Lp - Fiziopat

5/25/2018 Lp - Fiziopat

1/48

Subiecte fiziopatologie

1.Tipuri de derivatii

a. Derivaii directe:- epicardice (electrozii aplicai pe epicard),endocavitare (electrozii

introdui endocavitar)

b.Derivaii semidirecte: esofagiene (electrozi introdui n esofag),pericardice (electroziaplicai pe pericard)

c. Derivaii indirecte sau periferice :bipolarele i unipolarele membrelor (electrozii suntplasai pe membre),precordiale (electrozii plasai pe cutia toracic

2.Stabilirea ritmului sinusal, frecventei cardiace si a axei electrice a inimii

a.Stabilirea ritmului sinusal se face pe baza prezenei undei P pozitive obligator n DIDIIaVL V4V5V6, avnd caracteristicele undei P determinate de depolarizarea atrial,produs de stimul pornit din nodul sinusal (Keit- Flack). Unda P este negativ n derivaiaaVR.

b. Stabilirea frecvenei cardiacese poate face prin determinarea numrului de sutimi desecund dintre dou unde P sau R i i mprim cifra de 6000 (nr. De sutimi de sec.dintr-un minut) la numrul de sutimi de secund gasit. De exemplu, ntre dou unde Ravem 80 sutimi de secund, vom mpri cifra de 6ooo la 8o i ne d 75 frecvena

cardiac pe minut.Exist tabele care conin distanele R - R i frecvena cardiaccorespunztoare pentru fiecare R-R.

c. Determinarea axei electrice a cordului (QRS)

Axa electric a inimii reprezint rezultanta vectorial a tuturor vectorilorcardiaci momentani, produi de activitatea electric a inimii.Exist mai multe metode dedeterminare a axei electrice a cordului dintre care vom reda 2 metode:- metodaproximativ, dup care axa electric a inimii se stabilete n funcie de amplitudinea

undei R n bipolarele membrelor

-metoda exactfolosind triunghiul echilateral = metoda triunghiuluiechilateral:Se face suma algebric a componentelor complexului QRS din DIi DIII.Cifrle obinute se noteaz pe laturile triunghiului care reprezint conducerile DIi DIII,innd cont de faptul c fiecare latur a triunghiului echilateral este mprit n 2 priegale, una pozitiv i una negativ, la mijloc fiind punctul zero. Deci cifrele obinute dinsuma algebric a fiecrei derivaii, DI sau DIII , le notm dac sunt pozitive pe poriunilepozitive ale laturilor iar dac sunt negative pe poriunile negative ale laturilor care

indic DI i DIII.


2/48

Din punctele notate pe cele 2 derivaii ducem dou perpendiculare pn acestease unesc. Unim cu o linie centrul triunghiului cu punctul de ntlnire a celor douperpendiculare, linia obinut indicnd direcia axei electrice a cordului (QRS)

3.Rotatii cordului in functie de axul longitudinal si a axul transversala. Rotaie orar:se reflect pe EKG prin prezena undei S n DIi a undei Q nDIII, deci SIQIII; zona de tranziie (derivaia din precordiale n care complexul QRSeste echidifazic de obicei este n V3 - V4 n precordiale se deplaseaz spre V5

b. Rotaie antiorar:se reflect pe EKG prin prezena undei Q n DIi S n DIII,deci QISIII; zona de tranziie se deplaseaz spre derivaia V2.

c. Rotaiile cordului n axul transversal: vrf nainte- se deceleaz pe EKG prinprezena undei Q n DIDIIDIII; vrf napoi- se deceleaz pe EKG prin prezena undei S

n DIDIIDIII

d.Rotaiile n axul antero-posterior:Cord orizontalizat : aVL pozitiv si aVF negativ

e. Cord semiorizontalizat : aVL pozitiv de amplitudine mai mic, aVF echidifazic

f. Cord semiverticalizat : aVF pozitiv, de amplitudine mic, aVL echidifazic

g. Cord verticalizat: aVF pozitiv ,aVL negativ

h. Cord cu poziie intermediar : aVF +si aVL+i.Cord cu poziie neterminabil: aVL i aVF sunt echidifazice

4.Caracteristicile undei P, segmentului PR/ PQ, intervalului PQ/ PR pe EKG normal

Unda P - reprezint depolarizarea atrial; form - und rotunjit; uneori ascuit n aVF;sensul - pozitiv n majoritatea conducerilor; negativ n aVR; poate fi ascuit, dlfazicsau inversat n V1; durat 0,08 0,11 sec; amplitudine pn la 2,5 mm (0,25 mV)

Segment PR sau PQ - reprezint timpul necesar conducerii stimului cardiac prin nodulatrio-ventricular, este intervalul cuprins ntre sfritul undei P i nceputul complexuluiQRS, avnd o durat o,o4 - o,lo sec.

Interval PQ sau PR- distana de la nceputul undei P pn la nceputul complexului QRS,avnd o durat minim de o,12 sec i maxim de 0,21 sec.

5. Caracteristicile complexului QRS pe EKG normal


3/48

reprezint procesul de depolarizare ventricular.Depolarizarea ncepe n regiunea septuluiinterventricular, se continu n regiunea apical ultimele poriuni depolarizate fiind celebazale. Durata total 0,06 sec. - o,10 sec; deflexiunea intrinsecoid = distana de lanceputul complexului QRS pn la ultimul vrf al undei R. Are o durat maxim n V2de

o,o3 sec. i n V5de o,o5 sec.

- unda Q - reprezint depolarizarea septal; form ascuit frcrestturi; sens - negativ; durat - deobicei o,ol - o,o2 sec, poate fi maximumde o,o3 sec; amplitudine - pn la 25% din unda R alturat. n D3 uneori nrepaus se poate observa o und Q cu amplitudinemal mare de 25% din R alturat.n aceast situaie poate fi o und Q poziional sau patologic. Dac pe EKGnregistrat n inspir maxim amplitudinea scade, rmnnd maximum 25% din Ralturat = und Q poziional. Dac amplitudinea rmne mai mare de 25% din R

alturat = und Q posibil patologic, ndeosebi dac acelai aspect al undei Q esteprezent i n aVF

- unda R - reprezint depolarizarea pereilor liberiventriculari;form - und ascuit fr crestturi; sens - pozitiv;durat - o,o2 - 0,06 sec.; amplitudine -n bipolarele i unipolarelemembrelor poate ajunge la 12 mm, iar n V5la 25 mm.

- unda S - reprezint depolarizarea poriunilor bazale

ventriculare;form ascuit; sens - negativ; durat - maxim de o,o3 ;amplitudine -nbipolarele i unipolarele membrelor, n V6i V5, nu depete 1/6 1/8 din unda R pe careo urmeaz. n V2are maximum 2o mm.

6. Caracteristicile segmentului ST si ale undei T pe EKG normal

Segmentul ST - reprezint prima parte a repolarizrii ventriculare- se nscrie n modnormal pe linia izoelectric. Se admite drept normal o subdenivelare de maximum 0,5 mm

a segmentului ST n V4, cu condiia ca unda T s aib aspect normal precum i osupradenivelare a lui, n special la tineri, de 1-2 mm n precordialele drepte;duratasegmentului ST nu depete durata QRS-uluicare-1 urmeaz;punctul de unire al ramului

ascendent al undei S i nceputul segmentului ST se numete punct joncional (J) care se nscrie pe liniaizoelectric sau poate fi denivelat fa de linia izoelectric (supra sau subdenivelat) cu maximum o,5 mm;segmentul ST poate fi discret subdenivelat prin faptul c este uneori deplasat sub linia izoelectric de unda Ta.

Unda T -reprezint a 2-a parte a repolarizrii ventriculare.- forma -asimetric avnd o pant ascendent lent i una descendent abrupt; sens - obligator pozitiv n ritmul s inusal n derivaiile D1, D2, aVL, V2,V3,


4/48

V4, V5, V6i negativ n aVR, poate fi difazic sau negativ n D3, aVF, V1; durata - o,15 - o,3o sec; amplitudine- 2-3 mm, uneori n precordialele drepte, n special la tineri, poate s ating 5-8 mm.

7. QS patologic sau fals aspect de Qs? determinat

Cnd complexul QRS este format dintr-o singur und negativ, se numete QS, aspectce n mod normal este admis doar n derivaia aVR. Cum se apreciaz ntr-o derivaie ncare complexul QRS are aspect de QS, dac este sau nu n realitate QS ? (fig.24)Pentru aceasta este necesar s se nregistreze simultan cel puin dou derivaii EKG. Seduce perpendicular de la nceputul complexului QRS din derivaia n care aspectulmorfologic este clar de complex QRS pn la derivaia n care este aspectul de QS ipot exista dou situaii: dac perpendiculara ntlnete direct nceputul complexului QSatunci este cu adevrat aspectul QS = patologica; dac perpendiculara ntlnete liniaizoeleotric pe derivaia pe care exist aspectul de QS nainte de nceputul QS-ului,rmnnd o poriune de interval izoelectric ntre perpendicular nceputul QS-ului, nacest caz este un fals aspect de QS. Poriune de interval izoelectric dintrepiciorulperpendicularei i nceputul QS-ului = r izoelectric.

8. Modificarile fiziologice ale EKG

Electrocardiograma normal poate prezenta variaii fiziologice legate de vrst,sex, tipul constituional, respiraie, poziia corpului, tonusul vegetativ etc.

Vrsta naintat poate produce o scdere a amplitudinei complexelor QRS i aundelor T i creterea intervalelor P-R i Q-T.

Sexul femenin poate prezenta complexe QRS de amplitudine mai mic n derivaiileprecordiale, n comparaie cu sexul masculin.

Tipul constituional poate influena aspectul electrocardiografic. Astfel la indivizii cuaspect longilin astenic, cordul are tendin la verticalizare cu QRS deviat la dreapta.La tipul picnic cordul are tendin de orizontalizare i QRS este deviat la stnga.

Respiraia poate crete frecvena cardiac n inspiraie i s o scad n expiraie.De asemenea n inspir profund diafragmul coboar i cordul se verticalizeaz cu deviereaQRS la dreapta, iar n expiraie poziia cordului se orizontalizeaz cu QRS deviat lastnga.


5/48

Poziia corpului determin modificri ale electrocardiogramei, n ortostatism idecubit lateral drept cordul verticalizndu-se cu QRS deviat la dreapta, iar n decubitlateral stng cordul se orizontalizeaz cu devierea QRS la stnga.

La sportivii care au fcut mult antrenament frecvena cardiac poate fi de 5o-6obti/min. idurata complexului QRS poate fi crescut.

Predominena simpatic produce creterea frecvenei cardiace, segmentul poatefi subdenivelat i unda T de amplitudine sczut.

Predominena vagotomiei se exprim prin bradicardie sinusal, segmentul ST poatefi supradenlvelat cu unde T nalte, largi la baz.

9. Hipertrofia atriala dreapta, stanga si biatriala -caracteristici

Hipertrofia atrial stngse caracterizeaz prin prezena unei unde P, numit P"mitral" care are urmtoarele caracteristici:form - aspect bifid, durat - nai mare deo,11 sec., amplitudine - maxim de 2,5 mm, unda este mai vizibil n DI, DII, V5V6, n V1-V2unda P poate s aib aspect difazic ( ), cu dominana componentei negative, datoritvectorului de depolarizare al atriului stng, care fuge de precordialele drepte

Hipertrofia atrial dreaptSe evideniaz pe EKG prin unda P, numit Ppulmonar:form ascuit, simetric, amplitudine - mai mare de 2,5 mm, durata - maximo,11 sec, unda P "pulmonar" este mai vizibil n DIIDIII, aVF

n cazurile de hipertrofie biatrial unda P are durata peste o,11 sec. iamplitudinea mai mare de 2,5 mm.

10. Hipertrofia ventriculara stanga caracteristici

n suprasolicitarea ventriculului stng se produce o preponderen mare a maseiacestuia i a septului stng, vectorii de activare au aproape aceeai secven ca la cordulnormal, dar cu accentuarea vectorilor septali i ventriculari stngi.

n derivaiile standard aspectul este variabil n funcie de poziia electric a inimii.Cel mai des ntlnit este poziia electric orizontal n care potenialele electrice aleventriculului stng se proiecteaz spre braul stng, iar cel al ventriculului drept spre

picior, de unde rezult un complex R sau qR n D1 i aVL i complex rS n D3 i aVF.


6/48

- axa electric este deviat la stnga (ntre 0 i 60) cu rotaie antiorar qR n D1 i rsn D3) ;

- deflexiunea intrinsecoid n V5-V6 este ntrziat (peste 0,5 sec.);

- complexul QRS are o durat crescut, fr ns s depeasc 0,12 sec. (cndnu este asociat o tulburare de conducere intraventricular)

11. Hipertrofia ventriculara dreapta caracteristici:

- axa QRS deviat la dreapta ( + llo sau peste), cord rotat orar, uneori cu vrfulnapoi i verticalizat.

- durata QRS normal sau crete cu maximum o,ol sec., nedepind o,12 sec.- und S adnc n DIaVL, V5V6

- und R nalt n DIII, aVF (mai mare de 12 mm) i V1 V3, cu raport R/S supraunitarn precordialele drepte

- und R nalt n aVR

- modificri de faz terminal de tip secundar, adic denivelarea segmentului ST cuunde T aplatizate, difazice sau negative, n sens opus complexului QRS

12. Bloc de ramura stanga major si minor caracteristici

Bloc major de ramur stng

- QRS deviat la stnga

- durata complexului QRS de o,12 sec. sau mai mare

- deflexiunea intrinsecoid n V5de 0,08 sec. sau mai mare

- dispariia undelor Q i S n V5V6

- unde R lrgi crestate n V5V6

- unde S largi crestate n V1- V2

- modificri de tip secundar ale fazei terminale

Blocul minor de ramur stng


7/48

-ngrori, crestturi ale undelor R n precordialele stngi i ale undelor S nprecordialele drepte

- dispariia undei Q n V5 - V6

- deviaie axial stng

- durata complexului QRS normal sau puin crescut

- deflexiunea intrinsecoid uor crescut

- modificri moderate sau aspect normal al fazei terminale

13. Bloc de ramura dreapta major si minor caracteristici

Bloc major de ramur dreapt

- durata complexului QRS de o,12 sec. sau mai mare i deflexiunea intrinsecoid mai marede 0,06 sec. n V1- V2.

- unde R largi crestate n DIIIaVF,V1V2.

- und R sau r terminal larg, crestat sau rotunjit n aVR

- unde S largi, crestate sau rotunjite n DI, aVL, V5V6

- modificri de tip secundar ale fazei terminale

Bloc minor de ramur dreapt

- durata complexului QRS este normal sau puin mrit i deflexiunea intrinsecoidmrit n V1V2(0,05-0,06 sec.)

- complex QRS larg crestat n precordialele drepte, frecvent se ntlnete aspectul derSr

14. Boli coronariene : semne EKG de ischemie/ leziune/ necroza

Semne EKG de "ischemie"-Ischemia miocardic se exprim electrocardiograficprin modificri ale undei T i alungirea intervalului QT


8/48

Semne EKG de "leziune" -Leziunea miocardic se exprim electrocardiografic prindenivelri ale segmentului ST. Se produce o ntrziere a depolarizrii n regiunea afectat,la acest nivel producndu-se o ncetinire sau chiar blocare a stimulului de activare. Secreiaz o diferen de potenial ntre zona sntoas care n timpul depolarizrii este mai

electronegativ dect zona lezat. Ia natere astfel aa-numitul curent sistolic deleziune cu orientare spre zona lezat, care se exprim grafic printr-o deflexiuneascendent brusc. Repolarizarea ncepe n regiunea sntoas, zona lezat devine maielectronegativ. Astfel apar noi diferene de potenial, n sens invers, realiznd "curentuldiastolic de leziune", ce se traduce grafic printr-o und descendent lent.Curentulsistolic i diastolic de leziune se manifest grafic prin "unda monofazic", semnul specificde leziune.

Necroza miocardic

Zona de necroz miocardic este inert din punct de vedere bioelectric. Semanifest electrocardiografic prin semne directe i indirecte.

Semnele directe de necroz miocardic:- apariia undei Q patologice (und Q cudurata mai mare de o,o3 sec., amplitudine mai mare de 25% din unda R alturat, prezenade crestturi). Complexul QRS are aspect de Qr, QR, QRS, QRs, QrS sau Qrs; apariiacomplexului QRS sub form de QS; amputarea undei R n derivaiile care oglindescperetele inimii pe care este situat necroza.

Semnele indirecte de necroz miocardic:- apariia de unde R de amplitudinecrescut pe peretele opus necrozei.

15.Angina pectorala testul Master criteriile EKG de test Master pozitiv

Criteriile EKG de test Master pozitiv - aparitia denivelarilor segmentului ST mai marede 1 mm , apar de obicei subdenivelari

Subdenivelarea segmentului ST este orizontala si descendenta-aplatizarea sau negativarea undei T sau in unele cazuri pseudo-normalizarea acestei

unde , adica pozitivarea undei T post-efot in derivatii in care pe inregistrarea derepaus era negativa ,acest fapt traducand o suferinta subendocardica acuta-aparitia de tulburari de conducere( bloc de ramura stanga ,bloc de ramura dreapta sau

bloc atrio-ventricular ) si tulburari de ritm ( extrasistole , crize de tahicardieparoxistica atriala )-alungirea intervalului Q-T

16.Angina instabila caracteristici EKG

Pe EKG pot sa apara modificari de tip ischemo-lezional , tulburari de ritm sau conducere


9/48

si in cazuri foarte rare poate fi prezenta o unda Q patologica, care este expresia uneihipoxii atat de marcate incat zona afectata se comporta din punct de vedere electric ca

un tesut inert. Aceasta unda Q patologica dispare foarte repede( cateva ore).Caracteristic pentru sindromul intermediar este faptul ca mobilitatea acestormodificari este mare, traseul electro-cardiografic revenundu-si la normal in 10-12 zileEKG repaus- ritm sinusal 72/ min AQRS oblic, cord rotat orar cu varful inainte , cord cupozitie intermediara. Segmentul ST este discret subdenivelat ( 0,5) In majoritatea

conducerilor si undele T sunt negative in DIII si cu aspect in V2-V6

17.Infarctul miocardic stadii si caracteristici EKG

- semne de ischemie- modificari ale undei T si intervalului QT-semne de leziune - denivelari ale segmentului ST- semne de necroza - Q patologic ,aparitie de QS

Stadiile evolutive ale infarctului miocardic-a. Stadiul supraacut- perioada initiala a evolutiei IM adica primele minute sau ore de ladebutul lui . Pe EKG apar unde T inalte , pozitive care exprima ischemia subendocardicasi apoi segment ST supradenivelat si unda T pozitiva ,detasata de segmentul ST /

b.Stadiul acut- se caracterizeaza prin prezenta pe EKG a undei monofazice ,segmentulST fiind mult supradenivelar ,ingloband unda T . In acest stadiu care dureaza 3-24 orepredomina semnele de leziune iar semnele de necroza sunt de obicei preznte.

c. Stadiul subacut - dureaza 12-21 zile si pe EKG predomina semnele de ischemieexprimata prin unde T negative ,ascutite, simetrice ,adanci. Segm ST ramane

supradenivelat insa se apropie de linia izoelectrica iar semnele de necroza suntprezente. Se realizeaza astfel aspectul de unda P arde ,aspect caracteristic pentru

acest stadiu.d.Stadiul cronic- dureaza luni, ani si pe EKG pot sa ramana sechele de infarct miocardic( Q patologic , unda T negativa ,ascutita ) sau poate sa mentina imaginea EKG din unul din

stadiile evolutive ale infarctului , numindu-se imagine inghetata.In aceste cazuri foarte rare traseul EKG poate sa revina la aspectul normal

18.Tulburari de ritm sinusal

a) tahicardia sinusala - ritm sinusal cu frecventa intre 100-150 /min , in unele cazuripoate ajunge pana la 180/min-undele P sunt normale , pot fi ascutite la o freventa mai mare- intervalele P-R se scurteaza dar raman in limite normale

- segmentul ST poate fi subdenivelat-efortul creste frecventa cardiaca iar compresia sinusului carotidian scade frecventa

cardiaca . Aceste manevre si prezenta undei P normale permit diagnosticul diferential altahicardiei sinusale


10/48

b) bradicardia sinusala - ritm sinusal 60/ min - 35/min

-undele P sunt normale-intervalele P-R normale-Segment ST poate fi usor supradenivelar ( semn de vagotonie in bradicardiile marcate)-intervalele TP alungite

c) aritmia sinusala respiratori si fazica-alternanta de perioade cu cicluri cardiace cu frecenta mai mare , cu perioade cu

freceventa mai mica-2 forme : aritmia sinusala respiratorie( variatiile frecventei cardiace sunt legate derespiratie , in inspir frecenta cardiaca creste)

aritmia sinusala fazica- apar mai ales in cardiopatia ischemia , supradozareadigitalica, infectie reumatica)

d) pauza sinusala - absenta undei P si complexului QRS . Apare o pauza mai mare care nueste multiplu al distantei P-P . Oprirea sinusala este posibil sa se produca printr-ostimulare vagala

e) boala sinusului atrial ( sick sinus syndrome ) - aritmie complexa conditionata dedepresia activitatii nodului sinusal . Consta in alternante de ritmuri bradicardice sitahocardice

19. Extrasistolele atriale caracteristici

Este o contractie atriala prematureCaracteristici pe EKG :- prezenta unda T pozitiva , uneori difazica , ascutita

- intervalul P-R mai mare de 0,12 sec- complexul QRS apare deobicei normal , poate fi deformat cand exista tulburari deconducere intraventriculara-cand centrul ectopic este situate in partea inferioara a atriilor , depolarizarea atrialase face in directive retrograde , rezultand unda P negative , insa intervalul P- R este de

minimum 0,12 sec- intervalul P-P dintre bataia sinusala care precede si cea care urmeaza extrasistolaeste mai mic decat dublul intervalului P-P al ritmului de baza dinaintea extrasistolei si se

numeste pauza decalanta- uneori unda P extrasistolica nu este urmata de complexul QRS = extrasistola atrialablocata

20. Extrasistolele nodale caracteristici

In cazul extrasistolelor nodale focarul ectopic este situate in nodul atrio ventricular ,atriile fiind activate pe cale retrograde ; rezulta unde P negative in derivatiile standard


11/48

si positive in aVR.Caracteristici EKG:

~ unde P negative situate :- Inainte QRS = extrasistole nodale superioare- Suprapuse QRS = extrasistole nodale mijlocii- Dupa QRS = extrasistole nodale inferioare

~ interval P- R mai mic de 0, 12 sec

~ QRS deobicei nedeformat

21. .Extrasistolele ventriculare caracteristiciCaracteristici EKG :~ absenta undei P~ QRS deformat , cu cat centrul ectopic este situate mai inferior in ventricul , cu atateste mai deformat

~ pauza postextrasistolica compensatoare , adica distanta cuprinsa intre unda Rdinaintea extrasistolei si R care urmeaza extrasistola este egata sau mai mare decatdistanta R-R/2 care predece extrasistola~ uneori apare unda P negativa prin activarea retrograde a atrilor , unda P fiind situatedupa QRS

22. .Tahicardia paroxistica atriala caracteristici EKGCaracteristici EKG :

~ ritm atrial rapid deobicei 160-220/min , poate fi intre 130-280/min- Fix : frecventa cardiac nu se modifica la effort sau la schimbarea pozitiei

corpuluio Unda P poate fi ascutita , crescuta , pozitiva , difuza sau negative

deoarece focarul de excitatie este in afara nodului sinusalo Intervalul P- R mai mare de 0,12 seco Unda P poate fi suprapusa cu unda T

~ ritm ventricular raspunsul ventricular este deobicei 1/1 , uneori poate exista bloc 2/1, V1 , intre undele P blocate existand interval izoelectrice

- complexul QRS este in majoritatea cazurilor nedeformate , insa poate fi deformatcand exista tulburari de conducere intra- ventriculare~ segmental ST poate fi subdenivelat cu unda T aplatizata sau negative

~ criza de tahicardie paroxistica atriala apare si dispare brusc , poate fi precedata deextrasistole , iar dupa oprirea crizei urmeaza o pauza numita pauza postcritica~ compresiunea sinusului carotidian nu influenteaza sau opreste brusc criza

~ efortul , schimbarea pozitiei , starea psihica nu influenteaza tahicardia paroxisticaatriala

23. Flutter-ul atrial caracteristici EKG

Caracteristici EKG :

~ ritm atrial- Rapid , regulat , 25o-35o/min


12/48

- Prezenta undelor Io Unde ca dintii unui ferastrauo Unde simetrice , egale ca amplitudine si durata , fara interval izoelectrice

intre eleo Bine vizibile indeosebi in Dm , aVF , V1-V2

~ raspunsul ventricular

- Complexele QRS deobicei nedeformate- Deobicei raspunsul ventricular este 2/1 , dar poate fi 3/1 , 4/1- Complexele QRS uneori pot fi deformate prin suprapunerea cu undele I sau

datorita existentei unei tulburari de conducere intraventriculara.~ efortul poate creste frecventa ventriculara prin reducerea gradului blocului atrio-ventricular , de ex: flutterul atrial 3/1 poate sa treaca in 2/1~ compresia sinusului carotidian scade tranzitoriu frecventa ventriculara prin crestereagradului de bloc atrio ventricular

~ ritmul ventricular este regulat in caz de bloc constant 2/1 , 3/1, 4/1 sau neregulatcand blocul atrio- ventricular variaza

24. FiA diagnostic pozitiv si diferentialFibrilatia atriala este o tulburare de ritm caracterizata prin contractii atriale fibrilare

si aritmie ventriculara complete . Activitatea atriala este haotica si numai unele dinimpulse sunt conduse la ventriculi.Patologia fibrilatiei atriale este explicate prin :

a. existent unui focar ectopic atrial cu descarcare rapida de stimuli ( 400- 600/min) sau mai multe focare ectopice

b. existent undei circularec. mechanism de reintrare

Caracteristici EKG :~ ritm atrial

- foarte rapid 400- 600 / min , neregulat- absenta undelor P si prezenta undei f , care sunt unde mici , inegale ca forma si

marime , mai vizibile in Dm , aVF , V1 V2~ ritm ventricular

- complet neregulat , distantele R-R inegale- frecventa 100 -160/min = fibrilatie atriala cu ritm ventricular rapid- frecventa sub 60/min = fibrilatie atriala cu ritm ventricular lent- undele T pot fi aplatizate sau negative

~ efortul determina cresterea alurei ventriculare , iar compresia sinusului carotidianscaderea acesteia , ritmul ramanand neregulat in ambele situatii

25. Tahicardia paroxistica ventriculara caracteristici EKG

Caracteristici EKG :

~ritm ventricular :- rapid 140-200/min


13/48

- complexele QRS deformate- intervalul R-R nu este absolut constant- segmental ST si unda T sunt deobicei deplasate in sens invers componentei

principale a complexului QRS~ ritm atrial

- frecventa 70 -80 /min- undele P greu vizibile , se supapun preced sau urmeaza complexul QRS neavand

nici o corelatie cu acesta.

26. Flutter-u ventricular si FiV caracteristici

Flutterul ventricular este o tulburare de ritm caracterizata prin prezenta unui ritmventricular rapid , ce apare ca niste ondulatii regulate , simetrice , egale cu frecventa de180- 250 / min si complexele QRS nu se mai disteng de undele T , P . Undele P sunt

produse de stimuli porniti din nodul sinusal , au o frecventa de 70 -80 /min insa nu suntvizibile.

In fibrilatia ventriculara contractile ventriculare sunt fragmentare , ineficiente , cuaspect de ondulatii complet neregulate , asimetrice , inegale , cu frecventa de 150-

300/min . nu se mai deosebeste nici un asptect morphologic electro-cardiografic.27. Blocurile Atrio-ventriculare clasificare si caracteristici EKGClasificare:

1. Bloc atrio-ventricular incompletea. bloc atrio- ventricular de gradul I se caracterizeaza prin intervalul P- Q (P-R)

mai mare de 0,21 secb. Bloc atrio ventricular de gradul II are 2 tipuri:

- tip Wenkehach se caracterizeaza prin alungirea progresiva a intervalului P- Qpana cand apare o unda P blocanta- tip 2/1 , 3/1 , 4/1 in care raspunsul ventricular apare dupa 2 , 3 sau 4 unde P ,

distantele intre undele P fiind egale2. Bloc atrio- ventricular complet: Bloc atrio-ventricular gradul III , se caracterizeazaprin intreruperea totala a transmiterii excitatiei de la atrii la ventriculi , activitateaatriala fiind condusa de nodul sinusal iar cea ventriculara de un centru situat infasciculul His a sau in ventricul.

Caracteristici EKG :- nu exista o relatie intre unda P si complexele QRS

- undele P sunt normale cu o frecventa aproximativ de 70 / min- complexele QRS au o frecventa in jur de 40 /min si sunt cu atat mai deformate cu catcentrul este situate mai jos de ventricul.

28. Sindromul Wolf-Parkinson-White

Este o tulburare de conducere determinate de activarea precoce a unei portiuni dinmiocardului ventricular , care precede depolarizarea produsa pe cai normale , fiind o


14/48

cantitate exprimata doar electro- cardiografie.Caracteristici EKG :

- Intervalul P-R mai mic de 0,12 sec- Prezenta undei delta = ingrosare a portiunii initiale a complexului QRS , care

uneori se detaseaza de complexului QRS formand o mica unda= unda X- Complexul QRS este deformat si are uneori durata mai mare de 0,12 sec- Faza terminal ( segmental ST si unda T ) prezinta modificari de tip secundar- Exista 2 tipuri de WPW

o Tip A : unda delta este pozitiva in toate conducerile precordialeo Tip B : unda delta negative in DIII , aVF si precordialele drepte

29.Explorari imagistice ale inimii

Elemente de diagnostic se aduc prin radioscopie, radiografie fata si profil, orto-

cardiografie, radiografie cardio-loracic, coronarografie, tomografie computerizata,rezonanta magnetica nucleara, PET-CT etc

30.Arteriografia

Este metod de explorare obiectiv care da detelalii despre sediul, natura sau gradulobstructiei,circulatiei colaterale, prezenta anomaliilor vasculare (anevrism. Fistule arterio-venoase)."Se efectueaza cu substante de contrast injectate intr-un trunchi arterial.

31.Metode enzimologice in diagnosticul bolii coronariene

In analizele de laborator se pot produce o serie de modificri in cazul unor afectiuni(mai ales a ischemiei, leziunii si necrozei miocardului),Se modifica:In sensul cresterii, VSH-ul, complementul seric, proteina C reactiva, fibrinogenul seric ,LDH (lactic dehidro-genaza) cu izoenzimele sale.,CPK-ul (creatin-fosfo-kinaza), TGO-ul(glutamic

oxal-acetic trans-aminaza). O crestere a LDH-ului 1-2, inseamna infarct miocardic acut(cateva ore

de la debut); o crestere LDH 5, inseamna necroza miocardica, apare la 1-2 zile de la

debutulinfarctului sau o noua infarctizare, cu extinderea celui anterior.


15/48

32.Explorarea capilarelor

Se efectueaza prin capilaroscopie la microscop cu lumina rece:prin proba Rumpel Leede(a mansetei) si a altor metode.Proba Rumpel Leede are la baza cresterea permeabilitoaii capilare si aparilia de petesii

dupa aplicarea unei mansete pneumatice la brat timp de 5 minute, la o presiune sub cea avalorii sistolice

cu 10 mm Hg. Proba se considera slab pozitiva la 10-20 petesii, pozitiva la peste 20petesii si intens pozitiva la peste 80 petesii.

Proba Gothlin: se mentine timp de 5 minute o presiune in manseta de 35 mmHg si senumara petesiile pe o zona de 6 cm diametru; peste o ora se repeta proba la o presiune

da 50 mmHg si daca numarul petesiilor aparute dupa a doua proba + dublul numarului depetesii din prima proba depaseste cifra de 12, se considera ca o expresie a uneifragilitati capilare.

Dermo-grafismul este un semn al activittii functionale capilare, mai accentuat in

hipertiroidism.

33.Volumele Pulmonare enumerare definitie

CV =capacitatea vitala- reprezint volumul de aer care poate fi expulzat la expir unmaxim dup un inspir maxim,

CV= VT (volum curent) + VIR (volum inspirator de reterv) + VER (volum expirator derezerv)

VT=volum curent- este volum de aer transportat, vehiculat intr-o respiratie obisnuita siin repaus.

VIR= volumul insprator de rezrv: este volumul introdus in plaman in inspir maxim

VER volurn expirator dc rezerv este volumul de aer care poate fi expulzat din plaman laun expir maxim

VR= volum residual- este volumui de aer ramas_in plaman la nivelul unui expir maxim.

CRF= capacitatea reziduala functionala (CRF) este reprezentata de volumul de aer ramasin plaman la sfarsitul unui expir obisnuit.


16/48

CRF= VER + VR

CI capacitatea inspiratory- este volumul de aer care poate fi introdus in plaman intr-uninspir maxim de la nivelul unui expir obisnuit

CI= VT + VIR iar CI + CRF= CPT

CPT capacitatea pulmonara totala este alcatuita din capacitatea vitala( CV )+ volumulrezidual (VR).

Volumul de inchidere= volumul la care incepe inchiderea cailor aeriene periferice inzonele bazale (cca 20% din CV).

Determinarea volumelor pulmonare se prin spirografie cu aiutorul unui spirometru

34.Spirometrie VEMS CVF VC si PEF semnificatie

Spirometrul electronic a fost conceput in scopul determinarii VEMS(FEV 1), CVF(FVC) siVC (volumul curent), accsti parametrii putand fi transferati pe computer printr-un portserial.Pe spirograma pot fi determinati 2 parametri importanti: CV (capacitatea vitala)

si VEMS (volum expirator maxim in prima secunda a unui expir fortat care urmeaza unuiinspire fortat)

CV se masoara printr-un inspir lent maximal ce urmeaza unul expir maximal .CVF(capacitatea vitala fortata) reprezinta volumul total de aer rezultat in urma unui expir

fortat maximal.

IRB (indicele de reactivitale bronsica, indicele Tiffneau) reprezinta raportul dintre

VEMS si CVF

exprimat procentual(VEMS/CVF x 100). VC (volumul curent) este cantilatea de aer cepoate fi inspirata si expirata intr-o respiratie normala .PEF( peak expiratory flow- fluxulmaxin de varf)- da informatii despre cat de rapid poate pacientul sa respire.

35.Indicatii spirometrie

-detectarea prezentei sau absentei disfunctieitiei respiratorii sugerate de anamneza,examenul clinic si alte teste diagnostice (radiografia toracica, dozarea gazelor sanguine)

-evaluarea unei boli pulmonare cunoscute

-evaluarea in timp a functiei pulmonare


17/48

-evaluarea tratamentului administrat in afectiuni associate cu tulburarea functieipulmonare

-evaluarea efectelor noxelor profesionale sau de mediu (screeningul indivizilor cu risc dea dezvolta boli pulmonare)-evaluarea riscului unor interventii chirurgicale , ce afecteaza functia pulmonara-evaluarea starii sanatatii generale , inaintea inceperii programelor ce implica activitateafizica intense

-monitorizarea efectelor adverse ale anumitor medicamente associate cu toxicitatepulmonara

36.Contraindicatii spirometrie

Manevrele de inspir si expir fortat, necesarea pentru efectuarea spirometriei duc lacresterea presiunilor intra-craniene, Intra-toracice si in intra-abdominale , asadarexista unele contraindicatii de care medical va trebui sa tina cont:-hemoptizia

-pneumotoraxul-boli cardiovasculare instabile-anevrisme

-interventii chirurgicale, oftalmologice recente-interventii chirurgicale abdominale sau toracice recente

-afectiuni acute care pot afecta corectitudinea efectuarii testului: voma, greata, lenin

37.Pregatirea dinaintea spirometriei

Inaintea efectuarii testului trebuie evitate:-consumul de alcool , cu 4 ore inainte-mesele grele, cu 2 ore inainte-fumatul, cu o ora inte

-exercitii fizice intense, cu 30 min inaintePacientul va purta o imbracaminte lejera,confortabila, va fi relaxat si va merge latoaleta inaintea testului.Din punct de vedere clinic, pacinetul trebuie sa fie stabil sis a

nu prezinte infectii ale tractului respiratorIn cazul testelor de reversibilitate, administrarea bronho-dilatatoarelor va fi opritainainte de testDaca pacientul este de alta rasa(nu alb-caucazian) se vor face ajustarile necesare.

Pacientul va sta asezat pe scaun, cu spatele drept si cu capul in extensie.Se va evitaaplecarea capului inainte.


18/48

38.Disfunctia obstructiva caracteristici spirometrice si grade de severitate

In disfunctiile obstructive, parametrii se modifica astfel:-IRB redus valori mai mici decat 70% - 80% din valorile de referinta-VEMS redus- valori mai mici decat 80% din valorile de referinta-atunci cand capacitatea vitala lenta este mai mare decat CVF, se recomanda calcularea

raportului VEMS/VC.

Gradele de severitate-mica VEMS prezis 70% - 80%-moderata - VEMS prezis 60-69%-moderat severa - VEMS prezis 50-59%-severa - VEMS prezis 35-49%

-foarte severa - VEMS prezis


19/48

va fi masurat la 15-20 min dupa administrarea bronho-dilatatorului.Calculareareversibilitatii dupa administrarea bronho-dilatatorului se face cu formula :

%de reversibilitate al VEMS= ( VEMS post-bronhodilatator VEMS pre-bronhodilatator ) X100 / VEMS pre-bronhodilatator

41.Disfunctia restrictiva caracteristici

Modificarile caracteristice sunt:-VEMS, CVF si CV reduse la mai putinde 80% din valorile de referinta-IRB normal sau crescut-severitatea restrictiei se bazeaza pe gradul de scadere al CVF

O valoare scazuta a CVF poate fi indicatia unei afectiuni restrictive, dar poate aparea si

la pacientii cu obstructii severe asociate cu air trapping.Daca spirometria sugereazaprezenta unei disfunctii restrictive, pentru confirmarea diagnosticului se vor face alteteste de functionalitate pulmonara aditionale

42.Factorii ce pot afecta rezultatele probelor si functionalitatea pulmonare

Dintre factorii care produc variatii ale rezultatelor spirometriei pot fi amintiti :

tipul intrumentului , postura pacientului, procedura, software-ul, temperature,altitudinea, efectele ritmului circadian si de anotimp, factorii endocrine, factorii

individuali (varsta, sex, activitate fizica, masa musculara, rasa, alte caracteristicigenetice, afectiuni coexistente sau in istoric ), factorii de mediu ( fumat, ocupatia,

poluare, mediul urban sau rural), statusul economic.

43.Conditii care determina scaderea CV

a.Factorii care limiteaza expansiunea toracelui,boli neuromusculare,deformatii

osoase,cifoze,cifo-scolioze,morb Pott

b.traumatisme craniene,hemoragii cerebrale,intoxicatii endogene

c.traumatisme ale coloanei vertebrale,meningite,poliomielite,intoxicatii

d.factori care limiteaza excursiile diafragmului:ascita,abdomen acut

e.factori care limiteaza expansiunea plamanului:procese pleurale,cardio

pericardice,hernie diafragmatica,fibroze pulmonare


20/48

44.Conditiile care determina scaderea CPT

-reduceri ale parenchimului pulmonar,tumori,infarct pulmonar,edem pulmonar acut

-limitarea miscarilor diafragmatice,sarcina,ascita,obezitate,tumori abdominale mari

-limitarea expansiunii plamanului,pahipleurite, aderente pleurale,hernie diafragmatica,

-limitarea miscariilor peretelui toracic ,leziuni,cifoscolioze,nevralgii

-reducerea fortei musculare respiratorii

45.Lichidul pleural diferenta exudat transudat

transudat

densitate : 0.6

46.Examenul biochimc al lichidului pleural-dozare proteine si glucoza

Proteine :determinarea para proteinlor,diferentierea naturiirevarsatelor in exudate si

transudate

Glucoza:reflecat nivelul glucozei serice de aceea interpretarea se face combinat cu cea

a glicemiei,raportul glucoza pleurala/glucoza serica fiind 0,5.

>0,8g/l sunt in favoarea unei pleurezii neoplazice sau mecanice


21/48

-LDH este mai crescuta in revarsat fata de ser in cazul neoplaziilor

-fosfataza alcalina-proces malign

-fosfataza acida-metastaza pleurala de la carcinom de prostata

-amilaza(cresteri pese nivelul seric):pancreatita acuta sau cronica,ruptura

esofagiana,tumori

48.pH-ul lichidului pleural

Normal este 7,6%.

Acid


22/48

Boli infectioase:tuberculoza,infectii bacteriene,infectii virale,infectii fungice,infectii

parazitare

Boli neoplazice:mezoteliom,metastaze

Boli de colagen si inflamatori sistemice:LES,poliartrita reumatoida

Boli gastro intestinale:pancreatita,abces subfrenic,abces hepatic,ruptura

esofagiana,bola whiple,hernie diafragmatica

Traumatisme:hemotorax,chilotorax

Hipersensibilizare la droguri

Alte cauze:expunere la azbet,uremie,sindrom postinfarct,post iradiere

54. EXPLORAREA ENDOSCOPICA A APARATULUI RESPIRATOR:Bronhoscopie / fibroscopie= permite vizualizarea directa a mucoasei bronsiceSCOP: DIAGNOSTIC:

Vizualizarea modificatiilor mucoasei Recoltarea prin aspiratie a sputei pt ex. bacteriologic sau citologic Recoltarea prin periaj/ biopsie a fragmentelor tisulare din zona suspecta ptdiagnosticul anatopatologic.

TERAPEUTIC:

Aspirarea secretiilor si eliminarea cailor aeriene ( extrageri de corpi straini)

Plasarea pt dilatarea unor leziuni bronsice stenazale Adm locala a unor medicamenteInvestigatii imagistice ale aparatului respirator:o Radiografia toracicao Radioscopiile toraciceo Explorari radiologice cu substante de contrast ( bronhografii, cu lipiodol,fistulografii)o Explorarea CT toracica

o RMNo Explorarea scintigrafica ( scintigrafia pulmonara de perfuzie; scintigrafia

pulmonara de ventilatie)

55.Metode de explorare functionala a stomacului enumerare,semnificatie si utilizare

Functia motorie este evaluata prin examene radiologice cu sulfat de bariu iar endoscopia

informeaza prin vizualizare directa mucoasa gastrica cu transformarile ei

:ulcer,gastrite,tumori,mucoasa secretanta,nesecretanta,palida sau normal colorata iar

endo-biopsia gastrica aduce elemente pentru diagnosticul histo-patologic


23/48

Enzimele proteo-litice-pepsina catepsina si gastrina prin dozare din sucul gastric pot

constitui indicatori pretiosi in explorarea functionala gastrica

Examenul microscopic-al sucului gastric poate procura dupa centrifugare examinarea

sedimentului intre lama si lamela ,date supra celularitati existente in sucul gastric

56.Explorarea functionala a esofagului

Examenul radilogic se face sub forma de radioscopie si radiografie si pune in evidenta

deviatii si compresiuni extrinseci date de leziuni tiroidiene,osoase

vertebrale,mediastinale,hepatice sau diafragmatice.Se mai pot pune in evidenta

tulburari de motilitate,diverticulii,varice esofagiene,corpi straini,ulcerul

esofagian,tumori esofagiene benigne sau maligne.Pentru examenu radiologic al esofagului

,al tubului digestiv in general se administreaza bolnavului o cana cu solutie de sulfat de

bariu observanduse zonele tubului digestiv prin care trece bariul.

Examenul endoscopic:prin tehnica endoscopica se pot face mici interventii chirugicale cu

examninarea anatomo-patologica sau oprirea unei sangerari cu varice esofagiene rupte

cu ajutorul unor sonde cu balonas sau sutra acestor.

57. Forme ale modificarilor patologice ale secretiei gastrice

Tulburarile secretiei gastrice pot imbraca urmatoarele aspecte :

-Hipersecretia si hiperclorhidria- ce se concretizeaza prin cresterea volumului si

aciditatii , intalnindu-se in ulcerul gastroduodenal si adenomul pancreatic

hipersecretant.

-Hiposecretia si hipoaciditatea- sunt tulburari ce dovedesc modificari atrofice sau

degenerative in special al glandelor fundice apar in gastrite cronice ,cancer gastric ,etc.

Anaciditatea (anaclorhidria , achilia) se descrie sub doua forme aclorhidria falsa , prin

hipersecretie neparietala (fara acid clorhidric ) si aclorhidria adevarata cand estedistrusa sau inlocuita masa celulara parietala (MCP)

58. Metode de explorare functionala a intestinului - enumerare , semnificatie si utilizare

Radiografia abdominala simpla . Aceasta poate evidentia aerocolica (prezenta excesivaa aerului in colon) , corpi straini radioopaci (calculi , obiecte inghitite , introduse

intrarectal accidental ,interpozitia colonului intre ficat si diafragm (sindromul Chilaiditi)


24/48

-Irigoscopia . Clisma baritata sau irigoscopia , reprezinta metoda fundamentala si de

electie pentru investigatia afectiunilor colonului . Este indicata pentru polipi colorectali ,

sangerari rectale , anemie si scadere ponderala , modificarea tranzitului intestinal si

examinarea modificarilor din cloita ulceroasa.

-Colonoscopia . Este metoda care exploreaza endo-luminal , in imagine reala , zona anala ,

rectul , sigmoidul , descendentul , transversul , colonul ascendent , cecul si valva ileo-

cecala. De rutina se poate explora si ultima ansa ileala. Ca mijloc explorator ,

colonoscopia are o rata de eficienta de peste 90% .

59. Cauze de malasimilatie prin defect de digestie.docx

In insuficienta digestiei gastrice avem steatoree dupa gastrectomie , malabsorbtie dupa

gastrita atrofica , cancer gastric.

In insuficienta pancreatica avem pancreatita cronica carcinom , fistula pancreatica ,

scleroza fibrochistica (mucoviscidoza)

In insuficienta hepato-biliara avem hepatite , ciroze , obstructii biliare

In afectiuni generale si extradigestive cu insuficienta digestiei avem stari carentiale

,distrofii de aport , kwashioror , pelagra , boli endocrine (Addison , Basedow , diabet

consumptiv)

60. Cauze de malabsorbtie.docx

Malabsorbtia poate fi urmarea alterarilor structurale ale mucoasei intestinale (boala

celiaca , sprue , infiltratii ale peretelui intestinal , rezectii intestinale , anomalii

ereditare de transport )

61. Metode imagistice in explorarea hepatobiliara - enumerare ,semnificatie.docx

Ecografia abdominala .Este explorarea imagistica cel mai frecvent utilizata in patologia

hepatica

Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a oferi imagini detaliata astructurilor din interiorul organismului.

PET scan Produce imagini tri-dimensionale a organismului , prin intermediul razelorGamma

62. Sindromul de necroza celulara.docx

Sindromul de necroza celulara poate fi caracterizat prin insuficienta hepatica

decompensata ( coma hepatica). Aceasta este o coma endogena bazata pe necroza acuta


25/48

a parenchimului cu insuficienta hepatocelulara si o coma exogena unde rolul il au factorii

extrinseci unde se constata scurtcircuitarea sanguina prin sunturi porto-cave care

ocolesc ficatul.

63. Sindromul de hipofunctie celulara

Sindromul de hipofunctie celulara poate fi caracterizat prin inabilitatea celulelor

hepatice de a-si indeplini functiile fiziologice. Hipofunctia poate data de un numar mic

de celule hepatice sau unu numar normal al celulelor dar cu functia alterata ce nu duc la

bun sfarsit rolul fiziologic.

64. Cercetarea factorilor etiologici in patologia hepatobiliara

Insuficienta hepatica reprezinta o afectiune hepatica grava determinata de suprimarea

brusca a functiilor hepatice de sinteza detoxifiere si excretie .

Ciroza hepatica reprezinta o afectiune hepatica cronica difuza , caracterizata prin

asocierea inflamatiei , necrozei,fibrozei , regenerarii micro sau macronodulare , cu

alterarea arhitectonicii hepatice. Afectiunea este multietiologica.

indromul icteric , reprezentat de coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor

,determinat de cresterea bilirubinei in sange de peste 2,5 mg / dl , cauzat de afectiuni

hepatice ,cronice sau acute , si alte afectiuni extrahepatice. Icterul trebuie diferentiat

de pseudoicter , unde apare coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor , dar faracresteri ale valorilor bilirubinei .

Cauzele cele mai frecvente sunt :anemii hemolitice , infarcte tisulare , resorbtia

hematoamelor , thalasemie , anemii megaloblastice , porfirie , hepatite virale sau toxice ,

deficite enzimatice din sindroame genetice.

Bolile veziculei biliare si cailor biliare reprezinta un grup eterogen de bili care afecteaza

vezicula biliara si caine biliare intra sau extrahepatice.

65. Analiza chimica a lichidului de ascita

Pentru diagnosticul diferential intre exsudat si transudat , in practica se utilizeaza

determinarea cantitatii de proteine din lichid , considerand ca o valoare a proteinelor

totale sub 3g/DL indica un transudat , iar peste 3g/dL indica un exsudat. Clasificarea

revarsatului ca exsudat sau transudat este primul pas in stabilirea etiologiei.

Alte investigatii biochimice recomandate pentru lichidul de ascita sunt : gradientul de

albumina ascita/ser , colesterol . LDH ,amilaza , trigliceride.


26/48

Determinarile biochimice din revarsate se efectueaza intotdeauna concomitent cu

determinarile din sange ; recoltarea sangelui trebuie facuta intr-un interval de timp

foarte apropiat de momentul punctiei (+ /- o jumatate de ora )

66. Cauze de ascita

Acestea pot fi:

- cauze generale - cardiace (insuficienta cardiaca dreapta sau globala, pericardita

cronica constrictiva); renale (sindromul nefrotic si glomerulonefrita difuza acuta);

carentiale (malnutritia, boli consumptive, enteropatia cu pierdere de proteine)

- hipertensiunea portala - obstacol prehepatic ce este intalnit in tromboza de vena

splenica, tromboza de vena porta, insa cel mai frecvent neoplazica; obstacol intrahepatic

adesea intalnit in ciroza hepatica, hepatocarcinom si boala venoocluziva; obstacol

suprahepatic se intalneste in tromboza venelor suprahepatice sau a venei cave inferioare

(sindromul Budd-Chiari)

- cauze peritoneale - frecvent in peritonita bacilara, carcinomatoza peritoneala

(primitiva sau secundara), peritonitele cu piogeni si determinari peritoneale in bolile de

colagen

- alte cauze - obstacol la nivelul circulatiei limfatice (numita ascita chiloasa) intalnit in

proliferarea neoplazica,pancreatita cronica pseudochistica si mexedemul.

67. Explorarea functionala a pancreasului exocrin

Reprezinta aproape 98% din masa pancreasului . Este format din acini de forma sferica .

In structura acinilor se gasesc celule sero-zomogene (contin granule de zomogen).Aceste celule asigura secretia intermitenta a pancreasului exocrin cu rol foarte

important in procesele de digestie. De la nivelul acinilor pornesc canale ce se unesc ,

formand ductul principal Wirsung si cel accesor Santorini . Rolul acestor ducte este de a

prelua secretia exocrina a pancreasului si de a o varsa in duoden sucul pancreatic.Sucul pancreatic este secretat in cantitate de 1000-1500 de ml la 24 de ore si este un

lichid clar ,vascos si cu un pH alcalin ( 7-9) . In compozitia sucului pancreatic se gasesc

substante organice si anorganice ,dar componentul principal este apa. Substantele

organice sunt reprezentate de enzime , cele anorganice in mod deosebit reprezentate deionii de sodiu si anionul bicarbonic.


27/48

68. Volumul de urina (normal , modificari)

Volumul urinei excretate este cuprins in mod normal intre 0,5-2litrii/24 ore , dar

variaza in functie de varsta persoanei , de cantitatea de lichide absorbite , de

alimentatie , activitate fizica , climat etc.

Patologic:

O schimbare a culorii urinei poate pune in evidenta un icter ( brun roscata) sau o

hematurie (urina rosie).

Prezenta unor elemente anormale in urina sau in sedimentul urinar este simptomatica

pentru anumite boli :diabet daca este vorba de glucoza , nefropatie atunci cand acestea

sunt proteine , acidocetoza in caz de corpi cetonici , afectiune hepatica in caz de

urobilina.

69. Recoltarea urinii -tehnica si conservare

Recoltarea corecta a urinei si transportul rapid catre laboratorul unde va fi testata sunt

etape cruciale pentru obtinerea de informatii de calitate la analizele din urina.

Urina se recolteaza in recipiente speciale ,de unica folosinta , prevazute cu capac etans

pentru a preveni varsarea , evaporarea si contaminarea specimenului urinar . Daca seurmaresc examinari bacteriologice , recipientul trebuie sa fie steril.

Cele mai frecvente erori in aceasta testare provin din incorecta recoltare sau

conservarea urinei timp de 24 de ore . Ideala este prelucrarea urinei in laborator sa fie

cat mai rapida.

70. Proteinuria functionala , posturala si tranzitorie

Proteinuria reprezinta prezenta unui exces de proteine in urina. Aceasta consta intr-un

aspect spumos al urinei , desi urina spumoasa poate fi cauzata si de bilirubinourie ,exaculare retrograda ,pneumaturie (bule de aer in urina ) datorate unei fistule sau

medicamentelor (piridina) .

O persoana normala poate excreta pana la 150mg de proteine zilnic.

Persoanele mai tinere de 30 de ani care excreta mai putin de 2g de proteine pe zi si care

nu au un clearance al creatininei normal trebuie testate pentru proteinuria ortostatica

sau posturala .


28/48

Este caracterizata de o excretie crescuta a proteinelor in pozitia bipeda a corpului si o

excretie normala cand pacientul este in supinatie . Pentru a diagnostica proteinuria

ortostatica , se vor analiza in comparatie mostre de urina in cele doua pozitii ale corpului

. Pentru determinare , se efectueaza colectarea urinei produsa ziua si noaptea.

Proteinuria posturala este o conditie benigna asociata cu o functie renala normala la

persoanele supravegheate pentru o perioada de 20-50 de ani. Se recomanda acestor

pacienti masurarea tensiunii arteriale si urinoanaliza anuala.

Proteinuria tranzitorie poate fi confirmata daca al doilea strip urinar este negativ ,

primul test aratand urme pana la 2+ proteine.

Proteinuria tranzitorie poate fi asociata cu efortul fizic si febra .

Pentru acest tip de proteinurie se vor efectua urinoanaliza si examen microscopic in cel

putin trei ocazii separate , raportul albumina/creatinina sau proteina/creatinina intr-o

proba aleatorie de urina.

71.Cand apare glicozuria insotita de hiperglicemie?

o boli endocirne: acromegalie, sindrom Cushing, tumosi pancreatice, hipertiroidism,feo-cromocitrom

o boli ale SNC: tumori, hemoragii, boli hipotalamiceo tulburari ale metabolismelor asociate cu: arsuri, infectii, fracturi, infarct

miocardic, uremie

o boli hepaticeo obezitateo hranirea dupa infometareo medicamente: tiazide, cortico-steroizi, ACTH, anticonceptionale

72.Filtrarea glomerulara factori ce deregleaza filtrarea glomerulara

-in diverse forme de glomerulo-nefrite(acute sau cronice) se produc variatii atat de

clearance-uri la PAH cat si la creatinina, ceea ce traduce in fapt atat reducerea fluxului

plasmatic renal cat si a filtratului glomerular.

-in glomerulo-nefroze

-in pielonetrita cronica

-in insuficienta renala acuta prin soc, prin toxice


29/48

-nefropatia gravidica

-nefropatia diabetica

-diabetul renal

73.Endoscopia aparatului urinar

NU EXISTA (poate se refera la CITOSCOPIE care nu e alelas cu endoscopia si in cartea

lui balaet nu e)

74.Examenul sedimentului de urina.

O urina norala este limpede si transparenta in momentul emisiunii; ea poate produce prin

racire si in timp, un nor flocunos, mai mult sau mai putin dens nubecula, care ramane in

suspensie sau se depune la fundul vasului. nubecula este formata din celule epiteliale,provenite din caile urinare (sau la femei si din vagin) si rare leucocite inglobate in

mucus.

Aspectele conpozitionale ale sedimentului urinar:

-sedimentul neorganizat,

-sedimentul organizat; daca apar hematii, sepoate recurge orientativ la efectuarea

probei celor 3 pahare

75.Hematuria clasificare,semnificatie, cause

Reprezinta prezenta hematiilor in urina

- apare in: traumatism la nivelul tractului urinar, boli hemoragipare, administrarea de

antocoagulante, ciclofosfamida; exercitii fixice intense

Clasificare ???

76.Proteinuria clasificare, semnificatie

Prezenta proteinelor in urina

-proteinuria functionala, la persoane fara boli renale: exercitiu fizic; deshidatare

(hemoragii, boli febrile); expunere la frig, insuficinta cardiaca congestiva

-proteinuria posturala


30/48

-proteinurie intermitenta,tranzitorie,


31/48

-de eliminare a substantei de contrast la nivelul rinichiului;

-de transport si evacuare a substantei de contrast la nivelul cailor de excretie , ca

urmare a modificarilor de tonus, peristaltism sau obstructia acestuia

Pentru evaluaea acestor midificari se va folosi urografia standard cu primul cliseu la 5

minute de la injectarea substantei si al 2-lea la 20 de minute

80.Factori responsabili de modificarile urografice

Modificarile urografice se impart in 2 etape:

-de eliminare a substantei de contrast la nivelul rinichiului;

-de transport si evacuare a substantei de contrast la nivelul cailor de excretie , ca

urmare a modificarilor de tonus, peristaltism sau obstructia acestuia

81.Examenul calculilor urinary

?????

82.Cilindri celulari enumerare si semnificatie

??????

83.Scintigrafia renal

Reprezinta capacitatea rincihiului de a incorpora o serie de substante, in special

diureticul mercurial denumit neohidrin, Technetiu (rezultat din dezintegrarea

molibdenului)

Pacientului I se administreaza intra-venos o cantitate de substanta radio-activa dupa

care, cu ajutorul unui aparat scintigraf, se determina radiatiile emise de corticala

rinichilor in zonele lombare.

84.Imagistica n explorarea aparatului renal cateva cuvinte despre fiecare. ( sauvariante de subiect din fiecare explorare

imagistica )

1. ecografia renalaUltrasonografia este o metoda noninvaziva de explorare a rinchilor si cailor urinare,

avand la baza ultrasunetul.

Exista 2 tipuri de ultrasunete:


32/48

-pilsate ce au la baza un transducer care transforma energia elecrtrica in energie

mecanica si are la baza fenomenul piezoelectirc

-doppler ce folosesc energia sub forma de unda continua si stabilesc ca frecventa

sunetului cand este transmisa sau reflectata de la un obiect se va schimba cu vitezaobiectului.

2. Radiologia

Radilogia renala simpla pe gol, evidetiaza marirea globala sau partiala a rinichiului, lacare se adauga si modificari de forma si de contur. In sarcoame sau tumori capsulare, se

produc calcificari sau imagini aberante.

3. TomografiaIn tumorile renale, CT-ul evidentiaza la nivel renale mase hipodense iar la administrarea

substantei de contrast se imbunatateste examenul, evidentiindu-se extensia tumoarei.

In tumorile vezicale, CT-ul are rol de a depista absenta sau prezenta nodulilor limfatici

metastatici si invazia tesutului grasos vezical

4. Rezonanta magnetica- IRMIn diagnosticul tumorilor renale, IRM-ul evidentiaza tumoarea Grawitz cu semnal

neomogen, de intensitate variata, ce depinde de continut. Tumoarea Wilms are acelas

aspect dar dimensiuni mai mari. Limfomul renal apare hiperintens

85.VSH - semnificatie, variatii fiziologice, erori de interpretare,

conditii de recoltare

VSH= viteza de sedemntare a eritrocitelor, principiul de determinare este metodeWestergreen si se bazeaza e capacitatea eritrocitelor

de a sedimenta in vitro intr-o epubeta de sange in prealabil cu anticoagulant.

valori normale :

nou nascuti = 1-2 mm

sugari=7-10mm

copii mici=7-11mm


33/48

femei=3-8mm

barbati=6-11mm.

Variatii fiziologice:

modificari in timpul digestiei, ciclului menstrual,sarcina;erori de interpretare:

coagularea partala a sangelui, interval prea mare

intre recoltare si efectuarea examenului, anemii grave sau poliglubulii.

conditii de recoltare:

se recolteaza in tuburi tip vacontainer 1.6 ml sange, in care sa gasesc

0,4 ml de solutie anticoagulanta se amesteca, apoi se pun in stative in

pozitie verticala timp de 1-2 ore. se citese-te migrarea coloanei de sange

se interpreteaza . astazi exista multiple metode, micro-metode, in functie

firmele producatoare, precise si foarte rapide.

Din momentul amestecarii sangelui cu anticoagulantul , stabilirea analizei

este de numai 4-5 ore.

86.VSH - variatii patologice crescut/scazut

VSH crescut:

-Boli de colagen; este cel mai util test pentru diagnosticul si

monitorizarea arteritei temporale, artritei reumatoide si 4

polimialgiei reumatice.

Infectii, pneumonii, sifilis, tuberculoza, endocardita bacteriana subacuta.

-Boli inflamatorii: boala inflamatorie pelvina acuta,

guta, artrita, nefrita, nefroza.

-Boli neoplazice.

-Cresterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu,


34/48

macroglobulinemie Waldenstrm.

-Intoxicatii acute cu metale grele.

-Distructii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator (valorile crescute se

pot mentine pana la 1 luna).

-Toxemie, hipotiroidism, hipertiroidism.

-Anemia acuta sau din bolile cronice.

- orice proces infectios, in general desi mai putin intens in prezenta

unei febre, unde poate confirma originea infectioasa

a ei, fiind mult mai important daca temperatura este normala sau subnornala.

- disglobulinemii , macroglubulinemia Waldenstrom si maladia Kahler;

- cancer evolutiv;

ghid pretios in tratamentul si urmarirea evolutiei TBC, RAA si maladiei

Osler, infarctului si septicemiei.

VSH mic:

-Temperaturi >20-24C4.

-Hiperglicemia2.

-Hiperlipoproteinemia (in special chilomicronii)4.

-Hipofibrinogenemia.

-Policitemia.

-Hiperleucocitoza2.

-Prezenta de eritrocite anormale: microcite, drepanocite,

echinocite, poichilocite, stomatocite, acantocite, sferocite

(prin scaderea suprafetei necesare pentru agregarea hematiilor)3.

-Casexia5.


35/48

-Medicamente: aspirina, aur, corticotropin, ciclofosfamida,

glucocorticoizi, hidroxiclorochina, metotrexat, antiinflamatorii

nesteroidiene, penicilamina, sulfasalzina, tamoxifen, trimetoprim2.

87.Semnificatia VEM si HEM;

VEM (volumul eritrocitar mediu)

este indicele eritrocitar care face diferenta intre anemiile

micricitare - cu volum mic- , mormocitare- cu volum normal si

cele macrocitare - cu volum mare.

Valoriile normale: 80-94 fL, la analiza morfologica pe frontiu,

eritrocitele normele au diametru 7-8, cele cu dimensiuni mici

- microcite- corespund unui VEM scazut, iar cele cu dimensiuni

mari- macrocite pana in 12 sau megalocite, peste 12 corespund unui VEM crescut.

o valoare crescuta a VEM poate aprea in urma unui consum

cronic de alcool, hipotiroidism sau anemii hemolitica-

datorita prezentei reticulocitelor , care au vokum

mare decat hematiile mature.

HEM (hemoglobina eritrocitar medie) valori normale: 27-33pg,

valori scazute apar in anemiii hipocrome microcitare.

Reticulocite val.normale,

Valori normale (% din numarul de eritrocite)

Nou-nascuti: 2.5-6.5%

Sugari: 0.5-3.1%

Adulti 0.5-2.5%

conditii de a numara reticulocitele si val.crescute/scazute


36/48

Numararea reticulocitelor se efectueaza pentru a determina daca maduva osoasaproduce un numar de eritrocite corespunzator valorilor organismului si pentru a

descoperi cauza si a clasifica diferitele tipuri de anemii.

Numararea reticulocitelor masoara productia de eritrocite imature (reticulocite)

Se recolteaza sange venos, care se colecteaza intr-o epubeta sau seringa.

Locul punctiei se dezinfecteaza cu un antiseptic, iar la nivelul bratului se aplica un garou

pentru a determina umflarea venelor. Se introduce un ac in vena si se colecteaza sangeleintr-o eprubeta sau seringa.

In cursul acestei proceduri se elibereaza garoul pentru a permite scurgerea sangelui.

Dupa colectarea cantitatii necesare de sange, acul este extra iar la locul punctiei seaplica presiune pentru a stopa sangerarea.

Proba se transporta imediat la laborator.

Valori scazute: Numar scazut de reticulocite se numeste reticulocitopenie:

Apare in anemii non-regenerative, cum ar fi deficitul de fier/folat/vitamina B12, aplaziamedulara (deficitul persistent de Rt sugereaza un prognostic prost), anemia din bolilecronice, insuficienta medulara (anemia mieloftizica).

Determinarea numarului de Reticulocite are importanta in special in anemia normocitara.

Anemia microcitara cu feritina si saturatie a transferinei normale si nr. de Rt crescutsugereaza o hemoglobinopatie. Reticulocitoza in combinatie cu anemia macrocitarasugereaza deficit de folat/vitamina B12 partial tratat, iar anemia hemolitica poate fiusor macrocitara

Valori crescute: Reticulocitoza (cresterea numarului de reticulocite) este indicator deeritropoieza regenerativa (cresterea productiei eritrocitare medulare sub actiuneaeritropoietinei; sub stimulare maxima maduva poate produce eritrocite de 6-8 ori mai

mult fata de rata normala).

In anemii hemolitice, hipersplenism,

88.Indice reticulocitar

Reticulocitele sunt eritrocite imature, eliberate in sange de catre maduva osoasa. In

circulatie aceste reticulocite pot fi intalnite pentru aproximativ 1-2 zile, pana cand sematureaza, transformandu-se in hematii. Testul pentru reticulocite este efectuatpentru evaluarea perioadei de timp in care maduva osoasa elibereaza in sange aceste

hematii imature.


37/48

In mod normal in organism reticulocitele intrunesc aproximativ 1%-2% din totalulcelulelor rosii, dar nivelul acestora poate sa creasca in cazul unor hemoragii severe sau

al anumitor boli manifestate prin distrugerea prematura a hematiilor (anemiehemolitica). Deasemenea, nivelul reticulocitelor poate sa depaseasca media normala si incazul persoanelor care locuiesc la altitudini mari, suplimentand astfel nivelul scazut aloxigenului.

89.Formula leucocitara semnificatie, tehnica efectuarii, valori normale

Aprecierea leucocitelor pe frotiu: sunt analizate morfologia si distributia leucocitelor. Oestimare a numarului de leucocite se poate face prin scanarea frotiului cu un obiectiv deputere mica:[(nr mediu de leucocite/camp) x103 /L]/4. Trebuie identificate sinumarate cel putin 100 de celule pentru efectuarea formulei leucocitare. Leucociteleprezente in mod normal pe frotiu sunt neutrofilele, eozinofilele, bazofilele, limfocitele si

monocitele.Prezenta de precursori mieloizi (metamielocite, mielocite, promielocite,blasti)/devierea la stanga a formulei leucocitare este anormala si apare n infectiibacteriene, intoxicatii, necroze tisulare, hemoragie, hemoliza, carcinoame, reactiileucemoide, sindroame mieloproliferative cronice etc.

90.Eritrocite modificari de marime/ culoare/ forma semnificatie

Aprecierea eritrocitelor pe frotiu: eritrocitele sunt evaluate pentru variatii de marime,forma, distributia hemoglobinei si prezenta de incluzii intracelulare. Examinarea optimaa morfologiei eritrocitare se face intr-o arie a frotiului in care hematiile sunt asezate

una langa alta, dar nu se suprapun. In mod normal eritrocitele apar de forma rotunda,anucleate, uniforme ca marime si forma, cu un diametru mediu de 7-8 m (comparabil cunucleul unui limfocit mic), cu o zona palida centrala care nu depaseste 1/3 din diametrulcelulei, inconjurata de o rama rosu-portocalie de hemoglobina.

91.Metabolismul fierului

Forma ionizata a fierului este toxica, din acest motiv fierului este intodeauna probatgruparea hem a proteinelor sau legat de anumite proteine de transport sau dedepozitare, cum ar fi transferina, feritina si hemosiderina.

In medie, organismul uman contine aproximativ patru grame de fier, mai mult la sexulmasculin decat la cel feminin. Cea mai mare cantitate de fier se gaseste in hemoglobinadin eritrocite. Cantitati mai mici de fier se gasesc in mioglobina din fibrele musculare, inenzimele respiratorii ale tuturor celulelor.

O mica parte din fier se gaseste in plasma, unde circula legat de o proteina numitatransferina. Fierul de depozit este stocat de catre macrofagele din splina, maduvaosoasa si ficat. Fierul din ficat poate fi stocat atat de catre macrofagele speciale(celule Kupfer) cat si de hepatocite.

In general, depozitele de fier sunt de aproximativ 1 gram.


38/48

Fierul poate fi stocat de catre feritina si hemosiderina, doua proteine specializate.Feritina este formata dintr-un invelis proteic si un miez care poate contine pana la 4500

atomi de fier.

Hemosiderina este alcatuita din agregate de feritina care au pierdut partial invelisulproteic. Atunci cand se modifica depozitele totale, feritina si hemosiderina cresc sauscad impreuna. Modificarea in sensul reducerii depozitelor se insoteste de scaderea

cantitatii de feritina si de hemosiderina.

92.Fierul medular val.normale, conditii de scadere

93.Testul Schilling semnificatie,

Testul Schilling este o metoda de diagnostic folosita pentru anemia pernicioasa (anemia

Biermer). Anemia Biermer (anemia pernicioasa) este o forma de anemie cauzata dedeficitul de vitamina B 12, care nu se absoarbe la nivel intestinal din cauza scaderii sau

absentei factorului intrinsec. Factorul intrinsec este o glicoproteina care are rol detransport pentru vitamina B12. Factorul intrinsec nu este cunoscuta sub numele defactorul Castle. Este sintetizat de catre celulele parietale de la nivelul stomacului,

aceleasi celule care sintetizeaza si acidul clorhidric. In anemia Biermer, din cauzagastritei atrofice sau atrofiei gastrice, cantitatea de factor intrinsec scade si estediminuata absortia vitaminei B 12.

94.Electroforeza Hemoglobinei tipuri de hemoglobinopatii

Prin electroforeza hemoglobinei se pun n eviden tipurile de hemoglobin normale:hemoglobina A1 (Hb A1, predominant la adult), hemoglobina A2, (Hb A2) i hemoglobinafetal, (Hb F) precum i existena unor hemoglobine anormale (hemoglobinopatii).Modificrile n proporiile tipurilor de hemoglobin normale sunt caracteristice pentrutalasemie. Prin electroforez poate fi evideniat i prezena unor hemoglobineanormale: S, C, E, H, M etc. Au fost identificate mai mult de 350 de tipuri diferite de

hemoglobin. Principala manifestare clinic a acestor hemoglobinopatii este anemia dediverse grade, de la blnd la sever. Hemoglobina fetal, Hb F, reprezint forma dehemoglobin dominant a ftului, ea este nlocuit cu hemoglobina normal a adultului,

A1, n decursul primului an de via. Valori crescute de Hb F se ntlnesc n talasemie. HbS este cauza anemiei cu celule falciforme (drepanocitoza) caracterizat prin prezenade eritrocite n form de secer (numite drepanocite). Aceste eritrocite au o durat devia redus fa de eritrocitele normale, rezultnd astfel anemie. De asemenea acesteeritrocite sunt mai puin

elastice dect cele normale cauznd obstrucia vaselormici de snge i crend ischemiei infarct n teritoriile irigate de acestea. Hemoglobina C cauzeaz o uoar anemiehemolitic. Att talasemia ct i anemia cu celule falciforme (precum i celelaltehemoglobinopatii) sunt date de afeciuni genetice (modificri ale genelor responsabile

de sinteza hemoglobinei). Aceste afeciuni pot fi n form homozigot, ceea ce seasociaz de obicei cu o boal clinic mai sever sau n form heterozigot, situaie n


39/48

care manifestrile clinice sunt mai blnde putnd exista situaia ca boala s fiedepistat ntmpltor n urma observrii unor modificri minore, caracteristice, ntr-ohemoleucogram obinuit. Talasemia i hemoglobinopatiile pot fi diagnosticate i printeste genetice care identific punctual defectul, lanivelul uneia sau mai multor gene.

Valori crescute ale Hb F pot aprea n:

o Talasemie;

o Hipertiroidism;

o Drepanocitoz i alte hemoglobinopatii;

o Anemie aplastic dobndit;

o Boli mieloproliferative, mielom multiplu, limfoame.

Valori crescute ale Hb A2 pot aprea n:

o Talasemie;

o Drepanocitoz;

o Anemie megaloblastic;

o Hipertiroidism;

o Deficiena de vitamina B12 sau folat.

Valori sczute ale Hb A2 pot aprea n:

o Anemie feripriv;

o Anemie sideroblastic.

95.Anemia feripriva - caracteristici de laborator pentru diagnosticarea anemiei. estedefinit ca o deficien calitativ sau cantitativ a hemoglobinei, molecul ce se gsetein globulele roii. Deoarece hemoglobina transport oxigenul de la plmni la esuturi,anemia conduce la hipoxie (lipsa de oxigen) n organe.

Caracteristici de laborator :

- numaratoare cpmpleta a forulei sangvine care va indica un nivel redus de hb, iar hteste scazut. Globulele rosii cu continut scazut dehb sunt mai mici si mai putin

pigmentate.

- dozarea fierului seric va indica scaderi ale acestuia


40/48

- feritinemia nivelul de feritina din sange este mica in cazul carentei de fe.

96.Anemia Biermer - caracteristici de laborator pentru diagnosticarea anemiei.

Este forma de anemi megaloblastica din cauza deficitului de vit B12 prin alterarea

absorbtiei acesteia. Datorata distructiei imune a factorului intrinsec in cadrul gastriteiatrofice si a pierderii celulelor parietale gastrice

Studii de laborator:

-Sangele periferic arata de obicei usoara leucopenie si trombocitopenie,

-Volumul celular mediu si hb sunt crescute;

-Leucopenia si trombocitopenia sunt pararele cu severitatea anemiei;

-Examemenul periferic al sangelui arata macrocite ovale , granulocite hipersegmentare,

97.Anemia sideroblastica - caracteristici de laborator pentru diagnosticarea anemiei.

Anemia sideroblastic este o boal rar, caracterizat prin perturbarea cronic aeritropoiezei cu acumulare excesiv de fier n esuturi (hemocromatoz).

Anemia sideroblastica dobandita este mai frecvent idiopatica si apare la persoanele invarsta. Aceasta anemie nu raspunde la tratamentul cu vitamina B6. Aproximativ o treime

dintre pacientii prezinta splenomegalie. Durata medie de supravietuire este de 10 ani. In10 % in cazuri se poate transforma in leucemie acuta. Anemia sideroblastica secundarase poate intalni dupa consumul cronic excesiv de alcool, dupa administrareaunormedicamente sau in intoxicatia cu plumb. In aceste cazuri, anemia este de obicei

moderata. Unele boli inflamatorii cum ar fi poliartrita reumatoida, lupusul eritematossau cancerele se pot insoti de anemie sideroblastica, iar prognosticul depinde de

severitatea bolii de baza.

Studii de laborator:

- hemoleucograma completa si microscopia sangelui periferic , arata o amenie ,

moderatam desi au foat raportate si forme severe,

- MCV este mic.

98.Talasemia

Talasemia, o afectiune genetica mostenita de la parinti, este o boala a sangeluicaracterizata prin oxigenare deficitara a tesuturilor ca urmare a unui defect in sinteza

hemoglobinei si a unui numar redus de eritrocite.Principalul simptom este obosealacronica. Hemoglobina A, normala, este constituita din doua lanturi alfa1 , doua lanturi


41/48

alfa2 si doua lanturi beta. Mutatiile sunt defecte ale genelor, care se transmit conformLegilor lui Mendel si pot afecta producerea lanturilor alfa (alfa-talasemie) sau lanturile

beta (beta-talasemie) cu formarea unei cantitati reduse de hemoglobina A.

Forme de talasemii:

Alfa talasemia

In conditii normale in fiecare molecula de hemoglobina exista doua lanturi alfa1 si doua

lanturi alfa2 (??/??).

Absenta unui singur lant este asimptomatica, insa persoana este purtatoare a mutatiei.

Lipsa a doua lanturi alfa determina o forma medie de anemie numita alfa-talasemieminora.

Absenta a trei lanturi alfa determina o forma severa de anemie, boala hemoglobinei H,

pentru ca se produce o hemoglobina cu greutate moleculara mare pe care corpul oindeparteaza foarte repede. Lipsa completa a lanturilor alfa este incompatibila cusupravietuirea,alfa talasemie majora, cauzand anemie extrema prin absenta

hemoglobinei, ceea ce duce la hidropsis fetalis sau moarte intrauterina.

Beta-talasemia

Beta-talasemia minora aparuta prin absenta unui lant beta este asimptomatica.

Beta-talasemia majora numita si anemia Cooley este o forma severa de boala, cu debut in

perioada de sugar. Se manifesta prin anemie marcata, hepato-splenomegalie (marirea involum a splinei si ficatului), infectii severe si deformari osoase.

99.Conditii de neutrofilie si neutropeniea)Neutrofilia

-In mod normal in digestie, efort muscular, sarcina.- in mod patologic in:

-infectii generale si locale;

-tumori maligne;-puseuri acute in boli cronice-dupa hemoragii, hemoliza- intoxicatii endogene (acidoza diabetica guta);-intoxicatii exogene (digital, mercur);-leucemie granulocitara cronica.

b. Neutropenia apare:-in mod normal in inanitie- in stri patologice in:

-infectii bacteriene (febr tifoid, para-tifoid):

-infectii virale (grip, rubeol, rujeola), unele parazitoze (malarie, Febrarecurenta)


42/48

-unele colagenoze (lupus eritematos)- intoxicatii cu benzol, amidopirin:-afecliuni hematopoietice cu hipoplazic medular;-agranulocitoz.

100. Conditii de eozinofilie si eozinopeniea. Eozinofilia se intalneste in:' Stari alergice (astm, urticarie, boala fierului); Parazitoze (trichinoza, echinococoz); Pneumopatii (sindrom I. neffler); Boli de sange (boala Hodgkin, leucemia granulocilar cronic cu eozinofilie); Post-radioterapie; Post-splenectomie; Unele boli infectioase (scarlatin); Granuloamele cu eozinofile., Eozinofilia familial.b. Eozinopenia apre in faza de debut a bolilor infectioase (cu exceptia scarlatinei): in intoxicalii; Post-corticoterapie101. Conditii de limfocitoza si limfopenie

a) Limfocitoza., mod normal se intlneste la copii la nastere. in mod patologic apare in: TBC (faza de debut), alte boli infectioase (tuse

convulsiv,scarlatin, limfocitoz infectioas), leucemie limfatic cronic.

b. Limfopenia se intlneste in: infectii Supraacute; post-corticoterapie: boala Hodgkin.102. Conditii de monocitoza

Monocitoza este extrem de variabil, chiar de la o ora la alta, ea fiind un corolar alReactivitatii reticolo-endotelialeSe intalneste in unele boli infectioase: (mononucleoza infectioas. febra tifoida. tifosexantematic) endocardita lent, bruceloza, unele parazitoze, paludism, tripanosomiaza; boala Hodgkin.

103. Conditii trombocitopenie semnificatii, conditii de aparitie-deficit de productie


43/48

>scderea mega-cariocito-poezei-boli congenitale: anemia Fanconit sindron TAR, infectii sau droguri in timpul

sarcinii-hipoplazia dobndit: radiatii. intoxicatii chimice, cloramfenicol, LED, chimio-terapie anti-neoplazic, infectii, idiopatic

>productie ineficienta de trombocite-trombocitopenie ereditar (autozomal dominant, anomalia May-Hegglin,

sindromWiskott-Aldrich)

-deficit de B 12 sau acid folic-alte (sindrom mielo-displazic, hemoglobin-nuria paroxistic nocturna)

-deficit de distributie 'i dilutie>sechestrare splenic (infectioase, inflamatorii, congestive)>hipotermia

>dilutie dup transfuzii cu sange conservat-anomalii ale distrugerii plachetare>distrugere exagerat de cauze combinate

-venin-traumatisme tisulare, chirurgicale, traumatice, anoxice, toxice

-complicalii obstetricale; sarcirut oprita in evolutie, embolie amniotica,-neoplazice: leucemia pro-mielocitar, cancere, hemangionme-infeclii: bacteriene, virale

-hemoliza intra-vasculara>consum izolat de trombocitare

-sindromu hemolitic posturemic- PTI

-vasculite (LED, alte colagenoze)-proteza cardio-pulmonara

>cauze imunologice

-autoimune (acute, cronice)-SIDA-post-transfuzional-purpura neonatala-izoimuna

>medicamente: agenti alchilanti, antimetaboliti, cloramfenicol, penicilina.-cauze combinate de trombocitopenie:

-ciroza alcoolica

-boli limfo-proliferative-by-pass cardio-pulmonar-tumori-infectii

104. Conditii de trombocitoza-infectii: sindrom mononucleozic, tuberculoza-hemoragii


44/48

-deficit de fier-anemie hemolitica

-cauze chirurgicale: splenectomie, post-operator-raspuns la medicamente:vincristin, epinefrina, interleukina-1 beta-raspuns la exercitii-post trombocito-penie la interruperea drogurilor meilo-supresive (inclusiv alcool)tratament deficitului de B12

-prematritate-deficit de vitamina E la copil

>trombocitemia esential>policitemia vera>mielo-fibroza idiopatic>boli neoplazice inclusiv hematologice>boli acute/cronice inflamatorii: colagenoze, boli inflamatorii intestinale

>alte cauze: osteoporoza, boli eardiace, transplant regal, diabet zaharat, gangrenauscat,insuficienta renal, sindrom nefrotic, convulsii, sindroame mielo-proliferative, ciroza,pancreatita cronic, arterita temporal Horton, limf-adenopatia hiperplazic, multi-centrica

angio-folicular familial

105. Citirea unui frotiu medularPentru obitinerea unei imagini de ansamblu, examinarea frotiului va incepe cu un maritor

slab (x10. X20). Se va urmri aspectul semi-cantitativ ai celularittii.Intereseaza apoi daca se pastreaza sau nu aspectul eterogen normal al mduvei.I. Aspect eteromorfIn asemenea cazuri intereseaza:

a) Raportul intre seriiPredominanta vreuneia dintre seriile mieloide traduce reactivitatea medular: eritro-blastica

granutocitar etc,b) Maturarea elementelor

Se va aprecia atat cu ajutorul indicilor de maturare cat si dupa morfologia elementelor

(macrocitoza. megalocitoza), mega-granulocite etc.c) Prezenta de celule anormale

Cu un obiectiv mic se vor repera eventualele celule anormale: neo-plazice, reticulo-endoteliale tip Gaucher etc.2. Aspect monomorfIn asemenea eventualitate se pune Intrebarea de cine este realizat acest tablou:

a) in cazul unel proliferri blastice e vorba de o hemopatie acut sau cronic, acutizat.Diferentierea tipului de blast proliferat devenind uneori foafie dificila, se va folositermenul de

leuco-blast sau blast nediferentiat.b) Prezenta celulelor mature ("cite").


45/48

De exemplu: in cazul proliferrii de elemente limfocitare mature, este vorba de oleucemie

Limfatic. In acest caz, in afara acestor elemente, se mai intalnesc frecvente umbrenucleare(Gumprecht).Pentru verificarea impresiilor generale mai ales pentru a urmarii morfologia detaliata aElementelor se va examina frotiul cu obiectivul cu imersie.

Aeste prime detalii morfologice, indic starea functional medulara normal existand unsincronism de dezvoltare nucleo-citoplasmatic care se modifie in tulburrile dematurare

106. Punctia MedularaPunctia sternala

Se execut fie in corpul sternal (spatiul Il intercostal), fie in manubriu putinlateral de linia median, la egala distanta intre furculita sternal si unghiul Louis.

Pozitia bolnavului: culcat pe spate, pe un plan perfect orizontal. Se face anesteziacu 2-3

ml novocain sau xilin, trecndu-se de la tesuturile cutanate, subcutanate la periost.Se va retine adancimea la care acul a atins osul, pentru a se regla cursorul trocarului:

obisnuit, acesta variaza in jur de I cm. Acul de punctie este cuprins intre index sidegetul al treilea, manerul sprijinindu-se in eminenta tenar; aceasta este pozitia careacord cea mai mare sigurant miscrilor ce urmeaza a fi facute.

Acul se introduce cu mandreanul in interiorul su, perpendicular pe manubriu,panacandsimte rezistenta tabliei osoase anterioare, care este strbtut prin miscri delicate derotatiesi presiune. La acel moment se simte ptrunderea intr-o cavitate. Se scoate mandreanulsi aplicndu-se seringa, se aspir0,2-0,5 ml suc medular: acest timp reprezinta

momentul cel mai dureros pentru bolnav. Se scoate acul rapid si la locul punctionrii seIns cteva minute un tampon cu iod care este inlocuit apoi cu un altul cu alcool, pentruca iodul s nu erodeze tegumentele.

La copil se ptrunde in canalul medular pe marginea laterala a corpului sternal.Pentru

aceastultima modalitate este necesar o oarecare experient, pentru a nu se strabatesacul pericardic.

107. Poliglobulia - clasificare/tipuri-Relative (prin hemo-concentratie)

>deshidratare (diaree- transpiratii, etc)>soc traumatic


46/48

>arsuri>insuficienta renal acut>punctii repetate ale ascitei-Adevrate- Primar: boala Vaquez- Secundare (prin cresterea eritro-poetinei).l. Prin productie adecvat de eritropoetin>hipoxie:-altitudine

-afectiuni pulmonare cronice.-cardiopatii cianogene-tabagism-met-hemoglobinemia-hemoglobino-patie cu cresterea afinittii pentru oxigen

2. Prin productie inadecvat dc eritropoetina>neoplasme: renal. hepatom, cortico-suprarenal, hemangiom cerebral>patologie renal: chiste, hidro-nefroz, transplant3. Policitemia familial

108. Anemii microcitara hipocrome - caracteristici de laborator/clasificare-Feriprive(Fe, transferina, feritina)Hemoragii digestive (cancer, duodenita, hemoroizi, ulcer)

EpistaxisHemoragii genitale (polip, fibrom, metrite, cancer)

Sindrom hemoragipare (hemofilie, purpura, angiomatoza Rendu Osler) Carenta in aportAbsorbtie deficitara (gastrectomie, gastrita cu anaclorhidrie, gastro-entero-

anastomoza, enterite, boala celiaca)-prin blocarea sintezei hemoglobinei:-hiposideremice: -infectii cronice

-neoplasme-uremie-insuficienta endocrine: ovarina, tiroidiana, hipofizara-talasemie-anamie sidero-bastica

-intoxicatie cu plumb

109. Anemii macrocitare - caracteristici de laborator/ clasificare

Anemia cu maduva meagalo-blastica-carenta de vit B 12>aport inadecvat (vegetarieni stricti)>anemia Biermer

>gastrectomia>absorbtie defectuoasa de B 12

-boaia celiac-sprue tropical


47/48

-rezectii intestinale-boii inflatmatorii intestinale

-infectii-deficit de acid folic>aport inadecvat (anemia apare in 3-6 luni)

-la copii,-in sarcin-In infectii-anemie hemolitica

-boli hepatice>cresterea necesarului de folati

-hemopatii maligne si neoplazii>malabsorbtie>medicamente:

-metotrexal,-trilnetoprim.-pirimetamin,-triamteren,-izoniazid,-fenitoin,-barbiturice,-anticonceplionalc.

-colchicin>dupa gastrectomie

>leucemii acute (carent de acid folic si anti-metaboliti)

110. Cauze de pancitopenii-factori fizici: radiatii

-factori chimici: benzol, tetra-clorura de carbon-medicamente: antimiotice, antimetabolice, colchicina, saruri de metale grele,cloramefenicl (reactie idiosincrazica)-mielo-scleroza: metastaze canceroase (spleno-meaglie eritro-mieloida cronica aadultului)

-metastaze medulare: mielom multiplu, leucoze acute sau cronice-inhibitie medulara de origine splenica prin hipersplenism-cauze imunologice:

--izo-anticorpi: (transfuzie incompatibila, boala hemolitica a nou-nascutului)--auto-anticorpi (medicamente, infetii LED, tuberculoaza)

-toxice hemolitice: ciuperci,venin, plumb-congenitale: boala Fanconi (pancitopenia familiala idioparica


48/48

Lp - Fiziopat

Documents

Transcript of Lp - Fiziopat