestei probleme nu se pot rezolva nici cele care ţin de infrastructură şi acces la servicii. Din păcate, acest fapt măreşte riscul de conflicte.

35


39



Pentru volumul de faţă ne-au stat la dispoziţie descrierile de localităţi şi de comunităţi întreprinse în cadrul rapoartele de cercetare subsecvente:

COLTĂU: Iorga, Alexandru (2007). Raport de cercetare a comunităţii rome din localitatea Coltău, judeţul Maramureş.

BABADAG: Gătin, Constantin (2007). Ţiganii horahai din Babadag. Actori raţionali şi stat minimal.

SEBEŞ: Silian, Alina (2007). Raport de cercetare – Sebeş, judeţul Alba.CETATE: Işan, Ovidiu (2007). Ţiganii săseşti. Raport de cercetare a comunităţii rome

din comuna Cetate, judeţul Bistriţa.BUZESCU: Operations Research (2007). Raport asupra comunităţii rome – comuna

Buzescu, Teleorman.PLOIEŞTI: Gheorghe, Ramona (2007). Raport privind studiul referitor la populaţia de

etnie romă din localitatea Ploieşti.OŞORHEI: Pantea, Ana (2007). Identităţi fragmentate.SFÂNTU GHEORGHE: Kalamár, Gáspár Gábor (2007). Rromii din cartierul Őrkő. Sf. Gheorghe.

Judeţul Covasna.VESEUŞ: Silian, Alina (2007). Cercetarea de teren în satul Veseuş, comuna Jidvei,

judeţul Alba.

Cercetătorii care au realizat fotografiile, respectiv le-au cules din albume de familie şi din camere foto de unică folosinţă prin care membrii comunităţii s-au reprezentat pe sine sunt:

COLTĂU: Iorga, Alexandru BABADAG: Gătin, ConstantinSEBEŞ: Silian, Alina CETATE: Işan, Ovidiu BUZESCU: Operations Research PLOIEŞTI: Gheorghe, RamonaOŞORHEI: Pantea, Ana SFÂNTU GHEORGHE: Kalamár, Gáspár Gábor VESEUŞ: Silian, Alina

Fotografiile de la paginile 8-9 sunt realizate în Coltău (jud. Maramureş) de către fotograful Gy. Balázs Béla şi se află în arhiva Muzeului Maghiar de Fotografie din Kecskemét.

La nivelul vieţii cotidiene, imaginea romilor fluctuează, adesea, între exclu-dere radicală şi bunăvoinţă paternalistă. Trebuie să admitem că nici discursul ştiinţelor sociale nu este totalmente lipsit de o ideologizare în acest sens, mai ales atunci când se vorbeşte de „problema” romilor. Întrebarea firească care apare atunci, ţine de reprezentarea noastră asupra lor şi de posibilitatea unui altfel de discurs sau unei alte viziuni în ce-i priveşte. În paginile acestei cărţi ne-am propus să arătăm, prin intermediul unor imagini, asemănări şi deosebiri ale modalităţii în care romii se percep pe sine şi sunt percepuţi de către alţii.

Volumul are menirea de a aduce mai aproape cititorul de punctul de vedere interior, cel dinlăuntru, de imaginile pe care comunităţile le consideră veridice, corecte, reale despre ele însele, dar în acelaşi timp doreşte să dărâme stereo-tipiile despre „ţigani”, ce sunt atât de pregnante la nivel de simţ comun. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi ca această perspectivă a timpului nostru, atât de frecventă, să dispară. Să facem un pas, să păşim mai aproape! Astfel, vom observa că diferenţele sunt mărunte, distanţele sunt mai mici decât par când le privim din exterior, de departe.

Coltău

Documents

Transcript of Coltău